Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)
1967-04-08 / nr. 6008
LA C.C.H. SUCEAVA Au intrat in probe tehnologice secția de caustizare și cazanul de regenerare Menținînd în tot cursul trimestrului I din acest an un ritm alert de execuție, constructorii din zona industrială a Sucevei au reușit să obțină noi succese în muncă, să devanseze termenele de predare stabilite prin grafice la multe dintre obiectivele dezvoltării capacității de producție a combinatului de celuloză și hîrtie. Cu 3 luni mai devreme au început probele tehnologice la secția de caustrare și cu 2 luni înainte de data planificată a intrat in probe de presiune, la rece, cazanul de regenerare a leșiilor sodice. Timpul cîștigat la aceste două obiective, cit și ritmul susținut în care continuă să se desfășoare lucrările vor asigura intrarea în funcțiune a noii fabrici de celuloză cu aproximativ 2 luni mai devreme. Acest lucru va însemna o producție suplimentară de celuloză de circa 10.000 tone. Rezultatele obținute sunt urmarea unei permanente și fructuoase colaborări între constructor, proiectanți și beneficiar. La sfîrșitul fiecărei zile s-au stabilit și se stabilesc de comun acord măsurile pentru a doua zi, urmărindu-se îndeplinirea lor necondiționată. Astfel, constructorii șantierului a I.S.C.M. (antreprenor general) au reușit să asigure in condiții din ce în ce mai bune front de lucru pentru montori și instalatori. Accelerarea ritmului de execuție la montaje a fost posibilă și datorită folosirii unor metode de muncă avansate. Una dintre acestea o constituie preasamblarea la sol a multor elemente, lucru ce a dus la creșterea productivității muncii și la execuții de calitate. Operațiunile de sudură, care au ocupat un mare volum și de a căror calitate depinde comportarea instalațiilor în exploatare, au fost executate de oameni cu înaltă calificare și sub atenta supraveghere a cadrelor de specialiști. Primele probe de presiune ale cazanului de regenerare au dat rezultate dintre cele mai bune, confirmînd răspunderea cu care s-a muncit. Concomitent cu măsurile luate pentru realizarea cantitativă și calitativă a sarcinilor de producție, constructorii au manifestat o deosebită grijă și pentru reducerea cheltuielilor de producție. Materialul lemnos a fost înlocuit în totalitate cu schele și eșafodaje metalice, iar reducerea consumului de oțel beton s-a asigurat printr-o analiză minuțioasă a documentațiilor, prin înlocuirea oțelurilor obișnuite cu oțeluri de calitate superioară. ACTUALITATEA Radio, cinema, televiziune redacție, cititori • SPORT Anul XX nr 6008 4 pagini 25 bani sîmbătă 8 aprilie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ín numărul ® Cititori, • Franța se va opune din nou aderării Angliei la Piața comună An încheierea reuniunii la nivel înalt de la Cairo Proletari din toate țările, uniți-vă! ODINDI y. Linia de albire complet automatizată, din cadrul sectorului de finisaj al Uzinelor textile „Moldovă“ din Botoșani Foto: D. HUȘANU Indicator care marchează de trai creșterea nivelului Depunerile la C.E.C. — unul dintre indicatorii care marchează creșterea nivelului de trai al populației — au înregistrat în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere a soldului de 35 la sută. Corelația existentă între creșterea veniturilor bănești și dezvoltarea acțiunii de economisire își găsește reflectarea și în faptul că, în prezent, soldul economiilor păstrate la C.E.C. este de peste două ori mai mare decît cel înregistrat la finele anului 1964. Primele trei luni ale anului au marcat și o creștere a numărului depunătorilor cu 435.750 față de existentul în etapa corespunzătoare a anului 1966. (Agerpres). DORINȚA DE A ȘTI Este, îndeobște cunoscut, că în activitatea de învățare (datorie principală și de mare însemnătate pentru fiecare tînăr cetățean), factorii subiectivi au un rol deosebit. Curiozitatea științifică, conștiința că prin învățătură se ridică pe sine, precum și convingerea profundă că nu se pot dobîndi cunoștințe bogate fără efort, fără muncă, îl determină pe elev să învețe. Desigur, aceste însușiri atît de importante se formează sub influența educației, încă din cea mai fragedă vîrstă. Despre metodele de educare a atitudinii pozitive față de învățătură în școli, despre insuficiențele ce se manifestă încă, în acest domeniu, practica educativă, am purtat, recent, o discuție cu un grup de cadre didactice din școlile orașului Suceava, care ne-au vorbit folosind bogata lor experiență. Deprinderea de a nu te abate de la programul propus RED— Cu ce considerați că este necesar să se înceapă, în școală, formarea la elevi a deprinderilor de a-și îndeplini conștiincios sarcinile școlare? înv. LMVA NIMIȚAN. — Atitudinea față de învățătură fiind, în esență, atitudine față de muncă, vom începe cu formarea deprinderilor elementare de disciplină în muncă. Anul acesta lucrez la clasa I. Ca și în alți ani, a fost necesar, la început, să-i obișnuiesc pe copii să vorbească și să se poarte cuviincios ; să răspundă pe rînd la lecție și numai cînd sînt întrebați; să fie atenți la explicațiile mele și să se ocupe numai cu ceea ce li se spune să facă. De asemenea, să execute, acasă, temele date. RED : — Desigur, marea majoritate a elevilor dvs. au urmat instituții preșcolare, al căror scop este tocmai formarea la copii a deprinderilor de disciplină și activitate ordonată. L. NIMIȚAN : — Cu toate acestea, am observat că ei nu aveau aceste deprinderi suficient fixate. ■ Cred că în grădinițe ar trebui să se acorde mai multă atenție consolidării lor. înv. AURELIA ROLARIȚEI. — Posibilitățile de informare a copiilor, azi, sunt infinit mai mari ca înainte. Televizorul, radio-ul, cinematograful sunt la îndemîna tuturor. Se întîmplă, uneori, ca informațiile primite de copii pe această cale să le cere oferite de depășească pe grădinițe, în cadru organizat. Educatoarele fac încă prea puțin și pentru satisfacerea curiozității științifice a copiilor, nu prelucrează, la nivelul lor de înțelegere, noțiunile pe care ei le culeg în mod empiric, din alte surse, ceea ce le scade interesul pentru învățarea organizată. L. NIMIȚAN : — Anul acesta educatoarele au venit să asiste la lecțiile claselor X. Să sperăm că concluziile desprinse cu acest prilej le vor folosi în activitatea de viitor. Aș mai dori să subliniez că elevii mici trebuie obișnuiți încă de la început cu activitatea individuală. In acest scop controlul riguros al temelor acasă se impune cu deosebire. Ca o altă metodă, eu am folosit, pentru activitatea independentă din clasă, biletele cu probleme individuale. Pentru fiecare elev am pregătit din timp un bilet cu un alt exercițiu sau o altă problemă. In clasă ei erau astfel obligați să se concentreze asupra propriei lucrări. Invățătura— o activitate plăcută AURELIA ROLARIȚEI. — In clasele a Il-a și a IlI-a este necesar să se realizeze legătura trainică dintre elev și carte, pornindu-se de la apropierea de propriul manual. Personal, am obținut bune rezultate, cerîndu-le elevilor să rezolve numeroase exerciții și probleme din manual, să facă analize gramaticale pe texte din manuale, iar la clasele a IlI-a — a IV-a am insistat pentru îmbinarea notițelor cu manualul. Apoi, pornind de la observația că elevii mici trăiesc o deosebită satisfacție atunci cînd își dau seama că pot folosi creator cunoștințele însușite, le-am oferit această Convorbire consemnată de OLTEA TANASE (Continuare în pagina a Il-a) FOILETON Cum se hipnotizează Fiecare poate să hipnotizeze. Nu e greu. Totul e să ai voință. Dar mai trebuie să ai și un mediu bun. Oamenii ăștia sînt mai rari. Dar sunt. Cum îl ai pe unul în față, îl tixezi, îl adormi, și apoi spune tot. Cum l-a chemat pe bunicul după tată, cînd s-a dus la nuntă, spunînd la serviciu că are o criză de astenie și așa mai departe. . . Eu am o voință teribilă. Chiar cei mai apropiați amici ai mei mă compătimeau : „Păcat de darul ăsta al tău. Circul de stat te-ar lua dacă ar ști. O lume întreagă te-ar aplauda la televizor și un an întreg după apariție așa s-ar striga : Măi ce numai mai hipnotizator !“ Le-am ascultat sfătul. Tot cu ajutorul lor am găsit și niște medii. Primul. Președintele cooperativei agricole din Reuseni— Fălticeni, Adrian Munteanu. Am venit, l-am văzut, l-am fixat : — Dormi, dormi, dormi !. . . — Nu prea îmi vine să închid ochii, a încercat mediul să-mi opună rezistență. — Lasă, frate, că de multe ori l-ai închis. M-am concentrat încă o dată și l-am hipnotizat. — Spune dumneata, tovarășe președinte, cum stai cu grija pentru avutul obștesc ? — Păi. . . e drept, paiele alea din ultima recoltă s-au cam risipit. . . — Paie ca paie, pune nițel foc peste ele ca să iasă totul la iveală. Cu varza cum a fost? — Intr-adevăr, s-au stricat citeva zeci de mii de kg. ce s-a putut s-a mai dat și la vaci. . . — Concentrează-te bine. N-a mai fost și altceva ? La un ciolan cu varză merge și o țuică ? Merge. — Care țuică? Nu-mi amintesc. . . — Păi nu s-a ajuns la țuică deoarece cele cîteva zeci de mii de kg. de prune s-au stricat înainte. Li s-a dus tot sucul prin pardoseala crăpată a bazinului unde le-ați depozitat. Ferice de porcinele care le-au mîncat. Au băut și ele porcește o dată (vă jurcă fără invective la adresa bietelor animale). Concentrați-vă și mai ziceți. . . — Da îmi amintesc de cele cîteva mii de kg. de cartofi și tot atîtea mii de kg. de sfeclă furajeră înghețate. . . — De ce au înghețat ? — Din cauza condițiilor proaste de depozitare. S-au aruncat doar cîteva lopeți de pămînt. Am suflat de trei ori peste fruntea președintelui. S-a trezit. Primul lucru pe care l-a făcut: — Am spus ceva mai acătării? — N-ai spus nimic (hipnotizatorul n-are voie să-și sperie mediul n.n.). Așa cum n-au spus nimic nici cel de la U.E.C.A.P. și Consiliul agricol Fălticeni, de parcă ar fi fost hipnotizați și li s-ar fi spus să tacă. . . Vă spun sincer că am rămas și eu uimit de forța mea. Ca să mi-o verific, am încercat experiența și cu președintele cooperativei agricole din Fintînele, Ion Grădinaru. Tot în somn magnetic mi-a spus că sediul cooperativei în care au fost investiți peste 20.000 lei s-a dărăpănat. Președintele C.A.P. Stroești, Batariuc Niculae, a recunoscut că din vina sa circa 40 tone de fin s-au stricat, fiind făcut stog în stare verde. Acum mă iscodește un gînd. Să vi-1 spun și dv. Aș vrea să bat undeva mai sus. Să caut un mediu între cei care se ocupă cu comercializarea legumelor și fructelor pe regiune. Să aflu de ce zeci de tone de varză au rămas nevalorificate în cooperativele agricole. Iar în prezent, tot atîtea cantități de cartofi stau pe loc. Dacă aflu și răspunsul acesta, m-am făcut om ! Direct la. . . studio. Să mă ierte „Baronul“ dacă-i iau locul nițel. Avem și noi treburi mai urgente: VICTOR MICU IN UNITĂȚILE COMERCIALE CÎMPULUNGENE Nedoritul „echilibru“ inestetic dintre centru și periferie Anul turistic internațional impune măsuri menite să ducă la îmbunătățirea radicală a fiecărui sector de deservire turistică. La Cîmpulung, important centru turistic, întîlnirea de zilele trecute a factorilor ce răspund de activitatea comercială în localitate a punctat anumite sarcini ce trebuie rezolvate de urgență. Printre acestea s-a discutat în treacăt (putea să rețină mai mult atenția) despre ținuta unităților comerciale. De ce facem afirmația din paranteză ? Pentru că, deși mai sunt cîteva zile pînă la începerea din plin a sezonului turistic, aspectul unor bufete, al unor magazine alimentare și industriale centrale sau periferice amplasate din păcate pe șoseaua națională, prezentarea mărfurilor, ca și vitrinele, care fac parte integrantă din estetica străzilor, mai lasă încă de dorit. Dar, să argumentăm. Un scurt popas la florărie. Localul spațios și luminos, aflat în centrul orașului (cînd va exista oare și la Suceava un asemenea magazin ?) ar putea să-și pună mai bine în valoare calitățile. O varietate mai mare de plante de interior, de flori, o prezentare gust, funcționarea în mai cu permanență a fîntînii arteziene ar asemui unitatea cu florăriile din marile orașe. Ne miră că nu au apărut încă florile, deși acestea nu trebuiau să lipsească nici în perioada de iarnă. De aceea și vînzările sînt foarte mici. Nu departe de unitatea amintită se află magazinul de lactate. Local modern și bine dotat. Ce folos, dacă lipsește spiritul gospodăresc ? O vitrină enormă, dar goală, un galantar gol, folosit cîndva pentru fosta secție „Gospodina“, care a funcționat în acest magazin, încadrat de două mese tip „bar“, ce ocupă locul degeaba. Și pentru a întregi prezențele nedorite, un afiș mare anunță că la unitatea în cauză se fac abonamente pentru lapte la domiciliu. Inexact! La Cîmpulung nu s-a introdus această măsură, dar afișul continuă să existe ca o ironie la adresa organelor locale. Cofetăria „Victoria“. A fost renovată nu de mult, lucrarea fiind estimată la 30.000 lei. Păcat că nu se poate „renova“ și atitudinea personalului. In zadar cauți o masă curată. Sau e udă, sau e murdară. Vînzătoarele, cite trei în fiecare tură, mai mult stau la șuetă. Și doar participă la niște cursuri de bună deservire ! Cu despre cafelele servite aici, singura lor calitate e culoarea. Chiar și reclama comercială este anacronică. Un tort, un pahar și o jumătate de portocală, decupate din polistiren și expuse pe pereți, atestă un gust îndoielnic. Tot în centrul află și restaurantul orașului se „Rarău“. A fost de curînd renovat. Cei 9.000 lei, valoarea lucrării, au fost parțial eficienți. Pentru că nu există ventilație, mai întotdeauna, înăuntru, e un fum de „să-l tai cu cuțitul“. Intr-o asemenea atmosferă, afișele — „Cîntatul în local este interzis“, adresate bețivilor, se integrează al CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a IlI-a) Stația meteorologică Suceava comunică: Joi și vineri, vremea a fost închisă și umedă, cu cerul variabil, mai mult acoperit. Au căzut precipitații sub formă de ploaie, înregistrîndu-se între 0,1 litri/m.p. la Suceava și 0,6 litri/m.p. la Avrămeni. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit, din sectorul sud - est. Temperatura aerului — în creștere , maximele au fost cuprinse între 7 grade la Poiana Stampei și 15 grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții — între minus 5 grade la Poiana Stampei și 4 grade la Răuseni. Ieri dimineața, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între minus 3 grade la Poiana Stampei și 6 grade la Răuseni. La Rarău, temperatura a oscilat între minus 3 și plus 2 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost de minus 2 grade. In următoarele zile, vremea va fi instabilă și relativ rece, cu cerul schimbător. Vor cădea precipitații sub foni de ploaie și averse, mai frecvente la începutul intervalului. Temperatura — în scădere ușoară 5 minimele vor fi cuprinse între minus 3 și plus 2 grade, iar maximele — între 3 și 12 grade, sn Perspectivă (peisaj sucevean) Foto: D. VINTILĂ Ședința de constituire a Consiliului regional de turism Ieri, la Suceava, a avut loc ședința de constituire a Consiliului regional de turism, la care au participat reprezentanți ai organelor de stat, organizațiilor de masă, ai diferitelor unități de deservire a populației. Au luat parte tovarășii: EMIL BOBU, președintele comitetului executiv al sfatului popular regional, ȘTEFAN PANAITIU, secretar al comitetului regional de partid, PETRU TROFIN, vicepreședinte al Colegiului Oficiului Național de Turism al Republicii Socialiste România. Din Consiliul regional de turism fac parte 29 de tovarăși — activiști de stat și ai organizațiilor de masă, lucrători din unitățile comerciale și de turism. Ca președinte al Consiliului regional de turism a fost numit tovarășul inginer ZAHARIA BOSTAN, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. La ședință s-a discutat despre măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătățirii activității turistice și a creării condițiilor celor mai bune pentru sezonul turistic din acest an. Numeroși participanți au luat cuvîntul și au făcut propuneri concrete cu privire la îmbunătățirea planului de măsuri prezentat care se referă la îmbunătățirea deservirii turiștilor, pentru crearea condițiilor optime celor ce vor vizita obiectivele turistice și monumentele de artă din regiune. In încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul EMIL BOBU, care a arătat sarcinile ce revin întreprinderilor și instituțiilor, în vederea îmbunătățirii activității turistice. Mulți dintre salariații aparatului tehnico - administrativ de la Combinatul pentru industrializarea lemnului din Suceava continuă să întîrzie la serviciu, încalcă astfel elementara normă a disciplinei în muncă. Cîteva nume : inginerii Mircea Teodosiu, Bernard Weintraub, Liviu Savu, controlorii de calitate Viorica Grosu și Grigore Maxim, contabilii Ștefan Julei, Liviu Gliga, Valeria Ostencu, Eugenia Tofan, Maria Bogdan și alții. imMwooli-cp 13g Sîc! Iar vii mai tîrzîu... decît mine Desen de GEOSU MIHAÎ