Zori Noi, aprilie 1970 (Anul 23, nr. 6932-6957)

1970-04-08 / nr. 6938

: '^IV«yU8. •M- ÉMíNiy ;U. ;:!?RA Proletari din toate țările, uniți­ vâ­t organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6938 miercuri 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Munca și hărnicia - izvoare nesecate de mîndrie și satisfacție O contribuție importantă în dezvoltarea bazei tehnico-ma­­teriale a socialismului și în sporirea eficienței economice a întreprinderilor o aduce în­trecerea socialistă. Rezultantă a continuei ridicări a conștiin­ței socialiste a oamenilor muncii, întrecerea socialistă menține și accentuează o emu­lație creatoare, dovedind, în același timp, o mare putere de atracție a tuturor colectivelor din unitățile socialiste de stat, care, firesc, doresc și acțio­nează astfel încît să poată ur­ca pe cel mai înalt podium al fruntașilor. Participante active la orga­nizarea și desfășurarea între­cerii socialiste, condusă de partid, sindicatele acordă o deosebită prețuire activității rodnice a muncitorilor, ingine­rilor și tehnicienilor, a colec­tivelor de muncă în ansamblul lor, recompeinsînd pe cei mai buni cu diferite distincții : in­signe, diplome și steaguri de fruntaș în întrecerea socialis­­tă. întrecerea socialistă pe anul 1969 s-a materializat, în jude­țul nostru, prin depășirea va­lorii producției marfă indus­triale cu peste 88 milioane lei, dîndu-se peste plan însem­nate cantități de produse ne­cesare economiei naționale. ‘ Îîl­suflețiți de rezultatele obți­nute în întrecerea socialistă desfășurată în cursul anului 1969, oamenii muncii din uni­tățile socialiste de stat din ju­deț au pășit în ultimul an al actualului cincinal cu hotărî­­rea de a ridica nivelul și e­­ficiența întregii activități pro­ductive. Angajamentele luate pentru depășirea sarcinilor reieșite din planul de stat și preocuparea susținută pentru îndeplinirea lor — concretizată în bilanțul pozitiv din perioa­da care a trecut din acest an — sunt expresia cea mai con­cludentă a rolului educativ și mobilizator pe care îl are în­trecerea socialistă. Manifestare largă­ și deose­bit de semnificativă a iniția­tivei și devotamentului în mun­că, întrecerea socialistă pune cel mai bine în evidență pri­ceperea și experiența oameni­lor, trăsăturile lor înaintate. A­­nul trecut, din cei peste 35.000 de participanți la întrecere, mulți s-au afirmat ca oameni animați de dorința de a con­tribui cu toată energia și ca­pacitatea lor la bunul mers al producției, obținînd titlul și fanionul transmisibil de evi­dențiat în întrecerea socialis­tă. Dintre salariații cei buni s-au distins, în mod deose­bit, ca cei mai buni 8.599 mun­citori, 468 maiștri, 372 tehnici­eni și 91 ingineri. Ei au reușit astfel să cîștige mult rîvnitul titlu de fruntaș în întrecerea socialistă. Insigna care li s-a prins pe piept — pentru mulți fiind cea de-a șaptea — le-a produs atît lor cît și colecti­velor din care fac parte o ma­re și firească bucurie. In semn de prețuire a muncii, organele sindicale au acordat distincții și unui număr de 146 secții și sectoare de producție și 796 echipe și brigăzi, care au fost declarate fruntașe în întrece­rea socialistă. 1.296 salariați, care, în activitatea lor de zi cu zi, au dovedit multă corecti­tudine și s-au remarcat ca e­­xemple de conștiinciozitate au primit diploma de „Evidențiat în muncă". Muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricilor din ca­drul platformei industriale a C.E.I.S. Suceava, străduindu-se să-și respecte cuvîntul dat prin chemarea pe care au lan­sat-o, la începutul anului 1969, către toate unitățile economi­ce din județ, au reușit să fie onorați, pentru a doua oară în ultimii ani, cu un simbol și mai elocvent al prețuirii efor­turilor — Steagul roșu și Di­ploma de întreprindere frun­tașă pe ramură în întrecerea socialistă pe țară. Acordarea distincțiilor cuvenite celor ca­re, prin faptere lor, au făcut ca întrecerea socialistă să capete un ritm mai viu și să înscrie pe grafice noi și însemnate succese e încă o dovadă că munca și hărnicia formează izvoare nesecate de satis­facții. Deținătorii titlului de fruntaș în întrecerea socialistă — muncitori, ingineri și tehnicieni sau echipe, brigăzi, secții, sec­toare și întreprinderi — au a­­cumulat, cum e și firesc, o bo­gată experiență. Pentru ca a­­ceastă experiență să fie gene­ralizată și să devină cu ade­vărat un bun al fiecărui colec­tiv de muncă, multe organe și organizații sindicale din jude­țul nostru inițiază diverse ac­țiuni pentru popularizarea și răspîndirea ei. Sindicatele de la complexul C.F.R., fabrica de încălțăminte „Străduința”, fabrica de tricotaje și din alte unități sucevene, spre exem­plu, au organizat întîlniri în­tre fruntași, familiile lor și ma­sa largă de salariați, cu care ocazie obișnuitele mulțumiri și felicitări au fost urmate de frumoase manifestări artistice: înscrierea fruntașilor în căr­țile de onoare ale întreprin­derilor, publicarea fotografii­lor acestora la panourile ce le sunt destinate, precum și a unor articole la gazetele de perete, organizarea unor ser­bări dedicate fruntașilor au devenit, în multe părți, fapte tradiționale, cu un mare rol stimulativ. Aceasta însă nu în­seamnă că ne putem declara pe deplin mulțumiți de ceea ce se face pentru ca experien­ța fruntașilor, adevărat tezaur de înțelepciune, să „circule" cu viteza care ar trebui, încă mai sunt întreprinderi în care oamenii cunosc prea puține a­­mănunte despre căile și meto­dele care duc la obținerea re­zultatelor valoroase, ceea ce dovedește că popularizarea lor ocupă, pe nedrept, un loc secundar. De aceea e nece­sar ca organele sindicale să manifeste mai multă inițiativă, să treacă mai operativ de la faza bilanțieră și festivistă a cinstirii muncii și fruntașilor ei la cea de lucru și adînci re­flecții, în așa fel ca din me­ritele celor mai buni munci­tori, ingineri și tehnicieni să învețe toți salariații. Forme de răspîndire a experienței se gă­sesc suficiente, oriunde există interes pentru căutarea lor. Cu cît metodele înaintate de lucru vor fi mai larg cunos­cute și se va crea un climat mai favorabil aplicării și per­fecționării lor, cu atît întrece­rea socialistă pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor va fi mai rodnică. Munca și hărnicia vor deveni, astfel, pentru oameni un permanent prilej de mîndrie și satisfac­ție. TEODOR BOSTAN responsabilul comisiei econo­mice a Consiliului județean al sindicatelor 0 A apărut primul număr al Analelor de geografie, editate, cu începere din această lună, de Universitatea din Bucu­rești. In peste 100 de pagini, el oferă celor și comentarii interesați articole de specialitate dedicate împlinirii a 100 de ani . La Fabrica de stofe „Argeșana“ Combinatului din cadrul textil Pi­tești, au intrat în func­țiune cîteva obiective noi : o nouă capacitate a secției de țesătorie care produce anual 4,5­­ milioane­ m.p. țesături tip lună, o secție de fi­nisaj, cu o capacitate a­­nuală de 6 milioane m.p. de la nașterea lui Sim­ion Me­hedinți,­­ întemeietorul școlii românești de geografie — și a două decenii de activitate des­fășurată de Facultatea de geo­logie - geografie a universită­ții bucureștene. • In cadrul planului de ex­tindere a laminorului de tablă groasă de la Combinatul side­rurgic din Galați, cu o nouă capacitate de 400.000 tone, în zona de ajustaj au intrat în funcțiune primele două agre­gate tehnologice : un cuptor cu propulsie, care poate încălzi 100 tone laminate pe oră și un pat de răcire de 900 m.p. • Săpăturile arheologice e­­fectuate în ultimul timp la ce­­tatea dacică de la Bîtca Doam­nei au scos la iveală noi urme materiale de importanță capi­tală în interpretarea principa­lelor caracteristici ale civiliza­ției dacice în Moldova. Unul din noile blocuri de locuințe din orașul Câm­­pulung Foto : D. VINTILA ZESTREA TEHNICA A PADURILOR Ritmul mecanizării operatelor de doborât, fasonat și scos­­ apro­piat îmbogățește cu consecvență dotarea tehnică a forestierilor. In cadrul unităților de specialitate din județ lucrează, în prezent, peste 800 de f­eras­trai­e mecanice, din care 220 au fost aduse animai de la înființarea combinatului pen­tru exploatarea și industrializarea lemnului. Alături de acestea, con­tribuie la mai buna valorificare a masei lemnoase 260 de tractoare echipate cu trolii (48 aduse, de a­­semenea, în ultimul timp), 22 trac­toare cu șenile, 20 funiculare semi­­permanente și 37 funiculare pasa­gere. Pentru reducerea volumului de muncă și a eforturilor munci­torilor de la încărcări, funcționea­ză 35 încărcătoare tip IFRON și 4 încărcătoare tip Bolin­der. Indice­le de mecanizare reprezintă, pe total combinat, 86 la sută. O atenție deosebită s-a acordat și măririi numărului de proprii, necesare operațiilor atelaje de scos­­ apropiat din locuri inacce­sibile mecanismelor, în special da­torită condițiilor speciale create de doborâturile de vînt. Astfel, combinatul dispune, la ora actua­lă, de un parc de 515 atelaje, care va spori, în acest an, cu încă 81 perechi. În secția de fabricație a Uzinei de reparații auto din Suceava se lucrea­ză la montarea unei au­tomacarale hidraulice de 2.5 t: 1. Foto : D. BALINT HAINA DE PRIMĂVARĂ — A ORAȘULUI — — Interviu cu tovarășul CONSTANTIN NICOARA, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal Suceava — La nivelul județului, orașe­lor și comunelor s-au dezbătut, recent, cele mai actuale sar­cini ce reies din angajamente­le privind gospodărirea și în­frumusețarea localităților, mar­­cîndu-se, astfel, declanșarea acțiunilor din acest resort al activității. Cum primăvara și-a făcut prezența pe meleagurile noas­tre, iar locuitorii și gospodarii orașelor și satelor au întîmpi­­nat-o cu­­ măsuri care acum continuă pe un plan mai am­plu, ne-am adresat tovarășului Constantin Nicoară, prim-vice­­președinte al comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al municipiului Suceava, cu ru­gămintea de a ne relata cîte­­va din acțiunile de masă cu caracter gospodăresc ce se vor întreprinde în orașul reșe­dință de județ. — Ca răspuns la Chemarea Consiliului popular al județului Galați — a precizat interlocu­­­torul — ne-am angajat ca a­­nul acesta valoarea lucrărilor pe care le vom efectua prin muncă patriotică să atingă 16 :m­ilioane lei numai în Suceava și în cartierele sa­le. La stabili­rea obiectivelor s-a ținut sea­ma de propunerile făcute in campania electorală, în con­ Construcția de stat sfătuirile organizate de consi­liul municipal al Frontului Uni­tății, Socialiste sau cu alte di­ferite prilejuri. In felul aces­ta, planul muncii patriotice este o sinteză a gîndirii co­lective, a dorinței tuturor su­cevenilor de a adăuga noi va­lori aspectului general al mu­nicipiului. In • afară­­ de aceas­ta, o serie de lucrări vor fi fi­nanțate de la bugetul local. Țin, însă, să subliniez că pon­derea activității pe care o vom desfășura are în vedere contribuția maselor. — Pe ce mijloace de mobi­lizare a acestora se bazează comitetul executiv ? — In primul rînd, pe cele ale consiliului popular — de­putați, comitete de cetățeni, comisii permanente, aparatul propriu, precum și pe colabo­rarea cu organizațiile de ma­să și obștești de la nivelul municipiului, cu unitățile eco­nomice și Instituțiile. O aduna­re cetățenească recentă, pri­lejuită de înmînarea insignelor de „Fruntaș în gosipodărimiea orașului", a întrunit o mare interviu consemnat de E. MOREA (Continuare in pagina a II-a) în pag. 3 11 I pcag. 6 ^ IN NUMĂRUL DE AZI :­­ ----------------------------------------------1 ALO, 03! VA­R00, 0 CONVORBIRE CU... 1 CONTRAPUNCT • MOTO­R în pag. 2 |­­ • ȘCOALA A EDUCAȚIEI COMUNISTE J • Un spectacol edificator Manifestări prilejuite ■J# O o u I u i #»44 iiua banatatn „Ziua Sănătății" a prilejuit organizarea, în orașele și satele județului nostru, a numeroase manifestări, toate avînd un ca­racter lucrativ. Astfel, au fost expuse referate - rezultat al acti­vității științifice și aplicative a ca­drelor medico - sanitare s-au organizat simpozioane și expuneri pe teme sanitare, subliniin­­du-se grija statului nostru pentru ocrotirea sănătății populației, hotărirea lucrătorilor din domeniul sanitar de a da viață, ală­turi de întregul popor, directivelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Ne vom referi în continuare la cîteva asemenea mani­festări. V • în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Su­ceava a avut loc, ieri, o aduna­re festivă consacrată Zilei Să­nătății. După cuvîntul de des­chidere ținut de dr. Romeo Mun­­teanu, dr. Jean Ianopol, directorul Direcției sanitare județene, vorbit despre realizările în do­­­meniul medico - sanitar, obținute în țară și în județul nostru în anii socialismului, relevînd grija per­manentă a partidului și statu­lui nostru pentru ocrotirea sănă­tății oamenilor muncii, perspec­tivele minunate ale medicinei românești. Referindu-se la aces­te succese, tovarășul Nicolae Morariu, prim - vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, a felicitat în numele biroului Comitetului județean de partid, lucrătorii din rețeaua medico - sanitară din județ, avîndu-se tot mai impor­tante succese în activitatea de apărare a sănătății oamenilor muncii. In continuarea manifestării au fost prezentate patru comuni­cări științifice teme, care au axate pe diferite evidențiat con­cepții noi în lupta anticanceroa­­sa (Dr. V. Andriu), noutăți în pneumologie și cardiologie (dr. Aurel Comănescu), cercetări ro­mânești în pediatrie (dr. Marcu Kreisel), și aspecte ale morbidi­tății prin bolile contagioase (dr. Romulus Slivinschi). • Direcția sanitară județea­nă, în colaborare cu filiala Su­ceava a Uniunii Societăților de Științe Medicale din Republica Socialistă România, a organizat manifestări adecvate evenimen­tului la spitalele teritoriale din orașele Vatra Dornei, Cîmpu­­lung, Gura Humorului, Rădăuți, Fălticeni și Siret, în cadrul că­reia medicii Jean Ianopol, Romeo Munteanu, Gheorghe Munteanu, Radu Buzneanu, Bertold Merdler și Traian Pop au făcut expuneri pe tema „Importanța Zilei Să­nătății în viața medicală și sa­nitară din țara noastră", refe­rindu-se, cu deosebire, la sarci­nile la care trebuie să răspun­dă cadrele din unitățile medico­­sanitare din județul nostru. • Sub egida filialei din Su­ceava a Uniunii Societăților de Științe Medicale din România s-a desfășurat, recent, în cins­tea Zilei Mondiale a Sănătății, o acțiune științifică consacrată luptei împotriva cancerului. Cu acest prilej au fost susținu­te două comunicări științifice. de Agenția din Rădăuți a întreprinderii „Tehno­­forestexport“. Pregătiri pentru expedierea unui lot de camere „623/11" Foto : I. MINDRESCU IN AGRICULTURĂ cu mir se mo­aște Intr-adevăr, rareori se întîmplă ca „ziua bună“ să nu se cunoască de dimineață. Luni a fost o astfel de zi. Am urmărit cum e folosită. Concluzia ? Bine și nu prea. Ba chiar, în unele locuri, cu totul necorespunzător. Iată citeva din constatările noastre : ZAMOSTEA­­­ Toate mijloacele mecanice — în acțiune : Program de campanie „la milimetru“ Cîmpurile zamostenilor cu­nosc, din nou, atmosfera de muncă încordată. La data rai­dului nostru, aici se lucra la întreținerea ogoarelor de toam­nă, la pregătirea solului, ad­ministrarea de îngrășăminte chimice, ca și la efectuarea u­­nei arături superficiale pentru încorporarea gunoiului pe tar­lalele destinate culturii carto­fului, sau la semănatul sfeclei de zahăr. Oricum, toate mij­loacele mecanice se aflau in acțiune. Inginerul șef al coope­rativei agricole, Silviu Moroșa­­nu, a ținut să-i evidențieze pe toți mecanizatorii, adăugind, printre altele, că ei au execu­tat lucrări de întreținere pe 150 ha, ogoare de toamnă și au semănat primele zeci de hec­tare cu ovăz, borceag și sfec­lă de zahăr. Am cerut cîteva explicații. Am aflat, astfel, că aici s-au făcut din timp pregătirile nece­sare și că se lucrează după un program de campanie „la milimetru". Este de amintit în acest sens faptul că mecaniza­torii au fost împărțiți pe bri­găzi de cîmp, în grupe de cîte 3—4, în­ frunte cu un responsa­bil. Ei știu din timp ce lucrări au de efectuat, unde anume, în ce perioadă și în ce condi­ții de calitate. De altfel, după „La Siret — ne-a informat Ni­­colae Prelipceanu, de la cea­un program tot așa de riguros acționează și cooperatorii, conductorii de atelaje, folo­sind la maximum vremea bună și respectînd indicațiile spe­cialistului. Procedîndu-se ast­fel, nu încape îndoială că, la Zamostea, se va pune o bază sigură pentru obținerea unor recolte bogate. Jrul de radioficare — se lu­crează în cîmp la toate for­țele mecanice existente — 16 tractoare și diferite mașini a­­gricole. In scurt timp, patul germinativ pentru culturile din prima epocă (orzoaica, ovăz, sfeclă de zahăr etc.) a fost de­finitivat pe mai bine de 80 de ha. Totodată, s-au efectuat în­­sămînțări pe aproape 40 de ha. In aceste zile, paralel cu continuarea lucrărilor aminti­te, cooperatorii și mecanizato­rii de la C.A.P. Siret fac inten­se pregătiri pentru însămînța­ DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a Il-a) DE DIM­INE­ATL. SIRET: 0 Semințele — într-un bun pat germinativ 0 Pregătiri pentru însămînțarea culturilor din epoca a ll-a ii I Canada își apără independența economică într-o manieră puțin obișnuită— intrerupînd o dezbatere urgentă — primul ministru­­ canadian Pierre Trudeau anunța recent în parla­ment refuzul guvernului său de a permite preluarea principalelor mine de uraniu din Canada — „De­nison Mines“ — de către o firmă aflată sub control american. Importanța uraniului putea ex­plica atît refuzul, cît și maniera neobișnuită a publicării acestui a­­nunț. Dar în Parlament el a de­pășit cadrul singularului, înscriin­­du-se pe linia tot mai clar contu­rată a Canadei de a diminua in­fluența străină, în special ameri­cană, asupra economiei sale. Zia­ristul Edward Coman, făcîndu-se evident ecoul cercurilor america­ne preocupate de această evoluție, se întreba în „International He­rald Tribune“ pînă unde va mer­ge Ottawa în ceea ce el denu­mește „naționalism economic“. Limitarea la 25 la sută a parti­cipării străine în instituțiile de credit, stimularea investițiilor în economia națională, achiziționarea de către stat a firmelor amenin­țate a fi cumpărate de străini, o nouă politică față de proprietatea străină în băncile de investiții, dezvoltarea ramurilor industriale în care Canada poate ocupa un loc de prim rang sunt cele mai importante măsuri adoptate, ori în curs de definitivare, la Ottawa. Sintetizîndu-se, premierul canadian declara unui ziarist de la „Le Monde“ : „Vrem să facem în așa fel Incit Canada să se dezvolte po­trivit propriilor ei dorințe. Aceas­tă orientare ne-ar permite să scă­ A. TOTH (Continuare în pagina a IlI-a)

Next