Adevěrul, noiembrie 1895 (Anul 8, nr. 2358-2385)

1895-11-01 / nr. 2358

2 CRONICA JUDICIARA Pentru un cal! Ioniţa Constantin căra nâsip la noua clân­dire a Poşt­ei Centrale. Ungurul Mihai Ver­­ghel, din nebăgare de seamă, din neglijenţa sau din rea voinţă, a manevrat aşa de râu transportarea materialului că o căruţă Decau­­ville s’a răsturnat peste calul nenorocitului căruţaş, tăindu-i picioarele. Nebun de durere, Ioniţa s’a aruncat asupra calului estropiat ge­­mind şi plingind. Din munca acestei vite işi hrănea el familia, opt copii şi nevasta—şi azi se vedea sărăcit, aruncat pe drumuri, muri­tor de foame ! — Cine e hoţul, care mi-a ucis calul, să-i beau sîngele, urla nenorocitul, plingind pe ca­davrul tovarăşului sau de muncă. Un prieten i-a şoptit numele lui Mihai Ver­­ghd şi Ioniţa scos din minţi, cu un ciomag şi cu un ciocan în mină se repezi asupra ungu­rului. Speriat acesta Începu să se ascundă după oameni, pinâ cînd a fost ajuns şi lovit d’untii cu ciomagul peste spete, iar mai apoi cu ciocanul In cap. Pliat de singe, victima căzu jos, fără de cunoştinţă. Dus la spital, Verghel a trebuit sa sufere operaţiunea tre­­panaţiunei, aşa că azi numai pielea li a­­copera creerul. La fie­care moment e a­­meninţat cu moartea din cauza acestei te­ribile răni. Dat in judecată, graţie împrejurărilor în care s’a comis faptul, tribunalul n’a osindit pe pirat de cit la cinci-zezi de lei despăgu­biri. Atlt partea civilă, cit şi procurorul au făcut apel şi Curtea, în lipsa prevenitului, l’a osindit de astă-dată la un an de zile de închisoare, 200 de lei amendă şi cinci sute de lei despăgubiri civile. Făcind opoziţie, Ioniţa Constantin, după multă caznă din partea avocatului, se vede definitiv osindit, la o lună de zile Închisoare şi trei sute de lei despăgubiri. — Aoleo m’a mâncat fript, exclamă ape­lantul cu ochii plini de lacrimi, m’a lăsat pe drumuri hoţul de ungur ! Chiţibuş. ---------------------------------------------------------­ ECOURI DIN STRĂINĂTATE O jertfă, a ştiinţei.­In lupta împotriva ba­cilitor, duşmanii cei mai primejdioşi ai ome­nire!, oamenii da ştiinţă au repurtat multe iz­­bînzî, dar din nenorocire de multe ori şi­­cer­cetătorii îndrăzneţi au sucombat, cu toată pre­cauţia lor. Un caz trist de felul acesta se re­latează din Moscova. Profesorul da bacteriolo­gie de la Universitatea din Moscova, Wortow, a căzut jertfă ştiinţei. El experimenta cu nişte microbi, cari se aflau Intr’o sticluţă; aceasta s’a spart şi o ţandără răni pe savant la gît. Virusul pătrunse ast-fel in corp şi microbii pe cari el voia să-i utilizeze la uşurarea­­suferin­­ţiior, ii aduseră moartea ----------»—d­i*» » •›Ř*}›?—»----------­ Ştii! Mărunta * Aflăm că în curînd va apare o revistă po­pulară medicală cu titlul Sănătatea copiilor sub direcţia cunoscutu­­i nostru medic de copii D. dr. Rappaport. Această revistă se va ocupa In special de creşterea copiilor, de boalele la cari sunt ex­puşe, de mijloacele de a le preveni şi a le com­bate la timp. Noi felicităm pe D. dr. Rappaport pentru ne­­merita idee ce are de a populariza asemenea cunoştinţi, cari in adevăr vor fi de mare folos mumelor. Lipsa unei asemenea reviste fiind foarte sim­ţită la a­oi, anunţăm cu plăcere apariţia ei şi-i do­rim isbînda. * Se aduce la cunoştinţa­­studenţilor făcut­­ţâţei de ştiinţe din Iaşi că, în ziua de 6 Noem­­bre 1896, se va ţine concurs pentru acordarea unei burse de 100 lei pe flana de­­către Aca­demia Român­ă, unui student al acelei facultăţi din fondul Adamachi. * Tragerea la târle­­ţ bisericei Sfinta Treime din Ploești, s’a amînat din nou pentru ziua de 26 Noimbre. * In curind va apare în editura Magazinului conservatorului „Mrba inginerilor* de C. S. Stânulescu, elev al școalei de poduri. Această frumoasă sîrbă va fi dedicată ingi­nerilor romîni. * Joi 2 Noimbre se va întruni­­la școala de poduri comisiunea compună din D-nul C. Sturza, directorul şcoalei, David Emanoil şi S. Haret, pentru a desemna un candidat la bursa Ada­machi. * Serviciul depunerilor şi consemnărilor de la Casa de depuneri, consemnaţiuni şi econo­mie face cunoscut că cu începere de la 1 No­ embre 1895, pentru toate depozitele și con­semnările în numerariu, casa va bonifica de­punătorilor o dobîndă de 2 la sută pe an. A­­cea­stă dobîndă se va servi în condițiunile art. 6 din legea de la 29 Aprilie. ------------------------+9W-----------------------­ Discursul lui Salisbury PARIS, 30 Oct — Cea maii mare parte a ziarelor consideră discursul lordului Salisbury ca fiind de natură a calma ne­liniştea în privinţa păcii europene. LONDRA, 30 Oct. — «Times», «Dan­g­­hews» şi «Standard» vorbind de discur­sul lordului Salisbury exprimă mulţumi­rea lor în privinţa asigurării că s’a sta­bilit o înţelegere între puteri în privinţa chestiunei armeneşti. «Standard» zice că cuvintele grave, dar nici de cum neliniştitoare ale primului ministru nu pot de­cit să inspire încre­dere opiniunei publice. Acelaş ziar primeşte din Constantino­­­pol ştirea că toţi ambasadorii s’au dus dus aseară la Ildix-Kiosk. Circulă ştirea că marele vizir va fi din nou înlocuit. CRONICA Colori pentru speriat.— Meşteşugul racilor. „Bine facem ? Rugăm pe cel de la Lumea Nouă să nu creadă că vrem iar să ne batem joc de dinşii pe motiv că bătaia de joc porneşte de data asta chiar din parte-le, după cum se va ve­dea din cele ce urmează. De pildă :­­ «Colori pentru speriat sunt dese la animale. Dacă vre-un animal e Înzestrat cu oare-şi cam­ Însuşiri vătămătoare, aşa că îndată ce’l cunoaşte cine­va, se fereşte din calea lui, a­­tunci fireşte că îl lasă In pace.» (L. N. ilustrată, pag. 7). Deschidem o subscripţie publică in favoarea aceluia care in termen de trei ani va putea dezlega comedia de mai sus. Alta: «Un rac de mare iscusit. E un fel de raci fără nici o apărare, aceştia au găsit alt meş­teşug : poartă în spate cite o anemonă...» (Idem ilustrată, pag. 7). Credem că suntem­ de-o imparţialitate exem­plară dind fenomenului acestuia următoarea explicaţie : Sint două feluri de raci, unii cari au găsit deja un meşteşug, fie că’s cizmari, miniştri, ziarişti, etc., alţii insă geloşi pe cei d’initiu, s’au apucat de alt meşteşug: au luat dite-o anemonă in­spinare. Acest comentar nu poate fi dezminţit de celebrul autor al rindurilor puse în ghilomele. « ♦ * Nu putem termina mai bini aceste clare citaţii din L. Nouă ilustrată de cit cu clari­­simul Început al articolului «Facem bine» din L. Nouă politică, articol iscălit de D. I. Nă­dejde : «Facem bine ? se vor întreba unii din so­cialişti. Nu vom face numai rǎu liberalilor fără nici un folos pentru ideile noastre ?» La care, animalele colorate şi racii cu meş­teşug pot răspunde : «Rau faceţi. Liberalii pot să nu se supere, noi însă ne supărăm grozav de modul cum ne trataţi şi credem că D. Manliu se va asocia cu noi, in numele limbei Strămoșești.» Tab. ­ --- - — -----------—— .... Buletin comercial (Corespond particulară a ziarului Adevărul) Brăila, 29 (lOi Octombrie 1895. Timpul urmind a fi favorabil, lucrările cîm­­pului sînt în mare parte terminate pe Conti­nent, transportarea mărfurilor pe pieţele de consumaţiune au început a deveni mai însem­nate A ploat în America, nu sa poate încă cu­­noaşte, dacă aceste ploi intirziate vor fi de mare folos semănăturilor de toamnă. Timpul înaintat nu permite alte semănături şi supra­feţele cultivate rămîn fără îndoială inferioare celor doi ani din urmă Tîrgurile In Anglia urmează a fi susţinute. Stockurile actuale sunt inferioare celor din ul­timii 2 ani şi deşi sosirile în cursul acestei săp­­tămîni au fost ceva mai numeroase, totuşi încă sunt insuficiente pentru a acoperi trebu­inţele consumaţiune. Preţurile începuse a se ameliora, dar au cedat în urma ştirelor slabe din America. MERCURI 1 NOEMBRIE ■i.IVM. Situaţiunea tîrgurilor în general este mai puţin satisfăcătoare de­cit în ultima săptămînă Stockul vizibil a crescut în mod neaşteptat în America şi din Rusia ofertele au devenit mai numeroase vînzători, arâtîndu-se mai dispuşi a accepta preţurile de astăzi. Revista hebdomadară „Beerbohm“ din Londra descrie situaţiunea tîrgurilor de cereale în mo­dul următor: „Comerciul de grins părea dispus a se arăta susţinut, slăbirea însă a preţurilor în America a fost prea însemnate pentru ca aceste bune dispoziţ­­ni să se poată menţine. Sosirile considerabile de grine de primăvară pe pieţea Americei, sunt fără îndoială cauza principală a slăbire! tîrgurilor de acolo. Această supra-abondenţă nu poate insă dura mult timp şi lipsa ce a dat recolta griului de toamnă se va resimţi. Stockul vizibil a crescut în America în mod mult mai însemnat de cit se aştepta, în acelaş timp depozitele s’au înmulţit în porturile Ru­siei în aşă cantităţi ca cumpărători sunt forţaţi a păstra cea mai mare rezervă. Pe de altă parte, scăderea stockului în Li­­verpol in tot cursul lui Octombrie este un fapt care merita totă atenţiunea, mai ales că este aproape sigur ca sosirile de grine străine vor ramînea sub cantităţile necesare consumaţiunei. Scăderea stockului şi slăbirea preţurilor sunt două fapte care nu merg Împreună, afară nu­mai dacă cantităţile plutitoare (flotant), se vor compensa prin expediţiuni mult mai însem­nate, cea ce este puţin probabil.“ Grev. Piaţa noastră a fost slabă în tot cur­sul sâptămîneî cu preţuri spre scădere. Vînză­torii s’aratau mai dispuşi de a face noul con­cesiuni, şi de­şi sosirile au încetat de a fi nu­meroase, preţurile au scăzut cu 0,30c. de hect. in special pentru qualitâţile de mijloc. Operaţiunile în general au fost limitate şi nu s’a cumpărat decit strictul necesar pentru a­­coperirea vechilor angajamente, preţurile noa­stre menţinîndu-se încă peste paritatea celor de afară. Ştirile din America şi Continent fiind puţin mai susţinute ori şi astă­zi, şi tendinţa pieţei noastre s’a întărit în consecinţă. Stockul vizibil se menţine neschimbat la su­ma de hect. 360.000, ceea­ ce denotă că dacă transacţiunile au fost limitate în cursul săptâ­­mînei nici sosirile nu au fost însemnate. Secară. Marfa disponibilă urmează a fi bine ţinută; produsele noastre se vind cu înlesnire în interiorul Germaniei pentru a fi amestecate cu cele indigene Predările depărtate sunt mai slabe în urma ofertelor mai numeroase din Rusia. Preţurile aproape fără schimbare Orz. Calităţi­e inferioare sunt în bună cerere pentru predări prompte. Cele bune grele sunt mai neglijate Porumb Calm fără schimbare. Guvernul italian oprind importaţiunea po­­rumburilor ce nu sosesc în stare bună, sănă­toase, produsele noastre din anul curent ce nu sunt de bună condiţiune nu găsesc cumpără­tori chiar pe preţuri foarte scăzute. Marfa comună de condiţiune de mij­oc de Lb. 57,58 obţine din magazie fr. 5.60/6­00. Portocalii sunt căutaţi cu fr. 7 şi in sus, după faţă şi condiţiunea lor. Navluri, in scădere, şlepuri oferite. Măgurele 1000 kile se poate lua cu fr. 2­2.10. Giurgiu 7/800 „ „ , cu 1.80 90. Caza Marmorosch Blank et Comp. Guvernul a ordonat ca preparativele care rămîn de făcut să se execute cît mai curînd cu putință. MARSILIA, 30 Octombre. — Guvernul a dat ordin la Toulon ca încrucișătorii de clasa I-a Muiral Courbet, Garnier şi Faucon să fie gata de plecare în Orient. Banca otomană CONSTANTINOPOL, 30 Octombre.­­ In cercurile competinte se preţueşte la un milion lire pagubele Băncii otomane în depozitele şi titlurile de speculaţiune. Aceste pagube sunt cauzate încă şi de alte operaţiuni şi de lichidarea parţială. Reservele Băncii se urcă la aceeaşi sumă. CONSTANTINOPOL, 30 Octombre.­­ Bursa şomează. Silinţele în vederea compensării valo­rilor locale au rămas fără rezultat. Banca otomană, pentru a asigura pu­blicul a decis să publice bilanţul sau precum şi bilanţul valorilor locale. ---------------------------------------------------­ Rezboiul civil în Turcia Intervenţia armată a puterilor CONSTANTINOPOL, 30 Octombre.­­ In Sandjakul Marash s’au produs Învăl­măşeli între trupe şi armeni. Se aşteaptă pe mîine sau pe poi­mîine liberarea garnizoanei din Zertim­, asie­­dată de armeni. VENEŢIA 30 Octombre. — Escadra destinată* să piece în orient cuprinde co­răbiile de rezbel: Etna, Volturno și Ve­­niero. 1UL1TIR &lru.IlSFEfll& Imatiftutui matiaoririagio Jiumrsşti, 28 Odombrit 1895, 12 on zim înălţimea barometrică la . . . 0° 756.4 Temperatura aerului C° ..... 16.8 Vîntul tăricel de la Sud Starea cerului acoperit. Temperatura maximă de eri 19° , minimă de astăzi „ 9° Temperatura la noi a variat mntre-+-24 m s şi+5° Ed timp foarte frumos şi cald p nă seara. Noaptea puţin nor şi vînt tăricel. Barometrul s’a coborît puţin în toată ţara. In Muntenia temperatura a fost mai ridicată. In multe lo­calităţi din Moldova de sus a plouat puţin noaptea. Astă-ni nor care se menţine, dimineaţa ră­coare Barometrul se coboară binișor- Grevul maiorilor1 Un mare număr de maiori,— toţi aceia, cari au împlinit zece ani de serviciu în acest grad, —sînt hotărîţi să se pună în grevă faţă de o dispoziţie a minis­trului de finance, D. Gogu Cantacu­­zino. D. Cantacuzino, pentru a face eco­nomii în budgetul de cheltueli, a hotă­­rît ca să reducă cu încep­re de la 1 Aprilie gradaţia maiorilor, cari au îm­plinit zece ani de serviciu. In urma acestei măsuri toţi maiorii sînt hotărîţi să-şi reguleze drepturile lor la pensie pe ziua de 1 Aprilie viitor. D. colonel Tell, actual­­director al ar­senalului va fi transferat la Iaşi ca şef al statului major. In locul D-sale va fi numit D. colonel Năsturel, actual director al artileriei în ministerul de razboiu. D. loc.-colonel Mareş va fi înaintat co­lonel şi numit director la ministerul de razboiu. D. colonel Desforges terminînd lucrările sale geodesice în împrejurimile Capitalei a plecat aseară în Franţa. D. D. Zoriţă, membru al comisiei interimare d­in Galaţi, şi-a dat din nou demisiunea moti­­vînd p­­rin faptul că nu vrea să stea alături de V. Malaxa. D. Bastachi, procuror general al curţii de apel din Galaţi, a făcut opoziţie în contra sentinţei Curţii de Casaţie, sen­tinţa prin care procesul panamatei se transferă la Curtea din Iaşi pentru sus­piciune legală. Opoziţia se va judeca la 6 Noembre. Consiliul sanitar superior într-o serie de şe­dinţe se va ocupa cu măsurile ce urmează să se ia în privinţa mortalităţii copiilor, care a luat mai ales la ţară proporţii îngrijitoare. Primim o plingere a mai multor ce­tăţeni din Huşi cari sunt foarte indignaţi că D. Fieva a numit poliţaifi în acel o­­raş pe faimosul A. Ghiţescu, sbirul lui Teleman. Nu ştie oare D. Fieva că acest individ a torturat în modul cel mai îngrozitor pe ţăranii din Bobotin, cari protestaseră în contra legei maximului. Circulara, D-le Fieva, circulara ; noi n’o uităm și regretăm că D-ta o cam dai uitărei. Disidenţa din Galaţi Azi dimineaţă au sosit în Capitală D-nii G. Gamulea, C. Toneanu, D. Zorila şi Em. Vulpe. Dinşii se vor prezintă azi D-lui Fieva spre a-i cere înlocuirea D-lor Malaxa şi Secchiaris in funcţiunile, de preşedinte al comisiei interimare şi prefect la Galaţi. In cazul cînd nu li se va da satisfacţie, sunt hotărîţi a trece in opoziţie şi a com­bate cu înverşunare pe colectiviştii din Ga­laţi. Libertatea alegerilor D. N. Fieva a trimis următoarea circulară prefecţilor din ţară: Am primit din diferite localităţi de­nunţări, şi chiar colegi de ai D-voastre mi-au raportat că unii din funcţionarii numiţi de fostul guvern, şi ocupînd încă funcţiunile lor, fac propagandă pe faţă în public şi se cred în drept a lucra, de­şi funcţionari, ca agenţi electorali ai o­­posiţiunei. O asemenea atitudine din paşte-se con­­stitue o gravă abatere dela îndatoririle lor. Guvernul a declarat, în mod solemn că ţara va fi chemată, prin nouile ale­geri, a se pronunţa în libertate. N’a intrat, însă, şi nu poate intra în mintea nimănui că, dacă guvernul nu permite funcţionarilor săi a se transforma în agenţi electorali pentru partizanii săi, va îngădui ca ei să facă acest lucru în contra amicilor săi. Aceasta ar constitui o anomalie care trece dincolo de bunul simţ al fie­căruia. Vă atrag, dar, atenţiunea D-voastră în această privinţă­, şi vă rog ca pentru ori­ce caz de asemenea natură, care consti­­tue o adevărată abatere de la datoriile ce incumbă agenţilor publici, să rapor­taţi, cerînd depărtarea celui abătut, dacă el depinde de administrația D-voastră, rămînînd ca pentru cei dependenți de alte administrațiuni să li se comunice prin noi asemenea abateri. Ministru, N. Fieva. Ancheta la Eforie Ministrul de interne, D. N. Fieva, a tri­mis un ordin la Eforia spitalelor civile, in­­vitind pe efori ca în termen de trei zile sâ’î raporteze în mod amănunţit asupra acuzaţiunilor formulate de Adevărul. ( In caz contrar, ministrul de interne pune în vederea erorilor, că va ordona o anchetă, suspendînd pe efori din funcţiune. Suntem­ pozitiv informaţi că D. Fieva a cerut Eforiei să-i facă un raport a­­mănunţit asupra celor denunţate de di­rectorul Adevărului în chestia nababului Cantacuzino. D. Efor Ghica ar fi foarte dispus să înlăture pe nabab din consiliul Eforiei, dacă îl ajută și D. Fieva. Mai suntem­ informați că faimosul Ma­tern Drăghiceanu, a fost revocat din postul pe care-l ocupa. -------------------------------------------------­ Panica financiara VIENA, 30 Octombre.—La Camera de­putaţilor, D-na Sters, liberal, cere de urgenţă guvernului să facă o anchetă şi să informeze Camera asupra punctului de a şti dacă ultima panică de la Bursă n’a fost provocată de cause locale ; în­treabă apoi ce măsuri legislative şi admi­nistrative îşi propune să ia guvernul spre a lecui răul. Propunerea se va discuta la sfirşitul şedinţei. D-na Hanck, antisemit, interpelează guvernul în aceeaşi privinţă şi întreabă cum va împiedica pe viitor guvernul a­­ceastă prădare a publicului. PARIS, 30 Octombre.—După «Rappel» stabili muntele de credit vor pune o sumă de 50.000.000 şi poate chiar de 100.000.000 la dispoziţia pieţei pentru a înlesni li­chidarea. După «Gaurdis» o conferinţă de finan­ciari, avînd în cap pe baronul Alphonse de Rotschild prepară formarea unui sin­dicat cu un capital considerabil, strâns prin subscripţie, spre a restabili echili­brul pieţei şi mai cu deosebire pentru a FOIŢA ZIARULUI «ADEVERUL* 91 SCUTUAREA DE SINGLE PARTEA a Il-a JAM LA ROUSSE XIX Sora de caritate Toată onoarea sa, toată delicateţea sa de bărbat integru se revoltă la ideea că a săvîrşit un fapt atît de nedemn şi a­­cuma căuta cu tot dinadinsul mijloacele prin ajutorul cărora ar putea îndrepta tot răul pe care l’a făcut. Dar cum? Nu vedea de­cit un singur mijloc, de care se apucă cu un fel de furoare des­perată. Rolul pe care a fost pus să-l joace, ’I se părea mai odios ca ori­cînd, şi era hotă­rît în modul cel mai energic a se reîntoarce pe calea francheţei şi a ones­tităţei. Pe la orele zece, trimise s’o întrebe pe jf'jmsy dacă cu toată ora timpurie, ea ar consimți să-l primească. Fanny ’i răs­punse că I așteaptă. Mortimer nici nu cerea mai mult. Se îmbrăcă iute și tocmai la orele un­­spre­zece, se prezentă în casa din strada d’Anjou-Sain­t- Honoré.­­ Dar aicea, puţin după solicitarea con­vorbire! din partea lui Mortimer, se pe­trecu un fapt neaşteptat care modifică cu totul dispoziţiile Alicei. Abia isprăvise cu îmbrăcatul, cind ca­merista sa intră ca fulgerul în odae, cu faţa lividă şi frămîntată de o tulburare cumplită. Alice observă numai de cit starea a­­normală în care se afla camerista. — Ce este ? întrebă ea cu vioiciune. — Iartă-mă cuconiță că am intrat atît de brusc, răspunse fata ; este cine­va care întreabă de D-ta. — Cine ? — O femeie. — Ți-a spus cine este ? — Nu mi-a spus numele... dar a stă­ruit cu tot dinadinsul să fie primită ; ba a adăugat chiar că ai tot interesul să nu întîrzii de a o primi... Alice aruncă asupra cameristei o pri­vire de mirare. — In sfîrșit... cine-i femeea asta? zise ea cu nerăbdare. Este ea tinără sau bă­­trînă, înaltă ori mică ? Ai mai văzut-o vre­odată sau o vezi acuma pentru prima oară? — Poartă un voal des peste obraz, așa că nu­­ am putut vedea fața... Dar după cîte­va semne particulare cari m’au fra­pat, culoarea părului ei, timbrul gla­sului... ’mi-a părut că o recunosc. — Atuncea cine este? — Jane la Rousse. Alice făcu o mișcare. — Jane la Roussel repetă ea cu 0 e­­moție pe care nu și-o putea stă­pini. Iar ea! De ce?... Ce vrea de la mine? — S’o las înăuntru? — Da... da... las’o să vie... De cit dacă va veni D. Mortimer pe care il aștept, să faci bine să mă anunți la moment. — Am înțeles, coniţă.­­ Zece secunde mai pe urmă, femeea a­­nunțată intră în odaia Alicei. Imediat ce intră, își luă voalul după obraz.­­ Era chiar Jane la Rousse, precum pre­­­­văzuse camerista.­­ Alice îi arătă un scaun ca să ia loc.­­ — Ai dorit să-mi vorbești, zise ea în­­ acelaș timp, și deși o ast­fel de vizită e pentru mine un adevărat motiv de sur­prindere, totuşi n’am refuzat să te pri­mesc. Te rog deci să-mi explici motivul , acestei vizite şi cu toate că mi-ai vorbit de multe ori de ura ce m­i porţi, mă­­ simt cu totul dispusă a face tot ce ţi se­­ va părea folositor sau plăcut.­­ Jane la Rousse se înclină.­­ Ea era emoţională ; o paloare de obo­seală ’i acoperea obrajii;... privirea ei­­ era cam rătăcită.­­ — Mulțumesc, Doamnă, răspunse ea cu I glas tremurător, mulțumesc; nu voia a- I baza de buna voinţa gD-tale şi voia fi * cit se poate de scurtă..Credem-mă de alt­­­­fel că ori­cit de surprinsă ai fi de vizita mea, demersul pe care-1 încerc n’are to­­t­­uși altă pricină de cit interesul ce-mi « inspiră persoana D-tale. I - Serios? ! — Te-am urît multă vreme... De ce ? I nici acuma nu știu cauza... și poate că­­ nici nu era vre un motiv. Dar de cîte-va luni mi se pare că am eșit dintr’un fel de vis îngrozitor și că un văl des mi-a căzut de pe ochi. — Ciudat! Nu-i așa! — In sfîrșit sa­­u mai vorbim de tre­­i cut­ îl uit pentru că-1 condamni și’a-ta și mă grăb­sc să știu ce te aduce azi pe la mine. Jane la Rousse părea a face o sforțare adîncă pentru a vorbi. -- A­seară ai fost la Operă, împreună cu D. Mortimer, zise ea. ■— Intr’adevar, răspunse Alice,] tresă­rind fără voe. — Și în timpul acestei serate bucuria unui triumf in care aî sperat atîta vreme, te-a împiedicat, a vedea cele ce se pe­­treceau în jurul D-tale... — Ce vrei să zici? — La această reprezentație au asistat cîte­va persoane pe cari fără îndoială că nu le-ai văzut și cari totuși nu te-au scăpat din vedere. — Cine? — Bridard. — Era acolo ? — Cu doi din agenții lui cei mai a­­bili. — Ei bine !... și care-i răul că m’a vă­zut împreună cu Edgar ?... — Nici un rău... numai dacă această întîlnire cu Mortimer n’ar fi fost pregă­tită cu unicul scop de a te pierde pe D-ta... — Pe mine ? — Nu ți-e frică de omul ăsta ? — Ei, ce să-mi fie mie frică de el !... Jane făcu un gest de rugăminte. — O iartă-mă, Doamnă, dacă insist în chipul acesta, zise el, nu te ofensa de vorbele mele și înainte de toate nu bănui sentimentul care le dictează... Iți jur că în momentul acesta te afli în cea mai cumplită primejdie care ți-a ame­nințat vr’o dată existența. — Rîzi de mine? — Abia acuma două ore, Bridard a fost la Saint-Mandé. — La cine ? — La Ducoudray... — Și după aceea? — Dar nu s’a dus să vadă nici pe bătrînul sub-șef, nici pe Edmeea. — Atuncea cu cine s’a întîlnit ? — Cu Filip... — Ce zici ? — Da, cu Filip care arestat cu vio­lență, o fi deja în momentul acesta in minele justiţiei. Alice îşi muşcă buzele... și deveni cam palidă. — Ești sigură de aceea ce-mi spui ? întrebă ea după o scurtă tăcere. — Oh, foarte sigură, răspunse Jane la Rousse. — Filip arestat... și de ce ?... Tinara femee își apăsa pe frunte mina ei tremurătoare, apoi ridieîndu-șî de o dată privirea asupra Janei care* urmăria cu temere fie­care mișcare a ei. — In cele din urmă, spuse ea înălțînd umerii, ce are a face... şi ce interes crezi că-mi inspiră mie acest om? Cit despre mine îl poate aresta şi să-l ţie în puş­cărie pentru toată viaţa; la drept vor­bind nu văd întru cit arestarea lui poate fi periculoasă pentru mine. Jane făcu o mişcare de indiferenţă. — D’apoi omul acesta este cel din urmă dintre mizerabili... zise ea cu un accent înciziv. Stînd în mina lui Bridard, el va vorbi. . și dacă va vorbi... va spune tot ce știe ! ’ — Ei, și ce știe ? — Mai întrebi ? — Dar ce știi chiar D-ta ? Jane se aplecă, argintă, spre tînăra femee.­­— Eu... răspunse ea, eu aș putea să te pierd pentru tot-d’auna, dacă aș vrea... dar n’am venit de cit ca să te scap ! (Va urma). —-—— —— - ——»-■.- 4»h--------- --------——m

Next