Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)

1972-06-24 / nr. 7623

ZORI NOI ■ PAGINA 2 CHEMAREA SIDERAR CISTILIR DI­ MEDOW CHIDE COLECTIVELE DE MUNCA DN­ ÎNTREPRINDERILE SIDERURGICE $1 ÎNTREPRINDERILE CON­DMAIOARE DE METIL Conștienți că înfăptuirea îna­inte de termen a prevederilor planului cincinal este în strîn­­să legătură cu asigurarea con­dițiilor materiale, iar obținerea unei eficiente sporite în in­dustria prelucrătoare, în con­strucții, transporturi și alte ra­muri este condiționată de ni­velul calitativ al metalului, si­­derurgiștii hunedoreni sunt an­gajați plenar în îmbunătățirea performanțelor calitativ - func­ționale ale metalului livrat e­­conomiei nationale, a creșterii ritmicității cu care acesta a­­junge la utilizatori. Actualele cerințe ale econo­miei naționale în plin avînt au impus ca o necesitate luarea unor noi măsuri menite să con­ducă la o valorificare mai înal­tă a metalului, la asigurarea construcțiilor de mașini și uti­laje cu noi sortimente de oțe­luri, cu proprietăți superioare, care să asigure în același timp un consum scăzut, o fiabilitate ridicată, un grad sporit de securitate în funcționarea mași­nilor și utilajelor. Pornind de la aprecierea ca­pacității tehnice a­­ industriei a noastre siderurgice, în general, posibilităților colectivului Combinatului siderurgic Hune­doara, ne adresăm tuturor uni­tăților din industria siderurgi­că, din proiectarea uzinelor con­structoare de mașini, unităților de construcții - montaj, cu che­marea de a ne­unifica eforturi­le și preocupările, în vederea realizării unor ample măsuri menite să conducă la reduce­rea consumului de metal, prin promovarea rapidă a progresu­lui tehnic în proiectare, în teh­nologia de elaborare și lamina­re, în asimilarea de noi sorti­mente de oțeluri și laminate. In acest scop, la Combinatul siderurgic Hunedoara se vor aplica, începînd din acest an, următoarele măsuri : a) In domeniul îmbunătățirii structurii sortimentale și pro­movării oțelurilor cu caracte­ristici fizico - mecanice supe­rioare 1. Extinderea producției, de oțeluri înalt aliate, refractare și inoxidabile pentru fabrica­ția utilajului chimic, energetic,­­ mașini, utilaje, autocamioane, autoturisme etc.; ponderea o­­țelurilor cu proprietăți superi­oare (oțel carbon de calitate, oțel carbon superior, oțel slab aliat și oțel aliat), din totalul producției de oțel să atingă în 1973 un nivel de 50 la sută, iar producția de laminate de cali­tate superioară să crească cu minimum 15 la sută compara­tiv cu anul 1971, ca urmare a utilizării de procedee tehnolo­gice moderne de finisare, prin frezare, flamare, polizare și co­­jire. 2. Stimularea proiectanților în valorificarea superioară a me­talului în construcții prin li­vrarea profilelor laminate cu limita minimă de rezistență la curgere garantată, asigurînd în acest fel reducerea consumu­rilor cu circa 10 la sută. 3. Creșterea condițiilor teh­nico - materiale pentru redu­cerea greutății construcțiilor metalice, a utilizării mai eco­nomice a spațiilor, prin restrîn­­gerea treptată a fabricării pro­filelor din oțel de rezistență tip 37 și extinderea laminării și li­vrării profilelor din oțel slab aliat din clasa de rezistență 52 kgf./mm, pătrat la care valori­le caracteristicilor cresc cu peste 40 la sută. 4. Diminuarea pierderilor ire­cuperabile de metal ca urmare a acțiunii corozive a atmosfe­rei și reducerea cheltuielilor de protejare a suprafețelor construcțiilor metalice, prin asimilarea și livrarea, începînd cu acest an, a profilelor din oțel cu rezistență sporită la coroziunea atmosferică și cu caracteristici mecanice supe­rioare realizate într-o concep­ție și tehnologie proprie. 5. Pentru reducerea consu­mului de metal în construcții, ne angajăm să satisfacem în întregime cererile beneficiari­lor cu oțel beton clasele a Il-a și a IlI-a de rezistență, la care se obțin economii de metal de pînă la 30 la sută. 6. Vom acționa pentru pro­movarea și stimularea crește­rii cererilor beneficiarilor de metal pentru mărci de oteluri slab aliate cu rezistente spo­rite, în scopul reducerii greu­tăților mașinilor și instalațiilor, asigurînd o economie de metal de pînă la 25 la sută. Aplicarea largă a măsurilor enunțate mai sus numai prin livrările Hunedoarei creează condiții pentru obținerea unor economii suplimentare de me­tal la consumatori cu aproxi­mativ 100.000 — 150.000 tone anual. b.) In domeniul creșterii rit­micității, întăririi disciplinei contractuale și perfecționării condițiilor de livrare 1. Se va îmbunătăți activi­tatea de prospectare a cererilor curente și de perspectivă, de urmărire a comportării metalu­lui la beneficiari, în vederea satisfacerii complete a necesi­tăților calitative și sortimenta­le, precum și a asigurării livră­rii de laminare la lungimi fixe și multiple. 2. Prin îmbunătățirea activi­tății de programare, producție și desfacere, se va asigura rea­lizarea contractelor economice cu o zi mai devreme la trimes­tru și cu 2 zile mai devreme pînă la sfîrșitul acestui an, se va accelera circulația metale­lor prin scurtarea cu minimum 2 zile a termenelor intermedia­re de livrare. 3. Sprijinirea efectivă a con­sumatorilor de metal prin ac­țiuni comune de redistribuire a stocurilor fără mișcare cu prilejul contractărilor trimes­triale și înnoirea acestora cu sortimente necesare din ace­leași grupe de producție sor­timentală. 4. Realizarea unui climat de reciprocitate între toate unită­țile cu care avem relații con­tractuale, atît în calitate de furnizori, cit și în calitate de beneficiari, prin respectarea in­tegrală a capacităților sorti­mentale și termenelor asumate. Ne exprimăm convingerea că toate colectivele din side­rurgie, toți cei care concură la utilizarea rațională și supe­rioară a metalului, vor înțelege sensul profund al inițiativei noastre care constituie răspun­sul siderurgiștilor hunedoreni la sarcinile trasate de secre­tarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, de a realiza în cele mai bune con­diții Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., de a înfăptui înainte de termen actualul cin­cinal, spre accelerarea mersu­lui rapid al dezvoltării Româ­niei socialiste, prin atingerea celor mai înalte cote ale pro­gresului și civilizației umane, președintele comitetului oamenilor muncii, ing. COSTACHE TROTUȘ președintele comitetului sindicatului, GHEORGHE DÎRLEA secretarul comitetului de partid, PETRE LUNGU secretarul comitetului U.T.C., CONSTANTIN BOBESCU MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI DUMINICA 25 IUNIE PROGRAMÚN I 6.00 Buletin de­ știri. 6.05 Con­certul dimineții. 7.00 Radiojur­nal. 7.45 Avanpremieră cotidia­nă. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilus­trate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Autografe muzicale. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Recital Ștefan Ruha. 13.30­ Melodiile vacanței — muzică u­­șoară. 14.00 Unda veselă. 14.30 Parada cîntecului ; Doina Badea, Charles Aznavour și Tom Jones. 15.00 Buletin de știri. 15.30 Se­rial radiofonic pentru tinerii ascultători : "Start spre extraor­dinar" — Episodul XI: „Planeta razelor de foc" — scenariu ști­ințifico - fantastic de Mihail Joldea. 16.00 Caleidoscop muzi­cal. 17.30 Sport și muzică. 19.45 Nestemate folclorice. 20.00 Ta­bleta de seară. 20.05­­— 24.00 Estrada duminicală. 22.00 Radio­jurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.50 Moment poetic. Lirică ro­mânească. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.­­Bu­letine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). Jurnal. 19.20 Concertul serii. Mu­zică populară românească. 19.45 Studioul veseliei. 20.25 Voci care au cucerit lumea ; Elena Cernei și Nicola Rossi Lemeni. 20.40 Atlas liric. 20.50 Revista melo­diilor (reluare). 21.35 Vă invităm la dans. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Vă­­ invităm la dans. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme frumoasă, la începutul intervalului, apoi ușor instabilă. Cerul va prezenta înnourări mai accentuate în cursul după-amie­­zilor, favorabile ploilor de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pină la potrivit. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între 14 și 18 grade, iar maximele, între 27 și 30 grade. SIMBATA 24 IUNIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Bibliote­ca pentru toți (reluare). Ion Slavici. 9.50 De vorbă cu gospo­dinele. 10.05 Curs de limba en­gleză — Secția a 20-a. 10.35 Re­portaj : "Peste ani". 10.50 Anche­ta TV. 11.30 Emisiune de diver­tisment. 12.15 In slujba sănătă­ții — emisiune de educație sa­nitară. 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Emisiune în limba ger­mană. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinței Națio­nale a Partidului Comunist Ro­mân și a celei de-a 25-a aniver­sări a republicii . Țara întreagă in întrecere. 20.15 Tele - enci­clopedia. 20.55 Film serial t „Schulmeister". Episodul al III- lea. „Schulmeister împotriva lui Schulmeister”. 21.50 „Zîmbiți. . . vă rog". Emisiune de divertis­ment. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finalele campionatelor indi­viduale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August".­ ­ . V •>:•. v>>: * .v ... S ,,m.A ................................... lÄÄÜÜiir ■ IAȘI DUMINICA 25 IUNIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Re­frene îndrăgite. 8.20 Dumbrava minunată. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi. "Oamenii Todireștilor". Reportaj de Vasi­le Filip. 8.55 Cintecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu ascultăto­rii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radio­ LOTO Tragerea din 23 iunie 1972 Extragerea 1: 59; 33; 10; 79; 83; 69; 35; 72; 3. Extragerea a II-a : 78; 43; 14; 29; 23; 44; 54. Fond de premii : 901.350 lei. TELEFOANE DE UTILITATE PUBLICĂ Agenția de voiaj C.F.R. 10413 Agenția TAROM 10904 Informații C.F.R. 10313 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliție 10600 Inspectoratul județean de securitate 11993 Pompieri OS Policlinica 10415 Salvare 10006 Sed­. de rețele electrice Deranjamente 1513 Spital 10024 Stația de taximetre 11920 Dispeceratul I.G.O. 10990 A. S. Lato • Pronosport 10670 Informații speciale 05 IIIIIIII! iillllllillllllllllillllillllllllilllllllilil u RITMURI ȘI DIMENSIUNI SUCEVENE“ (Urmare din pagina I) de plan și angajamentelor a­­sumate în întrecerea socialistă, a „Ordinului Muncii" clasa I acordat unui important nu­măr de unități agricole de stat și cooperatiste, pentru contri­buția adusă la înfăptuirea po­liticii partidului de dezvoltare a agriculturii socialiste și pen­tru participarea activă a mun­citorilor, mecanizatorilor, țăra­nilor cooperatori, tehnicienilor și inginerilor la obținerea, în 1971, a unor producții mari și livrarea la fondul de stat a u­­nor cantități sporite de produ­se vegetale și animale. O hartă luminoasă înfățișea­ză principalele obiective econo­mice din județul nostru, iar în încăperile următoare sînt ex­puse produse ale sectoarelor minier, metalurgic, economiei forestiere, energetic, graficele și panourile sugerînd dezvol­tarea ascendentă pe care o în­registrează aceste ramuri dato­rită resurselor mari de care dispune județul nostru, hărni­ciei cu care colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni dau viață sarcinilor trasate de partid. Minerii și-au expus aici un panou pe care stă înscris an­gajamentul de a realiza planul cincinal cu 8 luni de zile mai devreme. Angajamente asemă­nătoare pot fi citite și la stan­durile rezervate întreprinderii mecanice, Uzinei de utilaje și piese de schimb din Suceava și altor unități economice. La loc de cinste este afișat un panou în standul Combina­tului de celuloză și hîrtie din Suceava pe care stă scris : „Ur­­mînd indicațiile date de secre­tarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, cu ocazia vizitei de la C.C.H., pri­vind folosirea judicioasă a spa­țiilor productive, s-au realizat suplimentar 20 milioane lei la producția globală și 20 milioa­ne lei la producția marfă". A­­celeași prețioase indicații au condus­­— așa după cum reiese din textele afișate — la reali­zări de seamă în cadrul Com­binatului de exploatare și in­dustrializare a lemnului și Fa­brica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava. Industria ușoară este repre­zentată de exponatele Filaturii de in și cînepă din Fălticeni, fabricii de tricotaje „Zimbrul", fabricii de pielărie și încălță­minte „Străduința", întreprin­derii „Fuiorul" și ale altor u­­nități. Pentru dezvoltarea aces­tui sector, nivelul investițiilor ce se vor realiza pînă în anul 1975 va crește, fata de cel din anul 1967, cu 472 la sută. In sectorul industriei alimentare, unul dintre grafice informează vizitatorii că volumul mărfu­rilor desfăcute către populație a ajuns, în 1971, la 132,6 la sută față de 1967. Este și aces­ta unul dintre indicatorii creș­terii necontenite a nivelului de trai material al celor ce mun­cesc. Reprezentată de o gamă lar­gă de produse, în continuă di­versificare, industria locală a cunoscut o creștere a produc­ției globale, față de anul 1967, cu 154 la sută în 1971, urm­nd să se ajungă la 197 la sută în ultimul an al actualului cinci­nal, ponderea avînd-o bunurile de consum. Grija deosebită ce o manifes­tă partidul și statul nostru pen­tru dezvoltarea agriculturii ju­dețului este ilustrată și de în­cărcătura de teren pe tractor fizic, aceasta ajungînd, așa cum indică unul dintre panouri, de la 110 ha. în 1967, la 89 ha. în 1971, urmînd să fie de 67 ha. în 1975. Sugestive pentru dez­voltarea acestui sector princi­pal al economiei sînt și creș­terile la îngrășăminte chimice administrate, care, anul trecut, au ajuns la 43.105 tone, pre­cum și investițiile. Măsu­rile pentru înfăptuirea pro­gramelor naționale din agricul­tură, eforturile pe care le fac oamenii muncii din această ra­mură au fost și vor fi însoțite de măsuri de o deosebită impor­tanță socială; printre altele, unul dintre panouri indică fap­tul că numai în anul trecut au beneficiat de asistență medica­lă și de medicamente gratuite peste 8.000 membri cooperatori, că anul acesta s-au rezervat peste 1.500 locuri pentru mem­brii C.A.P. în stațiunile balneo­climaterice. Una din săli este rezervată exponatelor privind activitatea de sistematizare, construcții, arhitectură și gospodărie comu­nală, atrăgînd atenția macheta Sucevei, harta cu localitățile ru­rale propuse să devină centre economice și localități cu ca­racter urban, schițele de siste­matizare a unor comune și a centrelor lor civice. Rod al politicii de ridicare a nivelului de trai al populației îl constituie și amploarea con­­ sinlllluli,u­tlilil­l strucției de locuințe, dezvolta­rea gradului de urbanism. Un grafic arată că, în actualul cin­cinal, pentru oamenii muncii din județul nostru se vor con­strui 5.350 apartamente, se vor executa sistemele de alimentare cu apă a orașelor Rădăuți și Gura Humorului, canalizarea la Vatra Dornei și Gura Humoru­lui, modernizarea a peste 220.000 m.p. străzi etc. Dezvoltarea învățămîntului și culturii, a condițiilor materiale pentru apărarea sănătății, a sportului și turismului este, de asemenea, ilustrată în expozi­ție prin numeroase obiecte, grafice, fotografii. De o bună apreciere se bucur­ă uneltele, sculele, instalațiile și obiectele­­ produse de elevi în atelierele școlare, simbol al preocupări­lor pentru pregătirea temeini­că, multilaterală și educarea în spiritul muncii a viitoarelor ge­nerații de constructori ai so­cialismului și comunismului. O hartă luminoasă, precum și alte exponate prezintă­ su­gestiv realizările pe tărîmul vieții spirituale, acestea vor­bind despre preocuparea pen­tru traducerea în viață a pro­gramului partidului de educare comunistă a oamenilor muncii. In ultimii ani, bunăoară, nu­mărul artiștilor amatori a cres­cut cu încă 3.000, ajungînd în prezent la 14.000. Numai în pe­rioada 1968—1972, cele 10 uni­versități populare din județul nostru, așa cum ilustrează un grafie, au fost frecventate de 16.000 de oameni, ceea ce indi­că o continuă creștere a inte­resului pentru cultură, pentru cunoaștere și autoperfecționare. întreaga expoziție, de o înal­tă valoare informativă, fiecare exponat ilustrează sugestiv nu numai realizările economice și social - culturale din jude­țul nostru, ci și minunatele per­spective, hotărîrea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii de pe meleagurile sucevene de a­­ întîmpina Conferința Naționa­­­lă a partidului și cea de-a IXXV-a aniversare a proclamă­rii republicii cu rezultate deo­sebite în muncă, de a înfăptui prevederile actualului cincinal înainte de termen. • Sport C.N.E.F.S. a aprobat înființarea unui club sportiv in municipiul Suceava O veche dorință a suceveni­lor se află pe cale de înfăptui­re. Prin hotărîrea nr. 733, din 9 iunie a.c., Consiliul Națio­nal pentru Educație Fizică și Sport a aprobat, cu începere de la 1 iulie 1972, înființarea unui club sportiv în munici­piul Suceava cu secțiile de atletism, box, fotbal și rugbi. Orașul reședință de județ a cunoscut­, în ultimii ani, o re­marcabilă ascensiune în dome­niul sportului de performanță. In acest sens este demn de a­­mintit că multi sportivi suce­veni, datorită performanțelor obținute, au fost incluși în lo­turile național și olimpic. Ast­fel, din lotul național fac par­­te atleții Constantin Grid­om« și Aurel Scorobiuc, precum și jucătorii Ovidiu Căldăruș (fot­bal tineret), și Ștefan Ionescu (rugbi, juniori), iar Valentina Ciob­an este inclusă în lotul olimpic. Ținînd seama de toa­te acestea, de posibilitățile de dezvoltare, la Suceava, a spor­tului de performanță, C.N.E.F.S și U.G.S.R. au hotărît să-i a­­corde un mai mare sprijin prin înființarea clubului sportiv municipal. In felul acesta, dis­­punînd de antrenori cum sînt prof. Mihai Sprinceană și Du­mitru Trenciu (atletism), Ale­xandru Ștefu (rugbi) și Ga­briel Tîmpescu (box), de condi­ții materiale corespunzătoare, și rezultatele vor fi mai bune. In condițiile existentei clu­bului sportiv municipal se va­ putea concretiza, la valențe superioare, și contribuția celor care, și pînă acum, au spriji­nit mișcarea sportivă sucevea­­nă. Amintim cîțiva dintre a­­ceștia : Eugen Pleșca, inspec­tor general la inspectoratul școlar județean, Ion Lukaci, directorul U.A.P.S., Ion Moldo­van, directorul U.R.A., Alexan­dru Burac, inginer șef al S.U.T. Suceava. In viitor clubul va avea și sec­ții de lupte și hochei. Aceasta, bineînțeles, în funcție de dez­voltarea ce o vor înregistra cele două discipline sportive. Sugerăm însă organelor loca­le, Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport ca și voleiul să fie inclus printre secțiile noului club sportiv. E­­chipa Constructorul a obținut doar succese de necontestat, in urmă cu cîțiva ani ea acti­vând și in prima divizie a ță­rii. De asemenea, să nu uităm că din Suceava au plecat spor­tivi care au contribuit la dez­voltarea voleiului românesc, cum sunt Gabriel Udișteanu (membru al loturilor național și olimpic) și Patriciu Păștean (membru al lotului olimpic). D. MIREA După cum ne informea­ză C.J.E.F.S., întîlnirea de fotbal dintre Strădu­ința Suceava și Unirea Săveni, din cadrul bara­jului pentru promovarea în divizia C, care urma să aibă loc duminică, 25 iunie, se va desfășura miercuri, 28 iunie, cu în­cepere de la ora 17, pe stadionul „Arini" din Su­ceava. PE ECRANE SIMBATA 24 IUNIE SUCEAVA: „Modern“ : Fe­lix și Otilia; Secretul din San­ta Vittoria ; „Tineretului" : Iubita lui Gramim­a; Los Ta­rantos; „Arta": Misiunea tine­rei Nhung; Aventuri în Onta­rio; „Burdujeni": Dă-i înainte, cowboy; CÂMPULUNG MOL­DOVENESC ; „Luceafărul”: B. D. la munte și la mare ; „Moldova“ : Sad­o și Vanzet­­ti ; FĂLTICENI : „Popular": Moara cu noroc; „Doina” : Locotenent Bullitt ; RĂDĂ­UȚI : „Unirea“ : Cortul ro­șu ; „Flacăra“: Steaua sudu­lui ; GURA HUMORULUI t „Lumina": Vagabondul ; VA­TRA DORNEI : „Doina": Lo­cotenent Bullitt ; DOLHAS­­CA ; „Dolhasca“: Floarea soa­relui; FALCAU : „Falcău“: Ar­ticolul 420; FRASIN : „Frasin": 100 de dolari pentru șerif; IA­­COBENI: „Minerul": Omul or­­­chestră; MOLDOVIȚA: „Mol­do­vița": 100 dolari pentru șe­rif; ȘIRET: „Șiretul": Atunci i-am condamnat pe toți moarte; SOLCA : „Solca": De­la­colarea: VAMA : „Vama": Aeroportul. Ș AH---------------------------­ Prima etapă a campionatului pentru calificarea în divizia B Recent, la­­ Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, a avut loc prima etapă a campionatu­lui republican de calificare în divizia B. S-au întrecut echipe­le „Fuiorul" Suceava (cam­pioana județului nostru) și „Textila" Iași (campioana ju­dețului Iași). Fiecare echipă a fost alcătuită din patru seniori, două senioare și un junior. Deși din formația de bază a su­cevenilor au lipsit doi șahiști, „Fuiorul" a reușit să cîștige această intîlnire cu scorul ma­xim de 7—0, calificîndu-se în etapa a doua a aceluiași con­curs. Iată și rezultatele tehnice (în ordinea meselor): Mitrofan Corneliu — Ciochină Alexan­dru, 1—0 ; Klestermann Dieter —­ Danilovici Leomiza, 1—0 ; Chelaru Ion — Casasolo Emi­lian 1—0; Colină Ananie — Vartolomei Victor, 1—0 ; Ver­­ciuc Nicolae (junior) — Cio­chină Alexandru II, 1—0 ; Bo­­dale Ana — Popescu Daniela, 1—0 ; Sand­u Viorica — Ale­xandru Irene, 1—0 ; (primii șa­hiști sunt suceveni). Comuna Frasin, în contextul sistematizării actuale și de perspectivă (Urmare din pagina I) consum, cooperativa de cre­dit, căminul cultural, bibliote­ca și cinematograful, dispensa­rul sanitar, căminul de copii, cantina salariaților, farmacia, poșta, numerose unități comer­ciale, dintre care cele mai im­portante sînt reunite intr-un complex. ■— Respectarea regulilor de sistematizare și ale disciplinei în construcții este o realitate la noi în comună — preciza ing. Gavril Cosmaschi, membru al comisiei de sistematizare. Cele cîteva abateri de la lege (construcții fără autorizație) au fost sancționate imediat, luîn­­du-se măsuri de remediere. Pentru a veni în sprijinul cetă­țenilor, la propunerea acestora, consiliul popular a pus la dis­poziție publică schițe de case, unele cu etaj, care se con­struiesc în cartierele „Obreja" și „Prund", ca și în celelalte zone ale comunei destinate con­strucțiilor de locuințe. Ca vi­cepreședinte al comitetului e­­xecutiv al consiliului popular, trebuie să subliniez necesitatea urgentării lucrărilor de borna­­re a vetrelor de sat, sarcină pe care ne-am asumat-o încă din anul 1970. In acest scop, bornele propriu-zise au și fost confecționate de către mese­riașii din echipa de construcții a consiliului, s-a făcut picheta­rea, urmînd ca în cel mai scurt, timp să trecem la plantarea lor. — Intrucît sistematizarea co­munei este o operă complexă, de durată, v-am ruga să vă re­feriți la modul în care atragem­ populația pentru înfăptuirea ei. •— Un capitol aparte al pro­blemei l-au constituit dezbate­rile și măsurile stabilite în prima parte a anului, în bara consiliului comunal ple­al Frontului Unității Socialiste, apoi într-o plenară a comitetu­lui comunal de partid — spu­nea tovarășul Petru Țăranu. Sarcinile reieșite sînt cuprin­se și în angajamentul consiliu­lui popular. — In baza lor, am extins trotuarele cu 300 m.l., iar pînă la apropiata Conferință Națio­nală a partidului vom construi 400 m.l. trotuare, mai piață pentru zarzavaturi și pen­­­tru alte produse agroalimenta­­re, atelierele școlare din Fra­sin și Doroteia (care se reali­zează exclusiv prin munca pa­triotică și donațiile populației, pe șantiere fiind de un real fo­los ajutorul sutelor de elevi) — spunea tovarășul Iosif Chiș. Parțial am asfaltat cîteva străzi (către tabăra de pionieri, gară, spital etc.), și avem pregătite condițiile pentru continuarea a­­cestor lucrări. Continuăm, de asemenea, lucrările de regula­rizare a cursului rîului Suha. Aș preciza că toate acestea — elemente componente ale sis­tematizării — sunt rodul propu­nerilor și contribuției pe dife­rite căi a deputaților și masei de cetățeni. Ceea ce a dat avînt activității multilaterale din­­ co­mună sunt sarcinile și învăță­mintele desprinse din prima Conferință pe țară a secretari­lor comitetelor de partid și președinților consiliilor sare comunale, în sensul popu­că de la primărie este coordonată, armonizată și controlată în­treaga activitate de pe terito­riu. Cea mai mare parte a ac­tivității edilitar - gospodărești proprii, care cere calificare, precum­­ și lucrările pentru terți, o desfășurăm prin unitatea de prestații a consiliului popular, care numără aproape 100 de oameni, specializați în echipe pentru construcții metalice, prefabricate din beton, binale, dulgherie, zidărie, artizanat etc., și care valorifică în cea mai mare parte, ca materie primă, resurse locale ale co­munei. — Referindu-ne la perspecti­ve, ce se întrevede ? La această întrebare, au fost formulate atît răspunsuri certe, cit și o serie de propuneri și observații critice : Petru Țăranu și Iosif Chiș. Din fonduri centralizate au în­ceput lucrările pregătitoare pentru un viitor complex co­mercial, iar din contribuția bă­nească a locuitorilor se preve­de, pentru viitorii ani, construi­rea unei băi comunale și a u­­nui dispensar uman, acestea fiind propuneri formulate în mai multe rînduri de către localnici. Gavril Măhăilă și Vladimir Lucaci, tehnician silvic. La amplasarea viitoarelor obiecti­ve să se țină seama de toți factorii (economici, demogra­fici, naturali), în prezent, pînă la viitoarea variantă a șoselei, transportul minereului făcîndu­­se, contrar unor norme, pe sti­­da centrală a comunei, in con­dițiile neasigurării stropirii frecvente a acestei porțiuni. In legătură cu amplasarea viitoa­re a ștrandului, schița de sis­tematizare trebuie revăzută, motiv pentru care nu s-au a­­tacat lucrările pe malul Moldo­vei. Vasile Grigoraș, Gavril Cos­maschi . Se simte nevoia ex­tinderii rețelei de apă potabi­lă , a organizării unui studiu pentru construirea de către in­stituții și unități locale a unor sedii proprii prin cooperare, a termoficării lor de la sursele existente. In condițiile existen­ței unui mare aflux de călători prin stația C.F.R. Frasin, or­ganele de resort ar trebui să se intereseze de extinderea sălii de așteptare, aceasta neputînd adăposti în prezent mai mult de 10—15 oameni. Considerăm, totodată, absolut necesare un studiu și demersuri pentru sta­bilirea unui nomenclator al străzilor. Iată, așadar, numai cîteva, aspecte strîns legate de sis­tematizarea actuală și viitoare a comunei, de sarcinile complexe care revin consiliului popular și specialiștilor, unităților econo­mice și instituțiilor care-și des­fășoară activitatea pe plan lo­cal, pentru realizarea unei dez­voltări complexe și armonioa­se a acestui important centru muncitoresc, în care elementele de urbanism au căpătat un con­tur precis. Un loc devenit cunoscut pentru frumusețile sale — stațiunea balneară Vatra Dornei, <,

Next