Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)

1971-07-24 / nr. 7338

¥ j X X 'v x PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITI­VA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7338 | sîmbăta 24 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU in portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative uni­tăți industriale ale municipiului Constanța — portul și șan­tierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu - Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd condu­cători de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constan­ța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcini­lor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al par­tidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din in­dustrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor so­luții mai valoroase, pentru so­luționarea unor probleme im­portante, de stringentă actuali­tate și perspectivă, stimulea­ză spiritul creator al oa­menilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și mo­dernizare a portului Constan­ța, cu navigatorii, cu muncito­rii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Con­stanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Efo­rie Nord, Agigea și Lazu, to­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidu­lui și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovațio­nează îndelung, flutură stegu­­lețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana ofi­cială se îndreaptă, prin stra­da Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea domi­nată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața gării maritime, oas­peții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este în­scrisă urarea „Bine ați venit, în mijlocul nostru, iubite to­varășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovațio­nează pentru Partidul Comu­nist Român, pentru secretarul său general, conducători de pentru ceilalți partid și de stat. O companie de onoare, for­mată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțe­lor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul gării maritime sunt înfățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dez­voltare a portului și a șantie­rului naval constănțean, pro­gram ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, îm­preună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față minis­trul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, colec­tivele de conducere ale portu­lui și șantierului, alți specia­liști din industria constructoa­re de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiec­tanți ai institutelor de spe­cialitate. Se dau ample expli­cații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dia­logul generează propuneri și sugestii privind amplasarea cît mai rațională a noilor obiecti­ve, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensio­­nare, și șantierul naval să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții. In continuare, cargoul de mărfuri se vizitează generale „Tîrgoviște", ancorat în fața gării maritime. Pe punte, to­varășul Nicolae Ceaușescu pri­mește raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explica­ții de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le stră­bate și mărfurilor transporta­te. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgoviște"", realizare a constructorilor navali din Ga­lați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de via­ță ale echipajului, de econo­micitatea curselor navei, de metodele de încărcare și des­cărcare a mărfurilor transpor­tate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor ma­nipulare, mărfurile să fie con­­tainerizate, balotate, rate, metode moderne pachete­­care duc la scurtarea operațiunilor de încărcare - descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecani­zată a lucrărilor. Cu nava „Lancea" se vizi­tează apoi portul. Ca două uri­așe brațe de piatră, impună­toarele diguri, construite în ultimii ani, închid imensa in­cintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumea­ză peste 5.300 metri. Ele des­part de mare o oglindă liniști­tă de apă de 523 ha., de două ori și jumătate mai mare de­cât cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află alinia­te numeroase nave românești și străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O ori­ginală simfonie de sirene îl în­soțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducă­tori de partid și de stat, în că­lătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosin­ță. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portu­lui Constanța. Construcția so­cialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la crește­rea considerabilă a schimbu­rilor economice internaționale ale României. Au crescut și s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De un­de înainte vreme din portul Constanța plecau nave încăr­cate în genere cu petrol, ce­reale, cherestea și alte mate­rii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale indus­triei, mașini de înaltă tehnici­tate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei și instala­ții chimice complexe. Ponde­rea României în comerțul mondial a crescut considera­bil, atît sub raport cantitativ cît și calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constan­ța este o veritabilă oglindă a acestei realități. Redimensio­­narea portului, modernizarea lui decurg tocmai din aceas­tă realitate. Constructorii portului dau explicații în legătură cu ame­najările interioare ale bazi­nului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri și (Continuare în pagina a lll-a) După vizitarea întreprinde­rilor economice constănțene, în sala sporturilor din locali­tate a avut loc o adunare cu ac­tivul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim - se­cretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire cu activul I ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru aju­torul neprecupețit pe care ni-1 acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, pre­zența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă înso­țesc în această vizită cu multi­ple și profunde semnificații pentru noi. In continuare, vorbitorul a informat pe oaspeți asupra în­deplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării campaniei de recoltare a grîului și a altor lucrări agricole, pre­cum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a su­bliniat, apoi, că organizația ju­dețeană de partid și toți oa­menii muncii din județ, mani­­festîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documente­­le-program elaborate de con­ducerea partidului privind e­­ducarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comite­tului P.C.R. din port. Alexan­dru Tunschi, directorul între­prinderii de rețele electrice Constanța, Ion I. Lungu, rec­torul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele Coope­rativei agricole de producție din comună Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprin­derii integrate de lună, și Marin Croitoru, secretarul Co­mitetului U.T.C. de la Șantie­rul naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subli­niată în repetate rînduri de aplauze prelungite: Județean de partid Intîlnire Stimați tovarăși. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, pre­cum și celor 60.000 de comu­niști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiu­lui și județului Constanța, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidu­lui, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialis­te. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat u­­nele unități din județul și mu­nicipiul Constanța, atît în in­dustrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberă­rii țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să a­­preciez marile realizări, trans­formările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și a­­gricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și cul­turii, în ridicarea zii oamenilor muncii, bunăstă­Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și or­ganizațiile municipiului și comitetul județean vor ac­ționa în așa fel încît progra­mul de dezvoltare a șantiere­lor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termene­le planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima re­giune în care s-a terminat coo­perativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sînt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o în­treprindere de stat, o stațiu­ne agricola de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecani­zarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi­ județul Con­stanța se numără printre ju­dețele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puter­nice). Realizările obținute în ju­dețul Constanța în dezvolta­rea industriei, agriculturii în celelalte domenii de activi­și­tate fac parte integrantă mărețele victorii obținute din de poporul român în făurirea so­cietății socialiste, în transfor­marea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o a­­gricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăp­tuirile din județul dumnea­voastră vorbesc de munca de­pusă de comuniști, de organi­zațiile de partid, de comite­tul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei tra­duc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vita­le ale națiunii noastre socia­liste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, reali­zări și în ridicarea nivelului de­ viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oame­nilor muncii din județul Con­stanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiu și în județul dum­neavoastră, putem Constanța ilustrează afirma că în mod grăitor transformările înnoi­toare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu e­­xistă astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activi­tății constructive — în indus­trie, în agricultură, în cele­lalte domenii ale vieții socia­le, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața de­monstrează că tot ceea ce în­treprinde partidul nostru, în­treaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omu­lui, făuririi fericirii lui. (A­­plauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări co­muniștilor, muncitorilor, țăra­nilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cin­cinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Constan­ța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dum­neavoastră se prevede un pro­gram de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un vo­lum important reprezintă dez­voltarea portului și a șantieru­lui naval. Dezvoltarea în do­meniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în ace­lași timp, să­ înceapă construi­rea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a­ căror în­deplinire presupune luarea tu­turor măsurilor și eforturi sus­ținute din partea organizației de partid județene și a muni­cipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii adminis­trative, a specialiștilor, a tutu­ror oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Indus­triei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Constanța va realiza în între­gime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că munci­torii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes de­plin în activitatea lor­ (Aplau­ze puternice). In agricultură, județul Con­stanța are, de asemenea, de în­deplinit un program vast. Su­prafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Con­stanța va continua, deci, și a­­cum, după cooperativizare, să ocupe locul I­ în preocupările pentru dezvoltarea agricultu­rii. Sîntem convinși că țărăni­mea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a jude­țului, vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la pro­ducția animalieră. După cîte știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe tere­nurile irigate, o producție de 12.000 kg. porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, pes­te 10.000 kg. la hectar și cu a­­cest prilej tovarășii m-au asi­gurat că, anul acesta, vor ob­ține 12.000 kg. Desigur, e vor­ba de anumite suprafețe de sute, sau poate, de mii de hec­tare. Județul Constanța va a­­vea, însă, la sfîrșitul cincina­lului peste 250.000 de hectare irigate­­, și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîte­va mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu po­rumb. Chiar dacă nu anul a­­cesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cin­cinalului. Cred că sînt condi­ții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să ob­ținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. A­­ceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puterni­că la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tu­turor lucrătorilor din agricul­tură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze pu­ternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cul­tură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvol­tarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va tre­bui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concen­trarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pen­tru marina comercială impu­ne cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această pro­blemă. Desigur, probleme de pre­gătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți pre­ocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru a­­gricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadre­lor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activi­tății noastre în diferite dome­nii. Ceea ce trebuie să ne pre­ocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndepli­nească în mod conștiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, preten­țiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. A­­cesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Cen­tral privind reciclarea și cali­ficarea cadrelor, sensul măsu­rilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătățirea activității ideo­logico - educative în rîndul ti­neretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revo­luționar , am înfăptuit revolu­ția și am trecut la construirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu suc­ces. Congresul al X-lea a sta­bilit un program vast de făuri­re a societății socialiste multi­lateral dezvoltate , ne propu­nem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste. Toate a­­ceste etape ale dezvoltării noastre sînt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comu­niste. Ele cuprind diferite de­ (Continuare in pagina a lll-a) • La C.A.P. Dumbrăveni: RELAȚIILE CERCE­­­­­­TARE - PRODUCȚIE, HOTARATOARE PEN­­­­­­TRU CREȘTEREA PUTERII ECONOMICE \­­ • In obiectiv­­ [UNK] aprovizionarea și deservirea popu­­­­­­latiei: CONTRASTE LA BRODINA • Profil: O J ț VIAȚA ÎNCHINATA COPIILOR SATULUI • O J­­­ZI IN COMUNA PATRAUȚI • Microfoileton : ! | METEOROLOGII, SĂRĂCII !... | | IN PAGINA 2 | p.XX*XXXXXXX\XXXXXXXXXXNXXXXXXXV\XXXXXXXV»j 2 MINERII SUCEVENI­­ ȘI-AU ÎNDEPLINIT ? i PLANUL PE 7 LUNI á­ E I ^ Eforturile minerilor ; ^ suceveni de a introduce ^ ^ în circuitul economic al i i patriei cantități sporite ^ 1 de materii prime s-au ^ £ concretizat, în aceste zi­ ? ^ be, într-un rezultat de ^ ^ seamă: îndeplinirea, £ ^ înainte de termen, a ^ £ sarcinilor de plan pe ^ £ primele 7 luni ale anu­ ^ $ lui. Avansul creat va ^ j permite obținerea, pînă ^ ^ la încheierea perioadei,­­ £ a unor importante depă­ ^ ^ șiri. Calculele presimni­ ^ £ care arată că, pină la ^ ^ sfîrșitul lunii iulie, se ^ £ va realiza, la produc­ ^­­­ția globală, un spor de ^ 2­17 milioane lei, iar la 1 ^ producția marfă de 17,7 # £ milioane lei. Vor fi date ^ £ în plus, între altele, ^ £ 12.300 tone barită, 3350 ^ 1 tone minereu mangan ^ 1 marfă, 8270 tone pirită, 2 /ÁXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXNÍ I • In cadrul cursului de vară pentru profesorii­ de istorie, organizat in județ, prof. univ. dr. Vasile Gh. lonescu, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani Suceava, a conferențiat, joi, din 22 iulie, pe tema : „Mișca­rea socialistă din România pînă la 1914”. In aceeși zi, cursanții au audiat o expunere despre arta feudală moldoveneas­că în secolele XV—XVI, sus­ținută de asist. univ. Nico­lae Ursulescu. Continuîndu-și activitatea conform programului stabilit, participanții la curs au efec­tuat excursiile de documen­tare in împrejurimi. Au fost vizitate Casa memoria­­lă „Ciprian Porumbescu", monumentele de artă medi­evală de la Voroneț, Humor, Sucevița, Putna etc., precum și obiective de însemnătate culturală din județul Boto­șani. menu Di poezie jeoi« nor Astăzi și mîine au loc festivitățile prilejuite de cea de a III-a ediție a Concursului de poezie „Ni­colae Labiș". Concepută cu scopul de a stimula creația lirică ori­ginală, de a orienta acti­vitatea tinerilor poeți în­spre acele teme majore ale actualității noastre so­cialiste care au constituit substanța întregii creații a poetului comunist de la Mălini, competiția s-a bu­curat, în cele două ediții anterioare, de o largă a­­preciere și de concursul unor oameni de litere din București, Iași, Bacău și din alte centre culturale, înscriindu-se ca o inițiati­vă meritorie, ca un eveni­ment cu răsunet în viața literară. Numărul mare al celor care și-au trimis anul a­­cesta lucrările pe adresa organizatorilor concursu­lui demonstrează populari­tatea lui crescîndă, pres­tigiul pe care și-l cîștigă de la an la an. Juriul ur­mează să atribuie premii­le stabilite, conform regu­lamentului, celor mai va­loroase poezii înscrise pe agenda concursului. Programul manifestări­lor celei de a treia ediții prevede, pentru astăzi, două șezători literare, la Fălticeni și, respectiv, la Mălini, iar pentru mîine un simpozion și festivita­tea publică de premiere a poeziilor, desfășurate în sala mică a Casei de cul­tură a sindicatelor din Suceava. In încheierea manifestării, cei premiați vor susține un recital po­etic, după care se va pre­zenta un concert de mu­zică ușoară. Cu prilejul acestui eve­niment literar, casa jude­țeană a creației populare a tipărit un buletin inti­tulat „însemnări litera­re", în cuprinsul căruia sunt inserate pagini dedi­cate poetului Nicolae La­biș, Vicol, semnate de Dragoș Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Pă­­unescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Paul Leu, poezii de Marcel Mureșeanu, George Dami­an, Ion Beldeanu și Con­stantin Ștefuriuc, reporta­je datorate lui Traian Fi­lip și George Sidorovici etc.

Next