Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)
1890-11-01 / nr. 658
ANULUI—No."658 NumeruS IO ABONAMENTELE INCET LA I SI II ALE NECIUEI LUMI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNASAINT* In Bucurescl II casa Administrației Din Județe și Streinetate prin mandate poştale Unjm in țara HO lei, in strein&tate 50 Sese luni „ 15 . . . 25 Trei luni „ 8 „ , „ 13 LM PARIS, ziarul se găseşte de venzare cu numerul la bioşcul No. 117« Boulevard St.Krtichel. Să te fereşti, Române! de cuia strein in casă. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZÎ V. Alexandri. JOI l'NOEMBRE 1890 Numerul SC Bana ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Liberă, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate, Anuttoiurî la pagina IV . .. 0,30 b. linia t ■ c lei . . . -'Ti iei „ insertiuniie si Ketâ.tinele 3 lei. rândul ' ' UN NUME* fKCjUU 30r BANÎ ABWimsTKATift: strada Rouâ. ro | Director politic 8 ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA: Strada Rouă, 10 ÎNAINTE de asalt -— ------------------■*v0.(t)c6' --------------Diniul Lorului SalisDiry ALEGERILE COMUNALE Fondurile secrete franceze PRIMARUL ADAMESCU •---*------------------------------------------------0 ciocnitura de trenuri IMPORTUL VITELOR IN FRANCIA —'OtT's — CRONICA TEATRALA Cântarea Cântărilor Bucuresci 31 Octombre EDIT PIATI A DOUA înainte de asalt Până acum partidele în luptă pentru primării au făcut numai manevre. De azi până Duminecă se întocmesc coloanele de bătaie și rezultatul luptei ce se va da atunci va fi înscris cu litere groase în analele partidelor vechi. Este bine, credem, ca noi, cari ne interesăm de rezultatul alegerilor comunale numai ca cetăţeni doritori de o bună administraţiune —nu şi ca cetaşi ai vreunuia din competitori — să căutăm a ne da seamă de forţele respective ale adversarilor, de mijloacele lor de luptă şi, printr’o concluziune firească, să stabilim — spre folosul cetăţenilor — pronosticurile noastre. încă ceva ne mai îndeamnă la aceasta: am dori să contribuim în marginile puterilor noastre la îmbărbătarea cetăţenilor, pentru ca ei să se deştepte o dată din letargicul lor indiferentism şi din păgubitoarea lor docilitate faţă cu sistemul electoral practicat de partidele monarhice azî în luptă. Să incepem cu capul. Capitala trebue să dea tonul în alegeri. Situaţia adversarilor din Bucureşti o vom cerceta deci mai întâi. Douî adversari mai puternici işi stau în faţă: aşa zişii amici ai actualului consilii comunal şi liberalii naţionali uniţi cu toţii. Cei d’intâi luptă în numele prezentului ; cei din urmă, în numele trecutului. Aşa zişii amici ai consiliului comunal actual sunt oameni de multe nuanţe politice şi, dacă dânşii n’ar fi declarat la ultima întrunire publică, prin gura Generalului Florescu, că și ei dată o însemnătate politică alegerilor comunale, noi n’am fi avut dreptul de a pune la index moralitatea înjghebărei lor în vederea cucerirei comunei. Am fi luat adunarea lor în jurul actualului Primar al Capitalei ca un semn că ei doresc numai o bună gospodărie şi, cu toate că sunt intre dânşii oameni cari nu ne inspiră nici o încredere, totuşi n’am fi obiectat nimic. îndată însă ce se pune chestiu- ^ nea pe tărâm politic, trebue să mărturisim că e desgustătoare combinaţia politică din jurul D-lui Pake Protopopescu. In asemenea situaţiune, Generalul Florescu n’avea ce căuta şi D. Vernescu făcea reputaţiunei sale un mare bine, dacă nu primea să patroneze o listă ajutată de un guvern, în care D. Al. Lahovary ocupă un loc de frunte. In opoziţie cu această împreunare de elemente eterogene, se află aşa zisul partid liberal-naţional, care, deşi are dreptul de a face politică —şi cine nu cunoaşte sistemul său de a o face —n’are însă nici un titlu la încrederea cetăţenilor. Cei câţiva foşti disidenţi, cari azî fac tot o apă cu cei mai depravaţi colectivişti, aţi perdut într’un timp foarte scurt tot capitalul moral, pe care -1 adunaseră cu greui și făcând imense jertfe în lupta lor contra colectiviștilor. Prin urmare, din puntul de vedere politic, alegătorii ar putea să nu dea nici uneia din cele două mari coterii încrederea lor. Râmâne chestiunea gospodăriei, pe care — o spunem verde —ne vine greu s’o tratăm, de când lista pachistă a luat o fizionomie politică. Noi am spus’o de multe ori : D. Pake este un primar activ şi stăruitor. D. Fleva, de asemenea, n’ar fi fost primar, dacă ar fi mai puţin violent şi dacă în urma sa n’ar fi cortegiul amintirilor unui trecut furtunos şi supărăcios pentru bunul simţ al cetăţenilor. Să se noteze că noi, deşi ne dăm părerea asupra aptitudinilor candidaţilor de primar, nu suntem de loc convinşi că alegătorii vor vota pentru unul satt pentru celălalt numai în baza calităţilor fiecăruia. Ceea ce va decide victoria, sunt mijloacele de care dispune fiecare adversar, tactica ce va întrebuinţa, etc. D. Pache Protopopescu are puterea. D-sa dispune deci de o armată electorală organizată şi condusă de tacticiani, cărora bunele perspective le dat curaj. Colectiviştii au o armată electorală încercată, condusă de experţi în alegeri, de oameni cari vor lupta cu entusiazm aducându-şi aminte de trecutul îmbelşugat, care —la noi — se poate recâştiga prin puterea convingătoare a pumnului. Din cele spuse, ar urma că şansele principalilor adversari sunt aproape egale, mai cu seamă că se zvoneşte că la fiecare secţie de vot numărul agenţilor de o parte şi de alta va fi egal şi că bătăuşii vor fi de o potrivă de numeroşi. Cu toate aceste, noi suntem convinşi că stăpânirea va reuşi, căci este stăpânire şi afară de asta d. Pache are merite incontestabile. Mai avem bănuiala că, în ultimul moment, colectiviștii se vor retrage, dacă vor vedea că are puţine şanse. Iată situaţia, înainte de asalt. .. TELEGRAME PARIS, 30 Octombre.—Journal des Débats desminte știrea despre descoperirea unor izvoare de petrol la Limagne. D. Laguerre a trimis marturi nu numai D-lui Deroulade dar și D-lui Lesenne (bulangist). ROSARIO, 30 Octombre. (Rep. Argentina).—Cu ocazia alegerilor s’at făcut mari dezordine; sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Ordinea a fost restabilită.— LONDRA, 30 Octombre.—„Banc de la Reine“ a respins cererea Elveţiei pentru estrădarea lui Castroni. Curtea a admis că omorul lui Rossi s-a întâmplat în urma unei resculări politice. Castroni va fi pus azi în libertate. St. PETERSBURG, 30 Octombre.— Cercurile bine informate se îndoesc de știrea răspândită de unele ziare străine despre facerea unui împrumut rusesc 3 la sută cu mai multe case de bancă franceze. ROMA, 30 Octombre. — D. Crispi a plecat astă seară la Palermo. ZANZIBAR, 30 Octombre.— Baron de Soden, care a fost numit guvernatorul litoralului german, a sosit; el va vizita toate staţiunile. SOFIA, 30 Octombre.—Principele a făcut o vizită Sinodului cu acelaş ceremonial cu care fusese primit şi Sinodul la Palat. Să ne respiingă guvernul. Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1860 adresată Ministrului de culte C. A. liosetti şi publicată în „Monitorul“ cu Nr. 118? Care este aşezamentul de binefacere fondat cu această sumă? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astăzi suma dăruită ?" ____ Fondurile secrete franceze PARIS, 30 Octomvrie. — Camera a votat bugetul ministerului de interne. D-niî Chiche (bulangist) și Ferroul (radical) au cerut suprimarea fondurilor secrete . D. Chiche a zis că aceste fonduri servesc la corumperea alegătorilor. D. Constans a răspuns că fondurile secrete servesc numai la plata agenţilor siguranţei şi nici cum pentru alegeri, guvernul nu are mijloace de a cheltui, ca alte partide, milioane la alegeri. Fondurile secrete au fost votate cu 310 voturi contra 120. Importul vitelor în Francia Sub-comisiunea însărcinată să examineze propunerile guvernului privitoare la importul vitelor a adoptat sistemul taxitrer după greutate în locul taxelor de cap de vită şi a fixat următoarele cifre pentru fiecare quintal metric: 10 fr, pentru bol, 12 fr. pentru viței, 15 fr. 50 c. pentru berbeci. Discursul lordului Salisbury Iată un resumat mai exact al discursului lordului Salisbury de la banchetul dat de lordul-maire : „Toate indiciile sunt în favoarea păcei care în toate cazurile este asigurată cel puţin pentru un an , vizita lui Ţarevic d in Indii unde va fi oaspele Reginei şi a guvernului indian, e un bun semn. Lord Salisbury constată izolarea Olandei in chestiunea aboliţiunei sclaviei; el zice că Anglia va găsi mijloc să înlăture dificultăţile care ameninţă cea mai nobilă întreprindere, desfiinţarea totală a negoţului de sclavi.—Lord Salisbury speră că negocierile cu Italia pentru delimitările din Africa vor ajunge în scurt timp la un rezultat satisfăcător; negocierile cu Portugalia nu dat loc la nici o grije serioasă, mai cu seamă că s’a stabilit un acord provizoriu pe 6 luni de zile. Victoria democraţilor în Statele Unite e cel puţin o protestare contra politicei vamale; Anglia nu poate să întrebuinţeze represalii deoarece tariful sânte fixat la limită. Vorbind de conflictul dintre capital şi muncă, lordul Salisbury a combătut ideia de a se pune o restricţiune legislativă duratei muncii. Alegerile comunale Bacau Lista guvernamentală: Col. I, d-nii: Aristide Fornarachi, Iorgu Sturza, C. Turbure, N. Dumitrascu, Ion Chiru, M. Capril, Al. Tirtescu, Al. Aristide. Colegiul II, d-nii: C. Răileanu, Gh Manoliu, Al. Vasiliu, N. Zisu, Cr. Ellenbergher, V. Iamandi, Ion Pandeli. Lista candidaţilor partidului naţional-liberal. Colegiul I. — Leon Sachelarie, P. Topliceanu, Dr. Edv. Baroni, Iancu Andreescu, Neculai Dumitraşcu, Garabet Chr. Ovanes, Ilie Racoviţă, Al. Ţirţescu. Colegiul al H. — G. Manoliu, Maior Sc. Murguleţ, Ştefan Constandache, Gh. Răileanu, Preotul P. Bocescu, Dimitrie Vasiliu C. Vlaicu. Buzeu Lista naţionalilor-liberali Colegiul I.—N. I. Constantinescu, Al. Demetriade, Leon Leonida, Radu Serian, Lazăr Dumitrescu, Nae Iarca, Ioan Dumitriu, C. N. Jitianu. Colegiul II — Nae G. Stătescu, A. Sp. Anastasiu, Andrei Moisescu, Nicolae Protopopescu, Nicolae Mihăilescu, Ion Săvulescu, Dimitrie D. Bonciu. 0 ciocnitura de trenuri LONDRA 30, Octombrie. — Un tren de marfă şi expresul care transporta de la Londra la Plymouth pe călătorii sosiţi din Africa orientală, s-a ciocnit azi dimineaţă lângă Taunton. 10 persoane au murit, alte 8 sunt maimult sau mai puţin greu rănite, întâiul vagon aprinzendu-se 6 persoane att fost arse. Primarul Adamescu Corespondenţa particulară a Adevărului Piatra (II), 29 Octombrie 1890. V’am promis a vă arăta cine conduce politica la noi în oraş — aş putea zice şi în judeţ — şi îmi îndeplinesc astăzi această promisiune. Mărturisesc însă că’mi pare rău că v’am dat o asemenea promisiune, pentru că — neavând nici un amestec în politică — îmi repudiază să scormolesc noroiul în care se zvârcolesc politicianil de aici, ca şi cel din restul ţărei. Dar... cuvîntul dat e sfint şi trebuie să mă esecut. Suntem în ajunul alegerilor comunale. Ce este mai firesc decât să vorbim de primărie, de primar, de...primar şi numai de primar, căci de interesele contribuabililor mise pare de prisos a mă mai ocupa în aceste vremuri în care guvernează egoizmul politicianilor şi interesul de gaşcă. Să vă întreţii! deci de primarul nostru, D-nul Mihail Adamescu. Drept ar fi ca să mă ocup numai de activitatea D-sale politică și mai cu seamă edifică , dar d-nul Adamescu este un tip atât de nostim şi de original, în cât — înainte de a’l arăta ca primar — nu mă pot opri de a-i descrie chipul. Deşi primarul nostru e deputat — şi încă al colegiului al 3-lea— cu toate aceste, sunt sigur că nu îi cunoaşteţi, căci în Cameră n’a deschis gura în cele două sesiuni de până acum nici cât peştele. Nu’îmoitt face portretul în multe vorbe. Cu pârul lung, cu barba mare, cu căutătura falsă şi cu aeru-i cuvios şi făţarnic, primarului nostru îi lipseşte numai potcapul şi anteriul pentru a face un popă „dintre cei cari fac negoţ cu cele sfinte. Acesta’l D. Adamescu la infățoşare. Ca primar, iată ce a făcut D-sa, de când se află în capul consiliului comunal actual . Mai întățit, s’a pus bine cu stăpânirea, făcându-se partizanul înfocat al tutulor guvernelor caris’au succedat la putere de la căderea colectiviștilor. Pe timpul D-lui Teodor Rosetti a fost junimist, pe timpul D-lui Lascar Catargiu, liberal-conservator şi acum este cel mai concentrat dintre concentraţi. După ceşi-a asigurat poziţia faţă cu guvernul, D. Adamescu s’a apucat de administrat comuna. Trebue să ştiţi că oraşul nostru e foarte sărac şi, pe lângă asta, înfundat în datorii peste cap. Jumâtate din buget se absoarbe de plata anuităţilor. Va puteţi deci închipui cât de circumspect trebue să fie în cheltueli un părinte al comunei cu durere de inimă pentru banii ei. Dar D. Adamescu are o carieră de piatră calcară, pentru care nu găseşte muşterii. Pentru a o putea desface, D-sa a decis să facă trotuare pe mai multe strade şi pentru bordare să întrebuinţeze piatra D-sale. Cum comuna n’avea bani, D-sa a luat—sub formă de împrumut — din fondul adunat de judeţ pentru o şcoală de meserii, vr’o 30.000 lei şi s’a apucat de edilitate. Fireşte, D-sa ,fiind avocat, a ştiut să ’şi acorde furnitura pietrei printr’o altă persoană, aşa că legea să nu ’l poată atinge. Şi aşa, piatra D-sale care se sfarmă când o iei în mână — pe când cea de Tarcătt, care nu e mai scumpă şi e foarte potrivită pentru bordare — serveşte nu nipai la bordare, dar şi la simulacrul de trotuar pe care D-sa l-a început în faţa tribunalului, dar care s-a şi deteriorat înainte de a fi sfârşit. A făcut şi trotuare de bazalt D-sa şi le-a început din mijlocul stradei Ştefan cel Mare, unde are o casă, pentru a nu ajunge nici până la un colţ de stradă. Este de observat că nici una din lucrările începute de D-sa nu e terminată. D. Adamescu, precum vedeţi, e foarte bun gospodar... pentru sine. Să vă mai daţi o pildă : D-sa avea niştecărămidă, pe care o fabricase pentru gimnasiul clădit de Stat aici, dar pe care arhitectul ministerului T o refuzase, ca fiind prea proastă. Ce să facă omul nostru cu dânsa? S’o arunce în Bistriţa ? Ar fi fost păcat. S’a gândit ce s’a gândit şi a găsit scăparea. Alături cu edificiul primăriei era o clădire bună, aproape nouă, în care se afla cazarma pompierilor comunali, muzica primăriei, etc. D-sa a dărămat-o pentru a o reconstrui din nou în douâ caturi cu faimoasa sa cărămidă, — bineînţeles, trecută prin alte mâini. Toată lumea a fost revoltată când a văzut această barbarie şi sunt gata oricând să pun la dispoziţia D-lui General Manu una din aceste cărămizi, care poartă iniţialele primarului M. A. pentru ca D sa să se convingă că arhitectul ministerial a avut dreptate când a răspuns-o de la clădirea gimnaziului. Faptele relatate până aci sunt cunoscute de toţi Pietrenii, dar mai toţi are păcatul de a fi slăbi de îngeri. De m’ar asculta pe mine, ett le-aș propune să provoace o întrunire publică în sala primăriei, unde să învite pe D. Adamescu să’și dea socoteala de modul cum șî-a îndeplinit mandatul de primar. Am vedea atunci dacă D-sa ar îndrăzni să tăgăduiască cele arătate de mine. Fiindcă sunt, însă, sigur că D-sa n’ar rezista unui asemenea examen civic, eu vă rog să atrageţi atenţiunea D-lui General Manu, care este un om onest, asupra faptelor primarului nostru şi sunt sigur că D-sa n’ar pregeta de a numi o anchetă nepărtinitoare, din care s’a