Zori Noi, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6622-6647)

1969-04-08 / nr. 6628

Proletari din toate țările, un ad­­ văr organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ÎN ECONOMIA FORESTIERĂ Realizarea tuturor sortimentelor să fie adusă la nivelul planificat! Coloanele ziarului nostru au găzduit, zilele trecute, o rela­tare privind situația îndeplini­rii planului de producție reve­nit unităților economice din județ pentru primul trimestru al anului. Se vorbea acolo de efortul făcut de către colecti­vele de muncă pentru înfăp­tuirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. O situa­ție care face dovada eficien­ței majorității măsurilor adop­tate la început de an, cu pri­lejul adunărilor generale ale salariaților, o situație care ilus­trează maturitatea specialiș­tilor din întreprinderi, a comi­tetelor de direcție, a colecti­velor de muncă. Din situația încheiată la direcția județeană de statistică la 31 martie nu lipsesc, însă, restanțele înregis­trate în această perioadă. Le prezentăm, pe scurt, însoțite de motivările­ oferite de către reprezentanții întreprinderilor din care provin și de asigură­rile ce ne-au fost date . Bușteni de rășinoase Restanță : 325 metri cubi. Originea : întreprinderea fo­restieră Iacobeni. Interlocutor: Mircea Boghiu de la serviciul planificare : „ — Restanta provine din luna ianuarie a.c., cînd s-a cifrat la 1.700 m.c. In cele două luni care au urmat s-a recuperat cea mai mare parte a ei, nu insă integral, pentru că nu dispunem de spațiu de prelu­crare în depozitele finale. Și depozitele ne sînt blocate din lipsă de vagoane. Perspective . - Zilele acestea lichidăm restanța. Dacă primim vagoa­ne, putem prelucra cei 1700 meri cutii pe care-i avem un depozit. Promisiunea ne-a fost argu­mentată cu existența stocu­rilor de material lemnos în toate fazele de lucru (13.311 m.c. fasonat, 2874 scos, 2118 apropiat), cu ritmul satisfăcă­tor în care transportă remor­cile aparținînd IMTF Gura Humorului. Deci, totul depin­de de obținerea vagoanelor C.F.R., în special în stația Ar­­gestru. Solicitat să-și exprime punc­tul de vedere, șeful stației C.F.R. Argestru ne-a spus : — Tovarășii au și nu au dreptate. Au pentru că, în­­tr-adevăr, în ultima vreme, datorită unor situații de for­ță majoră, le-am anulat ceva din tonajul promis. Intr-una din zilele trecute, au primit vagoane potrivit planului. Și nu au dreptate să ne acuze pentru că în ianuarie (adică luna în care s-au acumulat restanțele — n.a.) dînșii au a­­nulat 1000 tone din lipsă de marfă. In martie, în schimb, ne-au solicitat tonaj dublu — 8.000 tone — ceea ce înseamnă foarte mult. Le-am oferit cît am putut. Uși—ferestre întreprinderea forestieră. Gura Humorului n-a realizat 1792 metri pătrați din acest sortiment. In legătură cu acest fapt, tovarășul inginer Gheor­­ghe Stroescu, inginerul șef cu probleme de industrializare, ne-a relatat: — Neavînd documentația de execuție, constructorii, beneficiarii noștri, n-au depus, în prima parte a anului, specifi­cațiile pentru binalele coman­date. Din acest motiv, în luna ianuarie alți 4035 m.p. uși­ ferestre, față de 7.000 cît prevedea planul. In lu­nile următoare, cu toată străda­nia colectivului fabricii respec­tive, ne-a fost imposibil să recuperăm integral restanța. — Ce perspective sînt ? Enu­­merînd greutățile pe care le intîmpină humorenii în obți­nerea specificațiilor, lipsa de receptivitate a beneficiarilor, tovarășul ing. Stroescu a afir­mat în cele din urmă : — Vom face totul pentru a obține documentația de la be­neficiari. Dacă va fi cazul, ne vom deplasa personal pentru a aduce specificațiile. Vom lua toate măsurile... MARIA FLOREA (Continuare în pagina a II-a) ! Atelierul mecanic „1 Mai“ al I.I.L. Fălticeni. In foto : Ronald Dithardt, unul dintre cei mai apreciați strungari din întreprindere. El deține patru steluțe de fruntaș în întrece­rea socialistă. Foto : D. VINTILA note". Cu prilejul „Zilei Sănătății“ Instituită anul acesta ca semn al prețuirii activi­tății celor ce muncesc înn­­tr-unul din importantele domenii ale vieții sociale, „Ziua Sănătății“ a prile­juit luni, 7 aprilie, organi­zarea, la Spitalul unificat din Suceava, a unei mani­festări în cadrul căreia dr. Berthold Merdler a vorbit despre dezvoltarea necon­tenită a bazei materiale pusă în slujba sănătății cetățenilor, precum și des­pre creșterea nivelului ca­lității asistenței medicale în județul și municipiul Suceava. Asemenea manifestări au mai avut loc și la spi­talele orășenești din Vatra Dornei, Cîmpulung, Gura Humorului, Fălticeni, Ră­dăuți și Siret. Diversificarea producției de artizanat Meșteșugarii de la coopera­tiva din Cîmpulung vin în în­­tîmpinarea sezonului turistic cu o producție sporită de ar­tizanat. Aici au intrat în lucru 15 sortimente noi de obiecte solicitate pînă în prezent de agențiile de turism din Eforie, Mamaia și Constanța. Astfel, la dispoziția turiștilor vor fi puse ploști gravate cu motive naționale, Jinguri cu crestă­turi în lemn, brelocuri repre­zentând diverse monumente din nordul Moldovei ș.a. Pentru documentare în ve­derea creării de noi prototi­puri de obiecte, colectivul secției de artizanat din Cîmpu­lung se va deplasa în zonele județului, unde arta populară este deosebit de bogată și va­loroasă. Ecranizarea romanului „ Baltagul" Pe baza unui scenariu și în re­gia lui Mircea Mureșan, la Vatra Dornei au început filmările noua creație cinematografică ro­m­­mânească de lung metraj „Bal­tagul", ecranizare după cunos­cutul roman al lui Mihail Sado­­veanu. La realizarea peliculei contribuie Casa de filme Bucu­rești și I.D.I. Cinematografice — Roma. Rolurile principale sunt distribuite actorilor Margarita Lazano (Vitoria Lipan), Folco Lul­­li (Bogza), Mihai Mereuța (Cu­­țui) și Paul V. Misai (Gheorghi­­ța). Spectacole cu comedia „Travesti" Miercuri, 9 aprilie, la Sucea­va, și joi, 10 aprilie, la Cîmpu­lung, un colectiv de actori al Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ din Iași va pre­zenta comedia în 3 acte „Tra­vesti“ de Aurel Baranga. Di­recția de scenă a spectacolului aparține lui Geo Berechet. Duminică, pe județului nostru, cuprinsul s-au în­cheiat fazele orășenești și int­er­comuna­le ale celui de-al IX-lea concurs repu­blican muzical - coregrafic. Întrecerile prilejuite de a­­ceste faze au antrenat pes­te 10.000 de artiști amatori, care alcătuiesc 570 de for­mații. In ziua de 6 aprilie, s-au întîlnit la centrele de con­curs din Suceava, Păltinoa­­sa, Stulpicani, Vatra Mol­­d­o­viței, Bogdănești, Vicovu de Sus și Vicovu de Jos, artiști amatori din 25 de lo­calități. Anul XXIII a 6628­4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096, marti 8 aprilie 1969 Eroismul diurn într-una din secțiile Combina­tului de celuloză și hîrtie Sucea­va, la instalația de sortare, se crease un loc îngust care „gîtu­­ia" debitul curent al producției. După observare și studii, cadre­le de specialitate au pronunțat soluția. La etapa I, pentru a crea spațiul necesar montării noului îngroșător, ce a fost procurat prin transfer, panoul de comandă al instalației de măcinare a trebuit mutat pe un alt amplasament : la etapa a ll-a , montarea unui sortisor la instclctiG ds sorters si a unui îngroșător suplimentar cu o suprafață de 20 m.p. ; de ase­menea, pe baza acelorași indi­cații, s-a construit și montat un îngroșător mic pentru îngroșarea refuzului celulozei ; în fine, a fost reamplasată o mașină pentru măcinat refuzul; întreruperea procesului tehno­logic s-ar fi soldat, în mod fi­resc, cu restanțe în realizarea planului, cu alte implicații. A­­tunci lucrătorii combinatului, în­tre care maistrul electrician Mi­hai Slavic, electricianul Gheor­­ghe Ionescu și lăcătușul Ciobanu au efectuat, pur și simplu, lucră­rile „din mers". E de prisos să mai spunem ce eforturi au fost necesare pentru această lucrare. Nu este însă de prisos să ară­tăm că toate acestea, plus înlo­cuirea șprițurilor filtrelor celula­re, precum și celelalte măsuri de mai mică amploare au dus la eliminarea gîtuirii existentă la in­stalația de sortare și permite prelucrarea rațională a refuzului. Totodată, capacitatea instalației de sortare a crescut, la etapa a ll-a, cu 40—50 tone în fiecare zi. Autorul acestei relatări, tova­rășul inginer Gheorghe Gavriles­­cu, directorul general al combi­natului, a evocat întîmplarea nu pentru a frapa, ci pentru a-și motiva punctul de vedere vizînd unele probleme de strictă spe­cialitate. Și poate tocmai firescul tonului cu care a vorbit ne-a in­vitat, cum spuneam, să medităm la eroismul divin, modest și to­tuși întruchipînd multiple semni­ficații, netrîmbițat de nimeni și totuși răsunător. Ne-am gîndit, cu justificată e­­moție, ne-am exprimat cuvenita admirație față de acești oameni care demonstrează fără vorbe multe, acolo unde muncesc, ceea ce numim probitate profe­sională, care fac dovada unei înalte conștiințe muncitorești, în sensul plenar al cuvîntului. MIA TURDEANU LUCRĂRI URGENTE ÎN AGRICULTURA CUM SE ACȚIONEAZĂ PENTRU EFECTUAREA LOR ? Cu fiecare zi și oră care trece, timpul bun de lucru în cîmp își anunță sosirea și pe meleagurile județului nostru. Mai ales în ultimele trei zile, soarele și vîntul au ajutat la zvîntatul pământului, ceea ce a permis mul­tor Unități să facă ultimele pregătiri în vederea declan­șării muncilor din campania agricolă de primăvară. Este evident că lucrările s-au aglomerat. In schimb, așa după cum ne-au declarat mai mulți specialiști și membri coo­peratori, cu prilejul unui raid-anchetă organizat dumi­nică prin cîteva cooperative agricole din județ, recupe­rarea rămînerii în urmă este posibilă în fiecare unitate. Dar. . . deși iarna a fost destul de lungă, totuși, în mul­te cazuri, pregătirile nu sînt încă puse la punct. Iată, mai jos, și cîteva exemple. Timpul bun de lucru să-și găsească fructificarea în cîmp ! Nu se poate spune că la coo­perativa agricolă din Bunești nu există preocupare pentru ca muncile, din campania a­­gricolă de primăvară să se desfășoară din plin încă de la prima oră bună de lucru în cîmp. Din contra. Aici s-a asi­gurat întreaga sămînță necesa­ră cultivării cu porumb, car­tofi, fasole, etc. a tuturor su­prafețelor planificate. Ing. Constantin Rotaru verifică în fiecare zi starea terenului pen­tru a identifica suprafețele care pot fi lucrate cu priorita­te. ■ In urma acestui „consult“ la fața locului s-a ajuns la concluzia că, peste circa două zile, la brigăzile 1 și 2 din Bu­nești și, respectiv, Podeni, se poate face o ușoară discuiie a ogoarelor destinate­­ culturilor din epoca întîi, cum sunt ma­zărea și ovăzul. In cadrul unei adunări ge­nerale a cooperatorilor din­ Bunești, care a avut loc chiar duminică, a fost expus planul de măsuri pentru campania a­­gricolă de primăvară privind repartizarea forțelor și stabili­rea­ vitezelor de lucru. Este un lucru bun. Dar, timpul frumos din ultimele zile era, necesar să-și găsească fructificarea în cîmp ! Ne referim la" folosirea acestui timp pentru împrăștia­tul gunoiului,"care, așa după cum ne-a declarat inginerul cooperativei, „se află pe tarlale în cantități destul de mari“. Astfel, rezervate numai pe suprafețele culturii cartofului stau în grămezi peste 4.300 to­ne de gunoi de grajd­­tul răsadului în cei 1.500 ’m.p. de solarii“. — Dar despre pregătirile pentru începerea lucrărilor în cîmp la culturile de bază ce ne puteți spune ? — In ce ne privește, dacă timpul va permite, putem tre­ce la executarea însămînțări­­lor imediat. Dar nu sîntem îndeajuns de ajutați de către unele unități cu care coope­răm. Astfel, de la laboratorul pentru controlul semințelor din Suceava nu ne-au sosit nici pînă acum buletinele de analiză, deși probele sunt tri­mise de mult timp. De aceea, cerem să fie urgentate cel pu­țin analizele pentru culturile din epoca întîi , și, îndeosebi, pentru ovăz. Remarcăm ca eficientă mă­sura luată de conducerea coo­perativei care, pentru a scurta timpul de plantare a cartofi­lor, a luat măsura ca toată să­­mînța să fie sortată și pusă în sacii rezultați de la folosirea îngrășămintelor chimice. Dar numai acest lucru nu va fi su­ficient. Rămîne ca I.M.A. Spă­­tărești să analizeze posibilita­tea repartizării la această uni­tate a încă unei mașini de plantat cartofi, mai ales că și Hala de reparații este plină de tractoare desfăcute. Se lu­crează ca... în plină iarnă. 7 tractoare aparțin întreprinde­rii,­ unul — cooperativei agri­cole­ din Iacobești, unul — drumurilor, un motor stabil — cooperativei agricole din Cala­­findești. Discutăm cu ingine­rul mecanic stagiar Bujorel Prelipceanu : — Cîteva din tractoarele noastre au lucrat toată iarna. Acum le revizuim. 3 fac parte din cele găsite cu defecțiuni de către comisia de suprare­­cepție... Dar suprarecepția s-a făcut de mult, pe la jumătatea lunii martie. De ce nici pînă la a­­ceastă dată n-au fost efectuate remedierile indicate ? In loc de răspuns, interlocutorul nos­tru ridică din umeri. Aflăm apoi că un alt tractor a reve­nit în atelier la puțin timp după ce i s-au făcut reparații­le necesare. Vinovat este me­foria de muncă de aici este deficitară. Astfel, la Fălticeni­ se conturează C.A.P. încă de pe acum riscul ca perioa­da pentru plantatul cartofilor să se prelungească pînă la cir­ca 15 zile. Ing. GH. ZAHARESCU DAN ZAMFIRESCU canizatorul Liviu Popescu de la secția Iaslovăț. I s-a întoc­mit buletin de imputație. Directorul întreprinderii, ing. Mihai Buga, argumentea­ză neajunsurile semnalate prin faptul că... au fost foarte multe reparații de făcut, planul fiind depășit cu mult, că toate re­medierile la tractoare se fac în atelier, spre o mai bună si­guranță, întrebări : — Cîte secții de mecaniza­re sunt pregătite în amănunt pentru a începe campania lu­crărilor agricole de primăva­ră ? —Toate 13 pot intra la lu­cru, mai bine fiind pregătite cele din Siret, Negostina, Mi­­lișăuți, dar 3 mai au de­pus la punct cîte ceva. Acestea sînt: Măriței, Șerbăuți, Casa-DUMITRU TURTA Fotografiile : D. VINTILA (Continuare în pagina a ll-a) Buletinele de analiză n-au ajuns încă la Fălticeni „Noi — ne declara ing. Con­stantin Pintilie de la coopera­tiva agricolă din Fălticeni — ne străduim ca, pînă la crearea condițiilor optime de a ieși în cîmp să efectuăm , unele lu­crări pentru care timpul per­mite. Astfel, am executat tă­ieri de rodire și formare pe 30 ha. de livadă, iar pe 50 de ha. am administrat îngrășăminte. De asemenea, am făcut in­structajul tuturor mînuitori­­lor de agregate și sîntem pre­gătiți ca peste 1—2 zile să în­cepem însămînțatul mazării în tarlaua denumită „Țarna ma­re“. Consider că nu am făcut încă totul pentru repicatul ră­sadului, însămînțarea legume­lor timpurii ca spanac, ridichi și salată și nici pentru planta.Nimeni nu poate spune că mecanizatorii n-au avut timp destul pentru reparații. A fost vreme și pentru re­cepții exigente, și pentru suprarecepții, și pentru re­medieri, și pentru repararea tractoarelor cu care s-a lu­crat în anotimpul rece. Așa incit, la această dată, toate mijloacele mecanice ar trebui să fie puse la punct în amănunțime, gata de a intra în cîmp. Dar, după cum vom vedea, lucrurile nu stau chiar așa peste tot: Iacobești: se lucrează la reparații ca... în plină iarnă Așa arată griul de pe tarlaua dintre șosea și calea ferată, la ieșire din Liteni spre Dolhas­­ca. Cel cu mina întinsă e președintele C.A.P. Liteni, Constantin Acroitoriței, care este de părere că. . . „nu se poate face nimic“ I.M.A. Iacobești. Aspect din tancul este surprins acum, timpul campaniei de reparații din sezonul alb ? Nu ! Instan­ uimim .immunt; ■2911» IJEI MamuIL LL Concurs pentru transferul și numirile personalului didactic Au început înscrierile pentru concursul instituit de Ministerul învățământului, prin care, începând din acest an școlar, se fac trans­ferurile și numirile personalului didactic. Sunt scoase la concurs posturile și catedrele vacante din învățământul de cultură generală, de specialitate, profesional și teh­nic, din școlile generale de 8 ani, și grădinițele existente în orașele București, Arad, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Pitești, Ploiești, Sibiu, Timișoara și Tg. Mureș. Cu prima ediție a concursului, care se va desfășura in a doua jumătate a lunii aprilie, iau parte educatoarele, învățătorii, pre­cum și profesorii care doresc să ocupe catedrele vacante de limba română, limba latină, istorie, pe­dagogie, psihologie, socialism ști­ințific, economie politică, matema­tică, biologie, geografie. Transfe­rurile și numirile — pentru cei care au alte discipline de studiu în specialitate — urmează să fie efectuate in cursul lunii mai. Pro­fesorii înscriși în concurs vor sus­ține o probă scrisă pe teme de specialitate, iar învățătorii, două probe scrise la română și aritme­tică. Aprecierea candidaților se va face pe bază de punctaj, acordîn­­du-se de la 1 la 20 puncte, în comisiile de examinare a ce­lor ce doresc să ocupe catedrele de la disciplinele de cultură ge­nerală din învățământul liceal de specialitate și din învățămîntul profesional și tehnic, vor fi incluși și delegați ai ministerelor sau ai organelor centrale în sub­ordinea cărora se află aceste școli. Lupta împotriva zgomotului Se știe că zgomotul influențea­ză negativ asupra omului, a ac­tivității acestuia. Cercetările între­prinse pentru diminuarea efecte­lor sale au urmat două direcții : reducerea zgomotului produs de mașini și insonori­zarea marilor hale industriale. In cadrul acestor preocupări,­ specialiștii Centrului de mecanica fluidelor au elaborat, pe baza u­­nor experimentări îndelungate, serie de procedee și mijloace teh­­­nice, între care tratarea acustică a unor suprafețe disponibile din sală, în special a tavanului, mon­tarea unor ecrane acustice lingă mașini, în locurile unde procesul tehnologic permite, gruparea in mod convenabil a mașinilor care produc zgomote de intensități dife­rite, montarea acestora pe supor­turi elastice. Aceste măsuri au în­ceput să fie aplicate, în colabora­re cu Ministerul Industriei Ușoa­re, la unele hale mari, în curs de construcție la Iași, Oradea și Si­ghișoara. VREMEA In ultimele 24 ore, vremea a fost frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab, din direcții diferite. Temperatura aerului variabilă : minimele au fost cuprinse între minus 6 și 3 grade, iar maximele între 7 și 9 grade. La Rarău, temperatura a oscilat între 1 grad si minus 5 grade. Pentru următoarele 24 ore se prevede vreme schimbătoare, cu cerul variabil, mai­mîntul va sufla slab, mult noros, din direcții diferite. Temperatura aerului. In general, staționară , minimele vor fi cuprinse între 1 grad și 4 gra­de, iar maximele între 8 și 14 gra­de.

Next