Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-11-26 / nr. 43
E à N °. 43. Abonamentu. Iașii și ținuturi: Prețul pe unu anu 75 lei ---pese luni 40 —— înțtiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sonc esă Lunea și Golea cu dese suplemente in 8. ne fiecare lună. Iașii, Luni în 26 Noemvrie 1851. Abonamentul. Ce face în Iași, la Redacțiea în Tipografie a Buciumului Romania la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivanțigu pe anu. . r0.. CP[ 7z Eze E -- - == 35 MOLPDA VIEA. Iașii. Onorabila Demsurnie prin poteca cu No. 7189 nu pofieșe a publica urmatoarele opdine de si. Dumnealor Minicips din Năuntru mi Gheneralu Inspectorul Oastei npin Ananopapa trebuitorul agiutoru, căndu vor cere ca să pe vreme mai multu de cătu pe doi ani trecuți, sau alte de asămine, căci văd indusă o așa înpregiurare atăt Privighitoriul ocolului cătu și însuși D.ta, Bel fi supus răspunderei. Compnule dregătoriu, această lucrare fiind de o importantă însămnătate, nu privitoare la liniștirea locuitorilor. Departamentul nădăjduește, și ăi place a crede, kB D-ta vei prețui gingășimea obiectului, mi vei stărui ace aplica potriviti cu dorința Cărmuirei, fără a se jigni însă și drep subu No. 7034 supuindune cerirea comandibiecte oprite de Aipezemăntu precum săntzileriului companiei de Jandarmi a ținutului Cole de meremeturi, podvozile scarăle de lemne, dispozițiea din 1848, vurluiu Maiorului Antonis de a ce demisiona in privirea caspicilor sale interesuri. Nui încuviințămu demisionarea numitului, iar comandiru acei companii, potrivitu recomendații prin numerata Apafora, întărimu pe Leitenantul din regimentul de Infanterie, Teodor Petrovu. După raportul cu No. 6903 , D. Gheneralu Inspectorului Oastei prin care au supusu cerirea Cornetului Eosecxi de a ce demisiona neertăndul starea sănătății și casnicile interesuri a prelungi mai multu slujba. Noi încuviințămu demisionarea numitului ofițeru în rangul ostășescu ce ape. Circulara dată Ispravnicilor de cătră Denapos din năuntru cu No. 24155 din 13 Noemvrie 1851: „Așa precum cu sosirea primăvărei, urmează a se pune în deplina sa aplicație. Așezămăntul din nou statornicitu, pentru relațiile dintre locuitorii săteni, și stăpănitorii de moșii, precum este cunoscutu Isprăvniciei din Înaltul ofis cu No. 29, Departamentul de trebuință găsește a pune Otale să faci îndeobște cunoscutu și să stărui ca toți căutătorii moșiilor, să se răfuească de pe acum, cu locuitorii de toate dar averile ce ar deriva de la lucrul cămpului, după mărginirea Așăzemăntului vechiu, sau după prilejitoarile învieli, și a se ecloflisi de rămășițuri prin mijloacile ce ar pute negreșitu, pănă la 1 Aprile 1852, la care isprăvpniciea este datoare a ne da 50 lei pentru unu locuitoriu cu 25oi, 728 lei pentru unul fără boi, dejma în natură, turile stăpănitorilor de moșii.” (Închierea din No. trecutu de la Anafora Consiliului Administrativu). Lămurire de tăciuirea făcută de cătră isprăvniciile ținuturilor fentos scăderea dejmei, în urmarea poroncii Departamentului din 14 Mars No. 10672. 40 lei 20 par. pentru unu locuitoriu cu 2 boi, 33 lei pentru unu locuitoriu fără boi, la ținut. Puțini după raportul pieței cu No. 519 din 17 Mlin. 33 lei pentru unu locuitoriu cu 2 boi, 24 lei pentru unul fără boi, prețul dejmei în natură, 23 lei pentru unu locuitoriu cu 3 boi, 14 lei pentru unul fără boi, prețul pămăntului unde este dejpra prifăcută în lucru, la ținut. Romanul după raportul cu No. 5451 din 15 Iulie, 20 lei pentru unul cu Boi, 12 lei #0 par. pentru unul fără boi, prețul pămăntului unde este deja prifăcută în lucru, sa ți| | lipsască atunce reclamațiile celor întăiți pentru niște asemine, și nedumerireanilor că se supunu la îndatoriri neprevăzute în noua regulare, luăndu aminte însă, a nu se face locuitorilor niscaiva înpovorări, înpliniri nelegiuite, și cereri de anut. Bacău după raportul cu No. 5451 din 17 iulie, 26 lei pentru unu locuitoriu cu 4 boi, 23 lei pentru unul cu 2 boi, 20 lei pentru unul fără boi, la ținut. Neamțu după raportul No. 9909 din 19 Iulie adăugăndu Isprăvniciea a încredința că acolo la toate satele dejma este prifăcută în lucru după 42 dei 20 par. pentru unu locuitoriu cu 4 boi, 37 lei 20 par. pentru unul cu 2 boi, 29 lei 20 pentru unul fără boi, la ținut. Fălțiiu după raportul cu No. 4700 din 30 Iulie. 65 lei pentru unu locuitoriu cu 2 boi, 93 lei pentru unul fără boi, la ținut. Galații după raportul cu No. 6441 din 13 Octomvrie. 54 lei pentru unu locuitoriu cu 2 boi, 48 lei pentru unul fără boi, prețul dejmei în natură, 33 lei pentru unul cu boi, 24 lei pentru unul fără boi prețul pămăntului de unde este prifăcutu în lucru, la ținut. Iașii dună raportul cu No. 7940 din 27 Octomvrie, 90 lei 15 par. pentru unu locuitoriu cu 4 boi, 43 lei 15 par. pentru unul cu 2 boi, 36 lei 15 par. pentru unul fără voi, la ținutul Vasluiu după raportul cu No. 3832 din 12 Iulie, 36 lei 16 par. acel cu 2 boi, 34 lei 24 iarale acel fără boi, au ținut. Botoșanii după raportul cu No. 6375 din 16 iulie, fiind socotit pentru locul de arătură prețul productului, iar pentru fănațu prețul locului. 419 lei 8 par. pentru unu locuitoriu cu 2 boi, 43 lei pentru unul fără boi, la ținutul Dorohoiu dens raportul cu No. 7067 din 15 Octomvrie. Iar de la Isprăvniciile ținut. Suceava, Tecuciu și Tutova, nu săntu primite pănă acum asemine lămuriri. 1851 Obct. 23. (B. Ooiurean.) POILETONUL ZIMBRULUI tgu măgheat'a ospitalitate caghe da euu vergheleg mele în impeghiulu seu. Rugasemu, sosindu la Constantinopole, pghe Maghele-Vezigu Reșid-Pașa, băgbatu eugopeu jghecătu și aghientalu, cu caghele egamu din pghietenie de mai 'nainte, să mă prezenteze suveganului seu îndată ce obiceiugirile Cugței Otomane aușteptau ca să ne ducă pe drumu'lu culmelor, la audiența Sultanului. O escortă de onoaghe alcătuită de cățiva călăgheți și unu întroducătoghiu allu palatului mergeau înnainte și pe urma noastră călăghi. Unu dragomanu alu ambasadei franțeze D. D... tănăgu ce cunoaște toate limbele și obiceiuirile .- Sfărșinduse călătoriea cea întitulată: LA PARIS.LA ATENA, ce va publica în coloanele Zimbrului căteva romanuri celebre prin interesul ce însuflă cetitorilor, așa - pi. SOUPTARUL DE.LA CENEFAI — CONTEULE BE KAPMANIOIA și PAULINA a Domnului Alesandru Diumaș. Întru cătu Redacțiea își împlinește îndatoririle care cătră binevoitorii D.D Abonați, noi lăsămu ne Dor de judecători competenți, măgulindune de buna îmbrățoșare ce ni ce dă, la care mioștinelele noastre precum pu le amu cruțatu de asemene mi ne Bnstopime le pomu despăli și ne vomu ferici putăndu aduce cu agiutoriul iubiților nostri confrați unu daru cătu de micu nației, formalități așa de solemne, nu puteau să se cuu Noi ne suigăm în tgăsugă în curtea na, vins nici venedei mele călătoghii ju Oghientu, nici în drferanța. Eșindu din cupghinsul acestui tuiaflu și ghimele de streinu cage pu voia, a întrebuine lunga sigadă Pega mi . înța mijlonirea amvesadogului țegei sale și cage se de o mulțime de Franci, Turci, Greci, mi Armeni prezenta AMD MISE USER ochiuiu vilsiuie nre caghii adunase doghința de a vede ocăndu pașii allu Sultanului. Pentru aceasta trestea să urmeze ofițeghii mișunele ne mergeau la Colțcu sau o schimbaghe în obiceiuri. Maghele-Vezighiu ass pună- ti ce ega Lasu Aratatea a o cegh, mi Sultanul o învoi. Ellu îmi spuse regin Ceșid-Pașa că mă va nnimi peste trei zile, în unulu din chioscughile sale impeghiale, numitu chioscu'lu Flamur sau allu Teiului, în plăcuta și Această mulțime nu era totodată mai puțin cuoaspeți ai Lul- Base de acestu nume, ne țegmul Eu- gioază de a vede în noi Europei, S N.. acestu pămăntu alui Asiei, odinioagă gheputatu vagvagu, iag astăzi ospitaliaghiu și civilizatu. Numele | . Eu nului și caghii veneau să plănte vergele lor pgemeu, tresse să măgiughisescu, era și ellu socotitu . Sosindu ziua pgimigei, m'amu dusu, împheună cu dgirept ceva în această curiozitate. În întăia mea DD. de Chamboran și de Champeau, ambii mei com- călătoghie, făcută într'o epocă de junetă, de meri-panioni de călătoghie, Aa palatulu ambasadorului cige mi de strălucighre a vieței melle lăsasemu O NOTĂ DIN PARTEA REDACȚIEI. DE ÎîntălNiREA D.A DE LAMARTINU cu un SULTANUL lbnul-megituu -l--L Principalul, mi ami putea zice uniculu obiectu allu călătohiei mele la Constantinopole ega, a vedeaghe junele Sultanu Abdul-Megidu mi ai mulțemi pen- îngădui aceasta. Obiceiughile aceste cegu ca să se ghientului, ne călăuzea și ne explica cuvintele, leînjghebuințeze, la prezentațiile stghinilor, chiagu și cugile, lucgughile și oamenii, căndu ei agu fi diplomați, ceghemoniile celle mai împunătoare. O așa de îndelungată omentare, și Și salbateca gopei, din dosula politioaghei Agnautchipitanului și caghii veneau să vetrele franțezii la Pega, II, unde tgăsugirile impeghiale ne au prins de noezie mi de magie în imaginațiea po-