Adevěrul, aprilie 1900 (Anul 13, nr. 3837-3863)
1900-04-02 / nr. 3837
Duminică 2 Aprilie 1900 Sitit insă cauze cari o vor prelungi în mod loc cel mai curios cerciţios. Valoarea terenurilor va scădea. Varul, cimentul, cărămida, lemnăria, ferăria, din cauza enormei producţii de anul trecut şi o suprimarea atitor mori lucrări publice, se găsesc in abundenţă şi pe preţ de nimic, ba chiar cu credite extrem de avantagioase. In acelaşi timp lucrătorii şi antreprenorii vor fi siliţi să ofere preţuri foarte joase. A construi deci case in anul acesta pentru cei ce vor putea, va fi o pleaşcă nemaipomenită. O casă va costa pe jumătate ca în alţi ani. Incit toţi cei ce au bani, toţi ce sunt cit de puţin înlesniţi, plus îndrăzneţii şi speculanţii, vor continua să construiască, poate mai mult ca oricînd. Prea multele construcţii au scoborit preţurile chiriilor, dar marea scoborire a preţului materialelor şi a terenurilor, va împinge la construire şi prin urmare la agravarea crizei de care ne ocupăm aci. Iată cercul viţios care ameninţă pe proprietarii de case. Index DIN STRESSATATE !usia şi Bulgaria Deoarece nişte zvonuri despre planuri şi aspiraţiuni bulgăreşti sunt puse de unii in legătură cu ştirea despre vizita împăratului Franz Josef la Berlin este interesant de a citi în senoi oficioasa Post din Berlin că actualmente este stabilit în mod absolut sigur că voiajul ministrului de războit bulgar colonel Paprikov n’are drept bază nici o misiune militară şi nici, vreuna politică. Asemenea şi împrejurarea că şeful departamentului de război şi princiar, colonel Dimitriev, directorul cancelariei operaţiunilor din marele stat-major, insoţia pe ministrul de război şi în călătoria sa in Rusia, a fost lămurită mai mult sai mai puţin. Acuma se ştie că acest din urmă a fost însărcinat cu misiunea de a studia organizaţia stat-majorului general rusesc, pentru a putea da o întocmire mai buna cancelariei operaţiunilor bulgăreşti. Asemenea s-a aliat pozitiv că misiunea cu care a fi însărcinat consilierul intim rus Kobeko nu e tocmai de mare importanţă nici chiar sub raportul financiar. După ştiri sigure el trebue să se mărginească, după ce va fi examinat starea adevărată a finanțelor statului, să înainteze un memoriu, la care să expună in ce chip s’ar putea asana mai bine criza financiară a Bulgariei. Guvernul rusesc insă n’a făcut nici un fel de promisiune și nici n’a luat vre-un angajament; el n’are de gind să scape pe Bulgaria de mizeria ei financiara nici pe calea unui ajutor direct, nici prin mijlocul de a garanta pentru un împrumut, bulgar in Franţa. Această enunciare a oficiosului berlinez este insă in contrazicere absolută cu informaţiunea telegrafică ce ne a transmis-o alaltăeri corespondentul nostru vienez, cum că Rusia este din contra hotărită să acorde Bulgariei un imprumut de cinci milioane de ruble în cazul cînd cei din Sofia ar consimţi la un control financiar din parteaprotectorului) principatului dunărean. Credem că zilele acestea faptele vor veni să arate definitiv care din aceste două versiuni atit de opuse este cea adevârâtă. * Tot in această privință se scrie din Sofia către «Neue Freie Presse» . Articolul pretins inspirat de ministerul de războiu și apărut in ziarul «Telegraf», articol care preconiza cedarea portului Burgas Rusiei şi indicarea unei convenţiunî militare cu Rusia, este combătut energic şi de presa noastră. In termeni osebit de aspri se exprima «Now Wetz» care declară că realizarea planurilor aventuroase ale «Telegrafeku» ar trebui să pericliteze independenţa Bulgariei. Dacă Bulgaria ar voi să obţină pe calea asta un reviriment in Macedonia, apoi n’ar avea o garanţie cum că Rusia s’ar mulţumi cu îndeplinirea dorinţelor ei actuale. Scopul urmărit se poate ajunge numai printr’o iniţiativa din partea Turciei, eventual printr’o presiune exercitată de marileputeri asupra Forţei. Datoria acelor factori drept al căror organ trece «Telegraful» ar fi aceea de a protege integritatea principatului, în loc de a o sacrifica. Propunerea „Telegrafului“ este o ruşine pentru Bulgaria, care în altă ţară s’ar pedepsi cu intentarea unui proces de înaltă trădare. Vrednică de relevat este şi o declaraţiune pe care o face comitetul macedonean din Sofia in Reformi, organul special al acestui comitet. In acea declaraţiune se zice că conducătorii mişcărei macedonene nu sunt cituşi de puţin dependinţi de guvernul bulgar. . Guvernului din Sofia nu i se acordă nici o influență asupra activitățeî comitetelor; pe de altă parte acestea se silesc totd’auna să evite orîce amestec in dezvoltarea internă a principatului. °f fT rs?vLf IMPRESIUNI fatal. E la mj- ^ pALAYRE Paris Azi Parisul e în sărbătoare : se deschide expoziţia! Franţa care timp de zece ani a fost frămîntată de Boulanger, de Panama şi de afacerea Dreyfus, Franţa arată lumeî întregi că totuşi a romas ţara minunată care stă în cepul civilizaţiuneî. Ea îşi arată cu atit mai mult puterea ei de muncă şi extraordinară vitalitate, cu cîre această superbă eflorescenţă a geniului ei, a săvîrşit-o în mijlocul celor mai tulbure timpuri, pe cînd patimile cele mai josnice se dezlănţuiau, pe cînd se batea lumea pe stradă, pe cînd militarizmul cutezător se părea că a pus piciorul pe grumazul, marei republici. Azi, Franţa reapare în vecînica ei slavă şi cine vine din Paris spune că închipuirea cea mai largă este depăşită de cea ce a reuşit să se facă acolo. S'au cheltuit milioane, dar s’au făcut lucruri minunate cari dovedesc că geniul francez încă trăeşte. Pe cînd politicianiî frămîntau murdara cocă politică, artiştii concepeaiî lucruri grandioase, învăţaţii cugetau şi experimentam industriaşii munceau ca să facă lucruri originale, inventatorii traiau departe în visul lor îndrăzneţ şi cînd timpul a sosit, cu toţii într’un singur gînd şi într’o singură uriaşă sforţare, au scos din pâmînt această operă grandioasă care să glorifice numele patriei franceze. Nu-mi place Parisul pe timpul expoziţiei. Ea se schimbă într’un oraş absolut cucerit de străini. Aceea ce se chiamă „adevâratul Paris", dispare sub valul lumeî străina care se grămădeşte timp de şaase luni din toate părţile lumeî,setoasă de a vedea ce a produs Franţa în răstimpul a zece ani de zile. Totuşi aşi dori să văd acest ensemblu, realizarea sforţărei comune, să o văd în totalul ei, fără a intra în detailuri, fără a m depinde în miile da nimicuri cari te fac să pierzi întregimea. De îl voiu vedea, anul acesta, acest întreg minunat, nu ştii. Ceea ce ştiu este că azi cînd este această sărbătoare a puterei intelectuale, a Franţei, mă duc cu gîndul în marele Paris, îl respir aerul lui, trăiesc din viaţa lui de muncă şi de sforţare continuă, această viaţă inteligentă, pe care unii cari n’o cunosc o numesc frivolă, fiindcă nu ştiu asta decît acea dintre Madelena şi Marea Operă, acea care se arată la Bullier şi la Moulin Rouges precum şi la Maxime. Ciţi sînt însă acei cari au observat viaţa cariterelor de muncă, cîţî au intrat prin laboratoriile savanţilor, cîţî ai gustat viţa literară şi artistică şi cîţî în sfirşit cunosc familia şi femeea franceză atît de calomniată de aceia cari o judecă după viaţa liberă şi libertină din cartierul latin şi din crenelele de noapte. Cu toata nenorocirile, cu toată decadenţa poliţiei franceze, Franţa a rămas tot în capul popoarelor şi tot ţara intelectuală din razele inteligenţei căreia se luminează lumea întreagă! Chiţibuş CART! SI REVISTE Evoluţiunea procedure! de Dem. I. Marinescu. O broşură in 8 de 68 de pag. Bucureşti, tipografia Speranţa. Raport general asupra igienei publice şi asupra stăreî sanitare a Capitalei pe anul 1899 de doctorul Nicolae Georgescu, medic şef al comunei. O broşură în 8 de 143 de pagini. Bucureşti, tipografia Carol Gobi Povestea vieţei. Anul I. N-rul 5, Joi 30 Martie. Robinson Crusoe admirabila operă a lui Foe, a apărut în traducere, in editura librăriei Steinberg. E cea mai complectă traducere românească şi e tipărită cu multă îngrijire. O lectură foarte recomandabilă mai ales copiilor. Prețul unui exemplar 2 lei. MEMENTO ~-Sămbătă 1 Aprilie 1900— — Şedinţă la Captulă şi Senat— Recepţie la ministerul de externe. Spectacole Teatrul Naţional. Lescaut, în beneficiu. Manon Teatre şi petreceri — Azi 1 Aprilie, se va da la Ateneîi concertul d-nei Emilia Rosanschi-Ostrogovich, cu concursul d-lor Giovacchili şi Borecky; la teatrul Lyric va fi concertul Kubelik. — Azi 1 Aprilie în sala Ovidiu o serată dansantă în folosul cantinelor şcolare, dată de elevii de la licee. Se vor juca: Rusaliile, Cinei-Cinei, Herşcu-bocciangiul. Vor fi danţuri, etc. — Azi la Teatrul Naţional se dă Manon Lescaut în beneficiu. —Azi Duminică 2 Aprilie se dă la Liedertafel serbarea pentru inundaţi. Va da concursul sau şi d. L Anestin care va juca pe Barbu lăutaru. Expoziţia universala din Paris Serbarea inaugurărei şi presa. — Astăzi Simbătă 1(14) Aprilie are loc inaugurarea expoziţiei universale din Paris. Presa franceză* a obţinut 350 de loturi, iar cea străină 150. In vasta sală unde va avea loc şedinţa de inaugurare, nu vor putea asista decit persoanele posedind bilete de invitaţiile. Controlul.—Ministerul de finanţe al republice! a dispus organizarea serviciului celor 43 de porţî de intrare în expoziţie şi a celor 9 porţî din anexa de la Vincennes, cari corespund cu 124 ghişeurî in Paris şi 23 la Vincennes. Serviciul de supraveghere e repartizat in 7 secţiuni la Paris şi 2 la Vincennes, iar sub-şefii controlor sunt însărcinaţi cu controlul încasării taxelor datorite de către concesionarii diferitelor stabilimente. Sub-ofiţerii germani la expoziţie.Au sosit la Paris 12 sub-ofiţeri din Berlin, cari vor face serviciul de gardieni pe lingă secţia Germaniei. Aceşti subofiţeri vor primi pe tot timpul şedere lor in Paris cite 12 fr. şi 50 b. solda zilnică, afară de locuinţă, care e lăsată pe seama statului. E bine înţeles călinşi nu vor purta uniforma lor militară, ci vor fi in ţinuta analoagă celeia a servitorilor curte din Berlin, purtind caschetă prevăzută cu un vultur imperial şi cu inscripţia : «Section d’Allemagne» Toţi aceşti 12 sub-ofiţeri cunosc corect limba franceză şi sunt puşi sub comanda vice-amiralului Rudolph din jandarmeria particulară a împăratului Germaniei. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor: valorile In străinătate cotat azi: La Frankfurt: renta rom., 5°l0 —.— —.—id. 4% —.—. La Berlin: renta rom, 5% —id.-----4% ; id. 91, 4’l0 —•— ; id. 96, 4% —.—; id. 98,4% —.—. La Paris: rent. rom. 5°|0 95.25; id. 4"[o 81.25; id. 4 Io —.—. Berlin imprum. munic. Buc. —.—. Londra, Banca Rominiei —.—. Valorile străine au cotat: Lozuri turcești, la Viena: —.— . Ia Paris: 125.75. Banca otomană: 581. Renta ext. spaniolă : 73.47. 31 Martie In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 93 ; Id. impr. 92, 5% 95 . ^ Id. 93,5% 95; : ald. 94 int. 5%—; Id. imp. 322 mil. 4% 80; Id. id. 50 mil. 4% 80; Id. id. 274 mil. 4%; 8D/2 id. id 45 mil. 4%; 8P/2 id. id. 120 mil. 4%; 8P/2 ' id. id. 90 mil. 96, 4%; 82i/2; id- id. 180 mil. 98,4% 82%; Bonuri de tesant împr. 175 mil. 5% —.— Seri-? fun”, rur. 5% : 93%; Id. id. id. 4%. 787,; Id. id. urb. Buc. 5%: 85/2; Id. id. laș! 5% 80. Banca Naț. 2340; agricolă, 328 ; scont, 294; soc. asig. Dac.-Rom., 446; id. Naț. 449; id. Constr. 50; căi ferate și tramway, — fabr. băut. gaz 105; Soc. română de tricotage.— Monedele s’au schimbat : Napoleonul 20.25. Marca germană 24.70; lira otomană—, fl. austr. birt. 2.11%, rubl. id. 2.70. Scont și avansuri: Banca nat. 8. — agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra. 25.5272—• Paris 100.25. Viena —.— Berlin. 124.35 trei luni Londra —.— Paris —.— Viena Berlin.— Pr. 1 Aprilie romine an Se ştie că regele serbează în fie- care an ziua naştereî sale la 8 aprilie. Anul acesta, Ibsa fiindcă 8 Aprilie cade în Sîmbăta Paştelui, regele şi-a expuţnat dorinţa ca să-şî serbeze ziua naştere! în ziua de Paşti. In acest scop se va oficia la mitropolie un Te-Deum în noaptea Paştelui, după înviere. Regina a asistat aseară la concertul, religios ce a avut loc la catedrala luterană. In vederea întocmirea unui regulament pentru poliţia sanitară a ocoalelor de vite din ţară, direcţiunea serviciului sanitar a cerut avizul tuturor medicilor veterinari de judeţe. D. I. Ganea, revizor şcolar al judeţului Putna a demisionat din acest post pe ziua de 1 Aprilie, pentru a-şî regula drepturile la pensie. Direcţiunea sanitară a adresat maî multe circulare medicilor veterinari de judeţe prin cari le atrage o deosebită atenţie asupra vitelor cari sunt încărcate prin vagoane cu anumite destinaţii, ordonind o inspecţie riguroasă asupra sănătăţii lor şi o desfiinţare radicală a acelor cari vor părea suspecte. Direcţia sanitară a trimis circulări către toţi medicii veterinari din ţară prin cari le comunică să aibă grija de a lua toate măsurile de precauţiune pentru a nu mai reapare epizootiile cari au bintuit multe judeţe din ţară, mai ales acum cu sosirea primăverei. Aseară d. Pompiliu Eliade a dezvoltat la Ateneu conferinţa sa asupra «Vieţei lui Isus». D. Eliad susţine că Isus ar fi grec şi această părere o scoate din înţelesul operei lui Renan. Conferenţiarul a avut un frumos Ediţia de dimineaţâ INFORMATICI In corpul didactic din capitală domneşte o vie agitaţie din cauza modului scandalos şl fără precedent In analele parlamentare de a se vota modificarea a cinci legi de invăţămlnt in două ore. E vorba ca profesorii să ţină o mare Întrunire de protestare. Aseară s’a răspîndit svonul că d. Delavrancea, primarul capitalei, ar fi demisionat din cauză că ministrul de interne i-a modificat bugetul primeniei. Controlînd acest svon, am aflat că ministrul va înapoia bugetul de abia astăzi. S' au făcut cîteva modificări, dar numai în ce priveşte sporirea lefurilor la cîţîva funcţionari. D. Delavrancea a declarat că nu se opune la aceste modificări şi nu face nici un caz de ele. Am spus că la ministerul de finance sosesc zilnic adrese pentru explicarea articolelor din noua lege a taxelor de timbru şi reptila din strada Clemenţei ne-a dezminţit furios. Or, iată ce zice direcţia sanitară printr-o adresă către medicii veterinari de judeţe: „Deoarece d-v. medici veterinari aţi cerut explicaţiuni asupra art. 19 alin. 8 din noua lege a taxelor de timbru şi înregistrare, am cerut şi noi lămuriri d-lui ministru de finance etc“. : Aşteptăm acum să vedem dacă o să ne dezmintă şi de data asta reptila poliţienească. succes. Eri s’au distribuit in cameră proectete de legi pentru incetăţenirea d-lor: Iustin Brinduşeanu din Tecuciu, Alexandru Hristodulu din Ferbinţi-Stroeştî Ilfov; loan I. Popa şi Ştefan Mihăileanu din Bucureşti; Mihali N. Ionescu, Sotir C. Biju, Spiru D. Paligora şi Gheorghi D. Paligora din Sofia. In serviciul închisorilor centrale s’au făcut următoarele numiri: D. Leonida Zarilopol în postul de registrator archivat’ la penitenciarul din Craiova, d. I. Babeş in acelaşi post la penitenciarul din Galaţi şi d. C. Iliescu copist la penitenciarul Văcăreşti, in locul d-lu Zarifopol înaintat. In ziua de 25 Aprilie se va inaugura noul palat al Casei de depuneri Deja a început de ori a se instala mobilierul palatului. Serviciul fluvial român care pînă activa se afla la ministerul de finanţe, direcţia timbrului, trece pe ziua de azi la direcţia serviciului maritim de pe lingă ministerul de lucrări publice. La ministerul de finanţe se lucrează încă la tablourile de numiri şi mutări ce urmează să se facă pe ziua de azi in serviciul exterior al vămilor. Cele mai multe reduceri la acest minister s’au făcut printre guarzii vamali , au fost suprimaţi peste 30 de Astăzi Sîmbătă a apărut «Moda Ilustrată» No. 14, cu ilustraţiuni reprezentînd toalete de ultimul model avind şi un tipar de prori pentru un cache-corset. 1 Aprilie.—Poisson d’Avril! Nemţii au pe Aprilsnari, englezii pe April-fcci, italienii pe Calandrino, numele păcălitului lui Boccacio, şi nominii au adoptat şi ei de la francezi păcăleala de 1 Aprilie. Acest obiceiu de a păcăli de 1 Aprilie pe cineva, de a’l ridiculiza, s’ar trage din biserica romană pentru a înfăţoşa maî bine suferinţele Mintuitoruluî, care a fost hărţuit in toate părţile. Sint insă păreri contrarii. Mulţi atribuie acest obiceiu vremeî luneî Aprilie. De abia de citeva veacuri păcăleala de Aprilie a apărut in Franţa şi apoi s’a respindit in toate ţările civilizate ale continentului. E probabil o rămăşiţă a unei festivităţi vesele, de la spartul carnavalului. Numele de Poisson d-Avril l’a dat Quitard tlupă Începutul perioadei pescărituluî şi in special se datoreşte interesantei descoperiri făcute in veacul al 16-lea pe coastele franceze, ciad s’a dat de picantele maevele, cari au fost botezate poisson d'Avril. Ct Utt^*,și in special in București, impo^Wul aceasta pariziană a intrat in moravurile societăței, macrelele sint foarte apreciate de gurmanzi și la 1 Aprilie avem de înregistrat multe farse pe socoteala inofensivei macrele de pe coastele..franței. Astăzi „gheşeftul ocultist“ reapare şi comitetul delegaţilor Camerei compus din d-nii P. Marinescu, Cantacuzino-Paşcanu, Anton Arion, Gr. Florian, M. Cantacuzino, Filip Corlătescu şi G. Poenaru, afirmă că afacerea de acum un an a devenit azi o necesitate folositoare pentru nenorociţii deposedaţi Văleni. E vorba ca proectul să treacă astăzi prin Senat. Ne mirăm cum Epoca şi Timpul, cari au dat alarma contra acestui gheşeft acum un an, tac astăzi. Ce samsar e la mijloc? De la Camera de comerţ — Şedinţa de ori — Şedinţa se deschide la orele 6 d. a., sub preşedinţia d-lui Assan. Camera încuviinţează a se stabili în ţară reprezentanţa unei societăţi belgiene constituită in scopul de a da o mai mare întindere fabricărei zahărului la noi. In consiliul de administraţie al societăţei figurează şi d-nii: Em. Costinescu, Allax’d şi Elias. Se mai aprobă înfiinţarea unei societăţi române sub numele Avintul, care are de scop a lua meşteşugul croitoriei din mîinile croitorilor străini. Se naşte o discuţie în chestia experţilor de falimente, la care iau parte il-ni!: Safta, E. Ionescu, Petrescu, Zâne, etc. Majoritatea e de părere a se lua serioase mări în ce priveşte numirea experţilor de falimente care era lăsată pînă azi la discreţia tribunalelor. D. Petrescu opinează a se fixa şi onorariile ce trebuesc date experţilor. Mai cere să se hotărească: aceşti experţi să fie numai români şi absolvenţi de şcoale comerciale, ori să fi avut un trecut comercial de 5 ani. Se respinge adresa d-lui Radivan de a fiu se maî permite rudelor de faliţi să deschidă prăvălii cu firme sub numele lor proprii. Se mai citeşte o adresă a intrepozitelor de la Giagoga, prin cari se cere a fi’excluşî’din mijlocul rampe f ace! samsar! din pricina cărora bursa oficială nu maî poate face nici o operaţie. D. Saita expune situaţia, arătind că nimeni nu se poate opune samsarilor din rampă, majoritatea adevărată este de beţivan! care te iau la bătae cind Îndrăzneşti să le sta! în cale. Maî iau parte la discuţia aceste! chestii d-niî Ionescu, Demetrescu-Mixea, şi Câlinescu. D. Gălinescu în deosebi cere desfiinţarea antrepozitelor de la gara de Nord. După ce vorbeşte şi d. preşedinte Assan, Camera încuviinţează întocmirea unui regulament pentru a se interzice samsarilor de vinuri să mai opereze in rampa de la Giagoga. La orele 7 si 45 m, şedinţa se ridică. _____ _. Unjhoseft Se pregătește în ascuns, trecerea următorului proees prin Senat: Art. 1.—Locurile dobindite de locuitorii comunei urbane Văleni-de-Munte din Prahova, in raza acelei comune, in virtutea legei de împroprietărire din 1864, se declară alienabile. Art. 2.—Toate Înstrăinările făcute de la legea de împroprietărire de la 1864 şi pină astăzi, în comuna urbană Vălenide-Munte, sînt şi ram invalabile, respectindu-se drepturile dobîndite prin sentinţe judecătoreşti definitive. De ce-i vorba ? Un proees identic a fost depus în Camera liberală şi ne aducem aminte că atunci ziarele conservatoare denunţau acest profes ca un gheşeft ocultist şi mulţi cetăţeni din Văleni au venit în Bucureşti pentru a protesta contra ilegalei deposedări.* noul regulament prin care eforia le-a tăiat lefurile şi le-a suprimat Întreţinerea pe care o aveau in spitale. Aceste nemulţumiri au crescut într’atîta, că in cele din urmă toţi internii au declarat greva, ajutaţi de farmaciştii externi şi incurajaţi de medicinist şi chiar de medicii spitalelor cari le recunosc dreptatea cererei lor. Bătaia de la spitalul Colţea Internii farmacişti au hotărit câneva şieri dimineaţă au trimis pe preşedintele societăţii studenţilor în farmacie să trateze cu d-nii efort pentru a vedea dacă nu se poate ajunge la o Înţelegere. Pe la orele 10 juni. pe cînd studenţii aşteptau răspunsul în faţa spitalului Colţea, sosi însă banditul Sachelaride, împreună cu mai mulţi bătăuşi, căutind să gonească pe studenţi. Nevroind să părăsească spitalul, studenţii au fost luaţi la bătaie. Numai acei cari avuseseră timpul să se ascunzi in camerele lor au scăpat de furia bandiţilor de la poliţie, întrunirea de la asociaţie După acest atac al poliţiei comandat desigur de către eforie, studenţii s’au intrunit la orele 1 jum. d. a. in localul asociaţiei. Aci au venit mulţime de studenţi medicinişti şi farmacişti în număr* de peste *100, şi au luat măsuri să reziste pînă la capăt în potriva regulamentului nou al eforiei. Fapta sălbatică a poliţiei a indignat şi maî mult şi a făcut ca toţi studenţii in general să ia partea farmaciştilor interni. N’a rămas in serviciul eforiei de cit farmacistul şef de la spitalul Colţea, d. Hincu, şind-rele Gărdescu şi Miculescu. Studenţii chemaţi la parchet In timpul cinci studenţi se aflau la asociaţie, un agent vine şi comunică ştirea că studenţii Manuc, Murgescu, Petrescu Michail şi Petrescu Nicolae sunt citaţi la cabinetul d-lu procuror Mironescu. Imediat toţi studenţi! in număr de peste 100, împreună cu mai multe studente, au pornit in corpore la palatul de justiţie. Nefiind în acel moment acolo d. procuror Mironescu, studenţii au fost primiţi de d. prim-procuror Miclescu. D-sa a afirmat tare că studenţii au dreptate, dar i-a rugat să păstreze o ţinută demnă şi să nu dea prilej la scandaluri ca cele petrecute la spitalul Colţea. D. Miclescu a ascultat peste 30 de studenţi. Interview cu directorul Eforiei Pentru ca să cunoaştem părerea d-lor efor! şi în special a directorului Eforiei, am căutat să obţinem un interview cu d. Rîmniceanu. Directorul Eforie! ne-a primit cu bună-voinţă şi ne-a declar’at din primul moment, că farmaciştii interni nici o data n’ai avut întreţinerea in spitalul’! de cit ca o concesiune, căci regulamentul Eforie! prevede aceasta numai mediciniştilor interni. Azi insă eforia nu maî poate acorda «favoarea» aceasta farmaciştilor şi deci s’a văzut nevoită a căuta să aplice regulamentul. Pricina a mai fost, după declaraţiile d-lui Rîmniceanu, că spitalurile nu au locuri suficiente pentru toţi internii, apoi că studenţii erau «scandalagii» etc. Intru cit priveşte neajunsul pricinuit de această grevă sutei linzilor spitalelor, cari înămin expuşi să sufere şi să moară fără a avea medicamente, d. Rimniceanu ne-a declarat că a avut deja înţelegere cu ministrul de războiu pentru a lua in locul greviştilor farmacişti militari: «Sint convins că serviciul nu va suferi» a terminat d-sa. Hotărîrile studenţilor Studenţii cer să rămină in condiliunile vechi, ori să li se dea cel puţin 60 lei pe lîngă cei 80 pe care-i aveau pină în prezent, dacă li se suprimă casa şi masa. Gu toţi» sint ferm decişi să conducă lupta pină la o deplină iz’bindă. La rlndu-î efor’ia cu începere de azi le-a interzis de a mai locui în spitale, seehestrindu-le bagajele pe cax’i ie au în camnerile lor. Dinşii însă nu se tem nici că au fost înlocuiţi, nici că Eforia ii sperie cu farmacişti militari. Ştiu bine că nu se vor găsi atiţi cîţî trebue spitalelor. Pentru azi dimineaţă studenţii hotăriseră să meargă in corpore la ministerul de interne ca să expună situaţia pe care Ie-a creat-o Eforia, iar după amiazi la orele 2 vor ţine o nouă întrunire la asociaţie. Marin, lăudat activitatea Camerelor şi a guvernului, d. Bădărăvi a spus că munca mare ce s’a depus i-a obosit pe unii dintre miniştri fel deci ar trebui ca aceştia să mi mai fie siliţi să rămie un guvern, pentru că în definitiv partidul nu trebue să ceară de la nimeni o muncă peste puterile de cari dispune. Oratorul adaugă că partidul conservator rămas fără concursul, junimiştilor a dovedit că a putut să răspundă grelei misiuni ce a avut de îndeplinit, dar conducătorii guvernului nu trebue să neglijeze majorităţile, ci să înţeleagă dorinţele ei şi să le îndeplinească. Sunt azi la partid oameni de mina întîia cari au fost lăsaţi la o parte şi alţii de mina a doua conduc, sint un minister. Partidul trebue să fie strîns unit şi să facă apel la toate valorile de cari dispune. * _ D. R. Ştefănescu, deputat de Severin, spune că miniştrii nu trebue să se ocupe numai de centru ci şi de judeţe. D-sa arata că in unele idealităţi conservatorii sint lăsaţi la discreţia liberalilor. Aşa se petrec ‘lucrurilela Severin, unde dictează d. Raila Izvoranu. * C. C. Olănescu luind cuvintul mulţumeşte d-lui Baduran pentru cuvintele măgulitoare ce i-a adresat, vorbeşte apoi de activitatea guvernului și Camerelor conservatoare. . * D. N. Fleva face declaraţii de conservatism şi se ocupă de întrunirea liberalilor. D-sa propune să se facă o contra-manifestare. * D. R. St. Delavrancea pronunţă un foarte aplaudat discurs prin care* face portretul lui Lascar Catargiu. D-sa arată meritele repausatului şef al partidului conservator şi serviciile pe care el le-a făcut tatei. D. general Manu vorbeşte în numele guvernului. D-sa spune că a fost autorizat de d. G. Gr. Cantacuzino să mulţumească majorităţilor pentru preţiosul concurs pe care l-au dat guvernului. D. general Manu recunoaşte că d. Bádároy a avut dreptate in tot ceea ce a spus şi declară că se va da satisfacţie tutulor cererilor legitime. Partidul, a spus d-sa, trebue să fie unit şi să facă apel la serviciile tuturor bărbaţilor de valoare. D. Take Ionescu spune că partidul conservator a dovedit că este in stare să guverneze numai cu propriile sale forţe. Şi o deosebire importantă intre partidul conservator şi cel liberal este că pe cîod partidul liberal de la moartea lui Ion Brătianu n’a mai putut guverna decit invocind continuu umbra acestuia, partidul conservator nu şi-a justificat niciodată actele punîndu-se la spatele umbrei lui Lascar Catargiu. De relevat faptul că atit d. C. Olănescu cît şi d. general Manu au lăsat să se înţeleagă in discursurile d-lor că consfătuirea de aseară a fost provocată de d. Baduran. Intr’adevăr deputatul de Iaşi a fost singurul carre a vorbit despre situaţia politică şi a accentuat asupra nemulţămirilor din partid. Prin urmare răspunsul d-lui general Manu şi declaraţiile d-sale nu au putut fi făcute fără o prealabilă înţelegere cu d. G. Gh. Cantacuzino şi ceî-l’altî miniştri . Şi dacă este aşa, atunci trebue să aşteptăm în curînd o remaniare. D. general Manu a mai anunţat că sesiunea Camerelor se va închide Luni seara. i de la Academie — Şedinţa de eri — O importantă şedinţă a ţinut eri Academia romina la ora 1 jum, după amiază. In sala de şedinţe se aflau vreo 28 membri academiciani, iar în loji peste 20 de ofiţeri de stat-major şi o mulţime de public.* D. general Const. Brătianu, şeful secţiei geografice de pe lingă statul major, a vorbit despre «harta geografica a intregei ţâri» la care au lucr’at ofiţerii statului major din 1890. D-sa a prezentat zeci de hărţi admirabil executate şi a fost Vitt felicitat de colegii d-sale. D. gener’al Br’ătianu a adus laude ofiţerilor statului major care au lucrat aceste hărţi topografice. * După d-sa a vor’bit d. Dimiti’ie Sturdza făcînd o dare de seamă a congresului aniversar al Academiei berlineze, la care d-sa a participat din partea Academie! romine. Şedinţa s’a terminat la orele 4 d. a. ■ * M. * ar. Greva internilor farmacişti Am fost ce! d’intriu cai’! Am arătat nemulţumirile internilor farmacişti de la spitalele eforie! civile, pricinuite de Consfătuirea majorităţilor Aseară s’a ţinut la d. C. Olănescu o excepţională consfătuire a majorităţilor. Asistau toţi miniştrii afară de d. G. Gr. Ganta,cuzino şi un număr mai mare de deputaţi şi senatori ca oricind. * D. Al. A. Bădărău a luat cel d’intîu cuvintul. D-sa a început prin a mulţămi in numele deputaţilor d-lui G. Olănescu preşedintele Camerei, pentru modul demn in care a prezidat şedinţele adunărea. Deputatul de Iaşi a vorbit mult asupra situaţiei politice şi a făcut multe aluziuni forte interesante. După ce a flde v Srus Arestarea studenţilor Asear’ă la orele 8 luni, studenţii farmacişti s’au întrunit din nou în localul societăţii lor din faţa teatrului, pentru a lua o deriziune pe ziua de azi. După sfirşitul întrunirei, unii studenţi in urma asigurărilor d-lui primprocuror că nu li se va face nimic, ar încercat să meargă pe la spitalurî unde-şî aveau locuinţele. Singur studentul Epure a avut mai mult curagiu, şi s’a dus, credul in vorbele d-lui procuror. Intrind insă pe poarta spitalului Colentina, studentul Epure s’a lovit piept la piept cu un cordon de sergenţi cari păzeaţi sosirea internilor’, in frunte cu 2 agenţi secreţi. Studentul intern a fost arestat şi dus la poliţie unde a stat pină la orele 10 noaptea. La 9 ore studenţi î mafiară de cele petrecute, şi au trimes o comisiune să ceară eliberarea colegilor lor. Dar poliţiştii au arestat întreaga comisiune. Tocmai la 10 ore cînd a sosit un alt grup de studenţi poliţia a fost silită sa dea drumul tuturor studenţilor. Toate spitalurile Eforiei au fost păzite astă-noapte de jandarmi şi sex agenţî. Poliţia întocmise liste de numele tutiror internilor grevişti pentru a-i aresta, crezind că-î vor face să înceteze greva. Marin. Forţa ziarului “ADEVERUL,, 39 TANA SINUCISULUI de CANAILLE BRUNO XXIV In căutarea sinucisului Pascal răspunse că da, și imediat şeful ordonă transmiterea unui text pe care el il compusese în pete două sute de localităţi din împrejurimile Parisului. Pascal nerăbdător ar fi dorit să aibă imediat un răspuns, şeful însă îl asigură că nu se putea aştepta unul mai curînd decît peste două ore. Cît de rau ’i-ar fi părut de aceste vecinice întîrzieri, medicul înţelese că n’avea ce face, către Paulina în curent cu făcuse şi rezultatele buia să aştepte, şi se hotărî să meargă în rue Chateaubriand, pentru a pune pe demersurile ce ce obţinuse. Cum eși în stradă opri o birjă, şi dădu birjarului adresa vicontelui de Fregeolles. Ii se părea că trăsura merge prea încet, că ar fi ajuns maî curînd la destinaţie pe jos, ideie ce ’şi-o fac toţi oamenii prea grăbiţi cînd se servesc de vreun vehicul. îşi închipuia cu cîtă nerăbdare îl aştepta biata Paulina şi regreta că-i aduce o ştire atît de puţin complectă şi de loc satisfăcătoare. In sfîrşit trăsura se opri la parta palatului. Pascal porunci birjarului să aştepte şi intră în palat. Primul servitor ce-l întîmpină îi zise: — Domnișoara vicontesă a plecat... Dacă aveți ceva să-i comunicați o puteți găsi la mînăstirea... unde locuiește fosta domnișoară Chesnecourt, logodnica domnului viconte... Servitorul era evident ambarasat. Nu știa cum să-i zică Malildei. Să-i zică pe numele de fată, nu-i venea, căci știa că cununia civilă avusese loc, să-i zică vicontesă, iar nu-i venea, căci nunta religioasă n’avusese încă loc... Pascal remarcă această ambarasare și cu toate grijile ce’l năpădiseră, cu toate supărările ce’l cuprinseră, nu îşi putu opri un zîmbet... Dar repede acesta dispăru de pe faţa-i şi se grăbi să iasă, să se urce din nou în trăsură şi să dea birjarului adresa mînăstireî. Altă serie de gînduri îl preocupa acum. Simţia un fel de satisfacţie la gîndul că opera de reabilitare a Matildei pe care o întreprinsese, reușise pe deplin. Altfel cum se explică plecarea atît de neașteptată și în momente atît de grele a Pauliei din rue Chateaubriand spre mînâstire ? Bunătatea Pauline! îi se arătă în lumina cea mai favorabilă. N’o răbdase inima ca să lase pe Matilda singură în aceste grave momente, pradă a unei duble durere, pricinuită de nevenirea atît de îngrijitoare a lui Antoine, și a durerei cauzata de cuvintele ofensătoare pe cari ea îi le aruncase cu o oră mai înainte... Și_ apreciind această bunătate a Pauline!, care se arăta cu atît mai mare, cu cît chiar ea era acum rănită adine, prin știrea fatală a 110tărîrei ce luase vicontele de a ’și pune capăt zilelor, Pascal trebui să se gîndească la Antoine. Odată pe calea aceasta, Pascal nu putu să nu’și spună că o femeie atît de bună cum era Paulina, nu putea să aibe un frate rău, și că deci Matilda trebue să aibe dreptate dacă afirmi, cumi-a spus-o lui, că Antoine este un suflet nobil şi bun... Este ? Cuvintul e deplasat, trebue să zică „a fost“, căci cine ştie unde zace acum trupul schilod, rece şi nemişcat, al aceluia care a fost vicontele de Fregeolles ! Deodată un gînd îi trecu prin minte lui Pascal, un gînd ce’l îngrozi ! Dacă Paulina în durerea ei mare ar fi spus Matildei adevărul, ’i-ar fi spus că Antoine nu mai trăieşte, că singur ’şi-a curmat firul vieţei ?... In starea în care o lăsase el pe Matilda, o asemenea ştire putea să aibe un efect mortal... şi fiorii îl petreceau la gîndul că întoreîndu-se la mînâstire ar putea să găsească pe Matilda într’una din acele stări, faţă de cari ştiinţa medicală se vede neputincioasă, neînstare să dea vreun ajutor... Gîndul acesta îl tortura atîta de mult încît îl făcea aproape să înebunească. Astfel cînd trăsura se opri în fața portei mînăstire, sări dintr’însa și fără a spune o vorbă trecu prin poartă, urcă repede scara și se îndreptă cu paşii mari spre uşa ce dădea în spre camera Matildei. De pe prag văzu pe Paulina șezînd înt’un fotoliu, cu ochii roșiți de lăcrămî, cu faţa palidă şi slăbită... Un om care n’ar fi trecut printri atîtea emoţii şi enervări ca doctorul Pascal Gerbier, ar fi constatat cu surprindere că Paulina de Fregeolles era o fată de o frumuseţe clasică, aşa cum o găsim pe tablourile maeştrilor italieneşti, reprezintînd pe acea Mater dolorosa, care ’și plînge pe fiul Dumnezeu. Pascal nu avu însă ochi pentru aceasta, ci dintr’o privire o întrebă pe Paulina asupra stăreî bolnavei. Paulina duse degetul la gură, în semn ca să evite de a face zgomot, și-i zise apoi cu vocea înecată de plîns : — Vai! Ce păcat am comis ! Ai am omorît-o pe biata fată. ” El tresări la auzul acestor cuvinte. Ii trecu prin gînd iarăși ideia ce-i venise atît de pe neașteptate în cursul drumului de la rue Chateaubriand la mînâstire. — Nu cumva, zise el în grabă, ai arătat Matildei scrisoarea, sau i-ai comunicat ceva despre trista întîmplare ?... Paulina care vroise să afle ce a făcut Pascal în tot timpul de la despărțirea lor și pînă în acest moment, răspunse pripit:— Nil, nu’i-am spus nimic... Nu’iam putut spune nimic... Nici măcar ertare n’am putut să-î cer pentru nedreptatea ce’i-am făcut... Cînd am venit am găsit-o într’ui fel de amorțire, acum însă văd că doarme... un somn foarte neregulat... Sînt atît de îngrijată, doctore... Nu maî putu să continue... Izbucrît într’un plîns pe care căuta să’l înăbușească cu batista pentru ca să nu deranjeze pe bolnava din camera de alături... Pascal căută s’o liniştească, şi ’i spuse: — După cum ’ţi-am comunicat domnişoară, Matilda se află într’o stare care cere cea maî mare îngrijire dar cită vreme nu intervin. noui complicaţiuni, existenţa ei nu o ameninţată... „Se înţelege de la sine că cele ce s’au petrecut azi dimineaţa aci n’af putut rămîne fără urmări, la o fire delicată cum este aceea a Matildei... Maî ales că — aceasta nu trebuie scăpat din vedere — biata fată a trecut probabil în ultimul timp prin grele lupte sufleteşti cari au avut o influenţă remarcabilă asupra organismului... „Ar fi însă greşit ca d-ta să te crezi singură vinovată a stăreî grave în care se afla Matilda... Neaşteptata mea apariţie, a avut de efec o emoţie cel puţin atît de mare ca nedreapta d-tale procedare; dacă deci există vină, apoi amîndoi suntem vinovaţi şi amîndoi trebuie să îngrijim de dînsa, pentru ca să-i redăm viaţa ,şi sănătatea...“ Paulina continuă să plîngă... (la urma) ye. . . aK