Adevěrul, ianuarie 1898 (Anul 11, nr. 3045-3072)

1898-01-01 / nr. 3045

1 ’'s I ■4 ­* ANUL XI No. 3045 Abonamente Încep la 1 si 16 ala ve-d­ral luni si » o plates­ctnaiatO!­n an in tară 30 leî, în străinătate 00 lei Şase­ luni 15 » •• • » 25 f| «Trei luni 8 „ 13 m Numărul 10 In străinătate 1 Un număr vechia 20 ban! Sa te ier­eşti Române de euio strein în casă K . o dl it c ț î a PASAGIU BANCEI NAȚIONALE (TELEFON B3 A­d­­m­inistraţ­ia PASAGUJL BANCEI NAŢIONALE (TELEFON No. 25). Director politic : ALEX. V. BELDIMANU II padini la­pe­rare ediţie ■------------------------------------teSi, intrînd în al un­spre­zeceka an de luptă pentru democraţie şi popor, trimete cititori- I lor săi­, acelora cari Vali ajutat în această o­­peră grea, salv,ţările de anul nou­ şi încre­derea că şi pentru viitor va fi sentinela ne­­clintită a drepturilor celor dezmoștenite, fa­cla care în noaptea nedreptateî, arată dru­mul spre liman. I IANUARIE 1898" Privire înapoi N’a fost an bun acesta care se sfârşeşte astă­zî. Peste ţară au căzut in uliu flagele între cari putem număra inundaţiile de astă primăvară, recolta proastă şi, pe deasupra, ruşinea de a fi avut­ în fruntea statului un guvern păcătos ca acela al d-lui Dimitrie Sturdza. Pe lingă aceasta a fost dat ro­mâniei ca în anul acesta să sufere ‘.ijud­iii peste »iiui»îri şi, mii­ t multe, vizita de la Pesta, impusă regelui de aliaţii săi ca un semn că Romîniî au părăsit cauza fraţilor de peste munţi. _ ' In ţară zăpăceală şi în .spirite s’a mărit neîncrederea în totul şi in toate. Nici o lumină de nicăeri, nici o speranţă aproape. Partidele istorice au pierdut ultima urmă de ruşine şi de demnitate. Totul se mărgineşte la o mizerabilă luptă de persoane, iar principiile sînt lăsate pe seama „nai­vilor“ şi a oamenilor nepractici. Cînd plugarul a luat dintr’un ca­păt ogorul şi a ajuns la cei-Fait ca­păt, el pune mina în ochi, priveşte înapoi şi vede cu mulţumire cit de lungă şi de adîn­ca este brazda ce a săpat fierul plugului, despicînd pă­­mîntul în care să se arunce sămînţa. Cind ne aruncăm privirea înapoi, cînd în această zi de reculegere, poli­­ticianii se gîndesc la ceea­ ce au­ făcut în decursul unui an, în loc de brazda trasă, în loc de înaintare spre bine şi progres, vedem cu jale că am stat pe loc, că am bătătorit noroiul în care suntem­ aruncaţi şi am dat generaţiilor viitoare educaţiunea cea mai mizera­bilă, le-am secătuit puterea de a a­­vea un ideal, le-am arătat că dru­mul spre izbind­ă în lupta pentru trai, e să te tîrăşti, sa fii slugarnic, să nu ai nici o credinţă... Un an nou vine. Să mai avem în­credere în el?... Dacă ar fi să 110 mărginim la pă­tura subţire a politicianil­or de la o­­raşe, ar fi să deznădăjduita. Peste ca­petele lor, priviri o se îndreaptă spre satele noastre, străbate în inima cu­rată a săteanului şi ne revine cre­dinţa că aceia cari aruncă săminţa deşteptărei în pămîntul sănătos al ţârei, nu o fac zadarnic, că ea va rămâni în curînd, dînd naştere unei de ţi politice, sănătoasă şi plină de po­căinţe... Să nu deznădă­­duim dar şi să a­­vem încredere în poporul român. c®»sit. Mi­a». »ATI î k .$'11,KI iris-tor® Nea Cosiat'ly Oprescu, vestitul for, per­ceptor al e­i luavei de Galben, domicilii« în strada sfintu Spiridon, un bărbat foarte levest ce ’i mai zice și Bengea, a fost în zilele Crăciunului victima unui furt în­drăzneţ. . Din raportul politiei constatăm că nea Costache a fost devastat de mai multe o­­biecte de valoare, de către servitoarea sa anume Paraschiva Popescu. Dar nea Costache, da şi în opoziţie şi persecutat de către Oculta, tot mai are trecere pe lingă Dumnezeu­, căci infama de­vastatoare a f­ost prinsă şi condusă la o­­telul d-lui Caton Leca, Onoare lui nea Costache. Vas. Suverani şubred Cabinetul Dimitrie Sturdza se a­­flă in aşa teribilă situaţiune, în­cît fie­care membru al său reprezintă o forţă indispensabila­. Un cabinet tarc, un minister cu vigoare şi cu prestigiu ar putea trăi fără să stea la discreţiunea celui d’întîi venit. Dovadă ministerele lui Ion Brătianu cari se preschimbau i­ât da des, dovade remanierile ace­lea atît de numeroase cari nu ţineau socoteală de noi unul, de absolut nici unul dintre membrii parti­dului. Sub Ion Brătianu nimenea nu era indispensabil, nici Gîmpineanu, nici Sturdza, nici Stătescu, nici Eleva, nici Letca, nici unul. Sub Dini­rie Sturdza, din potrivă, ? cel mai din urmă membru al gnt-f parei este o forţă de care ministe­­­rid nu sa poate dispensa. Fericit'. - s t*wtra, SMrgăritescU, Biatiu, fiel care este absolut trebuincios existent tel cabinetului și, lipsind unul, ori• * care dintre ei, cabinetul trabuc sfi dispară. înțelegeți ălâ trăinicie are un e*­­semenea guvern. ©i'asrcs. i 1897 —în străinătate— iarăşi un an a trecut, un an bogat la evenimente politice, bogat în descoperiri ştiinţifice, — şi un an vrednic do gi'n­d sirul de veac în care ne aflăm. Am auzit predicîndu-se din toate părţile pacea; monarchii ca şi clasele muncitoare, au­ adus în gură cuvîntul pacei. Democraţi’’ au multă sinceritate, monarchii cu diplof­­maţie. In ori­ce caz faptul că se „vorbeşte" mereu de pace cu dragoste şi predilecţie] reprezintă deja un progres. Revoluţia din Creta a ameninţat pace.C­i şi ca o minare aci am avut războiul gro-­ co-titro, care a dat diplomaţiei ocazia ei] comită atîtea greşeli... Războiul însă s'a^ isprăvit, şi pacea domneşte iarăşi în Or­rient... ’­­ Pentru a întări pacea, diverşii monarch­i şi-ai făcut vizite foarte costisitoare: îm­păratul Germaniei a fost la Petersburg ţarul Rusiei în Germania; regele Italiei s fost la Hamburg, împăratul Germanie­ I Budapesta; regele Romîniei la Budapest, prinţul Bulgariei la Sinaia; ţarul Rusiei i Paris şi Felice Faure la Petersburg. Iatei cît aceste vizite au stabilit pa­ra «a vede din faptul că neputîndu-se fac între dîijşii în Europa, au­ găsit că, c­ . bine să se bata în Asii» cu Chine,,..'. , « în«» »ntAogfildtf­ te* gfildji; hfis« nmcat statelor europene cîte 1111 ( - labe, și aui contribuit ati fol- L-. mi pacel. In descoperiri,, anul acesta n’a fost sărac. Şi la sfîrşitul său ne-a venit vestea des­pre descoperirea profesorului Schenk, care, dacă se adeverește, fără îndoială că ar fi cea mai mare a veacului. Afacerea Dreyfus-Esterhazy, scandaluri!: din parlamentul austriac, revoluția din Fraga etc., etc., sînt atîtea alte date caii asigură fără îndoială în istorie un loc efe seamă lui 1897, Pol. CULISELE­­POLITICE Situaţia guvernului Drapeliştii au hotărât in mod ,ob­­finitiv să nu mai intre in nici rin­gi de relaţiuni cu guvernul. D. Auija­­listan a declarat că d-sa nici n’a in­trat in tratative cu guvernul şi nici nu intei­ege să trateze pe chestie­le portofolii. Gat timp­ul. Dim. Sturdza, nu va propune de­cât un număr exte două sau trei portofolii, d-sa nu po­ate să stea de vorbă. Toţi drapeliştii au­ fost foarte sa­tisfăcuţi de declaraţiile d-luî P.­­ S. Aurelian şi de acum vor începe in contra guvernului lupta pe baza pro­gramului de la Iaşi. Situaţia guverîsiiîl Guvernul este deci complect izcflat acum, şi fără nici o speranţă că va mai putea să capete concursul drapeliştilor sau al fleviştilor. f­ANtIARIE 1SQ8 Re primesc direct la Administrați» Linia parc'tna VI-a .... let 0.50 •a V "ft* • I f t •• S, n »* ttr.a " S' număr deliftiî sa fac din tarif reducții Numărul 10 bani JiWTfT, WATT Copil neştiutor in braţele eterne ale timpului, el se încearcă să bea in cupa f­eţei... Cine ştie ce’i este rezervat in scurta lui existenţă! fe­rire ori durere, bine-cuvântare ori blestem ? Azi i­n Sil, ol U furi oii, elin rtmrrnJ irr r. î ctq/tt/aj CJ -li TT Tll/in " Rep. 1 -----------1—, --------------- | D. Dim A. Sturdza este la discreţia etualilor miniştri si chiar d. Al. Dju v­­ara poate să provoace răsturnarea gu­­ernului. Şi d. Djuvara profită de această silu­­ire pentru a sili guvernul să-î admită rpectele de lege pe cari le-a pregătit­­ contra cărora s’a declarat in mod ategoric d. M. Ferichide. Va fi foarte greu­ însă, să se tranşeze icidentul cu d. Dj­ivara, pentru că ş . M. Ferichide ameninţa cu demisia. * AttimSiaea al«viştll®F Fleviştii e vorb» să stabilească o aţelegere serioasă cu drapeliştiî, tr­ederea, luptei parlamentare ce s­­a începe la redeschiderea corpuri­­or legiuitoare. D. Fleva și cu amicii d­-sale sunt deciși să ducă o luptă energică con­­ta guvernului, mai ales cât timp no­ul cel mai important in guvern i ■a aven d. M. Pherichide. iîen­si'Eîa isas|s®*îtel®i* Guvernul este foarte îngrijea d* rpectele de impozite pe cari e ne­­oit să le prezinte parlamentului îna­ine de votarea bugetelor. Zf. Dim. Sturdza se teme că, cu o caria discuţiunei acelor proecte de legi, ortoziţiai liberală va putea să provoace o agitaţie puternică în­­ public. * Intrăm in 1898 ! ‘ Dar cum intrăm? . Din punct de vedere politic, bine­­­înţeles, intrăm în anul ce începe cum c­um se poate cu mai sărace speranţe,­­ de­şi s’ar putea zice aproape acelaş­­i lucru şi de ori­ce alt domeniu, de­cît cel politic. In politica internă nimic apare să , indice începutul unei adevărate ere e de dreptate şi cinste în administra- 0 rea ţărei. In politica financiară deficit şi ne- r putinţă la guvernămîntele de politi- ^ etani de a aborda reforma mare a impozitelor'.­­ In politica externă nici un succes:­­ aceeaşi situaţie mizerabilă pentru romînii de peste Munţi, aceeaşi si­­­ tuafie pentru românii din Maced­o- I nia. A­nul politic 1890 începe sub cele­­ mai nefavorabile auspicii. f­ie ca situaţiunea să se schimbe spre binele poporului român. • Ka­­rs Datine şi credinţe­­le A­hm­­mA I Bobotenia la ţară — Pe cît­­sínt de frumoase datinele noastre, de ziua Anului nou şi Bobotezei, pe atît sínt, şi credinţele de originale, de naive. Numai acela care a trăit în viaţa intimă a ţăranului nostru, mai multă vreme, a pu­tut gusta din farmecul credinţelor lui, le poate cunoaşte , pînă la cele mai mici amă­nunţimi. In ajunul Anului nou, zi aşteptată cu a­­tîta nerăbdare de băeţi, se umblă cu „Plu­­guleţul“ cum se zice în partea Buzăului, iar seara cu „Plugul ăi mare“. Sînt aşa de variate şi de bine meşteşugite cuvintele în urările pe cari le zic colindătorii la feres­tre, şi atît de tînguitoare o melodia mai ales în „Lenii“’. Cînd vine primul rînd de colindători la o casă, toţi colindătorii sînt presăraţi cu boabe de griu, şi ei zic: „de la un bob o mie, de la un bob o mie...“ In seara Anului nou vin flăcăii cu „Plu­gul ăl mare“ şi nu se dice de geaba că umblă cu plugul, căci pe alocarea tîrăse ca ei cîte un plug şi trag brazde prin curţile oamenilor. Iată un obiceiîi cu credinţa lui, prin care ţăranul caută să afle de va fi timp bun. Se iau două-spre-zece coji de­ ceapă, — cîte lu­ni sînt într’un an, — se pun la fereastră, botezînd pe fie­care cu cîte un nume de lună şi se pune sare în ele. Credinţa este, că n coaja în care sarea se topeşte, în lun, care a fost pusă la a­­cea coajă, va fi ploftie mai multă sare, mai puţină, după cantitatea de sare topită. Un alt obicei este de a se turna plumb topit într'un vas cu apă, fiind credinţa pse făcîndu-se fel de fel de chipuri din plum­bul turnat, fie­ care îşi poate vedea noro­cul. Aşa bună oară, dacă ar eşi, cînd toarnă un flăcăii plumbul, on. chip de femee, în carnavalul acela se şi însoară. * iif cj- -.nl Anului no.; uiuou, nai u.ua.v ţiganii cu „Vasilca“. E o cîntare foarte lungă şi foarte frumoasă. Zic că „Vasilca“ închipueşte pa nevasta lui sfatul Vasile... şi „doamna sf. Vasile“ e reprezentată prin­­tr’un cap de purcel gătit cu bariş roşu şi cu busuioc la urechi. Mulţi nu primesc să li se evite în casă Vasilca, zicînd că e o profanare pontai sfintul Vasile. Pentru ca cine­va să'şî viseze ursitul sau ursita, în ajunul Bobotezei cînd vine popa c­i „Iordanul“, se culcă în patul unde in­tenţionat popa a fost poftit să stea. Se ia şi niţel busuioc din căldăruşi popii, se pune sub căpătîî şi noaptea ci­că ara să viseze pe cine are să ia. Alţii, şi numai cei curagioşi, pentru a’şî vedea ursita se aşează in pielea goală în faţa unei oglinzi, stând cu privirea fixă la chipul lui. iş i vede, că se face un chip. Lu­crul acesta nu se explică de cît prin hip­­notiziu. la seara Bobotezei e credinţa că se deschid cerurile, şi acela care va vedea, ori­ce va cere de la Dumnezeu­ îi va da. Aşa, se zice că unul sta la pîndă cu ca­pul băgat printre giurgiuvelele ferestrei, şi uitîndu-se la cer. Ga om care’şî trăgea socoteală că de surda noroc fără minte, s’a hotărît să ceară minte de la Dum­nezeu. S’a deschis cerul şi eî de colo: „Dă’mi Doamne... un cai, mare...!“ Rugăciunea sa împlini, dar Dumnezeu­ n’a vrut s’o înţe­leagă în mod figurat, — a trebuit, să vie alţii să strice fereastra, ca să’şî poată scoate bietul om capul care crescuse cît o baniţă.. 189T. Crucis Eî descis» r­sMLj Prolog.— Cirul totul este o succesiune de cauze şi de efecte, o înlănţuire de evenimente,d­e natural ca anul trecut să aibă obîrşia în anul ce i-a precedat. Vom începe dar cu , cînd se citeau următoarele în ziam de opoziţiune : „D. Sturdza simte pe\­red că cesiunea, Ghenadie d& m%i pe& 'rezolva. D-sa acum face apel la d. Au­relian, ca să ia puterea şi să fine carta laamuarîe 189? D. Aurelian a primit puterea. Egala să se instaleze definitiv în scaunul de prezident al consiliului, anunţă o eră de democraţie, lucru care se zice, nu place regelui.­­c J de aceea cuini m zi are următoarele : - .„Aducerea d-hă Aurelian la putere, ■e nui de cît o farsa a regelui, pentru di­­ scăpa de cestiunea Ini Ghenadie ,și odată rl\ aceasta rezolvatăf d. Sturdza va fi rea­ii . -/ ■ 1. r— ? M .jDl Mjtrtie 1 ®&? Ignobilul începe uneltirile, plinge In nevoie, intrig casă și demoralizează întreg­­ baridul care nu­ ştie în ce parte să meargă. Suveranul însă intervine si ■­ tarele anunţă dennsiunea d-lui Aure­­lan şi ca regele a însărcinat pe d. Sturdsc, cu formarea noului cabinet... Octombrie 1890 Farsa fiind jucată, regele reintră sub perdeaua constituţională, iar d. Sturdza strigînd: fie m'en jicheo de d. Aurelian, de programul de la Iaşi, de Naţiune, Constituţiune şi Democraţiune, se l'A­ foieşte pe scaunul prezidenţial şi ziarele anunţă, că „gruparea aurelianistă s ’a pus pe lucru, va duce o opoziţiuni erbecenă pfovernibil şi va face campanii de returnare.11 I-iă feîîa­ svrie 1898 Comedia reîncepe. D. Sturdza vede că nu poate merge înainte. D. Djuvara, ca un șoarece cuminte, fuge din corabia care face nauf­ragiu iar.. in ziare ahm ca „d. .Sturdza of­erat d-lui Aurelian doua scaune în ministerul sMr. unul pentru d-sa, altul pentru d. Ştef. ŞendreaA (Comedia continua, şi aceleaşi acte se repeta şi în anul iSI­ 8). Koemferie a aKiiisr­ 28SG­­Lîîîîiî

Next