Ziua, mai 2004 (Anul 10, nr. 3003-3028)

2004-05-22 / nr. 3021

i­tH Imigranții - afacere britanică de miliarde de lire sterline Pașapoartele unor traficanți de droguri vândute unor români Imigranții în Marea Britanie au devenit o afacere care aduce anual profituri de ordinul miliardelor de lire ster­line, indiferent că este vorba despre firme ce câștigă legal de pe urma consilierii, pazei ori cazării azilanților sau despre funcționari corupți și rețele de trafic de persoane. Un ofițer britanic de imigrare a cerut 500 de lire pentru un pașaport fals destinat unui român și a afirmat că poate livra altele trei, fiind demascat în momentul în care a pre­dat documentul unor reporteri ai tabloidului The Sun, care lucrau sub acoperire. The Sun a predat întregul dosar Ministerului de Interne, iar Denyer a fost suspendată din funcție pentru durata anchetei. Brazen Denyer (21 de ani) le-a spus reporterilor­­ care au afirmat că au nevoie de ajutor pentru un imigrant intrat ilegal în Marea Britanie, că le oferă pașaportul la numai jumătate de preț, afirmă The Sun, transmite Mediafax. Denver - angajată la Aeroportul Gatwik - a refuzat să negocieze prețul, afirmând că îi sunt “în joc slujba și viața”. Femeia câștigă 21.500 de lire pe an, sarcina ei fiind să îi împiedice pe imigranți să intre ilegal în țară. Reporterii i-au spus tinerei că pașaportul îi este destinat unui român pe nume Piotr, care a intrat ilegal în Marea Britanie, la bordul unui camion venit în portul Dover. Pașaportul livrat reporterilor prove­nea dintr-un stoc de documente confiscate la Gatwick de la pasageri suspecți. Ziarul primise informații despre activ­itatea ilegală a lui Denver, cunoscută drept lesbiană, iar o jurnalistă a contactat-o, cerând ajutor pentru un prieten. Cele două au comunicat prin mesaje timp de cinci zile, înainte de a stabili întâlnirea finală, care a și fost filmată în întregime. Pașaportul livrat era emis în 28 iunie 1999, pe numele lui James Smallwood, fiind confiscat la Gatwick în septembrie 2001, de la un grup de traficanți de droguri. Prietenii lui Denver spun că ea a recunoscut de mai multe ori că ia mită de la străinii care intră în Marea Britanie și că a mai falsificat și vize în același scop. Acesta este doar unul din cazurile în care, la scară mică, imigrația ile­gală este o sursă de venit. De altfel, o adevărată industrie s-a dezvoltat în Marea Britanie pentru exploatarea per­soanelor care solicită azil în această țară. Afacerea avocaților The Sun relata că avocați, responsabili locali, oameni de afaceri din domeniul hotelier și firme de securitate s-au îmbogățit de pe urma solicitanților de azil, a căror întreținere costă statul britanic circa cinci milioane de lire sterline pe zi. Cele mai recente statistici ale Ministerului de Interne indică faptul că 103.080 de refugiați au sosit în Marea Britanie în 2002 și că Guvernul alocă anual 1,8 mil­ioane de lire sterline pentru solicitanții de azil. O analiză a acestor statistici arată că, în aprilie 2003-martie 2004, zece la sută din fondurile alocate solicitanților de azil au ajuns la avocații specializați în imigrare și chestiuni refer­itoare la obținerea dreptului de azil, în total, consilierii juridici au obținut 204 milioane de lire sterline din fon­durile alocate pentru refugiați (de opt ori mai mult decât în 1997, când laburiștii au preluat puterea în Marea Britanie). în jur de 97 de avocați au încasat 30 de mili­oane de lire sterline fără a dispune de competența nece­sară pentru a se ocupa de dosarele refugiaților. Mai multe firme de avocatură care abia acum se specializează în chestiuni referitoare la drepturile omului au obținut, în 2003, circa 1,5 milioane de lire sterline pentru consilierea juridică pe care au acordat-o. Alte milioane de lire sterline au fost cheltuite pentru cazarea refugiaților. în decembrie 2003, National Asylum Support Service a asigurat adăpost pentru mai mult de 49.760 de refugiați și a oferit alocații altor circa 30.360. Ministerul de Interne a refuzat să dezvăluie costurile acestei operațiuni, pe motiv că sunt­­ informații confidențiale. Consiliile locale au plătit propri­etarilor de hoteluri circa 350 de lire sterline pe săptămână pentru fiecare dintre camerele închiriate refugiaților, indiferent de gradul de confort al acestora. Spre exemplu, un om de afaceri obține mai mult de două milioane de lire sterline pe an prin furnizarea de camere pentru imi­granți. Unii proprietari de hoteluri din Dover, port în care ajung cei mai mulți refugiați, câștigă 250.000 de lire ster­line pe an doar de pe urma solicitanților de azil. “Unii au decis că refugiații garantează obținerea unor profituri importante”, a declarat Adeline Reidy, funcționar al Dover Hotels And Guest House Group. Totodată, în 2003, Guvernul a expulzat 17.040 de solicitanți de azil, de repa­trierea cărora s-au ocupat firmele de securitate, iar activ­itățile de supraveghere a refugiaților generează și ele prof­ituri pentru firmele din domeniu. Și funcționarii publici care asigură asistență refugiaților au de câștigat, în special cei care vorbesc mai multe limbi străine și cei care se ocupă de coordonare. Organizațiile care oferă asistență refugiaților obțin, anual, profituri de 180 la sută. Droguri prin poștă O studentă franțuzoaică la o facultate din Cluj este cercetată pentru trafic cu droguri, după ce a primit, la un oficiu poștal din Cluj, un colet care conținea droguri, transmite Mediafax. Șeful Direcției Regionale Vamale Cluj, Dorin Miere, a declarat că în coletul respectiv erau o casetă, o felicitare, dar și un pachețel care părea a fi cio­colată, fără ambalajul inițial, însă. Lucrătorul vamal a verificat pachetul cu trusa narcotest, rezultatul fiind pozitiv, astfel că au fost anunțați polițiștii. Purtătorul de cuvânt al UP Cluj, subcomisarul Adrian Marian, a declarat că în pachetul primit din Franța de studenta franțuzoaică, în vârstă de 23 de ani, erau 12 grame de hașiș. Tânăra este cercetată în stare de libertate pentru trafic de droguri. resurse Internet a ntidrog@ziua.ro pune la dispoziția cititorilor o listă a paginilor Internet ale instituțiilor, asociațiilor ți funda­țiilor care luptă împotriva traficului ți consumului ilicit de droguri. Prin aceasta încercăm să facilităm accesul la informații ce privesc consilierea, atât pentru narco­­mani, cât ți pentru cadrele didactice, părinți ți toți cei care se implică în lupta împotriva morții albe. http://www.antidrog.as.ro http://www.e-scoala.ro httpJ/www.antidrog-buzau.go,ro http://www.mi.ro www.antidrog.braila.net http://www.antidrogph.ro http:tfwwwjntidrog-buzau.go.ro http://www.nolabei.info http://www.bioport.ro http://www.ziua.net http://www.cdep.ro (legislație) http://www.idec.ro http://www.antidrug.ro http://www.politiaromana.ro http://www.tineret.ro http://www.alegeviataana.ro http://www.primarie6.ro http://www.prefecturacovasna.ro http://www.fumat.ro http://www.prefecturacluj.ro http://www.amprenta.buzau.ro http://www.voluntariat.ro http://www.informare.ro http://www.cjap.braila.net http://www.braila.go.ro http://www.lsflasb.3x.ro http://www.antidrogmures.ro http://www.anti-drog.ro http://www.anti-droguri.ro http://www.edc.org httptfwww.n4>l.org http://www.addiction-rehabilitatjon.com http://www.drugandalcoholrehab.net http://www.drugrehabinfo.us http://www.theantidrug.com http://www.drogpreventdemon.co.uk http://www.drugs.indiana.edu http^/www.dty.toronto.on.ca/drugcentre http://www.firstgradeplus.com http://www.drug-prevention.de hHpfawwieamwelfltgttugtreeJilm http://www.stopdrugs.org http://www.drugs.gov.uk http://www.drugstats.ofg http://wvm.urrf.edu/coh/cDhakoh.htm http://www.narconon.org Metadonă i contra heroină Numele meu este Maria și vreau să vă felicit pentru ce faceți. Cred că ziarul dumneavoastră se poate inspira din cruda realitate bucureșteană. Trebuie doar să mergeți în cartierele mărginașe (Rahova, Ferentari, Dristor) unde se vând droguri, în barurile și dis­cotecile unde se vând și se consumă droguri, și în centrele de dez­intoxicare unde consumatorii de heroină își vând dozele de metadonă pentru heroină. Și spun lucrurile astea pentru că sunt dureroase, este cumplit să vezi un om care nu mai e stăpân pe voința și pe senti­mentele sale și care nu știe și nu vrea altceva decât heroină sau ecstasy sau știu cu ce altceva. Vă spun din capul locului că nu am fost și nu sunt consumatoare de droguri, dar am cunoscut foarte mulți tineri toxicomani (consumatori de heroină) care și-au distrus viața din cauza unei patimi pe care nu o mai pot controla. Știați că atunci când sunt internați, toxicomanii din România trebuie să semneze un fel de contract prin care spitalul nu-și asumă responsabilitatea în ceea ce privește dorința pacientului de a rămâne în spital pe toata durata curei de dezintoxicare, care ar fi de vreo 21 de zile? Știți ce înseamnă asta? Un toxicoman se internează pentru dezintoxicare și după 2-3 zile vrea să iasă, pentru că, susține el, s-a făcut bine, s-a trecut, și care credeți că este primul lucru la care se gândește și pe care-l face? Reia con­sumul. E adevărat, nu are dreptul decât la trei internări pe an, asta pentru că probabil este destul de costisitor tratamentul, iar majoritatea nu realizează nici un fel de venituri, ceea ce înseamnă că banii pen­tru tratamentul lor vin de la buget. Dar oare știe statul să îngrijească acești oameni disperați? Nu este de ajuns să aloci niște resurse pentru tratamente de dez­intoxicare care oricum se fac în locuri improprii - adică 10-15 per­soane într-un salon. Oamenii ăștia au nevoie să fie internați în saloane separate, pentru că sunt foarte nervoși și violenți. în SUA, toxicomanii internați nu au voie să iasă din spital pe durata obligatorie a trata­mentului în cazul în care acesta prezintă un pericol pentru sine și pentru cei din jurul său. utile Adresele centrelor antidrog București - Sector 1 - Leagănul „Sfânta Ecaterina“, Bd. Mareșal Averescu nr. 17, Tel.­ 9341 București - Sector 2 - Spitalul „Sfântu Ciprian“, Șoseaua Pantelimon nr. 27, Tel. 9342 București - Sector 3 - Str. Liviu Rebreanu nr. 320, bl. PM-72, sc. A, et 1, ap. 10, Tel: 9343 București - Sector 4 - Str. Mirea Mioara Luiza nr. SA, Tel.: 9344 București - Sector 5 - Piața 13 Septembrie, Str. Antiaeriană nr. 6, Tel: 420,2545 sau 9345 București - Sector 6 - Bd. Iuliu Maniu nr. 111, Tel: 9346 Județul Alba - Alba Iulia, în clădirea Prefecturii, Tel.: 934 Județul Argeș - Pitești, Serviciul de evidență informatizată a persoanei (Evidența populației), Tel: 934 Județul Arad - Arad, în clădirea Prefecturii, Tel.: 934 Județul Bacău - Bacău, sediul Fundației „Betania“, Tel: 934 Județul Bihor - Oradea, Str. Corneliu Coposu nr. 2, et­c, cam. 85, Tel: 934 Județul Bistrița Năsăud - Năsăud, în clădirea Prefecturii, Tel: 934 Județul Brăila - Brăila, Policlinica nr. 2, Tel.: 934 Județul Botoșani - Botoșani, în clădirea Prefecturii, Tel.: 934 Județul Buzău - Buzău, Str. Mesteacănului nr. 1, Tel.: 934 Județul Brașov - Brașov, în clădirea Prefecturii, Tel.: 934 Județul Călărași - Călărași în clădirea Prefecturii, Tel.: 934 Județul Cluj - Cluj, în clădirea Prefecturii, Tel. 934 Județul Caraș Severin - Reșița, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 7, et 1, cam. 5, Tel.: 934 Județul Constanța - Constanța, Aleea Albatros nr. 1, Tel: 934 Județul Covasna - Sântu Gheorghe, Str. Kossuth Lajos nr. 1, Tel: (0267) 351.817 sau 934 Județul Dîmbovița - Târgoviște, în Sala Sporturilor, Tel: 934 Județul Dolj - Craiova, Oficiul Județean de Cartografie și Geodezie, Str. Breslei nr. 26, Tel: 934 Județul Gorj - Târgu Jtu, Direcția Județeană a Tineretului și Sporturilor, Tel: 934 Județul Galați - Galați, Pavilionul Administrativ al Prefecturii, Str. Domnească nr. 56, bloc „Cristal", TeL: 934 Județul Giurgiu - Giurgiu, Policlinica Giurgiu, Șoseaua Alexandriei nr. 7-9, Tel.: 934 Județul Hunedoara - Deva, Bd. 1 Decembrie nr. 1, Tel: 934 Județul Harghita - Miercurea Ciuc-Direcția de Sănătate Publică, Tel: 934 Județul Ialomița - Slobozia, Direcția Județeană a Tineretului și Sporturilor, Tel.: 934 Județul Iași - Iași Căminul Școlii Sanitare Postliceale, Tel. 934 Județul Ilfov- Inspectoratul Poliției Județene, Tel. 9343 Județul Mehedinți - Drobeta Turnu Severin, în clădirea Prefecturii, Tel.­ 934 Județul Maramureș - Baia Mare, Policlinica nr.2, Tel. 934 Județul Mureș - Târgu Mureș, Direcția de Sănătate Publică, str. Bartok Bela nr. 1, Tel.: 934 Județul Neamț - Piatra Neamț, Direcția Județeană a Tineretului și Sporturilor, Str. Ștefan cel Mare nr. 16, TeL: 934 Județul Olt - Slatina, în clădirea Prefecturii, TeL: 934 Județul Prahova - Ploiești, Inspectoratul Școlar Județean, Str. Maramureș nr. 6, Tel.: 934 Județul Sălaj - Zalău, Direcția Județeană a Tineretului și Sporturilor, TeL: 934 Județul Sibiu - Sibiu, Palatul Copiilor, Str. Constituției nr. 5, TeL: 934 Județul Satu­ Mare - Satu Mare, Palatul Administrativ, Piața 25 Octombrie, TeL: 934 Județul Suceava - Sineava, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Str. prof. Murariu Leca, TeL: 934 Județul Tulcea - Tu­lcea, Direcția Județeană de Sănătate Publică, TeL: 934 Județul Timiș - Timișoara, Centrul de Consiliere și Informare a Victimelor, TeL: 934 Județul Teleorman ■■ Alexandria, Str. libertății nr. 1, TeL: 934 Județul Vrancea - Focșani Primăria, Str. Dimitrie Cantemir nr. Ibis, parter, TeL: 934 Județul Vaslui - Vaslui Clubul Tineretului, TeL: 934 ( Anul III, nr. 70, 22-28 mai 2004, 4 pagini Se distribuie gratuit împreună cu ziarul ZIUA 24 de mii Traficanții s-au pus pe procurori ai mulți procurori ai unut ■ Parchetului înaltei Curți i8bI **e Casat­e Justiție ca­­■ I se instrumentează cauze complexe privind trafi­cul de droguri, de persoane ori in­fracțiuni din sfera marii criminalități economico-financiare au primit și con­tinuă să primească amenințări la adresa vieții lor și a familiilor lor. Șeful Secției de Combatere a Criminalității Organi­zate și Antidrog, George Muscalu - care, joi, a fost împuternicit de către conduc­erea Parchetului să facă această declarație, ca urmare a unui articol de presă privind amenințările aduse pro­curorului Constantin Gherța­­ a adăugat că pot fi date mai multe exemple dintre cauzele intens mediatizate, cum ar fi cel al rețelei de traficanți „Torino" sau dosarele aflate în prezent pe rol, privin­­du-l pe Vasile Balint, zis „Sile Cămătaru", ori cazul „Tofan". Pro­curorul Muscalu a adăugat că magi­strații amenințați nu au solicitat să fie înlocuiți de la anchetarea dosarelor avute în lucru, continuând să se instru­menteze. Totodată, au fost luate măsuri de asigurare a protecției magistraților, printr-o atentă și susținută monitorizare a situațiilor ivite, pentru a nu se ajunge la confirmarea acestor amenințări, a adăugat procurorul. Numărul de telefon, gratuit, al Agenției Naționale Antidrog: 0808.700.700 www.alegeviataana.ro Telefonul non-stop al Brigăzii ZIUA­ Antidrog: 0722/714.394 Maradona nu este capabil să își decidă f soarta pagina 2 e-mail: antidrog@ziua.ro­ ­ (i fhJ ■ ja­­­m n. ni^iL I ImmmSi , iWin­ ILifl b 111IM i 1­f| ____V­j Bl Bisk, 'y V ^1 Duduienii anchetați 9 pentru trafic de droguri _ 1 pagina 3 legislație Legea Fondului de bunuri confiscate din traficul de droguri — jjujjjjjjj­a flash Pedeapsă ciudată pentru un șofer drogat Un tânăr american prins că s-a urcat la volan după ce a consumat alcool și heroină a fost condamnat să-și cumpere un sicriu, pe care să-l țină în casă timp de șase ani și jumătate, în ideea că astfel ar putea renunța definitiv la droguri, informează AFP. Judecătorul Sidney Nation - celebru în regiunea Atlanta pentru verdictele sale uneori ciudate - a decis să-i acorde o ultimă șansă lui Brenton Raffensperger (24 de ani), un recidivist care risca să fie condamnat la o pedeapsă de până la 30 de ani de închisoare. Magistratul l-a condamnat inițial la șapte ani închisoare; într-un gest nobil, el i-a redus însă pedeapsa la șase luni, cu condiția ca inculpatul să-și cumpere un sicriu pe care să-l țină în casă timp de șase ani jumătate, pentru a-și aminti neîncetat că drogurile duc în cele din urmă la moarte. Potrivit cotidianului “Atlanta Journal Constitution”, judecătorul i-a spus acuzatului că, dacă moare cumva în urma unei supradoze, măcar să aibă un sicriu în care să fie înmormântat într-un alt caz, judecătorul Sidney Nation a condamnat autorul unui accident rutier să își expună mașina pe peluza din fața casei. pania NațiO­NATION**« t a si ^ •n grafică ** M­» state In R C3ei« , vwoil wwoderne lucroirl­ele tipar eligitat pe plow wwowoLlol CASETA REDACȚIONALĂ: Coordonatori: Bogdan Comaroni­ți Lászlo Kállai Redacția: Adrian Artene, Monica Bică, Dan Coste, Bogdan Calcă, Petre Nițeanu Secretar de redacție: Laura Zaharia Corector: Valeriu Bădescu Concepție grafică: Mihaela Șchiopu

Next