Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)

1972-06-24 / nr. 7623

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și a­ Consiliului popular județean ANUL XXVI NR. 7623 j sîmbătă 24 Iunie 1972 4 PAGINI 30 BANI In intimpinarea conferinței nationale A PARTIDIILtll SI A CELEI DE a m-A aniversari a republicii COMUNIȘTII -PROPULSORII INIȚIATIVELOR Posesori ai unor multiple cunoștințe științifice și cul­turale, ai unor înalte însușiri moral - politice, purtători ai cuvîntului, experienței și inițiativei maselor, comuniștii constituie un factor deosebit de dinamizator al oamenilor muncii, un autentic propulsor al inițiativelor valoroase, un ferment viu în climatul de muncă entuziastă, de puter­nică emulație, sub semnul vastei întreceri socialiste, ce se desfășoară în județul nostru în cinstea Conferinței Na­ționale a partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a republicii pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcini­lor actualului cincinal. Angajați cu toată ființa lor în această mare și patrio­tică acțiune, comuniștii nu precupețesc nici un efort pen­tru punerea în valoare a noi resurse umane și materiale, a noi forme, căi, metode eficiente, stimulative, cu ajuto­rul cărora să-și aducă o sporită contribuție la dezvoltarea multilaterală a județului nostru, la prosperitatea și înflo­rirea patriei, la fericirea poporului. In pagina a IlI-a a ziarului nostru prezentăm cîteva aspecte care oglindesc preocupări, succese, performanțe, inițiative ale unor colective și comuniști ce și-au cîștigat pe merit cinstea și prețuirea tuturor. DIN CRONICA ENTUZIASTEI ÎNTRECERI SOCIALISTE Cu angajamentele îndeplinite Minerii dorneni Corespondența noastră Fe­licia Iugan ne-a transmis te­lefonic un nou succes al mi­nerilor dorneni : realizarea angajamentului asumat, la producția globală și marfă, în cinstea Conferinței Națio­nale a partidului. E un suc­ces care vine să confirme, încă o dată, dacă nevoie, hărnicia și mai era probita­tea profesională a acestui colectiv, calități despre care ziarul nostru a scris nu o dată, recent consemnînd în­deplinirea planului pe 6 luni. Prevederile planului la pro­ducția globală și marfă pen­tru perioada raportată au fost depășite cu câte 5 mili­oane lei la fiecare indicator. Repurtarea unei asemenea performanțe a permis econo­miștilor unității să prelimi­­ne, pe baza unor calcule te­meinic fundamentate, reali­zarea cu mult înainte de ter­men a planului anual, ceea ce va face posibil ca, la da­ta de 30 noiembrie a.c., să fie înfăptuit și angajamentul îmbunătățit pe întregul an. Constructorii humoreni Printr-o telegramă primită din Gura Humorului, sun­tem­ informați că, desfășu­­rînd larg întrecerea socialis­tă, muncitorii, tehnicienii și maiștrii șantierului din a­­ceastă localitate și-au înde­plinit angajamentele asuma­te, pe primul semestru, în cinstea Conferinței Naționa­le a partidului și a aniversă­rii republicii, dînd în folo­sință cu zece zile mai de­vreme apartamentele planifi­cate pe anul 1972. Acest suc­ces, raportat în ajunul con­ferinței extraordinare a or­ganizației județene de par­tid, pune în evidență faptul că și constructorii humoreni își aduc o însemnată contri­buție la îndeplinirea obiecti­vului stabilit de comitetul județean de partid ca pînă la 1 august să se realizeze 65 la sută din planul anual de investiții. „Ritmuri și dimensiuni sucevene“ (EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR ECONOMICE ȘI SOCIAL­­CULTURALE ALE JUDEȚULUI ÎN PERIOADA 1967-1971) In prezența membrilor birou­rilor comitetelor județean și municipal de partid, a membri­lor comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, a reprezentanților organizațiilor de masă și ob­ștești, la Suceava a avut loc, ieri dimineață, deschiderea ex­poziției realizărilor economice și social - culturale „Ritmuri și dimensiuni sucevene", eveni­ment care, avînd loc în preajma conferinței extraordinare a or­ganizației județene de partid, se înscrie în atmosfera de en­tuziasm creator cu care oame­nii muncii de pe aceste melea­guri, în frunte cu comuniștii, întîmpină, alături de întregul nostru popor, Conferința Na­țională a partidului și cea de a XXV-a aniversare a procla­mării republicii. In incinta din fața expoziției, amenajată în sălile de la par­terul sediului întreprinderii de industrie locală „Producția"­­ din Suceava, erau prezenți nu­meroși conducători de unități, organizații economice și insti­tuții, activiști de partid și de stat, numeroși oameni ai mun­cii din municipiu. După ce tovarășul Emil Bobu­, prim - secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., președintele comitetului execu­tiv al consiliului popular jude­țean, a tăiat panglica inaugu­rală, cei prezenți au vizitat ex­poziția, oglindă a dezvoltării complexe a județului, simbol al hărniciei și dăruirii cu care făuritorii bunurilor materiale și spirituale de la orașe și sate dau viață politicii partidului și statului nostru de înflorire a tuturor zonelor țării­, de con­struire a societății socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. Cuprinzînd machete, panouri, grafice, mașini, instalații și pro­duse diferite, expoziția o imagine concludentă o oferă în­făptuirilor din județul nostru îndeosebi în perioada de la Conferința Națională a parti­dului din 1967 și pînă în 1971, a perspectivelor ce se deschid oamenilor muncii de pe aceste meleaguri prin traducerea în viață a mărețului program ela­borat de cel de-al X-lea Con­gres al partidului. Ca o încununare a succese­lor oamenilor muncii din ju­dețul nostru, rețin atenția una­nimă imaginea grafică a „Or­dinului Muncii" clasa I confe­rit organizației județene de partid, pentru ocuparea locu­lui I pe țară, ca urmare a re­zultatelor înregistrate în 1971 în industrie, investiții - con­strucții, transporturi și circu­lația mărfurilor, a „Diplomei de onoare" conferită consiliu­lui popular al județului pentru ocuparea locului IV pe țară pentru rezultatele deosebite ob­ținute în același an în înde­plinirea și depășirea sarcinilor C Continuare în pagina a II-a) Dezvoltarea intensă și multi­laterală a economiei naționale, repartizarea judicioasă a forțe­lor de producție pe teritoriul țării au dus la adunci trans­formări economice, social - po­litice și culturale în viața tu­turor localităților patriei, județului nostru, reliefînd ale cu pregnanță necesitatea ca și în cazul localităților rurale să se ia măsuri în vederea sistemati­zării acestora, în scopul apro­pierii treptate a condițiilor de viață de aici de cele de la oraș. Analiza complexă și studiile care s-au făcut de către spe­cialiști, din inițiativa organelor de partid și de stat și cu con­sultarea populației, în lumina sarcinilor reieșite din docu­mentele Conferinței Naționale din 1967 și Congresului al X-lea ale partidului, au pus în evi­dență perspectivele pe care le au o serie de localități rurale de a deveni, cu timpul, centre economice și social - culturale care să polarizeze și să­­ in­fluențeze activitatea multilate­rală a așezărilor din jur. Intre aceste localități se numără comuna Frasin, centru munci­și­toresc important, care, în ulti­mii ani, mai ales după reor­ganizarea administrativ - teri­torială a țării, a cunoscut un nou avînt pe linia dezvoltării complexe. Pentru a evidenția principa­lele elemente actuale și de perspectivă ale sistematizării acestei localități, am organizat aici o discuție colectivă, la care au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, membri ai comisiei co­munale de sistematizare, de­putați, alți tovarăși. După cum arăta tovarășul Petru Țăranu, secretarul comi­tetului comunal de partid, pes­te 50 la sută din populația co­munei este ocupată în unită­țile economice și industriale e­­xistente, complexitatea facto­rilor de natură economică, de­mografică și social - culturală conferind localității trăsături distincte, care o apropie mult de cele ale unui oraș. — Tocmai de acești factori s-a ținut seama la elaborarea schițelor de sistematizare în trei variante — precizau tova­rășii Iosif Chiș, primar, și El­vira Cremeliuc, secretara co­mitetului executiv al consiliu­lui popular comunal. Pe lângă existența a 12 obiective și subunități economice, 13 in­stituții și numeroase unități co­merciale de desfacere, comuna, situată la șosea națională cale ferată principală, la con­si­fluența rîurilor Moldova și Suha, cunoaște, din punct de vedere al traficului economic și uman, o importantă afluență, avînd legătură strînsă cu nu­meroase alte localități din jur.­­ Existînd schițele de siste­matizare, după care amplasa­rea oricărui obiectiv este o­­rientată precis, încă de cîțiva ani în urmă, vă rugăm să vă referiți la modul în care acestea prind contur pe teritoriu, cum se respectă ele și în ce con­stau ultimele dotări economice și social - culturale. — M-aș referi îndeosebi la dotările în interesul economiei nationale, care influențează, desigur, întreaga activitate lo­cală — preciza deputatul Va­sile Grigoraș. In ultimii ani s-au dezvoltat baza de apro­vizionare și desfacere a Com­binatului minier „Suceava", secția de utilaje și transport a T.C.M.M., coloanele auto mi­nieră și a U.M.T.F., subunita­tea de foraje și prospecțiuni geologice, spitalul de boli pro­fesionale și centrul de cercetări pentru pneumoconioze etc., la toate acestea adăugîndu-se do­tările realizate din contribuția și munca patriotică a locuitori­lor : noua școală de 10 ani din Bucșoaia, aripa nouă a școlii din Frasin, sistemul de alimen­tare cu apă, complexul mește­șugăresc al cooperației de con­sum. — Deosebit de importantă este finalizarea uneia dintre marile acțiuni care a cuprins întreaga comună — electrifica­rea, a adăugat deputatul Gavril Mîndrilă ”, creîndu-se astfel posibilitatea ca la cei 1.100 de abonați actuali să se adauge, practic, toți locuitorii din zo­nele cuprinse în incinta vetre­­lor de sat. In altă ordine de i­­dei, aș preciza că centrul civic al comunei cunoaște în prezent o bună dotare, aici avîndu-și sediile organele comunale de partid și de stat, cooperația de EMIL MOREA (Continuare în pagina a H-a) COMUNA FRASIN In­ contextul sistematizării ACTUALE SI DE PERSPECTIVA t-i \ 1 í­á ? í ( CHEMAREA SIDERURGIȘTILOR DIN­­­­ HUNEDOARA CÂTRE COLECTIVELE­­ I DE MUNCĂ DIN ÎNTREPRINDERILE­­­­ SIDERURGICE ȘI ÎNTREPRINDERILE­­ I CONSUMATOARE DE METAL­­ I­I \ IN PAGINA 2 Í Í Í La Autobaza Suceava, un însemnat număr de autocamioane a primit avizul „bun pentru cereale“ Recolta de cereale să ajungă în hambare la timp și fără pierderi! Parafrazînd o veche zicală, putem spune că uneori bobocii se numără și... vara sau, mai direct spus, pentru a culege roadele unor strădanii nu e nea­părat nevoie să așteptăm ano­timpul căderii frunzelor. Chiar și în cele mai toride zile ale verii se poate face o numără­toare a „bobocilor", ceea ce în limbajul agricultorilor s-ar nu­mi un prim bilanț al eforturi­lor depuse încă din toamna a­­nului trecut. In ziua imediat următoare încetării ploilor am admirat din nou holdele nesfîrșite de pă­­ioase, unele deja ușor îngăl­benite. Lucrători ai întreprin­derilor agricole de stat, mecani­zatori, ingineri, președinți și foarte mulți co­operatori erau unanimi în aprecia că, mai­­ cu seamă după cele trei zile de ploaie, recolta de cereale pă­­ioase va fi chiar mai bună de­cit anul trecut. Așa prezentîn­­du-se situația, apare căt se poa­te de firească preocuparea ca întreaga recoltă să ajungă în hambare la timp și fără nici cea mai mică pierdere. Pretutin­deni se fac ample pregătiri : se fac ultimele revizii la combi­ne, batoze și prese de balotat paie. Sunt, de asemenea, puse în stare de funcțiune mijloa­cele de transport. In ansamblul acestor măsuri, însă, un loc im­portant îl ocupă asigurarea spa­țiilor de depozitare. Pregăti­rea acestora și dotarea lor cu toate utilajele necesare pen­tru preluarea și înmagazinarea cerealelor în cele mai bune condițiuni au făcut obiectul u­­nui raid întreprins în cîteva baze de recepție. Se poate afirma cu toată cer­titudinea că în marea lor ma­joritate, bazele de recepție la care am poposit sînt în orice moment gata să primească noua recoltă. Așa, de pildă, la Siret (șeful bazei Mihai Știu­­bianu, laborant Oltea Nicoro­­vici), există încă de pe acum spațiu asigurat pentru depozi­tarea a peste 4000 tone cerea­le. Toate magaziile sunt cu­rate și bine aerisite, cîntarele și aparatura de laborator verifica­te minuțios. La Dornești ne-a reținut atenția în principal preocuparea pentru introduce­rea micii mecanizări. O bandă suspendată poate transporta ce­realele în orice punct al ma­gaziei. In afară de aceasta, e­­xistă și alte benzi transportoa­re mobile. După cum ne infor­ma șeful bazei, tovarășul Gheorghe Mica, un camion cu capacitate de 4 tone poate fi descărcat în circa cincispre­zece minute. E lesne de înțeles ce cantități însemnate se pot depozita dacă avem în vedere că la Dornești se va lucra în trei schimburi, a cîte 8 ore fiecare. O bună impresie ne-a făcut și pregătirea spațiilor pentru depozitarea cerealelor la baza de recepție Rădăuți. Un merit deosebit îi revine șefului ba­zei, tovarășul Pascal Codreanu, ale cărui calități organizatori­ce s-au concretizat nu numai în aspectul atrăgător al maga­ziilor și depozitelor, ci și în punerea în stare de funcționa­re a utilajelor. Selectoarele, benzile transportoare, ventilatorul, uscătorul, electro­­vîntu­­rătoarea mecanică, șnecurile, toate sunt deja în stare de funcționare. Enumerînd toate aceste as­pecte pozitive, nu putem tre­ce cu vederea că nu peste tot există aceeași preocupare sus­ținută pentru asigurarea pre­luării și depozitării cerealelor. La Verești, de pildă, se face simțită nevoia urgentării re­parațiilor capitale. întreprinde­rea județeană de construcții - montaj Suceava merită­­ toa­te felicitările pentru magaziile și depozitele construite în ul­tima perioadă. La Liteni se construiește o nouă și spațioa­să magazie. E adevărat, terme­nul de predare s-a stabilit pen­tru luna octombrie. Directorul adjunct al întreprinderii jude­țene pentru valorificarea cerea­lelor și producerea nutrețuri­lor combinate, tovarășul Ema­­noil Dreer, era de părere că termenul ar putea fi scurtat. Subscriem la această părere și nu ne îndoim că constructo­rii suceveni vor fi receptivi la sugestia beneficiarului. Stadiul avansat în care se află pregătirile pentru depozi­tarea noii recolte se datorează, în bună măsură, stilului de muncă adoptat de conducerea întreprinderii, care pune ac­centul principal pe vizite repeta­te în fiecare u­­nitate și rezolva­rea pe loc a diverselor aspecte ale muncii din acest sector. S-au întocmit planuri de preluare, compartimentate pe produse și pe calități , se cunoaște cu pre­cizie unde va fi depozitată fie­care cultură. S-au tipărit caiete de batoze pentru cooperativele agricole, bonuri de cântărire și de analiză, bonuri pentru re­­cepționare; casa agronomului a venit în sprijinul întreprinde­rii prin instruirea laboranților, șefilor de depozite, contabililor și calculatorilor din toate ba­zele. La nivel de județ se pre­conizează un schimb de expe­riență cu aplicații practice în cîteva dintre cele mai bune baze de recepție, prilej cu ca­re se va face un fructuos trans­fer de idei referitoare la cele mai bune metode de preluare și depozitare a recoltei. Tot ce s-a întreprins și se va mai întreprinde dovedește că lucrătorii din acest dome­niu de activitate sunt pe de­plin conștienți de sarcinile care le revin și apreciază la adevă­rata valoare fiecare moment ce ne mai desparte de declan­șarea campaniei. I. LAURENȚIU ÎN AGRICULTURĂ „Clubul pionierilor" La Casa pionierilor din Suceava s-a deschis „Clu­bul pionierilor". Aici, co­piii din Suceava pot juca zilnic tenis de masă, șah, temi, alte jocuri distracti­ve și sportive. vor In perioada vacantei, se organiza și alte ac­țiuni plăcute ca : drume­ții, concursuri, întilniri pionierești. Imediat după a­­legerea colectivului de conducere, format din șap­te pionieri, a și avut loc o manifestare , s-a prezen­tat un program artistic cu concursul cercurilor de teatru de păpuși și cine­­club. Ü CONSFĂTUIRE CU TINERII INGINERI ȘI TEHNICIENI La Casa de cultură a sindi­catelor din Suceava a avut loc o consfătuire cu tinerii ingi­neri și tehnicieni din întreprin­derile municipiului pe tema :,Rolul tînărului specialist în or­ganizarea producției și a mun­cii", inițiată de comitetul muni­cipal al U.T.C. și consiliul mu­nicipal al sindicatelor. Acțiu­nea face parte din șirul de ma­nifestări cu care uteciștii su­ceveni întîmpină Conferința­ Na­țională a partidului și a XXV-a aniversare a republicii. După cum ne-a informat to­varășul Ioan Buhu, secretar al comitetului municipal al U.T.C., dialogul purtat cu tinerii ingi­neri și tehnicieni a fost intere­sant și plin de învățăminte. O­­piniile exprimate, îndeosebi de inginerii Nicolae Goran de C.E.I.S., Rodica Iordache de fabrica de tricotaje „Zimbru Mircea Milici de la C.C.H., X hai Acroitoriței de la uzina - utilaje și piese de schimb alții, privind integrarea tînăr­lui specialist în producție, n­­esitatea pregătirii permane­te a tinerilor ingineri și tehi­cieni pentru a fi în pas cu ce mai noi cuceriri ale științei tehnicii contemporane, mari răspunderi ce le revin speciali­tilor la locurile lor de nine pentru realizarea în condii optime a sarcinilor de produc­ție și propunerile făcute au pr­­ețuit desprinderea unor pre­țioase concluzii pentru activ­tatea de viitor: %

Next