Zori Noi, ianuarie-martie 1978 (Anul 31, nr. 8801-8876)

1978-03-15 / nr. 8862

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXII Nr. 8862­­ miercuri 15 martie 197814 pagini 30 bani „FLORILE“ NEGLIJENȚEI Încet dar sigur, cum ne arată și filele calendarului, și gingașii ghiocei, primăvara revine și pe meleagurile noastre, chiar dacă mai zboară prin văzduh cîțiva fulgi de nea, mai apelăm la pal­toane și mănuși. A dispărut din oraș, în numai câteva zile, covo­rul mai mult, sau mai puțin ima­ culat al zăpezii, căruia­ i-au luat locul mai întîi sumedenie de pîrîia­­șe, apoi ceea ce „acoperea“ cu ge­nerozitate zăpada de al cărei bel­șug ne-am bucurat mici și mari , în trecuta iarnă. Nu, nu este vor­ba de băncile din parcurile Suce­vei, pe care tinerii, copiii și vîrst­­nicii le iau cu asalt în zilele cu soare cald. Nici de terenurile de sport sau locurile de joacă din preajma blocurilor de locuințe, care au acum multă căutare, sau de spațiile care au . . . fost și vor deveni verzi, bine păstrate, ne­transformate în cărări, parcări. Ceea ce a rămas în urma zăpezii încape în două cuvinte : „florilele neglijenței. In foarte multe locuri , din preajma frumoaselor și con­fortabilelor blocuri din­ Suceava s-au ivit, ca niște pete pe o haină de sărbătoare, resturile pe care u­­nii cetățeni, certați cu bunul simț gospodăresc, le-au aruncat pentru că . . . le încurca locul în casă , cutii goale de conserve, borcane,­­ sticle, hîrtii, alimente alterate, res­turile menajere . . . Această de­gradantă imagine nu mai poate fi tolerată. Se impune o acțiune ur­gentă și energică a asociațiilor de locatari, deputaților, cetățenilor pentru ca asemenea „flori“ să dis­pară, pentru ca Suceava să fie așa cum o știm și ne-o dorim, un oraș de oameni harnici și gospodari, un oraș al florilor și parcurilor, al curățeniei exemplare. M. CARMINA ------------------------------------------­ TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a participat la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a participat, marți dimineața, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționali­tate maghiară și germană. La sosirea în sală, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cu entuziaste aplau­ze și ovații, participanții reafir­­mînd dragostea și recunoștin­ța fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii mun­cii de naționalitate maghiară și germană din țara noastră le nutresc față de partid și secre­tarul său general, pentru con­dițiile asigurate de a participa efectiv, în condiții de egalita­te, la întreaga viață politică, economică și socială, la con­ducerea societății, de a-și ma­­­nifesta plenar capacitățile crea­toare în toate sferele de acti­vitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pen­tru locul demn ce-l ocupă în marea și unica familie a Ro­mâniei socialiste. In prezidiul ședinței, alături de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat loc tovarășii Virgil Ca­zacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pa­nă, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan Andrei, Iosif Banc, Va­sile Marin, Ștefan Peterfi, vice­președinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționa­litate maghiară, Eduard Eisen­burger, membru al Consiliului de Stat, președintele Consiliu­lui oamenilor muncii de națio­nalitate germană, precum și (Continuare în pagina a IV-a) 1 ^WWM W WWW WW WWWLA I.P.L. RĂDĂUȚI CU CE EFICIENȚĂ SÎNT UTILIZATE I SURSA FONDURILE FIXE ? , PRINCIPALA: MODERNIZAREA PRODUCȚIEI „In mod firesc, într-o fabri­că de mobilă, sursa principală de creștere a producției la 1.000 lei fonduri fixe constă în permanenta înnoire a ga­mei produselor, în asimilarea unor garnituri cu trei caracteris­calitative superioare, care să asigure valo­rificarea la un nivel înalt a ma­teriilor prime — ne­ spune tovarășul Vasile Chidovăț, directorul întreprin­derii de prelucrare a lemnului din Rădăuți. Noi am extins an de an producția, pe aceleași suprafețe, dar am proiectat și garnituri noi, care să răspun­dă atît cerințelor beneficiari­lor, cît și cerințelor eficienței. Să mă refer la un singur e­­xemplu. Dacă în 1976 am ob­ținut dintr-un metru cub de lemn utilizat o producție de 12.319 lei, un an mai tîrziu, în 1977, am ridicat valoarea la 17.142 lei. Am intensificat și punem în valoare rezerve care să asigure în continuare a­­ceastă creștere". In întreprindere a fost de­clanșată, cu cîțiva ani în urmă, o amplă acțiune pentru di­mensionarea la „cotele" strict necesare a căilor de acces in­dustriale. Așa, a luat naștere atelierul de mobilă stil, deve­nit acum secție de mobilă de artă, rustică și stil. Ponderea acestui gen de mobilier, în to­talul producției fizice, a ajuns la 34 la sută, creîndu-se con­diții pentru permanenta ei amplificare. Mobiliștii de aici, adevărați sculptori, lemnului, prin iscusința conferă lor, valori superioare. După cum valori superioare se obțin și prin diversifi­carea producției de mobilă corp, prin reproiec­­tarea unor gar­nituri. Spre e­­xemplu, anul trecut, numai pe seama înnoirii producției­­ au fost asimilate în fabricație 33 de produse noi) s-a obținut un spor valoric de 14 la sută. Preocupările de genul celor menționate au asigurat o me­reu mai bună folosire a utila­jelor, în general a capacităților NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a II-a) «MUMMT LUCHE»« it CUMUL UtiHHIill WillUm Cînd este în­­ ură, aju­torul de mecanic Ioan Iacob, de la Depoul C.F.R. Suceava, nu-și ia ochii de pe aparatele de control ale locomotivei Cetățenești : X • Muncă făcută temei- S­ine • Opinii • Contra- 1 punct • Ne-ați scris, vă­­ răspundem In pagina 2 î • Focare de cunoaștere­­ și educație • Sport. In pagina 3 i El Elevii claselor a VIII-a de la Școala generală Rădășeni au avut, de curînd, o interesantă întîlnire privind orientarea profesio­nală. Despre frumusețea și uti­litatea unor meserii le-au vor­bit profesoara Doina Cozo­a, directoarea Liceului „Nicu Gane“ din Fălticeni, tehnicia­nă Jenița Vornicu, de la fila­tura de in și cînepă, medicul Violeta Pradojinschi, de Circumscripția sanitară Bădă­ru­șeni, profesorii Alexandru An­dren, directorul școlii generale din localitate, Virgil Gâda, de la aceeași școală și educatoa­rea Viorica Balan.­­ U.F.E.T. Iacobeni a găz­­duit recent o dezbatere în cadrul căreia profe­sorul Vasile Panțiru a vor­bit, în fața a peste 200 de oameni ai muncii de aici, despre „Dez­voltarea economică a Româ­niei și județului Suceava în actualul cincinal", iar juristul Ilie Constantin a­ susținut ex­punerea „Legea, factor de e­­ducație". în încheiere, elevii liceului din Vatra Dornei au prezentat un frumos montaj literar - muzical. ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•• ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]MW., ROSTUL DRUMULUI E DURUI... Șapte sute de mii de kilometri pe drumurile țării, adică de șaptespre­zece ori ocolul planetei pe drumuri ale pămîn­­tului natal. Și, totuși, lui ■ GHEORGHE SOFIAN, șofer la O.J.T. Suceava, i se pare mereu că mai­­ are ceva de adăugat pri­virii, de spus înțelege­rii sale, de apropiat su­fletului. De aceea, dru­murile, mereu mai fru­moasele drumuri ale pa­triei îl cheamă cu un dor irezistibil. Un nou grup de turiști s-a adresat oficiului de turism județean, o nouă dorință de cunoaștere a țării s-a cristalizat și din­ nou — pentru a cita oară ? — turiștii îl vor ca însoțitor pe Gheor­ghe Sofian. Cei care îl cunosc. Ceilalți il vor cunoaște cu siguranță pe drumul care începe să se aștearnă sub răsufla­rea ritmică a motorului de autocar. Dealuri, munți, ape, cîmpuri, fru­­­musețe și soare și, între ele, ca niște minuni ale omului, noile forme ale așezărilor umane. Puțini dintre noi ar fi înclinați sau ar avea timp să creadă că reușita unei excursii se datorează în OCTAVIAN NESTOR (Continuare în pagina a II-a) ms ---------------------------VIAȚA DE PARTID-----------------------------­PLANIFICAREA JUDICIOASĂ, un bun instrument La Conferința Națională partidului din decembrie 1977, a tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că „este necesar ca toate organizațiile partidului să acționeze cu hotărîre pen­tru organizarea temeinică a muncii în înfăptuirea toate domeniile", acestei cerințe presupune, în primul rînd, o judicioasă planificare a între­gii activități organizatorice și politice, o preocupare susținu­tă din partea birourilor și co­mitetelor organizațiilor de par­tid pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a obiecti­velor și sarcinilor stabilite. Pornind de la o asemenea con­cluzie, confirmată de­ viață, ne interesăm cum este ea însușită și aplicată în unele organiza­ții de partid din orașul Gura Humorului și din comunele Ca­cica, Frasin, Mănăstirea Hu­morului, Ostra, Păltinoasa și Stulpicani. Aproape la fiecare organizație de partid consta­tăm o grijă deosebită pentru ca planul de muncă să fie cu adevărat un instrument de lu­cru al organului de partid, al tuturor comuniștilor. Fiind rod al gîndirii colective a mem­brilor birourilor și comitetelor organizațiilor de partid și a al­tor comuniști, multe planuri îmbină în mod armonios sar­cinile de actualitate cu­ cele de perspectivă, pun în evidență o bună cunoaștere a documente­lor de partid și a imperative­lor prezentului, specifice fie­cărui domeniu, prevăd exacți ce trebuie făcut, într-o anumi­tă perioadă, pentru îndeplini­rea exemplară a indicatorilor planului de producție sau în­ profil teritorial și a angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă. Planurile de muncă pe trimestrul în curs ale I. FLOREA C. CLEMENT (Continuare în pagina a III-a) lucru

Next