Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)

1889-06-18 / nr. 252

EDITTA ILTITEIA ANUL I.­No. 252. Numeral 10 Bani o —•_­v ABONAMENTELE [­CgP LA 1 SI 16 ALL FIE­CIUEI LCXI SI SE PLATE8C TST­ DIACSA ISAISTE In Bueupesel la casa Administrate! Din Jude^e sigStreinetate prin man­­dat* postals. Un an in tará 30 lei; in streinfttate 50 §óse hm! „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ ' „ 13 LA PARIS ziarul se gaseste de vinzare cu numărul la kiodcul No. 141, Bou­levard deCapucines;la kio­cul No. 1­7, Boulevard St.-Michel; la bio­­­cul No 19, Boulevard St-Germain MAHUSCRISELS ND SE ÍIMPOIAZA DN NUMÉR TECHIÜ 30 BANI. ADMINISTRATE A : Strada EVouÉL ö. j Director politic: ALEX. V. BELDÍMANÜ REDACTIA : Strada Nouä, 6. Sä te teresei, Uowane! de cuiü ströin in casä. V. Alexandrl. DUMINICA 18 IUNIE 1889 Numerul 10 Bani ANUN^. , DIS BUCURESCI TRA^IE trA­ InAU | r Din Jude^e dijr«t la Anunciurl, pag, fy . .jo »AVA§“\ Junis­ft J|is trag 01. ho,BO b'ijliiiia Inserfiunile gi talidul Din Paris, la Agetofi^Sail/t£$ Place de la Bourse, precum"§i" sctffSrsalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­­mesc direct la administrate gi la toate oficiile de publicitate. DISOLVAREA SE IMPUNE grija supremä SERVICIUL POSTELOR Eminescu CUTIA CU SCRISORI Examenele scolare CRIMINAL!, DAR MAMA PRIETENUL COMISAHu­.il Bucure§ti 17 iunie Disolvarea se impune S’a dovedit cä, cu Camerile ac­tuate, nici un guvern stätätor nu este cu putinfä. In Cabinet se ma­­nifestä aproape zilnic neintelegeri provocate prin discufiunile la cari dau loc numirile in administra­­fiune; deci, nu se poate tägä­­dui cä suntem intr’o situafiune cu totul anormalä fi pägubitoare­ mersului afacerilor publice. A cut e vina cä stäm ast­fel ? Sä cercetäm cele petrecute de 15 luni incoace fi vom vedea cä Vinovatul, Mar­ele Vinovat, este Regele. Inainte de toate El comisese marea grefalä de a susfine pe Ion Brätianu fi regimul säu putred panä in ziua in care indignarea publicä a ajuns sä se manifeste pe treptele Palatului. Carol I nu­­fi-a indeplinit nici odatä datoria constitutionalä de cät atunci cand a fost­ silit sä o facä. Pentru Densul manifestärile o­­piniunel publice nu sunt de luat in seamä de cät din ziua in care ele pun Tronul in primejdie. De cate ori­­fara s’a pronunfat intr’un mod neindoios numai con­tra unui minister oare-care. El a stat nepäsätor fi a läsat guver­­nul sä intrebuinfeze toate rmj­­loacele pentru a se impune T­rei. Dar cand mifcarea opozifionalä a inceput a trece peste cape­ele mi­­niftrilor fi valurile s’au apropiat de Tron, atunci Carol I a cedat. De aceea am vezut cä toate o­­pozifiunile n’au fost intr’adevér serioase la noi de cat atunci cand ele au devenit ami-dinastice. Afa s’a intemplat fi cu cäderea lui Ion Brätianu. Arapoaicele, cänd sunt urmärite de un leu, ii aruncä copii lor ca pradä spre a scäpa ele singure, a§a fi Carol I, fiind pus In peri­col de opozifiunea-unitä, pe de o parte ’l-a aruncat ca pradä pe Ion Brätianu, iar pe de alta, a scos din sertar pe junimifti pe cari ii­ pregätise de mult ca disol­­vanfí. Misiunea lor a fost de a dis­­truge opozifia-unitä fi de a aduce partidul conservator la poeäin fä släbindu’l fi punendu’l prin aceasta la diserefiunea Palatului. Ei ’fi-au indeplinit misiunea, dar, cä resplatä, au voit sä mofte­­neascä de-a gata direcfiunea färä­­mäturilor opozifiunei­ unite fi din ele sä injghebe un partid al lor. Aceastä incercare a produs situa­­fiunea incurcatä in care ne afläm astä­zi. Vina cea mare a Regelui a fost clar cä a incurajat pe junimisti in a­­ceastä cale, läsändu-le sä amäne di­solvarea Camerei colectiviste timp de 6 luni fi dändu-le ast­fel drep­­tul de a crede cä vor putea trans­­forma un guvern transitor intr’un regim stätätor. Un an intreg fara a fost frä­­mentatä prin incercarea junimif­­tilor de a’fi forma un partid de guvernantent pe ruinele partide­­lor vechi Aceastä incercare a fost fäcutä cu ajutorul fi chiar sub inspirafiunea Palatului. Ea n’a reu­fit, dar a avut un efect disolvant, care a produs starea actualä. Camerile de astä­zi nu sunt de cat rezultatul experience! juni misto­regale. Eie coprind in sinul lor un element a cärui insemnatate este creatä intr’un mod artificial fi care, pe nedrept, joacä un rol preponderant. Acest element este grupul constitutional. Intr’o situafiune normalä acest grup n’ar putea sä dispute in Parlament de cat de vr’o 5 voturi fi astä­zi el dispune de 40 pänä la 50. El re­­prezintä in Camerä partidul Re­geim. Printr’insul Palatul poate la un moment dat sä apese cumpäna politicä unde va voi, spre stänga sau spre dreapta. Printr’insul Re­gele iar nu r£ara este arbitrul si­­tuafiunei Parlamentare. Aceastä stare de lucruri trebuie sä inceteze. Infelegem ca presa colectivistä fi junimistä sä fie pentru perpe­­tuarea unei asemenea situafiuni. Cäci fi una §i alta primesc cuven­­tul lor de ordin de la Palat, dar ceea ce nu putem infelege este ca presa independentä sä se pro­­nunfe contra disolvärei Camerilor actuate. Este oare vorba ca alegerile sä nu fie prezidate de Lascar Catargiu ci de un guvern neutru ? Atat mai bine ! Nouä ne este indiferent dacä Ca­­merile ce vor iesi din viitoarele alegeri vor fi in majoritate conser­­vatoare sau liberale. Ceea ce voim este ca Parlamentul sä fie al liberet iar nu al Palatului. Disolvarea se impune. Numai printr’insa vom avea un Parlament fi un guvern normal fi constitutional. Panä atunci ne vom inverti intr’ un cerc vicios. Dnaureanul. Gruici, colonelul Dragacevici §i fos tul ministru Bo^kovici Un mare entusiasta a jiomnit printre malo'rne. Ordinea a fost ■ perfectä. VIENA, 17 Iunie. — Fili­sche Cores­­pon-ienz constatä pe baz.­ unor sorgin^i turce§ti autorizate, ca, dupä telegramele adresate Por^ii de cätre autoritä^le din Novi Bazar, ordinea nu s’a turburat ni­cäeri in aceastä provincia. ROMA 17 Iunie. - Rif­orma neagä formal cä ar fi o incärdine in raportu­­rile Italie! §i Rusiei. Ea declarä neve­­risimilä pentru cel ce cunoa§te uzurile diplomaciei, cä D. Marcehetti ar fi fost obligat prin surprindera sä presinte doul­­secretari Taruliu care l’ar fi primit cu räcealä. Presintärile nu se fac in balur! §i de altmint­relea tot personalul am­­basadei a fost de mult timp presentat ’taraiul. — Respunzend la Senat, D-lui Rossi care’l intrebase dacä n’ar fi mijlocul de a se infelege cu congregani§tii care fin §coli italiene§ti in Orient, D. Crispi a relevat purtarea anti­nafionala a con­­greganistilor. Sa nu spere D. Rossi obfinerea unor bune condifiuni de impaciuire. Aceasta din urma ar produce probabil un efect contrariu intereselor §i libertafilor noa­­tre. (Aplause). PARIS, 17 Iunie. — Camera a adoptat cu 388 voturi contra 58, proiectul care autoriseazä Compania Paname­­a emite obligafiun­ pentru o sumä de 34.000 000 menitä lucrärilor de studii si de conser­­vare. TELEGRAME ~ KRUSCHEWATZ, 16 Iunie. — Ieri dupä amiazi a avut loc punerea solemnä, de cätre regele, a prime! pietre a mo­­numentului inalfat eroilor din Kossovo. Regenfii, minijtrii, mitropolitul Mi­hail §i un numeros public au asistat la ceremonie. Mulfimea a fost enormä. S’au rostit discursuri de cätre d-nul EMINESCU Luceafarul poesiei romane, Mihail E­­minescu s’a stins. '**' Veste dureroasä, veste sfi§iitoare, pen­­tru aceia care l'au cunoscut, l’au simfit, l’au infeles §i l’au iubit. Sunt morf!, in fafa carora, nu mai pofi plange §i nu mai pofi gasi cuvinte ca sa ’fi destainue§ti durerea. Lacrámile fi se istovesc §i gândul fi se fintue§te spre fiinfa scumpä. Nu ’fi vine, nu pofi crede realitafei crude! Eminescu s’a stins in framcaturile unor suferinfí nemiloase, suferinfí cari au fost tot atatea lovituri dureroase pentru cel ce l’au avut in gândul §i inima lor. E imens golul pe care’l lasä geni­alul poet in literatura romäneascä. Inlänfuit de mizerie toatä viafa lui, el a ris de ea, lásándu’l dispreful drept ori­ce necaz, ?i aventándu’il gandul im­­lumea inchipuirei. Poesiile lui Eminescu sunt pentru noi cea mai neprefuitä mo§tenire, pe care o vom pastra ca amintirea simfirei celei mai puternice si gandirea celei mai inalte, turnate in cea mai frumoasa form­a §i in cea mai curata limba roma­neasea. Se vor citi in­tot-d’auna cu nesafia s­irea lui, prin, care ne face sa cunoa­­§tem atatea mizerii ome­ne§ti aseunse sub m3?ti de cea mai omenoa­sa infafi^are §i cu acela?i nesafiui ii vom ci­ti toate poeziile, rizand §i plangand cu densul. §i’l vom avea in amintirea noastra ca icoana cea mai adeverata a Romanului ce privegte cu marmire la nevoiie pa­­mentului stremogesc, §i spune in dure­rea lui: „De la Nistru pan’ la Tisa, „Tot Románul plansu mi-sa !“ §i „Cine-a índrágit stréinil, „Mánca-i-ar inima cáinií!“ Eminescu a murit tmér, in vérstá numaí de trel-zed ?i noue aní. Toatá viafa lui n’a fost de cat o luptá cu­ neajunsuin­e de tót felii. In anii din urmä a fost lovit de era mai nenorocitä boala. Geniul lui poetic a strälucit acum cat­va timp prin cate­va producfiuni, in care’l vedem pe acelagi Eminescu. Ne-a mai dat pe Kamudévá, De ce nu’mi vii D'lila, Sear­a pe deal. Acestea sunt ultimele licäriri ale ge­niale­ lui gândiri. G. B. S. GRIJA SUPREMA Ne gändim cáte o datä, ca pri­­vitorí independent, la c^le ce vé­dőm petrecéndu-se sub óohií nos­tril §i rémánem ínmármurifl de lunga, de nesfár.jita rábdare a po­­porulul román. Intr’adever, in^elat de atatea ori de aproape tofí cârmuitorii cari s’au succedat la guvern , pur­­tat cu vorba de azi pe mâine de tofi aceia cari s’au ridicat pe u­­merii lui; lingu^it §i apoi batjo­­corit de fal§ii fi ipocrifii lui prie­­tení, — mirarea e fireasca f'afa cu starea lui de ingaduire. Cand dupá aní de framantare fi de lupte, poporul a resturnat regimul de jaf §i batjocurá al co­­lectivi^tilor. Acela, in mana cäruia stätea indreptarea relelor fäptuite de acest regim, a nesocotit do­rin­fa unanimä a fetei §i a pus la carma ei un guvern de carnaval, compus din cafi­va satelifi al Pa­latului, cärora le-a dat panä §i dreptul de a face un apel la tarä. Respunsul la aceasta indraz­­neafa sfidare a fost zdrobitor pen­tru Rege fi favorifii Sei. Imensa majoritate a fere!­s’a rostit in contra tendinfelor Pala­tului §i a trimis in Parlament o majoritate independenta de EL Atunci era timpul ca aceasta majoritate in frunte cu D-nul Las­car Catargiu §i Dumitru Brätianu sä dea Regel­e lecfiunea ce o me­­rita. Nenorocirea noasträ a voit insä ca ale§ii fetei­­sä uite mandatul ce li se incredinfase, pentru a nu se ingriji de­cat de interesele lor proprii, de chipul cum ar putea s£ se imbuibeze mai u§or. §i fiind­cä guvernul junimist dispu­­nta­ de toate favorurile, pe cari le impärfea cu bel§ug acelora ce voiau sä’l urmeze, ei profitarä cu prisos de aceastä därnicie fi se läsarä pradä ispitei acesteia De aci urmä cä guvernul Pa­­latilui se intäri prin intrarea in sirul seu • a trei membrii inde­­pendenfi —panä atunci —din Ca­nute §i spectacolul acesta neru­­firit se prelungi incä pentru sase luni. I síiéit, la 22 Martié 1889 cládrea hibridä a D lor Rosetti- Carj-Lahovary se dárimá §i fara incou a spera din noü. O nouä decepfie insä o a^tepta. Palaul fu iarä§i Acela, care nu vroi sä finä seamä de dorinfele ei fi dupä o septömänä de in­­­t­igi,abia consimfi sä aducä pe D. Lscar Catargiu la putere. Da ’.1 primi Insofit numai de nifte elemente de a cäror acfiune disoantä El era sigur, cäutänd sä sepe numai pentru moment de stimtorarea in care se afla. D. lascar Catargiu, comise im­­prudera de a ceda la insistenfele Regele §i vede azi cu prisosinfä urmare acestei släbiciuni. Cäsicia D-sale ministerialä e din cel mal nenorocite §i, mal curind tri mal tärziu, ne vom afla iar^i in fafa unei crize. Toal interesele cele mal vitale ale fete sunt läsate de o parte de mintril actual!. Mai ^ e­ care dintre dentii are aspirafiipofte de implinit, clienfi de mulfmit, rude §i prietini de cäpätuit. Din acastä cauzä sunt zilnice sfezl intr mini§trii, cäci fie­care vrea sä bä intäietatea, fie­care vrea sä captee fi sä impartä mal mult. Mai cu seamä D. Vernescu a ajuns proverbial cu pretenfiile sale exagerate. D-sa ar vrea sä aca­­pareze totul fi D. Lahovari e in­­vidios de aceasta. Prin urmare, pufin le pasä ac­­tualilor cärmuitori de insärcinarea ce au primit fi de angajamentele ce fl au luat fafä cu fata. Unica, suprema lor grijä, e acea a persoanei fi a favorifilor lor. Iar Acela, care a incurcat ast­­fel lucrurile, stä fi’fl unde in barbä, mulfumit peste mäsurä de opera Sa. D. Catargiu se cäiefte, credem, cä n’a ascultat de voinfa Törel, ci de poftele josnice ale unora fi altora. De ar putea sä indrepte grefala cät mai e timp!... Dunn. Serviciul postelor Ru­gäm pe D. Director al postelor sä cit°aacä urmätoarele scrisori ce primim din partea abonafilor nogtri si sä ne spuie, cum trebuie sä trimitem ziarele, cäci aga indräsnealä din partea func­­fionarilor, spre a lua lucrul altuia, nu s’a mai pomenit. Ufluent (gara Slolnici). Domnule redactor, Nu §tiu cum sä mä mal pronunf in pri­­vint­a netrimiterei ziarului Se vede cä putrin ve­ pasä, pentru eä v’ati luat bani! §i ha­bar nu mal avefi de mine. Respundeti’ml ce este cauza ca sä §t,in Ori trimiteti’m! jurnalul regulat, or! dati’mlbanil inapoi, eäe! In caz contra­­riu ve dau in judecata, eu n’am luat ba­ni! dupa drum. La 1 $i 10 Iunie am primit numai zia­rul, in toata luna aceasta. 15 Iunie 1839. M. Dragomirescu % Mizil 15 Iunie 1880. D-le Director, diaste trei zile de cand n'am primit ziarul Ade­verul la care sunt abonat si chiar platit pe sease luni. Cauza n’o pot §ti, ve rog regulap in vii­­tor sä i primesc regulat. G. Iordache.* * Pentru a inlesni pe D. director sä cerceteze ’I däm aci modelul cum sunt tipärite adresele acestor doi abonafi: D-lul Grigore Iordache Mizil D-lul Moise Dragomirescu Com. Drlueni, prin gara Stolnici. D. Grigore Iordache este un mare proprietar §i foarte cunoscut nu numai la Mizil ci in toate judefeie de prin prejur, asemenea gi D. Moise Dragomirescu de la Urlueni. Administrafia ziarului nostru depune ziarul pentru D. Gr. Iordache foarte regulat la posta centrala iitre orele 6­2 —7 seara; iar pentru D. Dragomi­rescu intre orele — 6 seara. Dacä nu primim satisfaefiunea cuvenitä, vom face la randul nostru proces onor. di­­recfiuni a postelor, pentru cä plätim taxe postale mai bine de 1000 lei pe fie­­care lunä si suntem in drept sä cerem a fi servifi iar nu tragi pe sfoara. Rectificarea Prutului Delegatul austriac in comisiunea mixtä a Prutului a com­unicat colegilor säi din Romania $i Rusia cä guvernul austriac adtreazä la propunerea fäcutä anul tre­­cut de guvernul roman de a rectifica cursul Prutului de la Novosielita panä la Nemteni. Cheltuelile credndu-se la aproape 500,000 franci, trebue sä fie a­­coperite de cele trei state riverane vor fi repartisate in cei cinci ani cat vor dura lucrärile. Respunsul guvernului rus nu e incä cunoscut. Indatä ce se va com­unica cu misiunea mixte a Prutului, se va putea pro­ce­de la lucräri de rectificare.

Next