Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)

1890-11-01 / nr. 658

­ANUL­UI—No."658 NumeruS IO ABONAMENTELE INCET LA I SI II ALE N­E­CIUEI LUMI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA­­SAINT* In Bucurescl II casa Administrației Din Județe și Streinetate prin man­date poştale Un­jm­ in țara HO lei, in strein&tate 50 Sese luni „ 15 . . . 25 Trei luni „ 8 „ , „ 13 LM PARIS, ziarul se găseşte de ven­zare cu numerul la bioşcul No. 117« Boulevard St.­Krtichel. Să te fereşti, Române! de cuia strein in casă. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZÎ V. Alexandri. JOI l'NOEMBRE 1890 Numerul SC Bana ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Liberă, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la admi­nistraţie şi la toate Oficiile de publicitate, Anuttoiurî la pagina IV . .. 0,30 b. linia t ■ c lei . . . -'Ti iei „ insertiuniie si Ketâ.tinele 3 lei. rândul ' ' UN NUME* fKCjUU 30r BANÎ ABWimsTKATift: strada Rouâ. ro | Director politic 8 ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA: Strada Rouă, 10 ÎNAINTE de asalt -— ------------------■*v0.(t)c6' --------------­Diniul Lor­ului SalisDiry ALEGERILE COMUNALE Fondurile secrete franceze PRIMARUL ADAMESCU •---*------------------------------------------------0 ciocnitura de trenuri IMPORTUL VITELOR IN FRANCIA —'OtT's — CRONICA TEATRALA Cântarea Cântărilor Bucuresci 31 Octombre EDIT PIATI A­ DOUA înainte de asalt Până acum partidele în luptă pentru primării au făcut numai manevre. De azi până Duminecă se întoc­mesc coloanele de bătaie și rezul­tatul luptei ce se va da atunci va fi înscris cu litere groase în ana­lele partidelor vechi. Este bine, credem, ca noi, cari ne interesăm de rezultatul alege­rilor comunale numai ca cetăţeni doritori de o bună administraţiune —nu şi ca cetaşi ai vre­unuia din competitori — să căutăm a ne da seamă de forţele respective ale adversarilor, de mijloacele lor de luptă şi, printr’o concluziune fi­rească, să stabilim — spre folosul cetăţenilor — pronosticurile noas­tre. încă ceva ne mai îndeamnă la aceasta: am dori să contribuim în marginile puterilor noastre la îmbărbătarea cetăţenilor, pentru ca ei să se deştepte o dată din le­targicul lor indiferentism şi din păgubitoarea lor docilitate faţă cu sistemul electoral practicat de par­tidele monarhice azî în luptă. Să incepem cu capul. Capitala trebue să dea tonul în alegeri. Situaţia adversarilor din Bucureşti o vom cerceta deci mai întâi. Douî adversari mai puternici işi stau­ în faţă: aşa zişii amici ai actualului consilii­ comunal şi liberalii­ naţionali uniţi cu toţii. Cei d’intâi luptă în numele pre­zentului ; cei­ din urmă, în numele trecutului. Aşa zişii amici ai consiliului co­munal actual sunt oameni de multe nuanţe politice şi, dacă dânşii n’ar fi declarat la ultima întrunire pu­blică, prin gura Generalului Flo­­rescu, că și ei dată o însemnătate politică alegerilor comunale, noi n’am fi avut dreptul de a pune la index moralitatea înjghebărei lor în vederea cucerirei comunei. Am fi luat adunarea lor în jurul actualului Primar al Capitalei ca un semn că ei doresc numai o bună gospodărie şi, cu toate că sunt intre dânşii oameni cari nu ne inspiră nici o încredere, to­tuşi n’am fi obiectat nimic. îndată însă ce se pune chestiu- ^ nea pe tărâm politic, trebue să mărturisim că e desgustătoare com­binaţia politică din jurul D-lui Pake Protopopescu. In asemenea situa­­ţiune, Generalul Florescu n’avea ce căuta şi D. Vernescu făcea re­­putaţiunei sale un mare bine, dacă nu primea să patroneze o listă ajutată de un guvern, în care D. Al. Lahovary ocupă un loc de frunte. In opoziţie cu această împreu­nare de elemente eterogene, se află aşa zisul partid liberal-naţio­­nal, care, deşi are dreptul de a face politică —şi cine nu cunoaşte sistemul său de a o face —n’are însă nici un titlu la încrederea ce­tăţenilor. Cei câţi­va foşti disidenţi, cari azî fac tot o apă cu cei mai de­pravaţi colectivişti, aţi perdut în­­tr’un timp foarte scurt tot capi­talul moral, pe care -1 adunaseră cu greui și făcând imense jertfe în lupta lor contra colectiviștilor. Prin urmare, din puntul de vedere politic, alegătorii ar putea să nu dea nici uneia din cele două mari coterii încrederea lor. Râmâne chestiunea gospodăriei, pe care — o spunem verde —ne vine greu­ s’o tratăm, de când lista pachistă a luat o fizionomie politică. Noi am spus’o de multe ori : D. Pake este un primar activ şi stăruitor. D. Fleva, de asemenea, n’ar fi fost primar, dacă ar fi mai puţin violent şi dacă în urma sa n’ar fi cortegiul amintirilor unui trecut furtunos şi supărăcios pentru bu­nul simţ al cetăţenilor. Să se noteze că noi, deşi ne dăm părerea asupra aptitudinilor can­didaţilor de primar, nu suntem de loc convinşi că alegătorii vor vota pentru unul satt pentru celălalt numai în baza calităţilor fie­că­­ruia. Ceea ce va decide victoria, sunt mijloacele de care dispune fie­care adversar, tactica ce va întrebuin­ţa, etc. D. Pache Protopopescu are pu­terea. D-sa dispune deci de o ar­mată electorală organizată şi con­dusă de tacticiani, cărora bunele perspective le dat­ curaj. Colectiviştii au­ o armată elec­torală încercată, condusă de ex­perţi în alegeri, de oameni cari vor lupta cu entusiazm aducân­­du-şi aminte de trecutul îmbelşu­gat, care —la noi — se poate re­câştiga prin puterea convingătoare a pumnului. Din cele spuse, ar urma că şan­sele principalilor adversari sunt aproape egale, mai cu seamă că se zvoneşte că la fie­care secţie de vot numărul agenţilor de o parte şi de alta va fi egal şi că bătăuşii vor fi de o potrivă de numeroşi. Cu toate aceste, noi suntem con­vinşi că stăpânirea va reuşi, căci este stăpânire şi afară de asta d. Pache are merite incontestabile. Mai avem bănuiala că, în ul­timul moment, colectiviștii se vor retrage, dacă vor vedea că are pu­ţine şanse. Iată situaţia, înainte de asalt. .. TELEGRAME PARIS, 30 Octombre.—Journal des Débats desminte știrea despre descope­rirea unor izvoare de petrol la Li­­magne. D. Laguerre a trimis marturi nu nu­mai D-lui Deroulade dar și D-lui Lesenne (bulangist). ROSARIO, 30 Octombre. (Rep. Ar­gentina).—Cu ocazia alegerilor s’at­ fă­cut mari dezordine; sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Ordinea a fost restabilită.— LONDRA, 30 Octombre.—„Banc de la Reine“ a respins cererea Elveţiei pen­tru estrădarea lui Castroni. Curtea a admis că omorul lui Rossi s-a întâmplat în urma unei resculări politice. Castroni va fi pus azi în libertate. St. PETERSBURG, 30 Octombre.— Cercurile bine informate se îndoesc de știrea răspândită de unele ziare străine despre facerea unui împrumut rusesc 3 la sută cu mai multe case de bancă franceze. ROMA, 30 Octombre. — D. Crispi a plecat astă seară la Palermo. ZANZIBAR, 30 Octombre.— Baron de Soden, care a fost numit guverna­torul litoralului german, a sosit; el va vizita toate staţiunile. SOFIA, 30 Octombre.—Principele a făcut o vizită Sinodului cu acelaş cere­monial cu care fusese primit şi Sinodul la Palat. Să ne respiingă­ guvernul. Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1860 adresată Ministru­lui de culte C. A. liosetti şi publicată în „Monitorul“ cu Nr. 118? Care este aşezamentul de bine­facere fondat cu această sumă? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astă­zi suma dăruită ?" ____ Fondurile secrete franceze PARIS, 30 Octomvrie. — Camera a votat bugetul ministerului de interne. D-niî Chiche (bulangist) și Ferroul (radical) au­ cerut suprimarea fondurilor secrete . D. Chiche a zis că aceste fon­duri servesc la corumperea alegătorilor. D. Constans a răspuns că fondurile se­crete servesc numai la plata agenţilor siguranţei şi nici cum pentru alegeri, guvernul nu are mijloace de a cheltui, ca alte partide, milioane la alegeri. Fon­durile secrete au­ fost votate cu 310 voturi contra 120. Importul vitelor în Francia Sub-comisiunea însărcinată să­ exa­mineze propunerile guvernului pri­vitoare la importul vitelor a adop­tat sistemul taxitrer după greutate în locul taxelor de cap de vită şi a fixat următoarele cifre pentru fie­care quintal metric: 10 fr, pentru bol, 12 fr. pentru viței, 15 fr. 50 c. pentru berbeci. Discursul lordului Salisbury Iată un resumat mai exact al discursului lordului Salisbury de la banchetul dat de lordul-maire : „Toate indiciile sunt în favoarea păcei care în toate cazurile este asigurată cel puţin pentru un an , vizita lui Ţarevic d in Indii unde va fi oaspele Reginei şi a guver­nului indian, e un bun semn. Lord Salisbury constată izola­rea Olandei in chestiunea aboliţiu­­nei sclaviei; el zice că Anglia va găsi mijloc să înlăture dificultăţi­le care ameninţă cea mai nobilă întreprindere, desfiinţarea totală a negoţului de sclavi.—Lord Salis­bury speră că negocierile cu Italia pentru delimitările din Africa vor ajunge în scurt timp la un rezul­tat satisfăcător; negocierile cu Portugalia nu dat­ loc la nici o grije serioasă, mai cu seamă că s’a stabilit un acord provizoriu­ pe 6 luni de zile. Victoria democraţilor în Statele­ Unite e cel puţin o protestare con­tra politicei vamale; Anglia nu poate să întrebuinţeze represalii de­oare­ce tariful sânt­e fixat la limită. Vorbind de conflictul dintre ca­pital şi muncă, lordul Salisbury a combătut ideia de a se pune o res­­tricţiune legislativă duratei muncii. Alegerile comunale Bacau Lista guvernamentală: Col. I, d-nii: Aristide Fornarachi, Iorgu Sturza, C. Turbure, N. Du­­mitrascu, Ion Chiru, M. Capril, Al. Tirtescu, Al. Aristide. Colegiul II, d-nii: C. Răileanu, Gh Manoliu, Al. Vasiliu, N. Zisu, Cr. Ellenbergher, V. Iamandi, Ion Pandeli. Lista candidaţilor partidului na­ţional-liber­al. Colegiul I. — Leon Sachelarie, P. Topliceanu, Dr. Edv. Baroni, Iancu Andreescu, Neculai Dumi­­traşcu, Garabet Chr. Ovanes, Ilie Racoviţă, Al. Ţirţescu. Colegiul al H. — G. Manoliu, Maior Sc. Murguleţ, Ştefan Cons­­tandache, Gh. Răileanu, Preotul P. Bocescu, Dimitrie Vasiliu C. Vlaicu. Buzeu List­a naţionalilor-liberali Colegiul I.—N. I. Constantinescu, Al. Demetriade, Leon Leonida, Radu Serian, Lazăr Dumitrescu, Nae Iarca, Ioan Dumitriu, C. N. Jitianu. Colegiul II — Nae G. Stătescu, A. Sp. Anastasiu, Andrei Moisescu, Nicolae Protopopescu, Nicolae Mi­­hăilescu, Ion Săvulescu, Dimitrie D. Bonciu. 0 ciocnitura de trenuri LONDRA 30, Octombrie. — Un tren de marfă şi expresul care transporta de la Londra la Plymouth pe călătorii so­siţi din Africa orientală, s-a ciocnit azi dimineaţă lângă Taunton. 10 persoane au­ murit, alte 8 sunt mai­­mult sau mai puţin greu­ rănite, întâiul vagon a­­prinzendu-se 6 persoane att fost arse. Primarul Adamescu Corespondenţa particulară a Adevărului Piatra (II), 29 Octombrie 1890. V’am promis a vă arăta cine conduce politica la noi în oraş — aş putea zice şi în judeţ — şi îmi îndeplinesc astă­zi această promisiune. Mărturisesc însă că’mi pare rău că v’am dat o asemenea promisiune, pentru că — ne­având nici un amestec în po­litică — îmi repudiază să scormolesc noroiul în care se zvârcolesc politicianil de aici, ca şi cel din restul ţărei. Dar... cuvîntul dat e sfint şi trebuie să mă esecut. Suntem în ajunul alegerilor comunale. Ce este mai firesc de­cât să vorbim de primărie, de primar, de...­­primar şi nu­mai de primar, căci de interesele contri­buabililor mi­­se pare de prisos a mă mai ocupa în aceste vremuri în care guvernează egoizmul politicianilor şi in­teresul de gaşcă. Să vă întreţii! deci de primarul nos­tru, D-nul Mihail Adamescu. Drept ar fi ca să mă ocup numai de activitatea D-sale politică și mai cu seamă edifică , dar d-nul Adamescu este un tip atât de nostim şi de original, în cât — înainte de a’l arăta ca primar — nu mă pot opri de a-i descrie chipul. De­şi primarul nostru e deputat — şi încă al colegiului al 3-lea— cu toate aceste, sunt sigur că nu îi cunoaşteţi, căci în Cameră n’a deschis gura în cele două sesiuni de până acum nici cât peş­tele. Nu’î­moitt face portretul în multe vorbe. Cu pârul lung, cu barba mare, cu căutătura falsă şi cu aeru-i cuvios şi făţarnic, primarului nostru îi lipseşte nu­mai potcapul şi anteriul pentru a face un popă „dintre cei cari fac negoţ cu cele sfinte. Acesta’l D. Adamescu la infățoşare. Ca primar, iată ce a făcut D-sa, de când se află în capul consiliului comu­nal actual . Mai întățit, s’a pus bine cu stăpâni­rea, făcându-se partizanul înfocat al tu­­tulor guvernelor cari­­s’au­ succedat la putere de la căderea colectiviștilor. Pe timpul D-lui Teodor Rosetti a fost junimist, pe timpul D-lui Lascar Catar­­giu, liberal-conservator şi acum este cel mai concentrat dintre concentraţi. După ce­­şi-a asigurat poziţia faţă cu guvernul, D. Adamescu s’a apucat de administrat comuna. Trebue să ştiţi că oraşul nostru e foarte sărac şi, pe lângă asta, înfundat în da­torii peste cap. Jumâtate din buget se absoarbe de plata anuităţilor. Va puteţi deci închipui cât de circumspect trebue să fie în cheltueli un părinte al comunei cu durere de inimă pentru banii ei. Dar D. Adamescu are o carieră de piatră calcară, pentru care nu găseşte muşterii. Pentru a o putea desface, D-sa a de­cis să facă trotuare pe mai multe strade şi pentru bordare să întrebuinţeze pia­tra D-sale. Cum comuna n’avea bani, D-sa a luat—sub formă de împrumut — din fondul adunat de judeţ pentru o şcoală de meserii, vr’o 30.000 lei şi s’a apucat de edilitate. Fireşte, D-sa ,fiind avocat, a ştiut să ’şi acorde furnitura pietrei printr’o altă persoană, aşa că legea să nu ’l poată atinge. Şi aşa, piatra D-sale care se sfarmă când o iei în mână — pe când cea de Tarcătt, care nu e mai scumpă şi e foarte potrivită pentru bordare — serveşte nu ni­pai la bordare, dar şi la simulacrul de­ trotuar pe care D-sa l-a început în faţa tribunalului, dar care s-a şi dete­riorat înainte de a fi sfârşit. A făcut şi trotuare de bazalt D-sa şi le-a început din mijlocul stradei Ştefan cel Mare, unde are o casă, pentru a nu ajunge nici până la un colţ de stradă. Este de observat că nici una din lu­crările începute de D-sa nu e termi­nată. D. Adamescu, precum vedeţi, e foarte bun gospodar... pentru sine. Să vă mai daţi o pildă : D-sa avea nişte­­cărămidă, pe care o fabricase pentru gimnasiul clădit de Stat aici, dar pe care arhitectul minis­terului T o refuzase, ca fiind prea proastă. Ce să facă omul nostru cu dânsa? S’o arunce în Bistriţa ? Ar fi fost păcat. S’a gândit ce s’a gândit şi a găsit scă­parea. Alături cu edificiul primăriei era o clădire bună, aproape nouă, în care se afla cazarma pompierilor comunali, mu­zica primăriei, etc. D-sa a dărămat-o pen­tru a o reconstrui din nou­ în douâ ca­turi cu faimoasa sa cărămidă, — bine­înţeles, trecută prin alte mâini. Toată lumea a fost revoltată când a văzut această barbarie şi sunt gata ori­când să pun la dispoziţia D-lui General Manu una din aceste cărămizi, care poartă iniţialele primarului M. A. pen­tru ca D sa să se convingă că arhitec­tul ministerial a avut dreptate când a răspuns-o de la clădirea gimnaziului. Faptele relatate până aci sunt cunos­cute de toţi Pietrenii, dar mai toţi are păcatul de a fi slăbi de îngeri. De m’ar asculta pe mine, ett le-aș propune să provoace o întrunire publică în sala primăriei, unde să învite pe D. Adamescu să’și dea socoteala de modul cum șî-a îndeplinit mandatul de primar. Am vedea atunci dacă D-sa ar îndrăzni să tăgăduiască cele arătate de mine. Fiind­că sunt, însă, sigur că D-sa n’ar rezista unui asemenea examen civic, eu­ vă rog să atrageţi atenţiunea D-lui Ge­neral Manu, care este un om onest, a­­supra faptelor primarului nostru şi sunt sigur că D-sa n’ar pregeta de a numi o anchetă nepărtinitoare, din care s’a

Next