Zori Noi, ianuarie-martie 1988 (Anul 41, nr. 11899-11974)
1988-01-15 / nr. 11909
ș- Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XLII Nr. 11 £03 vineri 15 ianuarie 1988 14 pag. 50 ban! CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI SUCEAVA COMITETUL EXECUTIV DECIZIE pentru convocarea Consiliului popular al județului Suceava în temeiul art. 46 și 6O din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare, se convoacă Consiliul popular al județului Suceava în cea de-a XIII-a sesiune a actualului mandat pentru ziua de 18 ianuarie 1988, ora 8.00. Președinte, Secretar: COSTICA STOICA GHEORGHE FLORESCU 1988 AN ATUÎMCI ACTIVITĂȚI EXEMPLARE Specifică — reducerea consumurilor specifice La I.S.S.A. Rădăuți, tovarășul Radu Cernoschi, inginerul-șef al întreprinderii, ne-a relatat următoarele : „După cum este știut, în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ioaușescu la Conferința Națională a partidului se aprecia că, în anul trecut, nu s-au realizat toate măsurile de refucere a consumurilor de materii prime și materiale. Noi trăim satisfacția că am găsit cluții pentru a nu depăși consumurile. Dovadă , în 1987, față de consumurile specifice normate, s-au economisit 55 tone de metal feros, din care 48 tone de laminate finite pline din oțel.“ Lărgind aria investigațiilor cu sprijinul altor cadre tehnice, aflăm că a existat o preocupare susținută și pentru reducerea consumurilor la reperele din metale neferoase. Bunăoară, numai în 3 luni de cînd a început aplicarea unor soluții tehnice, s-a obținut o economie de peste 100 kg bronz. Este vorba de înlocuirea pieselor din bronz cu altele din alamă la înfășurătorul de cablu. O altă realizare de ultimă oră e înlocuirea aluminiului turnat, cu fontă cenușie la servomotoarele de avans. La producția planificată pentru acest an, se prelimină o economie de circa 1,8 tone aluminiu. Am privit, bancul de probă, ambele ,la tipuri de motoare. Incontestabil că, din punctul de vedere al calității, al aspectului tehnic, aprecierile bune s-au referit la ultimul tip. O pondere însemnată în valoarea producției întreprinderii o are noua secție de scule. Se poate spune că și aplicarea programului de reducere consumurilor specifice pentru a anul 1988 tot aici își localizează centrul de greutate. Se lucrează nu numai cu tehnică de vîrf, de mare precizie, ci și cu metale înalt aliate, costisitoare. Șeful secției, subing. Ioan Ionașcu, ne recomandă VICTOR MICU (Continuare în pagina a III-a) 58,îS3a»B5asi ® ssass ® Mais ®««® 3a Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul ședinței, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL ÎN CARE S-A ACȚIONAT PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE PRIMA DECADĂ A LUNII IANUARIE, PRECUM ȘI MASURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA ÎN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim viceprim-miniștri și viceprimminiștri ai guvernului, a reieșit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obținînd, într-o serie de sectoare ale economiei naționale, rezultate bune, superioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, îndeosebi în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ramuri, centrale și întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare și la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare și desfășurare a producției și, din această cauză, rezultatele obținute sunt sub posibilități. Referindu-se la modul în care s-a acționat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul ședinței, și să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producției, înlăturarea lipsurilor, îmbunătățirea muncii și întărirea disciplinei și ordinii în toate domeniile, pentru recuperarea rămînerilor în urmă și îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor și întreprinderilor, organelor și organizațiilor de partid să acționeze cu toată răspunderea pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităților existente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a planului la toate sortimentele și la toți indicatorii. în mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prioritate, a eforturilor, în direcția realizării și livrării la termen și în condiții de înaltă calitate a producției de export. In acest scop s-a cerut să se asigure în toate unitățile de producție folosirea maximum a timpului de lucru și a capacitățaților de producție, să se combată cu hotărîre manifestările, de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru și de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfășurare a activității de producție, în domeniul investițiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare și desfășurare a activității de construcții-montaj pe fiecare șantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru acest an să fie date la timp în funcțiune, să intre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condițiile ca, printr-o organizare cît mai bună a producției și a muncii, prin întărirea ordinii și răspunderii în fiecare unitate și sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficiență a timpului de lucru, prevederile planului să fie realizate integral. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a cerut organelor și organizațiilor de partid, conducerilor ministerelor, centralelor și întreprinderilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel încît în 1988 să se obțină cele mai bune rezultate din actualul cincinal, asigurîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea și Conferința Națională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat și aprobat MĂSURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA ȘI UTILIZAREA (Continuare în pagina a III-a) Aspect de muncă de la întreprinderea de confecții din Suceava Foto : D. VINTILA In miez de ianuarie ființa noastră se-ncarcă de nemărginirea dorului întru Eminescu. Numele Poetului nepereche trebuie rostit în această zi doar cu inimii și a gîndului vibrația curat. „A vorbi despre Poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă... Nu poate să ajungă vorba pînă la el, fără să-i supere tăcerea". Sînt cuvintele lui Tudor Arghezi și ele fac aproape imposibilă încercarea de a adăuga ceva. Și totuși, despre Eminescu nu se va fi scris niciodată îndeajuns și nu va fi niciodată spus totul. Opera sa monumentală reprezintă tezaurul de simțire al poporului român spre care generație după generație se apleacă avidă și curioasă pentru a-i descoperi noi și noi străluciri Există o fascinație a purității sufletești în versurile sale și o mistuire a ideilor vizînd absolutul, în întreaga-i moștenire literară ce ne-a lăsat-o, care atrag și uimesc deopotrivă și care-l singularizează în constelația spiritelor universale. Pentru că Eminescu a reușit ca nimeni altul să sintetizeze în creația sa marile mistere ale existenței umane, ale trecerii și petrecerii, ale dăinuirii și aparențelor. „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată / Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi“. iată versurile emblematice ale titanismului eminescian, dincolo de care începe eternitatea geniului său însăși artistic. A-l citi și a-l reciti pe Eminescu devin astfel gestul firesc de cinstire a Poetului, permanenta noastră năzuință de puritate și împlinire. Contemporan al tuturor timpurilor, Eminescu este contemporanul nostru. ION BELDEANU Poetul nepereche ____________ ÎN FERMA C.A.P. COSTÎNA Producții mici, neglijențe mari Ajungînd, marți, 12 ianuarie, în Ferma zootehnică a G.A.P. Costîna, am intrat, mai intîi, în grajdul nr. 1, destinat tineretului taurin și populat cu viței în vîrstă de 6—12 luni și 12—24 de luni. Sîntem întîmpinați de... mugetele stridente ale animalelor. De ce ? Pentru că, deși era ora 9.30, acestea încă nu primiseră hrana necesară. Nici starea igienico-sanitară a lor nu era corespunzătoare, stratul de bălegar din grajd atingînd grosimea de 3—4 cm. „Din ce cauză nu s-a distribuit încă hrana și de ce este atîta murdărie în grajd ?“ — l-am întrebat pe tehnicianul veterinar Gheorghe Daniliuc. „Acum au plecat căruțele spre baza furajeră. Avem pregătit, în fața adăpostului, și un tractor cu lamă care va înlătura bălegarul. Ce să facem, se mai întîrzie uneori cu administrarea hranei ? I îngrijitorii sînt oameni în vîrstă , unii dintre ei ne mai creează probleme cu disciplina“. Intre timp, sosește în fermă și tovarășul ing. Nicolae Tcaciuc, președintele C.A.P., care ne însoțește, apoi, în grajdul nr. 2, populat cu vaci cu lapte. Animalele primiseră rația de 15 kg de grosiere, 15 kg de suculente și 1 kg de concentrate, hrană preparată cu o zi înainte. Ne interesăm de producția de lapte și aflăm că, zilnic, se mulge, în medie, de la o vacă, 1,2 litri lapte. „Foarte ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina a H-a)