Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-11-26 / nr. 43
JPpMDRROL. buința spre voluționare mi că chiaru zicu nul a se striea realegirei nu se vede alta nie asupra Eliseului, este pentru Eliseu. Monitoriul publică decretul cu reliuda DNSa. Papalu să cercetarea cu acel ape acestui de scopu a se înrecu Rastea, a împedeca lățirea ideilor reîn Ștairea, neconstituționale a prezidentului, de dușmăs'au alua Aceste măsuri ce după înțălegerea de cătu unu actu D. Svarțenbergu aru fi făcutu aceasta cunoscutu D. Delacuru într'o conferență lungă ce fără ca au avutu. În sfărșitu Ausă prescrie Franției ceva, s'aru fi arătatu numai dorința, ca întrebuințeză asemene măsuri în Sfaturile Romane, și că Generalul Genia cu guverdespre responsabilitatea puterei esecutive rătatu 65 totul in contra lui Napoleonu. Din cinsprezece mădulari ai Comisiei aleși pentru rusescu Vladimiru la Atena și Egiptu, Marea Ducesă va rămăvie în acestu timpu la Veneției. Înp privința Ducatelor Șlesvig Holtainu, intervenirea Rusiei au fostu in napta Germaniei. Lucrurile s'au restatornicitu totu astfeliu după cum erau mai nainte de 1848. Nici unul din aceste ducate nu va fi încorporatu cu Danemarca; nici nu voru trimite deputați la Dieta Danemarcei de la Copenhaga. D.Carol Mouse este numitu ministru spețialu pentru acestu ducatu, și asta felu el pu Ba frespunzătoriu naintea camerilor daneze. În scurta chestiunea aceasta este puse la cale și, în favorul germanilor, partida stăruitoare de aneosarea totală a Șlesvigului au picatu de totu în Copenhaga. Unii zicu că aceste aru fi numai niște puneri la cale provizorii. Trupele federale foarte curăndu au să deșerte ducatele. Nu preumai in Parisu sboară vaste îngrijitoare, dară și în Madrid și acolo se încredințază KB s'aru urzi progeturi misterioase care n'aru ținti la nimică altă mai puținu de cătu la restatornicirea curată și simplă în locuitorii Calcutei. Ce scrie de la Hongong, că Hina este departe de a fi liniștită, în cursul lui iulie u orșatu o iniercare de ucidere acoupa Împrăratului. Optusprezece mandarini inculpați și dovedeți de partași la această încercare s au descăpăținaiu cu toate familiile lor. M..1 nu este datoriu cu descoperirea complotului de cătu unui siltre gvardistii sei, care pordu o mănăvrăndu a apăra ne M.s. de lovitura uei ce îndreptasă. Mai mulți dintre uncii Împăratului, eunurii ai curiei, mandarinii Kenging și Mansanagag s'au pusu in arestu ca wi amestacați in complotu. - piund-Ofina din Hong-Cong din 23 Sept. încredințază că însemnata politie Creilen-fu capitala provinției Beard, au picaturn mănele revelilor și că Tiantex șeful lori în frunte de puteri însămnătoare mărșrește spre Făcșan politie așăzată nu departe de Cantonu, pe guțitorii de acolo însă, care de multe ori au auzitu de asemeneatri mincinuoase ce paru a fi puținu îngrijiți. Regele Siamu se înțăleagă Toscanu din 12 Noem, prin care și întru austrieani. În progretul a agenților sei, prin care Muntele acolo progretu numai ca să aceasta de lege și se pune pedecă se suprimă le unul națiunile de la Constantinopoli, Turinu și Spaniea a monarhiei absolute, astfel tretori, cu scopu de economie. Lega cuim era sub Ferdinand al III, ci ateastă rețiunile de la Curțile Franției, Englitere, voluțiune s'aru lucra nu in favorul conte- În Giurnalul de San-Petersburgu ce ce Belgiei, Austriei, Romei săntu numai provi- lui Montemolin dur cum s'aru crede ldarătește că M. S. Împăratul vrăndu a da D. zornicii ținute. Însărcinații ne vinorime întra Izabelei P., ce ce va proclama de baroni de Maptaifeln, sinistrul trebilor din voru ave numai curatu numele de însărcinat. Rigină absolută a Spaniilor și Indiilor, afară a Prusiei, o mărturisire de buna sa Camera Deputaților Sardiniei ș'au repce - Generalul Narvaețu in 18. Noemvrie ce voință particulară, pentru silințile sale putu lucrările sale în 19 Noem, pe care ii aștepta la Madpite, cele statornice întru ținerea păcei în Ger părăsise in 15 Iulie. Camera ape încă descrisori de la Gibraltaru anunță că o sansea, și așăzarea ordinului legalu în Pru- votatu bugeturile, după care apoi ceva în revoluțione ab isbucnitu in Maroco, șecul eiea, au bine voitu prin unu rescriptu din 15 Oct. chide ședința sa, și în urmă după minaiepre «i este nepotu al Împareatului. Regeli aru al hărăzi ordinul Co. Alecsandru Nesci, zece zile de întreremupere Camera noue se fi asediatu Tafile și apucatu visteriile Îm- Proposițiunea crestorilor s'au lepădatu Ba deschide. Iaseta de Toscana adaoge din palatului Abd-el-Raman, de Adunarea franțeză cu 408 în contra a nou vuetul despre abdicarea marelui duce - O tulburare gravă au urmatu la Rom- 300 voturi, partida Muntelui sau a stăngei au Leopoldu de Toscana. Înfățoșarea văduvai. Doi Parsi s'su fostu făcutu Mahometriumfatu cu 108 voturi. Eliseul prin avei lui Carol Albertu la Florența, ce zi- lan. Giurnalele parse s'au gătelu goc a ceasta căștigă unu triumfu. Organizațiu- ce că avea de scopul de a desabate nema de pre purtarea lor și despre noua cultu. nea soțietăților secrete în Parisu capătă reledie de la această idee, ea însă nu Macometanii la această ocaziune s'au sculatu unu sucru foarite mare chiaru in mijlocul li s'au plecatu aici la unu feliu de rtărinte ie 17 oct. și s'au încăeratu la sșirea lor niștei ce domnește pe strade. Ministru de Aceste vitete totuși nu su adeverite îndeplini, din moschee, Mai mean Parsi ai Europei fură finanțe la Parisu în locul D. Blondel - constituționalul din Florența anunță că maltrataț și răși. Manemetașii ce gus'au alesu D. Casablanca și e înlocuitu la mi- s'au făcutu arestări, numeroase în poartea rară de a face săcilă cu cursul nopde comerțu de cătră D. Severrn din 17 Noemvrie da Florența, Pescia, Pi ți. Treupele ce configraseră wi ce aginetau iubre. - Vuetul umbla la Parisu că gustosa, ch Arezo, lupte ce poace pe noapte. - săonul vernul au primitu depeși .. de la . că Marele Duce Constan-Gevperpatorului Inșpiilor este de a face o D. Delacuru ambasadorul din Viena, cuprin tința Rusiei de la Venețiea unde se află, pusă prezidență, acea de Lahora, și o strătătoare de măsuri foarte amănunte pe care va face călătorii ne steamerul de resbelu șota scaunul gune păsătului la Simian, guvernul austrianu | Au | Acestu progretu nemulțămește cu totul pe E---- - - peaghelog în discugenghile melle în prada unei decalențe, care menința atunci imperiului găsipige, dar demni poeticului de o gogenegație oghin unu contactu vivificătoriu cu Europa. Călătoriile melle, cuvintele melle, poeziile mele făseseră de șir de oghi traduse în precește, în armenește, în agabește, chiagu mi în turcește și pegpiăncă a Aghăipostului. V. Strada era navis, și moi nostghi agabi, săltăndu pentru întăia dată toate sub hambghile unei calesce ființeze, desfăleau cu ggheu palaghile acestei mulțime de toate costiumughile mi de toate limbele. Pgagulu tuiugog ușilor desrise era copotgitu de locuitoghii de se scobogăse gă Ka să vadă tgecăndu cogergiulu. La fegesii mi ne balconne, femeile mi felilengance, rreue mi agmene, plecau capetele lor încărcate de ornamente, de lanpugi, de măggăghinare, de șătănii, de splce și de $lori naturale și artificiile, informati ca niște lădiți naine de lucgugi prețioase, înșirate pe migginea iuliginghilor penteu a smomi ochii treretorilor. Elle iogotau st genuii că degetul, elle lupu ce cogtughi, cămile, asini încărcați legumi, de fructe, de rugduje sau culcite cu pline de apă, și nu în picioage șe cenuncii îndoși, un tesub cogtughiie pghin mulțime dăndi văutu șgecătoghilor, pgupe de soldiți de toate urde capaloghie, ofițeghi supeghioghi, ministri, pași călnăghi acompaniați de ai acestu tumultu. Toate închipueau misingea de se face în gigulu punei gonegnica gpe grupele pittoghesce ale precupeților și a pe hașugi și neuniformele celle deschis colorate, agunca abugulu și gheflectaghea unui cuptoghiu apghinsu pgeste toată această scenă a unei capitale din Oghientu. VII. După ce am trezst* această piață care formează capătulu lungului fobuggu Pega, secugămu pe dinnaintea întinse casagme căngiugate de o întreagă pădughe de karim pomișeți, cu ghii otlu Kanique sepatipelle în ceste țegi solage, pe ugșă dinnaintea dergumosului palatu isolatu allu ecoalei de stats, unde se grămădeau mare șișcoage de ordonange, de ofițeghi, de steme șăsugiri, de agăi și de oi înhămați. Unu picetu se însemna pe culmi AMI împregiugimile acestui palatu. Noi aflăgămu pă după audiență și după ghevistă, Selinas prea să fie acolo spre a fi față la esimenulă jnnilogu impeghiului seu, pghecaghii destinează a fi ghecgulați de ofițeghi ai sei de toate armele. Nin una din capitalele Euogopei nu poate se îmfățțoșeze știnnghiuri așezeșăntu mai măgeții de îmvițetugi și litaghe. Chaldrea se coboagă, dans re pece acestu palatu, prin unui sconogășu gepede An deșeștulu anei văi adănci. Acepută opalie duce în stănga la găcogouulu și înverzitulă șelu al Apolog-Deulci de Eugopa, unu nrin alte elenește, piu Rodopei oghientale, log virtuți religiosu și Le zugrăvisemu în paginele sau zălugiri de kamalide pentru anatale și oghin allu militaghiu, de liner poeți și ale Livanului, mi de log o soagtă mai bună la autoghi allu că gogu pe Noi șeciamu pentu aceste balcoine, agiuneegămu Acolo unu piață muntoasă, mele, și de spu plitu-feliu, ka mei log, de tire unu ținu dul ka iesuei, desfigugatu în cinci sau șese această mulțime lacomă noutate. Noi Pega, fănceai și ne cea mai din urmă de întg'unu căgătogii Pelotoane ceghiu ka popisu Fiegheni ogezu la care întg'unu de apă umblaui toate uniformele, nerri, min lagăgă, mai aasadis o pghivige în fun șigău de ne fruntea călăreților și auziamu bonflănindu numele meu limbi aghientale pe la făgă stgămu tighe din o politie mai E- Kortsri de păgune o maghe la aceste seghesti, la VI asfeliu o culme de spectaculu și altu spectaculu de cigavană, oliții, nn5i. Unu soare nalsraae gesună în Europa, pănă ne piscughile gopeană într'unu lagăgu de Tășagh; aceste uși ubradauii, pintre cogngi. capgă neaggă egau întinse ici și colo, din dewertsri. log Lăngă totu feliulu Băgănți Focughi apginueagnăuți, știu și ne de cămi e log, la capătulu forugtului ni aligase ocii. de log Caizi, își sigăluitogiu săbu de căiu undele plumborse agboghi, mi de ne sepele cailog. Această lumină picăndu de a c gheștetu, ne case, no mai pitogesto șoalle Boupogului scotea nebăcata cudoare, ce vergea cobelog M.