Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)
1971-07-24 / nr. 7338
¥ j X X 'v x PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITIVA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7338 | sîmbăta 24 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU in portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu - Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme importante, de stringentă actualitate și perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața gării maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine ați venit, în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, conducători de pentru ceilalți partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul gării maritime sunt înfățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dezvoltare a portului și a șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria constructoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii privind amplasarea cît mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, și șantierul naval să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții. In continuare, cargoul de mărfuri se vizitează generale „Tîrgoviște", ancorat în fața gării maritime. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explicații de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate și mărfurilor transportate. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgoviște"", realizare a constructorilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de viață ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare și descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, rate, metode moderne pachetecare duc la scurtarea operațiunilor de încărcare - descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul. Ca două uriașe brațe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani, închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5.300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha., de două ori și jumătate mai mare decât cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave românești și străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portului Constanța. Construcția socialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schimburilor economice internaționale ale României. Au crescut și s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea și alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, mașini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei și instalații chimice complexe. Ponderea României în comerțul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît și calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanța este o veritabilă oglindă a acestei realități. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicații în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri și (Continuare în pagina a lll-a) După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în sala sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire cu activul I ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-1 acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare, vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării campaniei de recoltare a grîului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat, apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din port. Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de rețele electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele Cooperativei agricole de producție din comună Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună, și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șantierul naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite: Județean de partid Intîlnire Stimați tovarăși. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea zii oamenilor muncii, bunăstăAstăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sînt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricola de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii în celelalte domenii de activișitate fac parte integrantă mărețele victorii obținute din de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiu și în județul dumneavoastră, putem Constanța ilustrează afirma că în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cîte știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12.000 kg. porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10.000 kg. la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute, sau poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate, și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conștiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătățirea activității ideologico - educative în rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluționar , am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate , ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sînt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite de (Continuare in pagina a lll-a) • La C.A.P. Dumbrăveni: RELAȚIILE CERCETARE - PRODUCȚIE, HOTARATOARE PENTRU CREȘTEREA PUTERII ECONOMICE \ • In obiectiv [UNK] aprovizionarea și deservirea populatiei: CONTRASTE LA BRODINA • Profil: O J ț VIAȚA ÎNCHINATA COPIILOR SATULUI • O JZI IN COMUNA PATRAUȚI • Microfoileton : ! | METEOROLOGII, SĂRĂCII !... | | IN PAGINA 2 | p.XX*XXXXXXX\XXXXXXXXXXNXXXXXXXV\XXXXXXXV»j 2 MINERII SUCEVENI ȘI-AU ÎNDEPLINIT ? i PLANUL PE 7 LUNI á E I ^ Eforturile minerilor ; ^ suceveni de a introduce ^ ^ în circuitul economic al i i patriei cantități sporite ^ 1 de materii prime s-au ^ £ concretizat, în aceste zi ? ^ be, într-un rezultat de ^ ^ seamă: îndeplinirea, £ ^ înainte de termen, a ^ £ sarcinilor de plan pe ^ £ primele 7 luni ale anu ^ $ lui. Avansul creat va ^ j permite obținerea, pînă ^ ^ la încheierea perioadei, £ a unor importante depă ^ ^ șiri. Calculele presimni ^ £ care arată că, pină la ^ ^ sfîrșitul lunii iulie, se ^ £ va realiza, la produc ^ția globală, un spor de ^ 217 milioane lei, iar la 1 ^ producția marfă de 17,7 # £ milioane lei. Vor fi date ^ £ în plus, între altele, ^ £ 12.300 tone barită, 3350 ^ 1 tone minereu mangan ^ 1 marfă, 8270 tone pirită, 2 /ÁXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXNÍ I • In cadrul cursului de vară pentru profesorii de istorie, organizat in județ, prof. univ. dr. Vasile Gh. lonescu, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani Suceava, a conferențiat, joi, din 22 iulie, pe tema : „Mișcarea socialistă din România pînă la 1914”. In aceeși zi, cursanții au audiat o expunere despre arta feudală moldovenească în secolele XV—XVI, susținută de asist. univ. Nicolae Ursulescu. Continuîndu-și activitatea conform programului stabilit, participanții la curs au efectuat excursiile de documentare in împrejurimi. Au fost vizitate Casa memorială „Ciprian Porumbescu", monumentele de artă medievală de la Voroneț, Humor, Sucevița, Putna etc., precum și obiective de însemnătate culturală din județul Botoșani. menu Di poezie jeoi« nor Astăzi și mîine au loc festivitățile prilejuite de cea de a III-a ediție a Concursului de poezie „Nicolae Labiș". Concepută cu scopul de a stimula creația lirică originală, de a orienta activitatea tinerilor poeți înspre acele teme majore ale actualității noastre socialiste care au constituit substanța întregii creații a poetului comunist de la Mălini, competiția s-a bucurat, în cele două ediții anterioare, de o largă apreciere și de concursul unor oameni de litere din București, Iași, Bacău și din alte centre culturale, înscriindu-se ca o inițiativă meritorie, ca un eveniment cu răsunet în viața literară. Numărul mare al celor care și-au trimis anul acesta lucrările pe adresa organizatorilor concursului demonstrează popularitatea lui crescîndă, prestigiul pe care și-l cîștigă de la an la an. Juriul urmează să atribuie premiile stabilite, conform regulamentului, celor mai valoroase poezii înscrise pe agenda concursului. Programul manifestărilor celei de a treia ediții prevede, pentru astăzi, două șezători literare, la Fălticeni și, respectiv, la Mălini, iar pentru mîine un simpozion și festivitatea publică de premiere a poeziilor, desfășurate în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava. In încheierea manifestării, cei premiați vor susține un recital poetic, după care se va prezenta un concert de muzică ușoară. Cu prilejul acestui eveniment literar, casa județeană a creației populare a tipărit un buletin intitulat „însemnări literare", în cuprinsul căruia sunt inserate pagini dedicate poetului Nicolae Labiș, Vicol, semnate de Dragoș Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Paul Leu, poezii de Marcel Mureșeanu, George Damian, Ion Beldeanu și Constantin Ștefuriuc, reportaje datorate lui Traian Filip și George Sidorovici etc.