Zori Noi, ianuarie-martie 1988 (Anul 41, nr. 11899-11974)

1988-01-15 / nr. 11909

ș- Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XLII Nr. 11 £03 vineri 15 ianuarie 1988 14 pag. 50 ban! CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI SUCEAVA COMITETUL EXECUTIV DECIZIE pentru convocarea Consiliului popular al județului Suceava în temeiul art. 46 și 6O din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare, se convoacă Consiliul popular al județului Suceava în cea de-a XIII-a sesiune a actualului mandat pentru ziua de 18 ianuarie 1988, ora 8.00. Președinte, Secretar: COSTICA STOICA GHEORGHE FLORESCU 1988 AN AT­UÎMCI ACTIVITĂȚI EXEMPLARE Specifică — reducerea consumurilor specifice La I.S.S.A. Rădăuți, tovară­șul Radu Cernoschi, ingine­­rul-șef al întreprinderii, ne-a relatat următoarele : „După­­ cum este știut, în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae­­ Ioaușescu la Conferința Na­­țională a partidului se apre­cia că, în anul trecut, nu s-au realizat toate măsurile de re­­fucere a consumurilor de ma­terii prime și materiale. Noi trăim satisfacția că am găsit­­ cluții pentru a nu depăși con­sumurile. Dovadă , în 1987, față de consumurile specifice normate, s-au economisit 55 tone de metal feros, din care 48 tone de laminate finite pli­­­ne din oțel.“ Lărgind aria investigațiilor cu sprijinul altor cadre tehni­ce, aflăm că a existat o preo­cupare susținută și pentru reducerea consumurilor la re­­­perele din metale neferoase. Bunăoară, numai în 3 luni de cînd a început aplicarea unor soluții tehnice, s-a obținut o economie de peste 100 kg bronz. Este vorba de înlocui­rea pieselor din bronz cu al­tele din alamă la înfășurăto­­rul de cablu. O altă realizare de ultimă oră e înlocuirea alu­miniului turnat, cu fontă ce­nușie la servomotoarele de a­­vans. La producția planifica­tă pentru acest an, se prelimi­­nă o economie de circa 1,8 to­ne aluminiu. Am privit, bancul de probă, ambele ,la ti­puri de motoare. Incontesta­bil că, din punctul de vedere al calității, al aspectului teh­nic, aprecierile bune s-au refe­rit la ultimul tip. O pondere însemnată în va­loarea producției întreprinderii o are noua secție de scule. Se poate spune că și aplicarea programului de reducere consumurilor specifice pentru a anul 1988 tot aici își localizea­ză centrul de greutate. Se lu­crează nu numai cu tehnică de vîrf, de mare precizie, ci și cu metale înalt aliate, costisi­toare. Șeful secției, subing. Ioan Ionașcu, ne recomandă VICTOR MICU (Continuare în pagina a III-a) 58,îS3a»B5asi ® ssass ® Mais ®««® 3a Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul ședinței, Comitetul Politic Exe­cutiv a examinat MODUL ÎN CARE S-A ACȚIONAT PENTRU REALIZAREA PLA­NULUI PE PRIMA DECADĂ A LUNII IA­NUARIE, PRECUM ȘI MASURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDE­RILOR DE PLAN PE LUNA ÎN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul mi­nistru, de prim viceprim-miniștri și viceprim­­miniștri ai guvernului, a reieșit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotă­­rîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obținînd, într-o serie de sectoare ale eco­nomiei naționale, rezultate bune, superioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, îndeosebi în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul pre­vederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ramuri, centrale și întreprinderi nu s-a asi­gurat rezolvarea corespunzătoare și la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare și desfășurare a producției și, din această cau­ză, rezultatele obținute sunt sub posibilități. Referindu-se la modul în care s-a acționat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul ședinței, și să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolva­rea practică a tuturor problemelor privind bu­na organizare a producției, înlăturarea lipsu­rilor, îmbunătățirea muncii și întărirea disci­plinei și ordinii în toate domeniile, pentru re­cuperarea rămînerilor în urmă și îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianu­arie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor și întreprinderilor, organelor și or­ganizațiilor de partid să acționeze cu toată răspunderea pentru ca, în perioada ce urmea­ză, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităților existente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea rit­mică, integrală, a planului la toate sortimen­tele și la toți indicatorii. în mod deosebit, se­cretarul general al partidului a subliniat nece­sitatea concentrării, cu prioritate, a eforturi­lor, în direcția realizării și livrării la termen și în condiții de înaltă calitate a producției de export. In acest scop s-a cerut să se asigure în toate unitățile de producție folosirea maximum a timpului de lucru și a capacită­ța­ților de producție, să se combată cu hotărîre manifestările, de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru și de încălcare a disci­plinei de plan, a normelor legale privind buna desfășurare a activității de producție, în domeniul investițiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare și desfășurare a activi­tății de construcții-montaj pe fiecare șantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru acest an să fie date la timp în funcțiune, să intre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condițiile ca, printr-o organi­zare cît mai bună a producției și a muncii, prin întărirea ordinii și răspunderii în fiecare unitate și sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficiență a timpului de lucru, pre­vederile planului să fie realizate integral. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a cerut orga­nelor și organizațiilor de partid, conducerilor ministerelor, centralelor și întreprinderilor, tu­turor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevă­zute pentru acest an, astfel încît în 1988 să se obțină cele mai bune rezultate din actualul cincinal, asigurîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea și Conferința Națională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat și aprobat MĂSURIL­E PRIVIND CONSTITUI­REA, ADMINISTRAREA ȘI UTILIZAREA (Continuare în pagina a III-a) Aspect de muncă de la întreprinderea de con­fecții din Suceava Foto : D. VINTILA In miez de ianuarie ființa noastră se-ncarcă de nemăr­ginirea dorului întru Emi­­nescu. Numele Poetului ne­pereche trebuie rostit în a­­ceastă zi doar cu inimii și a gîndului vibrația curat. „A vorbi despre Poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă... Nu poate să ajungă vorba pînă la el, fă­ră să-i supere tăcerea". Sînt cuvintele lui Tudor Arghezi și ele fac a­­proape impo­sibilă încerca­rea de a adău­ga ceva. Și totuși, despre Emines­­cu nu se va fi scris nicioda­tă îndeajuns și nu va fi niciodată spus totul. Opera sa monumentală reprezintă tezaurul de simțire al po­porului român spre care ge­nerație după generație se apleacă avidă și curioasă pentru a-i descoperi noi și noi străluciri Există o fascinație a pu­rității sufletești în versurile sale și o mistuire a ideilor vizînd absolutul, în întrea­­ga-i moștenire literară ce ne-a lăsat-o, care atrag și uimesc deopotrivă și care-l singularizează în constelația spiritelor universale. Pentru că Eminescu a reușit ca ni­meni altul să sintetizeze în creația sa marile mistere a­­le existenței umane, ale tre­cerii și petrecerii, ale dăi­nuirii și apa­rențelor. „Nu credeam să-n­­văț a muri vreodată / Pu­ruri tânăr, în­fășurat în manta-mi“. ia­tă versurile emblematice ale titanismului eminescian, din­colo de care începe eternitatea geniului său însăși ar­tistic. A-l citi și a-l reciti pe E­­minescu devin astfel gestul firesc de cinstire a Poetului, permanenta noastră năzuin­ță de puritate și împlinire. Contemporan al tuturor tim­purilor, Eminescu este con­temporanul nostru. ION BELDEANU Poetul nepereche ____________ ÎN FERMA C.A.P. COSTÎNA Producții mici, neglijențe mari Ajungînd, marți, 12 ianua­rie, în Ferma zootehnică a G.A.P. Costîna, am intrat, mai intîi, în grajdul nr. 1, destinat tineretului taurin și populat cu viței în vîrstă de 6—12 luni și 12—24 de luni. Sîntem în­­tîmpinați de... mugetele stri­dente ale animalelor. De ce ? Pentru că, deși era ora 9.30, acestea încă nu primiseră hra­na necesară. Nici starea igie­­nico-sanitară a lor nu era co­respunzătoare, stratul de bă­legar din grajd atingînd gro­simea de 3—4 cm. „Din ce cau­ză nu s-a distribuit încă hra­na și de ce este atîta murdă­rie în grajd ?“ — l-am între­bat pe tehnicianul veterinar Gheorghe Daniliuc. „Acum au plecat căruțele spre baza fu­rajeră. Avem pregătit, în fața adăpostului, și un tractor cu lamă care va înlătura bălega­rul. Ce să facem, se mai întîr­­zie uneori cu administrarea hranei ? I îngrijitorii sînt oa­meni în vîrstă , unii dintre ei ne mai creează probleme cu disciplina“. Intre timp, sosește în fermă și tovarășul ing. Nicolae Tca­ciuc, președintele C.A.P., care ne însoțește, apoi, în grajdul nr. 2, populat cu vaci cu lap­te. Animalele primiseră rația de 15 kg de grosiere, 15 kg de suculente și 1 kg de concentra­te, hrană preparată cu o zi înainte. Ne interesăm de pro­ducția de lapte și aflăm că, zilnic, se mulge, în medie, de la o vacă, 1,2 litri lapte. „Foarte ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina a H-a)

Next