Zori Noi, ianuarie-martie 1978 (Anul 31, nr. 8801-8876)
1978-03-15 / nr. 8862
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXII Nr. 8862 miercuri 15 martie 197814 pagini 30 bani „FLORILE“ NEGLIJENȚEI Încet dar sigur, cum ne arată și filele calendarului, și gingașii ghiocei, primăvara revine și pe meleagurile noastre, chiar dacă mai zboară prin văzduh cîțiva fulgi de nea, mai apelăm la paltoane și mănuși. A dispărut din oraș, în numai câteva zile, covorul mai mult, sau mai puțin ima culat al zăpezii, căruia i-au luat locul mai întîi sumedenie de pîrîiașe, apoi ceea ce „acoperea“ cu generozitate zăpada de al cărei belșug ne-am bucurat mici și mari , în trecuta iarnă. Nu, nu este vorba de băncile din parcurile Sucevei, pe care tinerii, copiii și vîrstnicii le iau cu asalt în zilele cu soare cald. Nici de terenurile de sport sau locurile de joacă din preajma blocurilor de locuințe, care au acum multă căutare, sau de spațiile care au . . . fost și vor deveni verzi, bine păstrate, netransformate în cărări, parcări. Ceea ce a rămas în urma zăpezii încape în două cuvinte : „florilele neglijenței. In foarte multe locuri , din preajma frumoaselor și confortabilelor blocuri din Suceava s-au ivit, ca niște pete pe o haină de sărbătoare, resturile pe care unii cetățeni, certați cu bunul simț gospodăresc, le-au aruncat pentru că . . . le încurca locul în casă , cutii goale de conserve, borcane, sticle, hîrtii, alimente alterate, resturile menajere . . . Această degradantă imagine nu mai poate fi tolerată. Se impune o acțiune urgentă și energică a asociațiilor de locatari, deputaților, cetățenilor pentru ca asemenea „flori“ să dispară, pentru ca Suceava să fie așa cum o știm și ne-o dorim, un oraș de oameni harnici și gospodari, un oraș al florilor și parcurilor, al curățeniei exemplare. M. CARMINA ------------------------------------------ TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a participat la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a participat, marți dimineața, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană. La sosirea în sală, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cu entuziaste aplauze și ovații, participanții reafirmînd dragostea și recunoștința fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naționalitate maghiară și germană din țara noastră le nutresc față de partid și secretarul său general, pentru condițiile asigurate de a participa efectiv, în condiții de egalitate, la întreaga viață politică, economică și socială, la conducerea societății, de a-și manifesta plenar capacitățile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea și unica familie a României socialiste. In prezidiul ședinței, alături de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat loc tovarășii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, precum și (Continuare în pagina a IV-a) 1 ^WWM W WWW WW WWWLA I.P.L. RĂDĂUȚI CU CE EFICIENȚĂ SÎNT UTILIZATE I SURSA FONDURILE FIXE ? , PRINCIPALA: MODERNIZAREA PRODUCȚIEI „In mod firesc, într-o fabrică de mobilă, sursa principală de creștere a producției la 1.000 lei fonduri fixe constă în permanenta înnoire a gamei produselor, în asimilarea unor garnituri cu trei caracteriscalitative superioare, care să asigure valorificarea la un nivel înalt a materiilor prime — ne spune tovarășul Vasile Chidovăț, directorul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Rădăuți. Noi am extins an de an producția, pe aceleași suprafețe, dar am proiectat și garnituri noi, care să răspundă atît cerințelor beneficiarilor, cît și cerințelor eficienței. Să mă refer la un singur exemplu. Dacă în 1976 am obținut dintr-un metru cub de lemn utilizat o producție de 12.319 lei, un an mai tîrziu, în 1977, am ridicat valoarea la 17.142 lei. Am intensificat și punem în valoare rezerve care să asigure în continuare această creștere". In întreprindere a fost declanșată, cu cîțiva ani în urmă, o amplă acțiune pentru dimensionarea la „cotele" strict necesare a căilor de acces industriale. Așa, a luat naștere atelierul de mobilă stil, devenit acum secție de mobilă de artă, rustică și stil. Ponderea acestui gen de mobilier, în totalul producției fizice, a ajuns la 34 la sută, creîndu-se condiții pentru permanenta ei amplificare. Mobiliștii de aici, adevărați sculptori, lemnului, prin iscusința conferă lor, valori superioare. După cum valori superioare se obțin și prin diversificarea producției de mobilă corp, prin reproiectarea unor garnituri. Spre exemplu, anul trecut, numai pe seama înnoirii producției au fost asimilate în fabricație 33 de produse noi) s-a obținut un spor valoric de 14 la sută. Preocupările de genul celor menționate au asigurat o mereu mai bună folosire a utilajelor, în general a capacităților NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a II-a) «MUMMT LUCHE»« it CUMUL UtiHHIill WillUm Cînd este în ură, ajutorul de mecanic Ioan Iacob, de la Depoul C.F.R. Suceava, nu-și ia ochii de pe aparatele de control ale locomotivei Cetățenești : X • Muncă făcută temei- Sine • Opinii • Contra- 1 punct • Ne-ați scris, vă răspundem In pagina 2 î • Focare de cunoaștere și educație • Sport. In pagina 3 i El Elevii claselor a VIII-a de la Școala generală Rădășeni au avut, de curînd, o interesantă întîlnire privind orientarea profesională. Despre frumusețea și utilitatea unor meserii le-au vorbit profesoara Doina Cozoa, directoarea Liceului „Nicu Gane“ din Fălticeni, tehniciană Jenița Vornicu, de la filatura de in și cînepă, medicul Violeta Pradojinschi, de Circumscripția sanitară Bădărușeni, profesorii Alexandru Andren, directorul școlii generale din localitate, Virgil Gâda, de la aceeași școală și educatoarea Viorica Balan. U.F.E.T. Iacobeni a găzduit recent o dezbatere în cadrul căreia profesorul Vasile Panțiru a vorbit, în fața a peste 200 de oameni ai muncii de aici, despre „Dezvoltarea economică a României și județului Suceava în actualul cincinal", iar juristul Ilie Constantin a susținut expunerea „Legea, factor de educație". în încheiere, elevii liceului din Vatra Dornei au prezentat un frumos montaj literar - muzical. ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•• ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]MW., ROSTUL DRUMULUI E DURUI... Șapte sute de mii de kilometri pe drumurile țării, adică de șaptesprezece ori ocolul planetei pe drumuri ale pămîntului natal. Și, totuși, lui ■ GHEORGHE SOFIAN, șofer la O.J.T. Suceava, i se pare mereu că mai are ceva de adăugat privirii, de spus înțelegerii sale, de apropiat sufletului. De aceea, drumurile, mereu mai frumoasele drumuri ale patriei îl cheamă cu un dor irezistibil. Un nou grup de turiști s-a adresat oficiului de turism județean, o nouă dorință de cunoaștere a țării s-a cristalizat și din nou — pentru a cita oară ? — turiștii îl vor ca însoțitor pe Gheorghe Sofian. Cei care îl cunosc. Ceilalți il vor cunoaște cu siguranță pe drumul care începe să se aștearnă sub răsuflarea ritmică a motorului de autocar. Dealuri, munți, ape, cîmpuri, frumusețe și soare și, între ele, ca niște minuni ale omului, noile forme ale așezărilor umane. Puțini dintre noi ar fi înclinați sau ar avea timp să creadă că reușita unei excursii se datorează în OCTAVIAN NESTOR (Continuare în pagina a II-a) ms ---------------------------VIAȚA DE PARTID-----------------------------PLANIFICAREA JUDICIOASĂ, un bun instrument La Conferința Națională partidului din decembrie 1977, a tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că „este necesar ca toate organizațiile partidului să acționeze cu hotărîre pentru organizarea temeinică a muncii în înfăptuirea toate domeniile", acestei cerințe presupune, în primul rînd, o judicioasă planificare a întregii activități organizatorice și politice, o preocupare susținută din partea birourilor și comitetelor organizațiilor de partid pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a obiectivelor și sarcinilor stabilite. Pornind de la o asemenea concluzie, confirmată de viață, ne interesăm cum este ea însușită și aplicată în unele organizații de partid din orașul Gura Humorului și din comunele Cacica, Frasin, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa și Stulpicani. Aproape la fiecare organizație de partid constatăm o grijă deosebită pentru ca planul de muncă să fie cu adevărat un instrument de lucru al organului de partid, al tuturor comuniștilor. Fiind rod al gîndirii colective a membrilor birourilor și comitetelor organizațiilor de partid și a altor comuniști, multe planuri îmbină în mod armonios sarcinile de actualitate cu cele de perspectivă, pun în evidență o bună cunoaștere a documentelor de partid și a imperativelor prezentului, specifice fiecărui domeniu, prevăd exacți ce trebuie făcut, într-o anumită perioadă, pentru îndeplinirea exemplară a indicatorilor planului de producție sau în profil teritorial și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Planurile de muncă pe trimestrul în curs ale I. FLOREA C. CLEMENT (Continuare în pagina a III-a) lucru