Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)

1971-04-08 / nr. 7246

PROLETARI DIN TOATE TARILEI UNITI­VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7246­­ i °­ 8 aprilie 1971 j 4 pagini 30 bani LA UZINA DE REPARAȚII AUTO DIN SUCEAVA CONSUMUL DE METAL RAMANE, IN CONTINUARE, O PROBLEMA MAJORA La Uzina de reparații auto din Suceava, metalul consti­tuie, alături de piesele de schimb, principalul material, atît pentru activitatea de re­parații, cit și pentru produc­ția industrială. Preocupări susținute ale cadrelor tehnice, care au adus unele perfecțio­nări în producție, au făcut ca anul trecut, în uzină, consu­mul normal de metal să fie diminuat cu 150 de tone. Este o economie apreciabilă, care s-a reflectat și asupra eficien­ței economice. După cum aveam să consta­tăm, consumul de metal ră­­mîne, mai departe, în preocu­parea cadrelor tehnice, o pro­blemă majoră. Există în uzină posibilități certe de micșora­re a consumului de metal. Ce acțiuni concrete s-au între­prins în această direcție ? Pri­mim cîteva amănunte de la inginerul tehnolog Gheorghe Cărăușu: — Ducem mai departe o ac­țiune inițiată anul trecut de către comitetul de partid. Co­misia inginerilor și tehnicie­nilor s-a angajat ca, prin per­fecționările ce vor fi aduse la diverse locuri de muncă, prin aplicarea unor noi procedee de execuție, să sprijine acțiunea de micșorare a consumului de metal. Promisiunea aceasta se materializează. Se află în curs de execuție, într-un stadiu a­­vansat, o mașină de injectat mase plastice în matrițe. Cu ajutorul ei vom executa diver­se piese, pentru care pînă a­­cum întrebuințam metal , mînere, butoane de mai multe tipuri. Preconizăm că, pe a­­ceastă cale, să economisim a­­nual 2 tone de aliaj de alumi­niu. Am urmărit, pe de altă par­te, ca deșeurile metalice pro­venite din piesele care nu pot fi recondiționate să le între­buințăm la confecționarea unor piese de schimb necesare efectuării reparațiilor. Anali­zând condițiile existente, am ajuns la concluzia că 26 de tipuri de piese (șaibe, prezoa­­ne, bucșe, bolțuri) pot fi exe­cutate fără să se întrebuințeze metal în profile. Calculele ne arată că vom economisi în a­­cest fel 10 tone de metal - ta­blă și oțel rotund. — Diversele forme pe care le ia metalul, gama largă de operații care se execută, atît la repararea autocamioanelor, cit și la execuția utilajelor, pre­supun preocupări multiple la fiecare loc de muncă... — Am avut în vedere acest lucru și am întreprins unele acțuuni. Una constă în reduce­rea adausurilor de prelucrare, la tablă și profile, prin dota­rea locurilor de muncă cu dis­pozitive specifice. In sprijinul acestei acțiuni vine o impor­tantă măsură, anume înființa­rea unei echipe de mecanizări și, pentru a-i crea condiții de muncă optime, mărirea, în pers­pectivă, a suprafeței de pro­ducție, prin etajare, a sculă­­riei. Echipa execută dispozi­tive mai simple, precum și mașini speciale de prelucra­re, consumul fiind mai mic față de executarea operațiu­nilor respective pe mașini o­­bișnuite. Ștanța pentru debi­tarea profi­lel­or este o astfel de mașină care contribuie la obținerea unor importante e­­conomii de metal. Concomitent cu crearea echipei de meca­nizări, spre a o sprijini în ac­tivitatea ei, a fost înființată, în cadrul serviciului tehnolo­gic, o grupă de proiectare a sculelor, dispozitivelor și veri­ficatoarelor, precum și a me­canismelor care urmează a se executa. — Evident, măsurile preco­nizate vor avea efect pozitiv și asupra productivității mun­cii. Vor mai fi aduse și alte asemenea perfecționări ? — Ne gîndim să înlocuim unele tehnologii mai vechi cu altele, mai eficiente. Ne-am o­prit, deocamdată, la introdu­cerea turnării pe principiul centrifugic a bucșelor și a altor piese din bronz și aluminiu. Se diminuează substanțial a­­daosul de prelucrare. Totoda­tă, în funcție de perfecționări­le tehnologice, se va reorga­niza atelierul de turnare a me­talelor neferoase.­­ Una dintre căile de mic­șorare a consumului de metal, folosită cu succes anul trecut, au constituit-o reproiectările constructive. — Intr-adevăr, la macaraua hidraulică de 2,5 tone forță, consumul de metal a fost re­dus cu 60 kg. pe fiecare pro­dus, iar la camionul cu oblon hidraulic autoîncărcător cu a­­proximativ 80 kg. Asemenea posibilități, evident întrucîtva limitate, mai există. Din ana­lizele de pînă acum rezultă că, prin reproiectarea altor repe­re, consumul de metal la cele două produse va fi micșorat cu cite încă 20 kg. Vom con­tinua acțiunea prin stabilirea și la alte piese a dimensiuni­lor în funcție de efortul la care sînt supuse... Faptele atestă că există în uzină preocupări pentru gos­podărirea cu grijă a metalului, material atît de valoros pen­tru economia națională. Ni s-a mai precizat că cursurile de ridicare a calificării, la care își aduc aportul majoritatea cadrelor tehnice, vor duce la diminuarea rebuturilor, deter­­minîndu-i pe muncitori să gă­sească ei înșiși soluții pentru micșorarea consumului de me­tal. Ar trebui, însă, să se ac­ționeze mai operativ, mai con­cret, pentru aplicarea preve­derilor hotărîrii în legătură cu stimularea celor care obțin e­­conomii. După cum am sugera ca parte din căile de micșorare a consumului de metal, aflată încă în fază de proiect, să se aplice cît mai repede în prac­tică. N. GROZA I.M.I.L. Rădăuți. Rabotorul Ștefan Boștiog, unul dintre muncitorii fruntași ai întreprinderii VESTI DIN CIMN­RI. # SUCCESELE pe care întreprinderea de industrie locala „Baraul“ din Cîmpulung le-a consemnat la încheierea trimestrului precedent sunt sporite în semnificațiile lor de faptul ca toate secțiile și atelierele unității și-au îndeplinit exemplar și cu importante depășiri indicatorii de plan. In cele 23 de procente ob­ținute în plus la producția globala sau 20,2 procente de la cea de marfa, în depășirea similară cu 9,6 la suta a livrărilor către comerțul socia­list sau în sporul de 2.818 lei pe fiecare muncitor la productivitatea muncii sunt înglobate eforturile fie­cărui colectiv de muncă. Ele conțin, totodată, importante depășiri la principalele sortimente, dintre care o pondere însemnată revine mate­rialelor de construcții : 864 tone var gras, 10.000 m.c. agregate de ca­rieră și balastieră, 7.563 tone piatră spartă, 1.601 m.p. uși - ferestre, iată doar cîteva dintre cantitățile produse suplimentar, care au asi­gurat o onorare promptă și la înalți parametri calitativi a contractelor economice scadente. 9 UN INDICIU cu primăvara a poposit și pe meleagurile­ cîmpu­­lungene este faptul ca marea majo­ritate a locuitorilor întreprind ac­țiuni de gospodărire și de înfrumu­sețare, specifice sezonului, coordo­nate de consiliul popular al orașu­lui. In una din zilele trecute, peste 2.000 de oameni - tineri și vîrstnici - se aflau în diferite puncte de lucru. Aproape 1.500 de elevi și cadre didactice de la Liceul „Dragoș Vodă", Liceul militar „Ștefan cel Mare", școala de construcții etc., 100 de muncitori de la fabrica de mobilă, numeroși salariați ai spita­lului sau ai întreprinderii de indus­trie locală au adunat însemnate cantități de piatră de rîu pentru zi­direa digului­­ de regularizare a cursului Moldovei. S-a efectuat, de asemenea, curățirea ștrandului și a parcului „Mihai Eminescu", incintele întreprinderilor, instituțiilor, școlilor. Locuitorii orașului de la poalele Rarâului, de unde a pornit chema­rea la întrecere către toate orașele din județ, nu-șî dezmint inițiativa. Ei au de-acum efectuat un volum de lucrări în valoare de peste 1.500.000 lei în contul acestui an.­ (De la A. IGNATESCU) ! IN AGRICULTURĂ Ritm și calitate­cerin­e deosebit ale lucrărilor de importante de campanie Folosindu-se cu pricepere forța umană și mecanică, pe județ s-a reușit să se însămîn­­țeze, pînă în seara zilei de 6 aprilie, 7.888 hectare, repre­zentând 9,2 la sută din plan, și să se pregătească patul ger­minativ pe 11.744 hectare. Dintre culturi, mai avansată este însămînțarea mazărei, care totalizează, pînă la ace­eași dată, 49,8 la sută, orzoai­ca — 49,4 la sută, și a borcea­­gului — 49,3 la sută. Lucrările sînt mai înaintate în unitățile situate pe Valea Siretului, a Moldovei, cît și în zona Fălticenilor. Dintr-un raid întreprins în cîteva cooperative agricole s-a desprins, ca o notă generală, răspunderea cu care se acțio­nează nu numai pentru exe­cutarea cantitativă a planului, ci și pentru realizarea unor indici calitativi superiori. La Ilișești, de pildă, pentru a folosi timpul de lucru în to­talitate, inginerul șef al coo­perativei agricole, tovarășul Iuliu Vasilescu, a organizat, încă de cu seară, depozitarea în saci a tuberculilor desti­nați plantatului, care au fost transportați, apoi, dis-de-di­­mineață, pe tarlaua „Corjău". Marți a constituit, aici, prima zi de plantare a cartofului. Cu cele patru mașini pe care se M 1a dispoziție, s-au realizat, pînă aseară, 81 ha. „Preocu­parea noastră — ne spunea to­varășul Isidor Eva, primarul comunei — este aceea de a sorta din timp toți tuberculii din silozuri. Nu vrem să mai pățim ca în anii din urmă, cînd mașinile staționau pentru că nu aveam material de plantat. Sîntem avansați la a­­ceastă lucrare. S-au sortat, la toate cele patru brigăzi, ju­mătate din cantitatea de tu­­­­berculi existentă în silozuri. Paralel, întreprindem și cele­lalte lucrări de primăvară. Se întreține terenul printre pomi, semănăm borceagul, ovăzul, planul fiind, realizat integral la orzoaică". Activitate intensă de cam­panie, la care participa un număr mare de cooperatori, am găsit și la Ciprian Porum­bescu. Cadrele de răspundere ale cooperativei de aici se a­­flau la punctele principale de lucru. Președintele Gheorghe Botoșan se arăta mulțumit de modul în care acționează, în această primăvară, mecaniza­torii. Și pe bună dreptate. Plantele din epoca I au fost însămînțate , în totalitate. In schimb, își arăta nemulțumi­rea pentru faptul că, deși sec­ția de mecanizare este dotată cu un tractor pe șenile, nu poate ara terenurile în pantă deoarece nu există plug a­­decvat acestei­ lucrări. La silo­zurile cu­ cartofi, inginerul șef Radu Rump cooperatorilor dădea indicații asupra felului în care trebuie să se sorteze cele 520 tone tuberculi. „Sîn­tem pregătiți să începem și noi plantatul a 260 hectare cu cartofi. Patul germinativ pe 150 hectare este executat per­fect,­­ s-au­ adus 200 tone tu­berculi din soiul „Ora" și 80 tone din­ soiul „Desirée". S-a luat măsura ca, pe 70 ha., să erbicidăm cu „2,4 D.". Sunt ac­țiuni care vor face posibilă obținerea a peste 2 vagoane producție netă la hectar. Pen­tru cooperatorii din Ciprian Porumbescu, inul este, de a­­semenea, o cultură care le-a adus, an de an, venituri în­semnate. De aceea, pe lîngă o fertilizare corespunzătoare, în prezent s-a și executat însă­mînțarea pe toate cele 70 ha. Sîntem pregătiți pentru a er­­bicida jumătate din suprafa­ță. Acordînd atenția cuvenită inului, avem certitudinea de­pășirii veniturilor planifica­te". Șeful secției de mecaniza­re dirija conștiincios toate cele, 14­ tractoare la diferite lu­crări : semănat, pregătirea te­renului, împrăștiat îngrășă­minte, alături. Aceasta ilustrează faptul că atunci cînd există o bună or­ganizare a muncii și o repar­tizare­­ judicioasă a sarcinilor, treburile gospodărești se des­fășoară în ritmul dorit. Ing. Gh. ZAHARESCU I. BĂNCESCU (Continuare in pagina a IUa) $ Unii au terminat însămînțările din •epoca I, alții sînt abia la începutul lor La Boroaia, în plină campanie — •adunare generală a cooperatorilor Inul trebuie semănat cît mai urgent "I IN ACEST NUMĂR: PORNIND DE LA O SCRISOARE SPORT -SPORT CONTRAPUNCT DIALOG MEMENTO — MEMENTO în pag. 3 in pag. a Aspect din timpul vizitării expoziției DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI „OMAGIU GLORIOSULUI PARTID Ieri, la­ Muzeul din Suceava, în prezența tovarășului Emil Bobu, prim - secretar al co­mitetului județean de partid, a membrilor birourilor comi­tetelor­­ județean și municipal de partid și ai comitetelor e­­xecutive ale consiliilor popu­lare județean și municipal, a conducătorilor organizațiilor de masă și obștești județene și municipale, a unor condu­cători de întreprinderi, insti­tuții de cultură și învățămînt, a altor cadre de partid și de stat din Suceava, a avut loc deschiderea expoziției „Oma­giu gloriosului partid". Luînd cuvîntul cu acest pri­lej, tovarășul Emil Bobu a a­­rătat că întregul nostru popor, oamenii muncii din județul Suceava întîmpină aniversa­rea semicentenarului Partidu­lui Comunist Român — eve­niment cu profunde rezonan­țe în conștiința națiunii noas­tre —, într-o atmosferă de mare entuziasm, generată de succesele deosebite obținute în opera de făurire a socie­tății socialiste. Totodată, vor­bitorul a arătat că expoziția se înscrie în ansamblul ma­nifestărilor ce se desfășoară pe tot cuprinsul județului în cinstea mărețului jubileu, o­­ferind o bogată și edificatoare imagine a zbuciumatei istorii a poporului român, a luptei duse de clasa muncitoare, de masele populare, sub condu­cerea partidului, pentru drep­tate socială și libertate națio­nală, a transformărilor pro­funde și multilaterale petre­cute în patria noastră în anii luminoși ai construcției socia­liste. A urmat, apoi, vizionarea expoziției care cuprinde spa­țiul a 12 săli ale muzeului sucevean, în cadrul căreia to­varășul lector univ. Octav Mo­­noranu, președintele Comite­tului județean pentru cultură și artă, a făcut o largă pre­zentare a exponatelor. Expoziția „Omagiu gloriosu­lui partid" oferă, în cea dintîi încăpere a sa, imagini ale vi­zitelor de lucru pe care con­ducerea superioară de partid și de stat, în frunte cu tova­rășul Nicolae Ceaușescu, le-a făcut în județul și municipiul nostru, ilustrînd momente de neuitat pentru suceveni, entu­ziasmul cu care aceștia i-a în­tîmpinat pe înalții oaspeți, a­­dînca lor recunoștință față de grija manifestată pentru dez­voltarea complexă a­ meleagu­rilor sucevene, adeziunea una­nimă la politica internă și externă a partidului și statu­lui. După ce, în prima parte, ex­poziția prezintă în mod su­gestiv evenimente importante din istoria patriei, a meleagu­rilor sucevene, din lupta pli­nă de jertfe a poporului nos­tru pentru independență na­țională, pentru înlăturarea nedreptăților sociale, sunt evo­cate, prin intermediul unui bo­gat material documentar, mo­mente care au precedat măre­țul eveniment de la 8 Mai 1921 — înființarea Partidului Comunist Român, înscris or­ganic în viața politică și so­cială a țării, ca o pagină plină de măreție în existența cla­sei noastre muncitoare, a na­țiunii noastre, în continuare, se face o cu­prinzătoare retrospectivă asu­pra marilor bătălii de clasă desfășurate de proletariatul din țara noastră, de alte pă­turi sociale, sub conducerea comuniștilor, punîndu-se în e­­vidență marea capacitate po­litică și organizatorică a Par­tidului Comunist Român, for­ța și consecvența pe care a­­cesta le-a manifestat în ini­țierea și conducerea luptelor revoluționare ale muncitori­mii, abnegația și sacrificiul de care au dat dovadă cei mai iubiți fii ai poporului nostru, care și-au consacrat viața u­­nor idealuri luminoase, con­struirii unei societăți noi. Un spațiu larg îl ocupă în expoziție prezentarea mari­lor succese obținute de mase­le populare, sub conducerea partidului, în făurirea unei vieți noi pe pămîntul Româ­niei eliberate, în construirea societății socialiste, în înfăp­tuirea aspirațiilor de veacuri ale poporului nostru. Printr-o varietate de expo­nate, sînt înfățișate progrese­le fără precedent înregistrate, în țara noastră — îndeosebi în cincinalul 1966—1970 —, pe tă­­rîm economic și social, în toa­te domeniile activității crea­toare, entuziasmul cu care ma­sele largi de oameni ai mun­cii, strîns unite în jurul parti­dului, au dat și dau viață po­liticii științifice, marxist-leni­­niste, a acestuia, politică ce ex­primă cu fidelitate voința și idealurile poporului, încadrate organic în tabloul mărețelor înfăptuiri ale pa­triei, realizările înregistrate pe meleagurile sucevene își gă­sesc, în cadrul expoziției, o pu­ternică ilustrare. Ni­­ se oferă — prin intermediul unei game largi de materiale ilustrative — o imagine edificatoare asu­pra afirmării complexe a ju­dețului Suceava, ca urmare a politicii partidului și statului de dezvoltare armonioasă tuturor zonelor și localităților a țării, de valorificare superi­oară a resurselor materiale și umane. Progresele făcute în ramurile industriei, în agricul­tura de stat și cooperatistă, în învățămînt, cultură și artă, în domeniile sanitar, al activi­tății comerciale și turismului sucevean — toate confirmînd nivelul de viață mereu mai ri­dicat al oamenilor muncii din această parte a patriei, efortu­rile depuse pentru înfăptuirea unui amplu program de inves­tiții, pentru transpunerea în viață a sarcinilor stabilite de partid­­, perspectivele lumi­noase care se deschid acestor meleaguri, ca și întregii Româ­nii socialiste, sunt sugestiv și convingător oglindite; întreaga expoziție, organiza­tă judicios, reține atenția nu numai prin tematică, prin multitudinea de realități po­litice, economice și sociale ce-și găsesc ilustrarea, prin le­garea strînsă a luptei maselor populare sucevene de mișcarea revoluționară de pe cuprinsul țării, ci și prin varietatea mij­loacelor și formelor folosite pentru a pune în evidență ma­rele rol istoric pe care l-a ju­cat Partidul Comunist Român în construirea unei societăți noi pe pămîntul patriei. Pe tot parcursul ei, vizitatorului i se oferă numeroase documente ale vremii — în original și fo­tocopii —, imagini deosebit de grăitoare legate de istoria și lupta oamenilor muncii de pe teritoriul județului Suceava, machete ale unor importante obiective economice ridicate pe aceste meleaguri în anii socia­lismului, vitralii, grafice, hărți, produse industriale etc. Manifestare de prestigiu, expoziția „Omagiu gloriosului partid“ se recomandă de la sine, oferind oamenilor mun­cii din municipiul și județul Suceava un bun prilej de cu­noaștere și mai temeinică a istoriei patriei și partidului, a luptei poporului nostru pentru o viață mai bună și progres social, a marilor înfăptuiri ale socialismului în țară și pe a­­ceste meleaguri, mobilizîndu-i pentru a întîmpină apropiatul jubileu al partidului cu efor­turi sporite în traducerea în viață a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. TELEX—TELEX • ÎN PRIMUL trimestru al anu­lui, volumul livrărilor prevăzute pentru export al combinatelor de exploatare și industrializare a lemnului, precum și al celor de celuloză și hîrtie, realizat prin in­termediul întreprinderilor de co­merț exterior „Exportlemn" și „Teh­­noforestexport", a fost depășit cu 28,9 milioane lei valută. Comparativ cu aceeași perioa­dă a anului trecut, nivelul reali­zărilor din primele trei luni ale acestui an este cu 17 la sută mai mare. • POTRIVIT datelor statistice, planul producției globale al uni­tăților Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcții a fost de­pășit în primul trimestru cu 48,4 milioane lei. S-a obținut o produc­ție suplimentara de 29.300 tone ci­ment, 6,9 milioane bucăți cără­mizi și blocuri ceramice, 99.000 m.p. plăci de azbociment, 6.000 m.p. prefabricate din beton ar­mat, 861.000 m.p. geamuri trase și laminate etc. • PE ȘANTIERUL Uzinei de a­­luminâ din Tulcea a fost amena­jată platforma viitoarei întreprin­deri și s-a executat jumătate din volumul fundațiilor. Se construiesc în ritm intens termocentrala, căile ferate și drumurile interioare, pre­cum și dispensarul și cantina, în actualul trimestru vor începe lucră­rile structurilor de rezistență. Uzi­na, a cărei construcție este pre­văzută a fi terminată la mijlocul anului 1973, va furniza anual 250.000 tone de alumină. Vizita, în județul Suceava, a ministrului construcțiilor­­ de locuințe din Danemarca In cadrul vizitei pe care o face în țara noastră, ministrul construcțiilor de locuințe din Danemarca, Aage Hastrup, fost oaspetele județului Suce­­a­va. Cu acest prilej, ministrul da­nez a avut o întrevedere, la sediul Consiliului popular ju­dețean, cu tovarășul Emil Bobu, președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean, iar apoi a vizitat cî­teva obiective social - cultu­rale din municipiul și județul Suceava. Președintele comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean, tovarășul Emil Bobu, a oferit un dejun în cinstea oaspetelui.

Next