Zori Noi, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7397-7423)

1971-10-14 / nr. 7408

i ANUL XXVI nr. 7408 joi 14 octombrie 1971 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VAJ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani L RAMINERILE URMĂ INDICĂ O DEFECTUOASĂ ORGANIZARE A MUNCII Experiența cooperativelor a­­gricole fruntașe, care în anul 1971 au obținut importante producții medii la hectar, ara­tă că respectarea perioadei optime de semănare a griului reprezintă una din condițiile principale pentru asigurarea belșugului de pîine al anului viitor. Pînă acum, ca urmare a muncii politico - organiza­torice desfășurate de organe­le și organizațiile de partid în rîndul țăranilor cooperatori și mecanizatorilor, numeroase u­­nități agricole se află la un nivel mulțumitor cu însămîn­­țările de toamnă, ceea ce con­stituie o garanție că sarcinile de producție ale anului 1972 vor fi îndeplinite. Tot atît de adevărat este însă și faptul că, în unele coo­perative agricole, se mențin serioase rămîneri în urmă, ca­re pun sub semnul incertitu­dinii încadrarea lor în perioa­da optimă de semănare a griu­lui. Aspectele întîlnite cu prile­­­jul unui raid - anchetă între­prins prin cîteva unități din raza de activitate a consiliu­lui intercooperatist Todirești ne conduc la concluzia că, aici, nu toate cooperativele a­­gricole folosesc din plin con­dițiile existente, lucru ce se repercutează negativ asupra rezultatelor înregistrate în campania însămînțărilor de toamnă. Cooperatorii din Todirești, bunăoară, pînă la data vizitei noastre (12 octombrie), au se­mănat 261 ha. cu grîu, din cele 420 ha, cît prevăd cifre­le planului. — Suprafața pe care încă nu s-a semănat griul — ne preciza președintele unității, tovarășul Trifan Seserman — 0S+cu APimato­r~13 in 1 mi­n­u­n»_ tofi și porumb, însă noi depu­nem toate eforturile pentru a crea front de lucru tractoare­lor, folosind la transportul cartofilor 22 atelaje și 7 auto­camioane de la I.T.A. Intr-adevăr, realitatea din teren venea să confirme spu­sele președintelui. Șapte me­canizatori arau pămîntul într-o parcelă proaspăt eliberată, 3 discuri pregăteau terenul și 4 semănători încorporau sămîn­­ța în sol. Dacă la aceste mij­loace s-ar mai fi adăugat și tractorul din incinta secției de mecanizare, care de vreo săp­­tămînă stă nefolosit din cauza defecțiunilor, și cele două re­morci parcate alături, este clar că ritmul lucrărilor putea fi mai accentuat în cooperati­va agricolă Todirești. O serioasă rămînere în ur­mă la însămînțarea griului se înregistrează pe ogoarele ță­ranilor cooperatori din Cajva­­na, unde, pînă la data raidu­lui nostru, operațiunea era realizată pe numai 200 ha. din 400 ha., cît și-a planificat uni­tatea. — Au mai rămas doar cîte­va rzi ! /­» nîna In avinzare­rioadei optime de semănare a griului. Veți reuși să vă în­cadrați în timp cu lucrarea ? l-am întrebat pe tovarășul Ilie Strugaru, inginerul șef al coo­perativei. ■— Cum să ne încadrăm, cu un singur tractor care ară as­tăzi ? — veni­­­ răspunsul spe­cialistului. Mai avem de exe­cutat alături pentru însămîn­țări de toamnă pe mai bine de 100 ha. și de pregătit patul ger­minativ pe 146 ha.­ Nu dispu­nem de forțe suficiente, pentru că zilnic se defectează 4—5 tractoare. Despre aceasta ne-am putut convinge deplasîndu-ne la sec­ția de mecanizare, unde vreo 5 tractoriști, în frunte cu șeful secției, Gavril Moldovan, se găseau în fața unei grămezi de piese provenite din demonta­rea parțială a celor 4 tractoa­re sosite din cîmp, pentru „mici remedieri". — Am trimis prin autoate­lierul S.M.A. Todirești, încă de ieri, niște piese, să nu le facă la strung — spunea cu indiferență mecanicul Gavril Moldovan — dar încă nu au sosit, deși se apropie ora prîn­­zului. Ei nu se grăbesc, au timp !. . . Ce are de spus directorul S.M.A. Todirești despre „ope­rativitatea" cu care se acordă asistența tehnică tractoriștilor, cît și despre faptul că mecani­zatorii din Cajvana nu mai au vaselină pentru a-și grefa mo­toarele ? In această situație, orice ar­gument prisosește. Adevărul este că timpul se pierde fără temei. Intervenția organelor I.M.A. Suceava este mai mult decît necesară. Neeliberarea din timp a te­renului este o principală defi­ciență a activității consiliului de conducere al cooperativei a­­gricole Comănești, deficiență care face ca la această unita­te planul însămînțărilor de toamnă să fie îndeplinit abia în procent de 46,6 la sută. Si­tuația este cu , atît mai îngri­jorătoare, cu cît 60 ha, ce ur­mează să se însămînțeze cu grîu sînt amplasate pe parcele ocupate încă cu porumb, plan­tă la care încă nu a început recoltatul. Din această cauză, mecanizatorii sînt nevoiți să ION HANGESCH (Continuare în pagina a IlI-a) DIN NOU DESPRE RITMUL INSĂMÎNTĂRII GRIULUI Uzina de utilaje și pie­se de schimb Suceava : tînărul Ioan Greciuc, u­­nul dintre strungarii fruntași ai secției prelu­crări mecanice Foto , î. MÎNDRESCU PRACTICA AGRICOLĂ STUDENȚEASCA Prolog optimist la viitoarele luni de studiu Toamnele agricole din ulti­mii ani au prins să ne obișnu­iască cu prezența pe ogoare a tineretului studios. Două sau trei săptămîni de la începutul fiecărui an de învățămînt sînt consacrate striusului recoltei, acțiune mobilizatoare, primită cu plăcere de tineri. Oriunde, în orice parte a cîmpiilor de pe care se strînge recolta, ne-am fi îndreptat în aceste zile, ni se ofereau aceleași vii exemple de hărnicie, din partea copii­lor și tineretului, posibilitatea de a surprinde secvențe vibran­te din activitatea lor entuzias­tă. Un asemenea prilej ni l-au oferit și studenții anilor I și II de la facultățile Institutului pedagogic de 3 ani din Su­ceava, prezenți pe tarlalele for­ (Continuare în pagina a III-a) OLTEA TANASE melor de stat de la Verești, Negostina, Dumbrava și Ițcani, ca și la importante fronturi de lucru ale Stațiunii experimen­tale agricole din Suceava. Spre a evidenția cîteva co­ordonate ale practicii agricole studențești din acest an, ne-am adresat mai întîi conducători­lor institutului. — Am dori să relevăm că studenții noștri nu desfășoară în prezent muncă patriotică , mai exact , nu prestează acea muncă patriotică sinonimă cu activitatea benevolă și la libe­ră alegere — ne precizează prof. univ. dr. Vasile Gh. Io­­nescu, rectorul institutului — Contribuția studenților este prezentă la adunatul recoltei la ferma vegetală Verești a I.A.S. Suceava Activitatea unităților produ­cătoare de bunuri de larg con­sum este orientată tot mai mult spre satisfacerea cerin­țelor și exigențelor consuma­torilor. Se urmărește atît rea­lizarea produselor la un nivel calitativ superior, cît și diver­sificarea acestora, ceea ce de­termină o îmbunătățire cores­punzătoare a indicatorilor teh­nico - economici. Eforturile colectivelor de muncă se materializează, ast­fel, în asimilarea și crearea de noi produse, cu însușiri supe­rioare, competitive pe piață. Din dorința de a cunoaște realizările și preocupările co­lectivului Fabricii de conser­ve din legume și fructe Su­ceava privind diversificarea producției, ne-am adresat to­varășului Mircea Găinaru, in­ginerul șef al acestei unități : — Vă rugăm să vă referiți, mai întîi, la eforturile pe care le consacrați lărgirii gamei de produse. . — Diversificarea producției constituie unul dintre obiecti­vele principale și permanente ale colectivului unității noas­tre. In acest trimestru, ne-am propus să ne îmbogățim sorti­­mentația cu încă 12 produse noi și asimilate. — Ce noutăți veți prezenta — In afară de produsele cu­noscute, cumpărătorii vor găsi pe piață ardei grași în bulion, fasole boabe în apă, cîrnați cu varză, limbă în sos de vin și altele, bogate în substanțe nu­tritive și factori energetici. — In lărgirea gamei de pro­ferințelor consumatorilor, ca­re, în viziunea colectivului nostru, nu sunt considerați un tot comun, cu aceleași gusturi. Ținem, astfel, seama de ce­rințele lor actuale și tradițio­nale. Ne-am gîndit, totodată, la cei ce-și desfășoară activi­tatea în locuri izolate, la tu­riști și alți cetățeni, fapt pen­tru care, în acest trimestru, ne-am planificat realizarea u­­nor produse noi, cum sînt tufla­­maua oltenească, ciorbele va­riate. — Sîntem deja în trimes­trul al IV-lea, în ce stadiu vă aflați privind materializarea prevederilor planului ? — Acțiunea­ de diversificare a producției am început-o mai înainte. Astfel, în trimestrul al III-lea, prin asimilarea­­ unor produse cum sînt: vinete în ulei, vinete în bulion, zacusca, ardei grași în bulion, s-a ob­ținut o­­ valoare de peste 500 mii lei. In ceea ce privește celelalte produse planificate, în curînd le vom introduce în fabricație: — îmbunătățirea calității produselor este, după cum știți, înscrisă la joc de frunte pe agenda de lucru a fiecărei unități economice. Ce acțiuni mai importante ați întreprins pentru aceasta ? — In afara măsurilor luate pe linia îmbunătățirii în per­manență a condițiilor de lucru, prin introducerea și folosirea mașinilor de sortat, spălat etc., înaintea producerii oricărui sortiment, organizăm instruc­taje și seminarii privind cu­noașterea rețetelor și tehnolo­giei de fabricație, atît cu mun­citorii direct productivi, cît și cu personalul ce conduce pro­cesul de producție. Paralel cu întărirea contro­lului calității, eforturile noas­tre sunt îndreptate spre culti­varea la toți lucrătorii fabricii a spiritului de răspundere fa­ță de munca efectuată, pentru ca fiecare dintre ei să devină controlorul propriei munci. — Am reținut că, în primul rînd, în activitatea ce-o des­fășurați privind diversificarea producției căutați să fiți în VASILE BOTUȘAN (Continuare în pagina a II-aJ duse țineți seama, desigur, de anumite criterii. Căruia dintre ele îi acordați prioritate ? — Bineînțeles că strădaniile noastre sînt îndreptate, în consumatorilor în acest sezon, primul rînd, spre satisfacerea Pentru a satisface, într-un grad superior, cerințele și exigențele consumatorilor A IN ACEST NUMĂR: • La școala muncii se modelează caractere, se formează convingeri comuniste IN PAGINA 3 • Conlucrare internaționali rodnici Relațiile româno-iraniene, un exemplu de coexistență pașnică IN PAGINA 4 Constituirea comisiei județene pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economică și socială . In lumina hotărîrii adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 mai a.c., la Suceava a fost constituită comisia județeană per­tru elaborarea prognozelor de dezvoltare economică și so­cială. Comisia, al cărei președinte este tovarășul Emil Bobu, prim - secretar al comitetului județean de partid, președin­tele comitetului executiv al consiliului popular județean, își va desfășura activitatea pe colective de lucru, create în funcție de specificul economi­­co-social al județului. Intre principalele obiective ale activității comisiei pentru elaborarea prognozelor se află­ dezvoltarea fondului forestier și utilizarea superioară a re­surselor de masă lemnoasă, a industriei celulozei și hîrtiei, a industriei extractive de sub­stanțe minerale utile, a indus­triei ușoare și alimentare, a metalurgiei și industriei con­structoare de mașini, a indus­triei construcțiilor, a materia­lelor de construcții și a bazei de materii prime ; dezvoltarea, profilarea și specializarea agri­culturii, dezvoltarea turismu­lui, a activității de comerț și de prestări de servicii către populație, sistematizarea loca­lităților și organizarea terito­riului , dezvoltarea învățămîn­­tului, a culturii, ocrotirii sănă­tății și asistenței sociale. Paralel cu elaborarea lucră­rilor de sinteză, comisia de prognoză studiază documenta­ția de prognoză din țară și din străinătate, asigurînd, pe baza concluziilor desprinse, o orien­tare permanentă, judicioasă a colectivelor de lucru asupra di­recțiilor fundamentale privi­toare la dezvoltarea economi­co - socială a județului nos­tru. Autoutilarea la C.C.H. Suceava Autoutilarea, acțiune meni­tă să valorifice creația colec­tivelor de muncă și resursele interne din întreprinderi în vederea realizării, în condiții avantajoase, a unor mașini și utilaje de înaltă tehnicitate, a găsit la C.C.H. Suceava un vast cîmp de afirmare. Pînă acum, aici s-au realizat 52 de utilaje, SDV și subansam­­ble a căror valoare depășește 895.000 lei. Un număr de 39 din aceste utilaje va crea po­sibilitatea ca, prin cercetări și experiențe, să se asigure flu­xului tehnologic industrial pa­rametrii optimi de lucru. Succese ale edililor orașului Primele 9 luni ale anului au consemnat însemnate spo­ruri de plan la I.G.D. Sucea­va. Astfel, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 109,9 la sută, de­pășirea fiind de peste 8 mili­oane lei. Printre secțiile care au obținut cele mai bune rea­lizări se află apă - canal, cu o depășire de 17,5 la sută; prestări construcții — 18,8 la sută ; spații verzi — salubri­tate — 9,8 la sută ; transport — 7,3 la sută ; sectorul locativ — 5,5 la sută. Succesele înregistrate — mai multă apă potabilă captată și distribuită, efectuarea la timp și în bune condiții a repara­țiilor la imobile, întreținerea spațiilor verzi, transportul călătorilor — sunt re­zultate ale unei mai in­tense preocupări pentru buna desfășurare a întregii activi­tăți edilitar - gospodărești a întreprinderii. Extinderea rețelei comerciale în orașul Cîmpulung, cu perspective de a deveni o fru­moasă stațiune turistică de munte, s-au executat impor­tante lucrări pentru moderni­zarea și dezvoltarea rețelei co­merciale. Numai în ultimele luni aici s-au dat în folosin­ță un magazin alimentar cu autoservire, o plăcintărie, un local de alimentație publică. La acestea se adaugă două res­taurante în modernul, hotel construit recent, care vor sa­tisface toate cerințele. Noile spații comerciale vor contribui la îmbunătățirea ac­tivității de deservire a popu­lației și, bineînțeles, vor oferi condiții mai bune turiștilor ca­re vor poposi pe aceste fru­moase meleaguri ale țării. JLi mm . Zilele acestea, pes­te 1.500 de absolvenți ai institutelor de medici­nă și farmacie — pro­moția 1971 — au pășit spre locurile de muncă. Potrivit necesităților, ti­nerii absolvenți au fost repartizați cu prioritate spre zonele deficitare din punct de vedere al cadrelor medicale cum sunt județele Botoșani, Bacău, Galați, Gorj, Bră­ila, Vaslui, Neamț, Su­ceava, Olt, Tulcea și Te­leorman, precum și în cele în care se constru­iesc noi unități medico­­sanitare sau se dezvoltă cele existente. Absolvenții facultăți­lor de medicină genera­lă și pediatrie au fost repartizați numai în mediul sătesc, asigurin­­du-se astfel cerința ca fiecare circumscripție rurală să fie încadrată cu cel puțin un medic. • In Pădurea de la Murta a fost organizată prima colonie de cerbi carpatini din județul Dolj și unica din țara noastră, situată intr-o pădure de cîmpie. Pen­tru început ea cuprinde 20 de animale aduse din perimetrele forestiere ale județelor Neamț, Sucea­va, Bacău, Harghita, Maramureș și Covasna. In aceeași unitate se amenajează o nouă fa­zanerie, cea de-a 6-a de pe cuprinsul Inspectora­tului silvic al județului Dolj. • Comitetul oțelului, din cadrul Comisiei e­­conomice pentru Europa a O.N.U., în colaborare cu Ministerul Industriei Metalurgice, organizează în cursul lunii octom­brie, in țara noastră, o călătorie de studiu pen­tru specialiști din dome­niul siderurgiei. Cu această ocazie, oas­peții vor avea prilejul să cunoască unele din reali­zările industriei siderur­gice românești. Pe iti­nerar sînt înscrise com­binatele de la Galați și Hunedoara și întreprin­derile din Iași, Roman și Buzău. Pînă în prezent și-au anunțat participarea ex­perți de reputație inter­națională din 17 țări.

Next