Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-07-24 / nr. 7
N.7. Abonamentu. Iași și ținuturi: fipegixne unu anu 75 lei. _—— — țese luni 40 — —— înființerilor pe unu rându este 25 parale. C -23 Iașii. Luni in 24 de iulie. 1 RE 4 RL 1850. Abonamentul se face în Iași la Tipografiea Vuciumului Romanu, mi la Ligreriea fraților Gheorgiu, iar la ținuturi pe la corespondenții D.sale. Astă one esă Lunea mi Golea, cu două suplemente in 8.ne fiecare lună. En E Iașii. În luna MOADABIE A, lui fevruarie trecutu Departamentul din lăuntru primi de la Ieprăvniciea ținutului Fălciiul inștiințare că ana Prutului surpăndu puținu căte puținu malurile din a dreapta acestui riu în dreptul satelor Sberoaea și Scoposenii, ar fi de temutu ca satele aceste să nu rămăe în curăndu în a stănga, dacă matca Prutului s'aru strămuta in Jijiea. Prin urmare elu numi o comisie compusă de Dlui Aga Grigorie Vulucea carele este unu vechiu ținutașu și de Ingineriul ținutului, D. Iosiofu Vaiardi, carele adusese la cunoștința Înalțimei Sale oacemnie D. Post. K. Negruți s'au rănduitu prin ofisu domnescu, Directoru Depart. lucrărilor Publice în locul D.sale Maiorului M. Cogalniceanu. Vassi. Au mois de MOLDAVIE, fevrier dernier le Département de l'Intérieur reçut de l'ispravnitzie du district de Faltchy l'avis que les eaux du Pruth ayant mine peu-à-peu la rive droite de cette rivière le long des villages de Sberoya et Scorosseni, il était à craindre que ces villages ne restassent bientôt sur la rive gauche, si le cours du Pruth était détourné vers la Jigia. En conséquence, il nomma une commission composée de Mr. l'Aga Grégoire Vontoptenia, qui habite depuis longues ‘années dans le district, et de l'ingénieur du district Monsieur Joseph Varagdi, qui avait porté à la connaissance de Son Altesse înpregiurare mi pentru satele Hăspășării și Vetrișoara, sprea esaje même fait par rapport aux villiges de Hasnascheni et demina localitățile și a propune măsurile potrivite spre a întimpina Vetrichoya, afin d'ehamineg les localités et de proposer les mesures pro răul. Comisien terminindu mi lucrarea în știință ne Departamentu si ponturile cele mai importante amenințate de primejdiea susu res à prévenir le mal. Cette commission ayant terminé ses travaux ogma le Département que les points les plas importants menacés du vilă, săntu un număru de șepte, adicăs cinai cate din ținutul d'ăd. Jinger susmontionné étaient au nombre de sept, savoir, cinq villages du pitului și anume Scoposenii, Sberoaea, Grozeștii, Salajenii mi district de Faltehy et nommement: Skoposseni, Sregova, Sporesenii, Sa Colțu-Cornii, ui doue din ținutul Fami, Măcăreștii și Ț Țuțora, a latrény et Koltzon-Korny, et deux villages du district de Jassy. Mak arătăndu totu odată că spre a înpiedieca propășirea răului, apreschii et Tzotzora, declarant en même tems que pour empêcher trebui să ce facă o șose de pământu in intindere de 556 stenles progrès du mal, il faudrait confectionner une chaussée de terre de răni și de 4 12 naame de pălțime, și oezătură de gardu cu 556 toises d'étendue et de 41 palmes de hauteur, et une dique d’egundiu, în întindere de 2683 ctnxni, chalier rempli de terre, de l'étendue de 2683 toises. Departamentul din lăuntru suprindu aceste înpregiurări Î. S. Principelui Domnitoriu, pricina s'au recomenduitu Sfatului Estra- N parele au hotărătu acum, ca Departamentul lucrărilor publice să se înțăleagă cu acela din lăuntru spre a se scoate pe oamenii și carăle trebuitoare la această lucrare atătu de importantă și care trebue să fie săvărșită mai nainte de oricare alta, ca lucrările să se înceapă la ponturile ce săntu amenințate mai multu de primejdie, și ca Dlui Aga G. Bulucea să fie numitu inspectoru și executorii asupra acestor lucrări. În cătu ce atinge de lemnul atrebuitoriu, acesta ce va lua parte din pădurile monastirești, parte din acele a proprietarilor satelor amenințate de primejdie. Este cunoscuta că una din cauzele principale a nesolidităței zidirilor este calitatea ceară a cărămizei, de aceasta s'au văzutu unu mare număru de case din această politie surupănduse nu de multu. Departamentul lucrărilor publice dorindu a da in viitoru oarecare condiții de soliditate și de ținere zidirilor au propusu Sfatului Administrativu de a ce organiza o corporație de cărămidari cu șeful lor, care s'au și încuviințatu. Le Département de lintérieur ayant rapporté ces circonstances à 8. A. le Prmce Règnant, l'affaire fut reccommandée à Ghecamen du Sonseil extraordmaire qui vient de décider que le Département des Travaux-publics s'entendgait avec celui de Gmteagieng pour faire sortir les nommes et les chariots nécessaires à ce travail si important et qu doit être poursuivi de préférence à tout autre; que les travaux sommensegaient sur les roints gui sont le plus menacés du danger; et que Mr. “Aga G. Boutoutchia serait pomme inspecteur et exécufeur de ces travaux. Quant au bois nécessaire, ii sera pris partie dans les forêts des monastères, partie dans celles des propriétaires des villages menacés par le danger. — Il est notoire qu’une des principales causes du péu de solidité des batisses c'est la mauvaise qualité des briques; c'est pourquoi lon a vu s’écrouler un grand nombre de maisons de cette ville dans ces derniers tems. Le Département des Travaux-publics, désirant donner à l'avénir des conditions de solidité et de durée aux constructions, vient de proposer au Conseil Admimistratif d'organiser une corporation de fabricants de briques ayant leur chef. Cette mesure vient d'être approuvée. Mr. le Post. S. Negeguzzi vient d’être nommé par office princier, directeur du Dé. partement des Travaux-publics, en remplacement du Major Michel Kogalnitcheano. FOILETONUL ZIMBRULUI Zăa *așa cui-uum ASSis. Spune-mi păsăruică ce doru te înpinsă Ca să sbori din cușcă, și unde-ai fugitu? Poate cauți cuibul în care te strinsă Subu pripi o mamă de te-au încălzitu? Poate vrai pădurea neagră mi tufoasă, Mușoiul de ne munte, bradul cel înaltu, Ori cămpiea plină de ierburi cornoase, Îie unde șărpează rnul argintatu? Poate vrai să afli pr'o justietate, Pe care-o păzlește soarele focosu, Ori undele mării cele aspumate Ve ce spargu un mugetu subu țermul stăncosu? Poate cațimp'o una dintre sorioare, Cu pare'npreună în cuibu ai crescutu, Ori vre o soție ce din aripioare Stănciu ne lângă tine, voiosu au bătutu? Sboară dară, sboară mi dorul us cată, Căci fiindu în cușcă,nu, nu'l poți afla. G z” . Acolo'n sclăvie inima ți sfărmată Căntă dar, căntarea e durerea ta. Păsăruică însă ne ceriu ni lucește " : e : Paza aurie în opi care zi Este nori și noapte care învălește Lumea cu'ntinerecu, că tu poți rătăci. : Ea la cine te-afișne » Bun, vinu, grăbește Zefirul ce schimbă în venit, în furtună, Și de frigu, de ploae ns Bei tremura. Și după o proință nu'i să poți sbura; Cerul se negrește și norul de lună, Căndu gușițați mută n'a putea cănta. Primăvara fuge și toamna brumoasă Pe ramuri de frunze de totu le-a goli; Apoi vine iarna ma ei friguroasă Nouă de prin turnuri pe răndu te-a goni. Atunci nici semințuri nici rouă, nici floare, Nu'i să poți să afli ca să te 'ndulcești, Vei suferi lipsă ș'aru să te'npresoare Foamea după care ai să te sfărșăști. Vină păsăruică înapoi mai bine, Că 'n văduva cușcă este de măncatu; Ai semințuri, ant, care pentru sine Ce pune sau destule un tu le-ai lăsatu. Cea ce te dorește vra să te hrănească Cu săminți de auru cu rouă de flori, Ș a ei mănă dulce vra săți netezască Penele ce văntul, ț'au sbărlitu subți nori, Vinu să te sărute cea ce te iubește Și iar să se gioace cu aripa ta. De furtuni, de iarnă, de cete, de foame, Bei fi apărată, ns vei suferi. Din dulcea ei mănă vei rsda tu poame Și totu ea de rele ori căndu te-a feri. Vinu că după tine inima'i suspină, Și'i umple palatul de căntarea ta. Vinu ș'a ei durere căntăndu o alină, Căci aceasta este măngăerea sa. Vinu c a ei privire de tine 'nsătată, Lacrăme de perlă făcu de-au scăpatu, Vinu de'i șterge ochii și să'i cănți îndată Căndu va sta pe gănduri singură 'npalatu. zesă-772-