Adevěrul, august 1899 (Anul 12, nr. 3601-3630)
1899-08-02 / nr. 3601
Luna 2 August 1899 deosebi socialiştii, cred că ei sunt legaţi prin un manifest către popor să nu voteze nici un fel de reformă electorală venită innaintea actualelor camere, ci sa ceară stăruitor dizolvarea şi un nou apel la țară. De aci sciziune In sinul coaliţiunei. Dar nici dreapta nu stă mai bine. Reacţionarul Woeste a atacat deja noul guvern și la avertizat că-î va face zile amare. Consul. -A1 Adevérus IMPRESIUNI şi PALAVRE Din coresp. Iul Chiţibuş cu cititoarele sale) Tinereţe zadarnică Cade, cade ploaia greoae şi înceată, inundînd sufletul meu de-o plictiseală fără de capăt. O deznădejde mă cuprinde şi aşî voi să ridic greutatea teribilă care mă apasă şi aşî voi să mă scutur de ceva nedefinit care se întinde greoia asupra mea. Cît de departe pare că sînt şi s'ar zice că între om şi astăzi a trecut un veac. Prin capul meu trec gîndurî cari mă întristează şi mai mult. De ce sînt eu aşa osîndită să trec serioasă prin mijlocul unei vieţi în care totul ride ? (Jind văd pe cineva rîzînd vesel, zgomotos şi plin de sănătate, ah! cum aşi voi să-l întreb de pricina acestei veselii, ca să o împărtăşesc şi eu. Totul este cenuşiu în existenţa mea şi cerul care de astă-dată s’a colorat şi el astfel, mă desperează şi mai mult. Nu mai am nici măcar energia să vreau ceea ce doresc. In una din aceste stări sufleteşti eram zilele trecute, eu şi mei, adunaţi în jurul unei mese, ca să ascultăm muzica. Ochii mei se opreau fără de interes asupra figurilor celor ce se preumblau, figuri necunoscute şi care nu maiaveau nimic care măcar să atragă atenţiunea. Apoi a venit în spre noi un tînăr, de care altă dată ţi-am vorbit. De cînd îl studiez, văd că se emancipează, că a scăpat de toate lanţurile carii paralizau mişcările şi avîntul spre viaţă ! Liber se crede el, pentru derîderea soarteî, care nu face decit să schimbe lanţurile. E în capul familiei sale. O nenorocire l’a silit să devie la o vîrstă atît de fragedă conductorul şi sprijinul familiei. Şi-a pus în buzunar steagul aspiraţiunilor sale, de frica răspundere! ce avea, şi de sigur acest curagiu Şi această abnegaţie nu mî-ar fi putuit inspira deci stimă şi respect. De ce visa acum să amorezat de el însuşi ? .De ce se osîndeşte el să fie veşnic ţeapăn, cu gesturile măsurate,cucompasul, de teamă ,că o mişcaremai violentă să-i deranjeze haina ori atitudinea ce a luat? Nu există pentru dînsul nimica neprevăzut, nimica nefăcut la timpul şi locul lui. Tinereţa lui nu rupe nici o stavilă pentru casă ,se reverse intr’un avânt de veselie. Totul este studiat în persoana lui şi de sigur înainte de-a eşi pe stradă îl văd stînd înaintea oglindeî ,ceasuri întregi surîzînd pentru ca să vază dacă aceasta nui-ar deranja un fir din musteţă. Salutarea, mersul, îmi aduce aminte acele păpuşi cari spun papa, maman, fără ca un muşchin al feţei lor să tresară. Nu întoarce capul, ci întreg corpul. E într’o veşnică grijă, îşi pipăie mustaţa,aranjată cu multă artă şi cravata ei după ultima modă. Ce-a vorbit ? Nu ştim.De sigur lucruri cari trec fără a fi observate, banalităţi. Trebue să fi fost într’o stare teribilă de plictis şi de enervare, că auzindu l vorbind mi-a venit să-i plîng de milă, să-i jelesc tinereţea lui jertfită aşa de prosteşte nevoieî stupide de-a poza ,pentru a fi socotit frumos. Cum aş fi voit, ca o soră mai mare, să-i iau braţul şi cu precauţiuni şi menajamente pentru a nu-i lovi amorul propriu, să-i spun că odată în viaţă omul este tînăr, că trebuie să se lase dus de toate impulsiunile generoase şi pline de viaţă, că simplicitatea şi naturalul niciodată nu au stricat cuiva, că atunci cînd cineva are norocul să fie bărbat, să fiu în adevăr cu sufletul bărbătesc, că în sfirşit prefer o bărbie nerasă, unei musteţe care ţine rob un om. Le-aşi fi spus toate acestea tînărului care îmi vorbea dar poate aşi fi predicat un pustiu, poate aşî fi fost luată drept nebună, şi am preferat să mă gîndesc la altceva pe cînd el îmi vorbea, imi vorbea de toate şi de nimic. 4 "-*-- OAETI și REVISTE Buletinul ministerului domeniilor’ n-nul 4 are următorul sumar : lege pentru înlesnire de pistă cumpărătorilor de bunuri mici. Lege pentru înlesnire de plată a arenzilor datorie statului. Lege pentru deschiderea unui credit de 2 milioane afectat la plata meiului și afurajului. Lege pentru deschiderea unui credit de 650.000 lei afectat la fondul Expoziţiei din Paris. Decrete regale ale numirilor făcute în personalul ministerului. Deciuni ministeriale pentru numiri şi .confirmări, idem. Idem,, pentruînființarea foilor sâptămînale pentru funcţionarii cari se deplasează. Idem, pentru împărţrea serviciului exterior al minelor în 4 regiuni. Diviziunea agriculturei : starea timpului şi semănăturilor din ţară de la 19 Iunie pînă la 12 Iulie. Circulară privitoare la reducerea taxelor căilor ferate, pentru vitele cari se vor transporta la munte. Serviciul statisticei generale referatul d-lui şef al serviciului prin care se supune rezultatul lucrărilor de pregătire şi revizuire a fonnul. statistice. Serviciul apelor minerale : acţiunea apelor minerale de la Govora asupra boalelor interne de dr. Toma Tomescu. Serviciul minelor: raportul d-lui inginer N. Păianu asupra pămînturilor neproductive din Dobrogea. Dare de seamă asupra expoziţiunei de cereale şi de făină romînească din Rotterdam şi Amsterdam de C. N. E Flock. Rapoarte economice.: Raportul d-nului G. JSleudl. Consul general la Anvers, din 18 (30) Aprilie 1899 asupra comerţului de grîne la anul 1898. Idem al consulului general din Hamburg pe anul 1898. Idem din Breslatt pe semestrul Octombrie 1898 pînă a Martie 1899. Idem din Constantinopole privitor la comerţul de prune. Idem din Constantinopol privitor la comerţul brînzaturilor în Turcia. Observaţiunile institutului meteorologic pe lunile Martie şi Aprilie 1899. mvENTima şi noutăţi Semnalator electric. — Corespondentul nostru din Palermo d. Elpido Spes ne scrie că de citeva zile funcţionează pe linia Circur-Etnea un semnalator electric pentru drumul de fier, inventat de un inginer din Catania cu numele Agatino Virgillito. Aparatul se compune dintr’o columnă de fier care prin ajutorul unor sîrme transmite fiecărui tren ce se găseşte pe linie trei semnale : unul optic de zi şi noapte pentru maşiniştii trenurilor, un al doilea acustic ce avizează pe cantonier de sositul trenului şi în fine un altul scris care apare purtind direcţiunea de unde trenul vine. Aceste semnale sunt simţite de aparatele columnei la doi sau mai mulţi chilometri înaintea ajungere! trenului; afară de asta, aparatul pune tot d’auna, printr’un mecanism automatic, semnalul de linie închisă pentru direcţiunea opusă aceleia a trenului în mişcare. Aşadar, semnalatorul electric de care ne ocupăm şi ale cărui experienţe au deşteptat un mare interes, are trei ţinte importante: a a-i viza automaticeşte pe maşiniştii trenurilor în mişcare de statul liniei, a anunta cantonierilor aproprierea trenului in mişcare şi, în sfirşit, a permite cantonierilor să comunice unii altora prin electricitate fiecare semnal convenţional. Telegraf fără sirmă şi tren elactric. ~ In Austro-Ungaria a început ■zilele acestea să se facă încercări cu trenurile electrice şi telegraful fără sirenă. încercările cu telegraful fără sîrma s’au făcut la Viena în Austria de la înnulţimea unui balon ridicat la o altitudine de o mie şase sute metri. Ele au reuşit de minune şi cei ce se aflau în balon au putut să comunice neîncetat ,şi în toată regula cu cel de pe pămînt. E uşor dar de înţeles ce resurse enorme poate să producă acest succes din punctul de vedere al navigaţiei aeriane. Cit despre încercările cu trenurile electrice, acestea au fost făcute de către o societate de căi ferate din Gyor în Ungaria, cu un tren compus din vagoane acumulatoare cu curent electric pe linia Kis-Czell-Eszterhaza. Experienţele însă nu s’au sfirşit încă,—şi, dacă în cele din urmă ele vor reuşi deplin, pe linia arătată, care e proprietatea privată a numitei societăţi, trenurile electrice se vor generaliza, urmind să circule deocamdată numai cite o oră pe fiecare zi. Asta va fi de altfel și prima linie cu tren electric in Ungaria. ------------—jtaaucgMta.'...—---- ■ — Mim safari noştri! arheolog* Primim următoarea scrisoare asupra căreia atragem atenţia tuturor acelora Cari se ocupă cu studiul monumentelor şi artelor vechi. Domnule director, Din întâmplare am dat de un joc în care se găsesc felurite rămăşiţe antice ale vieţii preistorice. Le-aşi cerceta cu deamănuntul, dar mai iatil, îmi lipsesc mijloacele şi cunoştiinţele şi al doilea este că la lucruri de asemenea natură singur statul, ori comuna au tot dreptul a se folosi de ele, dacă se interesează de aşa ceva. Numai din vre-o 2 m.c. de ţarină cît am scormonit în citeva ceasuri, am scos o mulţime hîrburi cărămizii sau negre, rămăşiţi dintr’un fel de oale, hîrgăe, chiupuri, captare, străchini, etc.,—unele cu toartă mică şi găurită, altele cu urmă de toartă cum se fac astăzi. Printre aceste sînt funduri întregi de ulcele (un fund de bîrgănaş, are patru picioare scurte) citeva hîrburi au şiruri de găurele, — î’i sfirşit, mai multe sfărîmături mici de diferite vase. Apoi cenuşă, cărbuni de lemn şi de beldii, zgură, scoici, dinţi, oase, relativ, am scos în mare înbelşugare , cremenea şi culbecii în mai mică cantitate. Cremenea e cu muchii ascuţite şi pare a nu avea nici o formă de uneltă artificială. Am mai scos un corn lung de 25 c. m., carbonizat şi negăurit pe din lăuntru. Poate e corn de cerb sau vîrful unui corn de bou. Nu ştiu. O falcă de cine cu toţi dinţii ei: măsele de bou şi cal, osul cotului mînei(?) drepte întreg. O turtă(?) carbonizată, probabil de orz, căci în masa materiei se cunosc fibrele pojghiţei grăuntelui. Doi idoli la fel, cu cite patru ochi fiecare. Faţa le este făcută astfel că nasul, gura şi bărbia e o fereastă neîtreruptă,maî ridicată de cît planul obrajilor. Unuia numai capul i-am găsit, celuîl’alt tot trupul pînă la burtă şi acesta are două braţe scurta şi pe piept două ţîţe, ceea ce arată că e o zeiţă. Din cite am observat, sînt două pături de rămăşiţi: cele mai însemnate se găsesc la o adîncime de 1 m. şi jumătate, pe un strat de nisip şi de lut galben amestecat cu prund calcaros, iar cele mai puţin însemnate, deasupra în stratul de lut negru, la o adîncime de jumătate metru. D’almintrelea, poziţia e astfel în cît n’ar atrage nici o atenţiune spre aşa ceva. O culme de deal, fără adăpost natural, înveliştea tuturor vînturilor, lipsită de vint de codru şi izvorul e la o depărtare de vr’o 500 m. Pînă azi, numai din spusele celor găsite, urmează că ele sînt rămăşiţe ale vieţii din vîrsta bronzului, căci deşi silexul e foarte primitiv, hîrburile arată că obiectele din cari făceau parte au fost bine lucrate. Zilele acestea poate o să mai cercetez şi de a fi ceva demn de publicat, scriu. De altfel puţinele lucruri despre cari am scris, sunt la mine acasă, la dispoziţia tuturor celor cari sunt în drept, spre încredinţare şi cercetare. Vă rog, domnule director, bine-voiţi a da aceasta spre publicare şi cu astă ocazie bine-voiţi a primi şi deosebitele mele consideraţii. 23 Iulie, 99. J. Botoşani—C. Rânghileşti, VARIETĂŢI Istoricul unui diamant faimos. — Curtea supremă din Engintera a refuzat de curind lordului Francis Hope, fratele şi moştenitorul ducelui de Newcasrte, permisia de a vinde faimosul diamant albastru pe care i l-a lăsat prin atestament cumnată-sa d-na Anna Adele IHope, cu condiţie însă de a’l păstraprintre bijuteriile de valoare ale familiei. Acest diamant vestit în toată lumea a fost adus din India de către voiajorul francez Tavernier şi cumpărat pentru Ludovic al XIV de către faimosul său ministru Colbert care ’i plăti două sute-două-zeci şi nouă livre şi il aşezăprintre sculele coroanei. Peste puţin timp insă, diamantul albastru fu scos din sertare şi pus, împreună cu celebrul rubin zis «Cote de Bretagne», in placa «Linei de aur» pe care o purta regele. In 1792 insă, cu ocazia furtului decorațiunilor regele, «Luna de aur»fu luat de către un anume Cadet Guillot care o duse la Londra și o vîndu. Atunci această admirabilă piatră fu tăiată în două bucăți inegale, dintre cari cea mai mare fu cumpărată mai tîrziu de către bogatul bancher Hope. Şi lordul Francis Hope care s’a ruinat oarecum şi vroia să adauge acum încă ceva la venitul sau de cinci zeci de mii franci pe an, dorea să vindă acest diamant albastru pentru suma de patru sute cincî-zecî mii franci, lucru insă pentru care îi trebuia autorizaţia curte! Supreme şipe care aceasta i l’a refuzat. După un expert care a depus înaintea curtei supreme din Engiitera cu ocazia judecare! acestui proces, diamantul albastru din colecţia Hope nu valorează actualmente mai mult de cit patru sute cinci-zeci mii franci, — şi aceasta pentru că de curind s’a descoperit un diamant de două ori mai mare decit al lordului Francisc Hope. Ulii Calaţi (Corespondenţă particulară a Adeveruluî) Politica conservatoare locală Ziarul Poşta de acum două-trei zile se încearcă cu multă trudă şi tertipuri de paraclisier, să dea o formală dezminţire, tuturor aserţiunilor cuprinse în corespondenţa din Galaţi pe care aţi publicat-o în numărul de Lunî al „Adevărului“. După părerea celor de la Posta, în tabăra aşa zisă conservatoare din localitate anuimente C£d ITKTi CCH1 pitetâ îfmroinw concordie , cu toţii trăesc uniţi ca în timpurile patriarcale şi nici chiar cea mai mică urmă de disensiune, nu domneşte în maaarea familie conservatoare !! Mai se silesc cei de la Posta, să facă şi spirit—de prost gust neapărat—pe socoteala corespondentului d-voastră, că de unde a văzut d-sa în Galaţi mai mulţi junimişti decît d-nii C. Nica, Toneanu şi Z. Filoti şi că cei nemulţumiţi au trecut cu toţii, cu arme şi bagaje, în clubul constituţionalilor ? Toţi—după Poşta — sunt conservatori de baştină şi chiar G. L. Aslan, Grigorie Malaxa — care pînă mai eri îl înjura de pogribanie,—vestitul comisar Drăgulescu, şi Steiie Zalariu, pînă mai eri colectivişti înfocaţi, s’au convertit şi au intrat în gironul bisericii lui Pacu-Creţescu şi sindrofia, şi astăzi sínt ena mi de cna su cu..... descendenţii vechilor boeri!! Dar, d-l Păcu Moise, directorul Poştei, ar fi trebuit să fie mai respectuos şi să aibe mai multă deferinţă către partizanii d-lui P. P. Carp, căci de la toamnă, cînd se numără bobocii, vom fi nevoiţi să tragem cu puşca pentru a da de un conservator pur şi vom asista din nou la ,o voire face ca aceea de la 1888, cînd acelaşi d. Moise Pacu, a fost cel întîi, care a trecut în tabăra d-lui D. Rosetti, după ce a înjurat pe defunctul Lascar Catargi, în gura mare, susţinînd că era un incapabil, care conducea partidul la peire. Sper că Poşta, în propriul interes al patronilor săi, îmi va cruţa displăcerea de a intra în această privinţă în destăinuiri mai amănunţite. Acum, ca unul ce n’am revoîe nici de slujbă, nici de gheliruri, nici de a-mi vîrî mina pînă în cot în lada primăriei, la capit. II § 22, mi se va ierta sper, să le zic puternicilor zilei, cari sînt cauzele slăbiciunei lor patente şi pentru ce numărul duşmanilor lor reali şi fireşti cresc pe zi ce merge. Mai întîi, înainte de alegeri, au făgăduit acelora cari au contribuit să-i cocoţească acolo unde se găsesc, cu mult mai mult decît ceea ce puteau da în realitate, ajunşi la putere. Fiind slabi şi în neputinţă d’a face faţă celor căzuţi de la putere, s’au văzut nevoiţi, a lăsa pe la locurile lor pe mulţi colectivişti, ale căror locuri erau rîvnite de partizanii lor und la riadullor mîncau amara pîine a opoziţiei. Astfel, au nenţinut în capul docurilor pe d-l inginer ştefănescu, protegiatul d-lor Orleanu şi Codaş din Brăila, care chiar de ar fi un al doilea Lesseps, îi este cu neputinţă să facă faţă la cele trei posturi ce cumulă, făr a le compromite pe toate şi anume : Şef al docijilor cu 1100 lei lunar „ „ „ plutitoare 500 Director sec. fluvial 800 Total 2400 lei Am zis căsibil, a dirigi materialmente imposeste cite trei servicii de odată şi incidentul vaporuluî „Principele Carol“ survenit prin faţa Siretului e o dovadă peremptorie e ceea ce susţinem, căci, dacă din o siigură ruptură a unui cerc de la un pison al maşinei vaporul trebue să stopes şi să fie remarcat la mal, aceasta dorşeşte o incapacitate notorie nu numai cu partea mecanicului, dar şi din partea celor ce ţin în serviciu. Acum, dar de la serviciul fluvial ne întoarcem pvirile spre cel maritim, aici vedem că de Istrati a ţinut în funcţiuni aceeaşi ga şi de colectivişti, compusă în mare parte din declasaţi din toate partidele şi că se pricep în ale marine! întocmai ca şi spiţerii în meşteşugul doftoricesc, şi ii aceea personalul îmbarcat în majoritate zdrobitoare strein, îşi bate joc de dînsa la orîce ocazie. Nu acuz fie! direct pe miniştri sau pe prefecţi pentru o atare stare de lucruri, ci pe afil de biurou de la diferite ministere, ori stăruesc de se menţin în posturile lor oameni cu totul nedestoinici, în ce privesc serviciul ce li se încredinţează. Popa Ploscă F. Nr. CARNETUL JUDICIAR Popa Plosă se divorţează de preoteasă. E gre ca un boloboc, abia ’şi tîrişte burdihanul, mare cît un burduf de untdelemn. Sudorile ’i trec şi gifîîe rău de căldăra zilei, dar vine să’şi susţie cererea le divorţ. Un nas roşu-vînat îi împodobeşte cinstita faţă, d’asupra unui stuf de păr ce zice că-i barbă şi mustăţi. Stă la bară, ţeapăn, cu spatele puţin Îndărăt, ca să ţie echilibrul burtei; mircile’i stau ascunse în buzunaru giubeldei. Preoteasa n’a venit. Preşedintele întreabă pe reclamant.— Prea sfinte, de ce vreai să te laşi de prea sfintă preoteasă ? — Prea sfintă, prea sfintă ea, spurcăciunea dracului ! Ptiu ! Face popa. Şi un scuipat mititel, numai cu gămălia de chibrit, îi sare dintre dinţi şi i se lipeşte pe burtă ca o mărgică. Gura porni continuă: — Preajsfintă ea ! Da dă unde 2 Are dar ? Dar fim eu. Presed'mnele ’i zice: — Sfii® nesfintă, s’o lăsăm încurc S’n s’o lăsăm! face popa. — Ia she spui, de ce vreai despărţirrre preoteasă ? —•laid că-i o stricată. — Cim nu-i întreagă “? — Baji întreagă’!, prea întreagă, că nu-i lireşte nici o mină, nici un g picior; da e o stricată, adică nu’i fec meie cuirse cade la casa ei. fi — Și o vină să aibă“? — Ce nă ? Numai una ‘t He he ! Toată ziu nu-i mai tace cloanţa. Zice că nu mai sînt bun de nimic, c’am îmbătrînit. i-i o beţivă, dar ştiţi o beţivă fără marginî. 1 ' Şi cun vorbeşte popa o muscă vine , sbîrmiind din aer şi i se aşează pe vîr- ful nasul 11 Şi mi’l gîdilă şi mi i pişcă. t Fără să o gindească mult, popa scoate ^ repede dreapta să gonească musca. Dar cînd ridift mina din buzunar o ridica c’o sticlă plină. . .4 . — Cel acolo taică ? îl întreba presidentul. „ . — Agiazmă, aghiazma! se grăbește să raspună popa. . . — Ba chiar taică ! striga preoteasa care toc ai a intrat pe uşă. Tablai Condelu suflet mistic (Himn) .... Cu ochi adîncî, străveziu ca ceara, trist copil, pornit-aî în drumul tau, croindu’ţî viaţa iluzorie şi tristă sub vălul ei. Ţî-au pus piedici multe şi perverse, te-au lovit ai tăi şî cei nemernici, te-au bîrfit în cor cei laşi, cei meschini şi crunţi..Dar mîndru şi rece n’ai cătat la ei şi sub toga visului şi credinţei tale, te-ai perdut în lumea construită în chipul fantasiei: spelunci şi castele, saloane şi ape... Visător lucean, aî suferit şi te-ai luptat o vreme în mijlocul lor ; maî apoi ca un Krist martir pe Calvarul plîngător ai stins din înaltul tău, ai surîs dispreţuitor şi ironic, resemnat şi trist. e-Palid efeb la optsprezece ani pios şi mistic, te-ai închis cu iselenţi scumpe şi de dragul lor ai renunţat la viaţa deschisă în faţa ta cu horizontan albastre, cu întinsul fiecărui azur de culmi , în nopţi de iSuferinţă cînd te-apasfi nostalgia unor vremuri duse şi altor vremuri netrăite, cînd te’ntrebi cumpănit la palanţa îndoeleî, îţi frîngi umilit genuchii in extaz superb şi înălţîndu’ţi pleoapele spre icoana sacrificării pentru dreptate şi adevăr, dornic te rogi şi crezi: — O Doamne, o, Doamne!.... E aşa de sublim să crezi astăzi !.. Atunci, balsam de mingîîere îşi resfiră deliciul pe sufletul tău, atunci glasul asurzit al chemării din urmă amuţeşte ca prin farmec şi desrobit porneşti în drumu’ţî beat de alte visuri, de alte iluzii. Poate lumea în care pluteşti nu -şi are sens pentru cei profani; poate ei te privesc cu spaimă ori cu ironie, ori poate batjocoritori te modelează după chipul lor asemuindu-te celor mulţi. Neputînd privi în zona superbă a acestei lumi, laşi, se reped să te zdrobească sub ura lor enormă ; dar, victima surîde iluminată divin prin ajutorul Dumnezeului milostiv, potolind stupidele brute, aruncîndu-le în negrul lor abis.... Ai pornit, poet neîntrecut, cîntînd glorios în poeme cum n’au mai fost pslume , rythmul lor sublim și inspirat, văpaia sub care tremură şi mor sufletele noastre, himnul lung de iubire şi de cirtec a potolit multe lacrămî, a mîngîiat suferinţele multor chinuri, a îndreptat paşii multor rătăciţi. O, din vremea aceea al ti, ai fost... Ţi-aî întors ochii spre imire şi ai suferit nespus ; dar fecioara pură şi curată neatinsă de priviri de băiat, nu s’a ivit înală în drumul tau în fată splendoarea ei virginală ; din val-vîiejul celor eşite în cale’ţi nici una nu-a dominat cugetul rebel, nici una nu le-a înlănţuit sub întreite lanţuri: de iulie, de visuri, de nebunie. .... Şi în aşteptarea misticei prinţese ai jurat să rămîi virgin şi ai rămas cast ca un înger şi aşa fior primi fraţii tăi în imperiul lor ceresc Solemn jurămînt .... In nopţie foaie albastre de vară, cînd luna undă şi rigală domneşte în cer, palid Ismael la sin»! îndureratei Agar, rătăceşti d’alungul cărărei pudrate ; nici trist, nici veel, picî un zeu copile în singurătatea amut ca mormîntul, închis ca un şanctar visezi pe margini de helestae albase, prin livezi solitare, prin cimitiruri smbre în puterea nopţii. Aşa te ‘Or, suflet mare şi mistic, cum trăeşti înmea ta, clasic pornindu’ţi lira eternă, cu visezi departe de agitări şi de lup zilnică a celor perverşi, cum domneşti1 mîngîerea melodiei nesfîrşite— preludiul cîntărei supreme.... luliu Dragomirescu. Dă ic Subscripţie Pent familiile ţăranilor împuşcaţi la Slatina Nilae Atanasiu, 2 lei; I. Dimitriu, 10 Iei ;Idor Z. Solomon, 20 bani; Matache Georseu, 50 bani; Grigore Manolescu, 50 hi ; Vasile Cernătescu, 20 bani; Ion Cexiu, 2 lei ; I. Constantinescu, 50 bai D. Simescu, 50 bani; Merse Gavriles 50 bani; P. Rădulescu, 20 bani; Mi Stătescu, 1 leu; Ilie T. Georgescu, J uu-î $. PrftgUil.Golgojin Popescu, Isa , Total. . . Lei 19 b. 60 Suma din urmă. . . Lei 4555 b. 60 Total. . . Lei 4575 b. 20 Nota. — Persoanele cari bine-voesc să subscrie sunt rugate să’șî semneze numele jit se poate de deslușit, pentru a nu mai i nevoiţi să revenim cu îndreptări. heninto — Duminică 1 August 1899— Spectacole Grădina Mitică Georgescu.—Trupa română de sub conducerea d-lor Greţu şi Tănăsescu, de la Teatrul Naţional din Craiova. In fiecare seară comedii şi canţonete. Grădina Boulevard.—Concert de orchestră. Grădina Bragadiru. — Concert de orchestră. Grădina Cosma. — Concert de orchestră. Grădina Bristol. — Concert de orchestră. Grădina Comercială. — In fiecare seară reprezentaţii de varietăţi ale unei trupe mixte. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor 31 Iulie In Bucureşti valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5°lo : 100' s; id. impr. 92, 5°ţ0100; id. 93, 5°|0 100; id. împr. 32Ms mil. 4°lo: 87/,; id. id. 50 mil. 4°10: 89 ; id. id. 274 mil. 4°10: 90; id. id. 45 mil. 4°2n: 90 ; id. id. 120 mil. 4% : 90 ; id. id. 90 mil. 96, 4°lo: 92; id. id. 180 mil. 98, Flo. 92. Scris func. rur. 50y„: 95l/(; id. 4°/0": 83/s id. urb. Buc. 5%:911/s ; id. id. Iași 5’ 0 87. Banca Naţ. 2725; agricolă, 356; scont, 323; soc. asig. Dac. Rom., 445; id. Naţ. 466; id. Constr., 75 căi ferate şi tramvay — ; fabr. băut. gaz, 132; Soc. romîne de tricotage —. Monedele s’au schimbat: Napoleonul, 20.35 Coroana germană 24.70; lira otomană,23 fi. austr. hirt., 2,13'/«; rubl. id. 2.70. Scont și avansuri: Banca nat. 7; id. Ugric. 10. Casa de dep. av. pe dep. 6. Devize: Cek: Londra 25.67*|e; Paris 101.05 ; Viena 212V« —Berlin 125.15 —trei luni: Londra 25.387» Paris 101.— Viena 210tj,; Berlin 123.70. In străinătate, valorile române au cotat azi: La Frankfurt, rent, rom., 81-88,5°|0— 99.95 ; id. 4%— 86.—; La Berlin : rent, rom , 91-92, 5°/0 —; id. 90, 4°!o-88.25 ; id., 91, 4»/0 88.30; id., 96,4%—88.40; id. 98,4o/°—89.80. La Paris: rent, rom 91-92, 5»/0 —; id. 4°|o —id. 4 l„ 92.Berlin imprum. munic. Buc. 95.80; Londra, Banca Rominieí 7.50. Valorile străine au cotat : Lozuri turcești, la Viena: 62.30; la Paris: 125.—: Banca otomană: 573. Renta ext. spaniolă: 61.22. Bursa cerealelor In străinătate grinele au cotat: Viena. Ultima oră : Grín de primăvară— L —7; Grív de toamnă fi. 8.58 ; Ovăz de toamnă fi. 5.67; Secară de toamnă fi. 7.04 Porumb de lucie-August fi. 4.09; Porumb de septembrie-Octombrie fi. 5.03. Budapesta. Ultima oră : Gríu de primăvară fi.7.— ; Gríu de toamnă fi. 8.49. Ovăz de toamnă fi. 5.36 Secară de toamnă f•72; Porumb de primăvară fi. 4.77. La New-York: gríü prompt, 74%; termin, recis; Porumb 364. Chicago: gríü prompt 688/s,gríü term. 41Ve, i Porumb 306/s. f! P Ti K » T TI C E R E A L E Bucureşti, 31 Iulie 1899 Tendinţa generală a streinătăţei este astăzi fermă, iar New-York şi Chicago anunţa urcări de aproape 0 centime pentru grift promt şi termin, remînînd numai porumbul mai slab susţinut. Constatăm, că faţă de pretenţiunile vinzătorilor, exportul râmine încă mult timp imposibil şi spre a da o idee de aceasta, luînd de pildă, Elveţia, care reflectează serios pentru grinele noastre superioare, totuşi nu poate oferi mai mult de lei 1750 vagonul predat Genua, deci un preţ care se cere de mulţi vânzători încă în ţară. Nici operaţiunea griului nou efectuată în Brăila cu lei 1380 nu pare a fi destinată exportului şi se vorbeşte că e o afacere pentru o speculaţiune proprie. Urcindu-se însă preţurile in streinătate, putem spera în o îndreptare a situaţiuneî. Porumbul rămîne foarte negligent in Brăila; pentru o cantitate de 7000 hectolitre 85 kgr. s’a oferit lei 6.37% hectolitre. Agaparut Pr.ioda ilustrată n rui 31 cuprinzind fermecătoare şi drăgălaşe modele de toalete conforme cu sezonul, nouî conbinafie de lucru pentru femei, precum şi un text literar îngrijit. Gratuit un Tipar în mărime naturală. Moda ilustrată Lîtiţ,“rul în toată ţara. Ultimele informaţiuni Harletiaa atmosferic Bucureşti Simbătă 12 August st. n. 12 ore z. In alt. mea- b.-era m pt.: - ■ . Temperatura aieruiin: * Vîntul: puţin vînt de la SSW. Starea cerului: f. noros. Temperatura max. de ieri: 26° Temperatura minimă de astăzi: 15s. Temperat, a variat la noi între 28° şi llo. Sîmbătă 12 August. — Timpul s’a răcit simţitor în toată ţara. In Moldova de sus şi la munte termometrul n’a ajuns nici pînă la 20 grade. Cea mai mare căldură a avut loc în Moldova de jos şi la Mare unde a bătut şi vîntul tăricel de la N şi NW. La Constanţa a avut loc temperatura cea mai ridicată 28 de grade. A ploat mai în toată Moldova, precum şi în unele localităţi isolate din partea de cîmpie a Munteniei. Barometrul este pretutindeni staţionar. D. Mihail G. Valerian, avocat în Capitală plecînd pentru citeva zile în Bulgaria, unde va asista la deschiderea expoziţiei din RusoiuC nu va trimite mai multe corespondenţi şi interviewuri asupra evenimentelor politice din principatul vecin Se ştie că d. Valerian a trăit ma multă vreme în Bulgaria, aşă ei cunoaşte foarte bine situaţia şi persoanele politice de acolo. Un incendiu puternic a distrus aseară la ora 12 fabrica de oglinzi şi rame a d-lui Săvuleanu de lingă biserica „Cuţitul de argint.“ Pînă la ora 2 noaptea focul nu fusese încă localizat. Ni se denunţă că de la judecătoria ocol. III din Capitală au dispărut mai multe dosare şi monitoare. Poliţia a anchetat şi a descoperit pe autorul s furtului, dar nu s’au luat încă măsuri in consecinţă. Trupa Dimitrescu, vestiţii gimnastici, se află actualmente in Australia. La întoarcerea lor din Africa vaporul «Moise» a tăiat o balenă colosală de 26 metri lungime şi 11 lăţime. Ei scriu amicilor că în Algeria, unde au dat o serie de reprezentaţiuni, an Antenamente de vară. Pentru sezonul de vilegiatură, administraţia Adeverului a înfiinţat, cu începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente : O lună In ţară 3 lei, în Străiînătate 5 lei. Două luni In ţară 5 lei, în străinătate 9 Iei.A avut de suferit o căldură de 56 grade. Se scrie din Alexandria (Egipet) că de la 18 Iulie şi pînă la a fost 3 cazuri de ciumă. August an Congresul internaţional din Baden- Baden a fost închis Vineri 30 Iulie. Toţi membrii au plecat in escursiuni. Delegaţii români d-nii, Joco, Alexandrescu şi Popescu, se vor întoarce Capitală pe la sfirşitul toate. m săptămineî vii Constituţionalul spune că d. Alexandru Marghiloman, ca membru al comisiunei consultative pentru atenuarea efectelor secetei, a fost contra distribuţiei ajutoarelor în natură la săteni şi că a fost de părere a se cumpăra mai bine frunzare nutreţ infinit de eftin in raport cu firul. Miercuri 4 August se va ţine un consiliu de miniştri la ministerul de interne Legaţiunea romînă din Olanda a comunicat ministerului de externe că in Amsterdam sa format de curind o societate pentru exploatări de petrole d in Romînia şi in special in judeţele Dîmboviţa, Prahova şi Buzău. Societatea, care se numeşte «Internaţionale Rumänische Petroleum Maatschappy» e pusă sub direcţiunea maî multor cunoscuţi exploratori, de petroled şi are un capital de 3 milioane de fiorini. Mărcile poştale de cite 5, 10 şi 15 bani precum şi cărţile poştale interne şi externe din vechea emisiune nu vor fi valabile decit pina la 1 Ianuarie 1606. înscrierile candidaţilor pentru şcoala de ofiţeri din Capitală au început deja. La 10 August vor începe examenele. Joi 5 August consiliul permanent al instrucţiune! va lua in discuţiune raportul comisiuneî însărcinate de ministerul instrucţiune! publice cu cercetarea aritmeticelor pentru şcoalele publice. La şcoala comercială gradul II din Bucureşti fiind 6 burse vacante şi la cea din Iaşi 10 burse, în zilele de’15 Septembrie se vor ţine concursuri la localurile ambelor şcoale. In intervalul de la 19—24 Iulie au fost protestate prin corpul portăreilor tribunalului comercial de Ilfov un număr de 288 poliţe şi frate. Ministerul de finanţe va da de la toamnă o nouă organizare actualei şcoli speciale de finanţe care era să fie desfiinţată anul acesta. Comisiunea pentru examinarea căpitanilor aspiranţi la gradul de maior __a Anri-iLVria^jjLdinte, şi coloneii Boerescu, Culcer, Vasiliu Năsturel, Corlătescu precum şi d. intendent Găman, membri. Barba Cons-Deplasări: D. Vasile Lascar la Darabani, D Delavrancea, primarul Capitalei, la tanţa. D. G. A. Scorţescu, deputat Paşcani, d. I. Teodorescu, redactor la „Adevărul“ Măcăreşti (Moldova). D. general Lahovary, Cimpu-Lung, d. dr. Istrati ministru al lucrărilor publice, la Cîmpina. D. Emil Costinescu, Sinaia. D. G. Panu soseşte Luna pentru două zile şi apoi secuiau (Neamtz). După cum am anunţat deja, la 2(14) August va avea loc la Rusciuk inaugurarea concursului regional şi a expoziţiei de maşini agricole. Un public numeros din România va asista. Se ştie că la 2 (14) August este serbarea naţională a urcărei pe tronul Bulgariei a principelui Ferdinand. Un funcţionar de la direcţia tramvaiului nou a delapidat vre-o 500 lei şi a dispărut din Capitală. Poliţia a trimes agenţi in diferite părţi pentru a-l prinde. Delapidarea «Ie Ia mi» Misterul de tăieri»© — Amănunte complecte — Am publicat primele date ce le-am avut asupra sinucidere! de la hotel Dacia. Acum revenim cu cele mai complecte amănunte in privința aceasta. Teodor Zamfirescu era de vre-o doul ani la serviciul sanitar ocupînd postul de copist plătit cu 150 lei lunar. El era repartizat la serviciul veterinar, unde se ocupa cu comptabilitatea acelui servicii, avind deplina încredere a superiorilor săi. Turquoise. Ion Ghiţun în Capitală întoarce la FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ 187 SECRETUL MILIONAREI MARE ROMAN DRAMATIC de Emile Richebourg l'ARTEA A TREIA BLANCHE DE SIMIANS XXII Fericire pierdută — Ce spui ? Doamne ! nu te înțeleg, zise dinsa. Ea se apropie de baron. — Lasă-mă, îi spuse el cu o voce blîndă, care contrasta ciudat cu vocea aspră a cuvintelor sale precedente, lasă-mă. Blanche, înmărmurită, devenea foarte serios neliniştită. De o dată, de Simione se sculă brusc, ridică braţele deasupra capului şi ieşi afară din cameră. Tinera fată rămase nemişcată, ca împietrită, şi turburată pînă In adîncul sufletului După iun moment, ea părea că se reînsufleţeşte; privi împrejur cu un fel de spaimă, apoi, acoperindu-şi faţa cu mîinile, porni pe plîns cu lacrimi arzătoare. Vai! erau lacrimi de durere, după lacrimi de bucurie ! Baronul reapăru. Părea foarte liniştit, dar era trist durerea îi se citea pe faţă şi ochii î i priviau rătăciţi. Tînăra fată veni spre dînsul, cu braţele întinse. Cu o mişcare ea îl opri. — Iubitul meu frate, dar ce ai ? strigă ea suspinînd din adîncul inimei. — Ah! ce am! zise el cu un surîs plin de amărăciune. Şi cuprinse pe sora sa cu o privire din care strălucea dragostea cea mai puternică. Suspinele tinerei fete se îndoiră. — Liniștește-te, scumpa mea mititică, zise baronul cu un accent plin de durere, nu e momentul de a vărsa lacrimi. „Ah ! mă întrebi ce am; ei bine, vei ști acuma. După o pauză el reluă cu o voce rară și gravă: — Blanche, sînt pe cale de a lua o hotărîre supremă, şi pentru ca să înţelegi bine căror sentimente mă supun, să-ţi fac cunoscut lucruri pe cari aşi fi voit să nu le ştii nici odată, aici este o mărturisire penibilă aceea pe care ţi-o voiu face. „Blanche, am călcat de multe ori datoriile mele, sunt vinovat faţă de mine şi mai mult faţă de tine. — Frate, te calomniezi! esclamă fata din ce în ce mai mirată şi mai neliniştită. — Nu, spun ce este, Blancho, m’am lăsat tîrit de patimă funestă şi în paguba mea am învățat să cunosc viața, în ultimii ani, am fost jucător şi prea iubiam plăcerea ; am asvîrlit într’o prăpastie averea care’mi venea de la baronul de Simione, tatăl nostru; mai mult, am contractat datorii în cari moştenirea pe care am primit-o la moartea mamei a fost înghiţită. Am voit să mă ridic ; de aceea m’am aruncat în afaceri pe cari le credeam bune şi cari erau rele, şi am complectat ruina mea. „Blanche, nu mai posed nimic, înțelegi ? nimic ! — Frate, tot ce’mî aparţine e al d-tale, ţi’l dau ! esclamă tînăra cu un avînt superb al inimii. Baronul dădu trist din cap. — Oh, răspunse el, îţi cunosc inima excelentă; dar, vai! ceea ce’mi oferi, ceea ce ai voie să’mi dai spre a mă sustrage loviturilor teribile ce creditorii sînt gata să’mi dea, nu mai există. — Ce zici ? — Blancho, am atins averea ta, care trebuia să’mi fie sfîntă, am înghițit-o cu a mea, te-am tîrît în ruina mea. — D -zeule! — Și o regret, continuă de Simione, mî-am călcat datoriile, sunt față de tine un mandatar necredincios. Ah ! ruina n’ar fi nimic, dacă nu ar fi consecinţele’i fatale ; și ele sínt îngrozitoare, înspăimîntătoare !... „E rușinea pentru mine, Blancho, rușinea, dezonoarea! — Oh ! frate, frate ! gemu fata. —ITam sfirșit, soră, mai ascultă ! „Numai măritișul tău cu Ludovic de Mégrigny mă putea salva, tu nu-i vrei; ei bine, să nu maî vorbim. „Dar eu sînt pierdut, pierdut ! Nu vrei să mai rămîn mult în situația în care mă găsesc. „Rușinea, dezonoarea! nu, nu nici o dată ! Oh ! baronul de Simiane dezobite să scape de rușine ; mai bine să moară! Blanșa asculta gîfîind, cu pieptul strîns de o neliniște oribilă. — Soră, reluă de Simiane cu un accent, dureros, hotărîrea supremă ce am luat e să mă omor. Fata șovăi ca izbită de un ciomag. — Nu, nu, nu vroi ! esclamă ea. — Blanso, zise baronul cu o voce surdă, a’mi zdrobi creerul e tot ce’mi rămîne de făcut. Și, brusc, scoase un țipăt teribil. — Adio, Blanso, adio, mult iubita mea soră ! zise de Simione suspinînd. El rezămă țeava revolverului de mijlocul franței lui. Un al doilea țipăt, și mai teribil decît cel d’Intriu, eşi din pieptul Blanşeî, şi pierdută, cu ochii rătăciţi, nebună de groază sări la fratele ei apucîndu’i cu violenţă brațul. — Lasă-mă, lasă-mă, zise el, prefăcîndu-se că vrea să’și desprindă brațul vroi să mor, trebue să mor ! — Nu, esclamă Blanşa cu putere. — Soră, moartea e cel mai bun voratj, arătat cu degetul! Nu, el tre- leac pentru mine, fiindcă, acum nimic nu mă mai poate scăpa dezonoare. — Ba da, ba de, frate ! Mă voi căsători cu d. de Mégrigny! — Ce zici ? esclamă baronul, care lăsa să m i se zmulgă pistolul. — Mă voi căsători cu d. de Mégrigny ! repetă fata, azvîrlind arma la cealaltă extremitate a odăeî. Atunci de Simione înconjură pe sora sa cu brațele și, cu transport, ca în delir, acoperi de sărutări fruntea și obrajii ei. Ea suspina și plîngea cu lacrimi fierbinți. Baronul căzu la genuchii ei ; îi ținea mîinile deasupra cărora își lipea buzele. — Ah, soră, scumpa mea soră, zise el cu lacrimi în voce, nu’mî scapi numai viața, ci onoarea fratelui tău, onoarea numelui de Simione. Deodată, fata scăpă un oftat adine, se clătină, închise ochii și căzu pe parchet. Pierduse cunoştinţa. Era efectul emoțiunilor teribile pe cari le încercase. Baronul chemă fata de casă și zise, arătîndu’l pe Blanșa, întinsă pe covor : — A leșinat, fă-o să’și revie în fire. — Dar ce s’a întîmplat ? întrebă Antoaneta, începînd să dea îngrijiri fetei. — O, mai nimic, o emoțiune mai vie. Consimte să ia pe d. de Mégrigny. — Ah ! făcu Antoineta. Și adaogă, dînd din cap : — Ești tare, domnule de Simione. O, da, era tare, mizerabilul, foarte tare. Cel mai dibaciu comedian nu și-ar fi împlinit poate așa de bine rolul odios pe care ii jucase. Blanșa se jertfea, el condamna pe sărmana copilă la o existenţă de durere şi lacrimi; dar ce îl importa pe acesta? Cînd triumfa, ce îi păsa zdrobirea altora ? Revenită în fire, Blanşa îşi aminti cele petrecute. Va urma.