Adevěrul, aprilie 1900 (Anul 13, nr. 3837-3863)

1900-04-02 / nr. 3837

Duminică 2 Aprilie 1900 Sitit insă cauze cari o vor prelungi în mod loc cel mai curios cerc­­iţios. Valoarea terenurilor va scădea. Varul, cimentul, cărămida, lemnăria, ferăria, din cauza enormei producţii de anul trecut şi o suprimarea atitor mori lu­crări publice, se găsesc in abundenţă şi pe preţ de nimic, ba chiar cu cre­dite extrem de avantagioase. In acelaşi timp lucrătorii şi antreprenorii vor fi siliţi să ofere preţuri foarte joase. A construi deci case in anul acesta pentru cei ce vor putea, va fi o plea­­şcă ne­mai­pomenită. O casă va costa pe jumătate ca în alţi ani. Incit toţi cei ce au bani, toţi ce sunt cit de puţin înlesniţi, plus îndrăz­neţii şi speculanţii, vor continua să con­struiască, poate mai mult ca ori­cînd. Prea multele construcţii au scoborit preţurile chiriilor, dar marea scobo­­rire a preţului materialelor şi a te­­renurilor, va împinge la construire şi prin urmare la agravarea crizei de care ne ocupăm aci. Iată cercul viţios care ameninţă pe proprietarii de case. Index DIN STRESSATATE !­usia şi Bulgaria De­oare­ce nişte zvonuri despre pla­nuri şi aspiraţiuni bulgăreşti sunt puse de unii in legătură cu ştirea despre vizita împăratului Franz Josef la Berlin este interesant de a citi în senoi­ ofi­­cioasa Post din Berlin că actualmente este stabilit în mod absolut sigur că voiajul ministrului de războit­ bulgar colonel Paprikov n’are drept bază nici o misiune militară şi nici, vre­una po­litică. Asemenea şi împrejurarea că şeful departamentului de război şi princiar, colonel Dimitriev, directorul­ cancelariei operaţiunilor din marele stat-m­ajor, in­­soţia pe ministrul de război şi în călăto­ria sa in Rusia, a fost lămurită mai mult sai­ mai puţin. Acuma se ştie că acest din urmă a fost însărcinat cu mi­siunea de a studia organizaţia stat-ma­­jorului general rusesc, pentru a putea da o întocmire mai buna cancelariei o­­peraţiunilor bulgăreşti. Asemenea s-a aliat pozitiv că misiunea cu care a fi însărcinat consilierul intim rus Kobeko nu e tocmai de mare importanţă nici chiar sub raportul financiar. După ştiri sigure el trebue­ să se mărginească, după ce va fi examinat starea adevărată a finanțe­lor statului, să înainteze un memoriu, la care să expună in ce chip s’ar putea asana mai bine criza financiară a Bul­gariei. Guvernul rusesc insă n’a făcut nici un fel de promisiune și nici n’a luat vre-un angajament; el n’are de gind să scape pe Bulgaria de mizeria ei financiara nici pe calea unui ajutor direct, nici prin mijlocul de a ga­ranta pentru un împrumut, bulgar in Franţa. Această enunciare a oficiosului ber­linez este insă in contrazicere absolută cu informaţiunea telegrafică ce ne a transmis-o alaltă­eri corespondentul nostru vienez, cum că Rusia este din contra h­otărită să acorde Bulgariei un imprumut de cinci milioane de ruble în cazul cînd cei din Sofia ar consimţi la un control financiar din partea­­­pro­tectorului) principatului dunărean. Credem că zilele acestea faptele vor veni să arate definitiv care din aceste două versiuni atit de opuse este cea a­­de­vârâtă. * Tot in această privință se scrie din Sofia către «Neue Freie Presse» . Articolul pretins inspirat de ministe­rul de războiu și apărut in ziarul «Te­legraf», articol care preconiza cedarea portului Burgas Rusiei şi indic­area unei convenţiunî militare cu Rusia, este combătut energic şi de presa noa­stră. In termeni osebit de aspri se ex­prima «Now Wetz» care declară că rea­­lizarea plan­urilor aventuroase ale «Te­­legrafek­u» ar trebui să pericliteze in­dependenţa Bulgariei. Dacă­ Bulgaria ar voi să obţină pe calea asta un re­viriment in Macedonia, apoi n’ar a­­vea o garanţie cum că Rusia s’ar mul­ţumi cu îndeplinirea dorinţelor ei ac­tuale. Scopul urmărit se poate ajunge numai printr’o iniţiativa din partea Turciei, eventual printr’o presiune e­­xercitată de marile­­puteri asupra Forţei. Datoria acelor factori drept al căror organ trece «Telegraful» ar fi aceea de a protege integritatea princi­patului, în loc de a o sacrifica. Propu­nerea „Telegrafului“ este o ruşine pen­tru Bulgaria, care în altă ţară s’ar pe­depsi cu intentarea unui proces de înaltă trădare. Vrednică de relevat este şi o decla­­raţiune pe care o face comitetul mace­donean din Sofia in Re­for­mi, organul special al acestui comitet. In acea de­­claraţiune se zice că conducătorii miş­­cărei macedonene nu sunt cituşi de pu­ţin dependinţi de guvernul bulgar. . Guvernului din Sofia nu i se acordă nici o influență asupra activitățeî co­mitetelor; pe de altă parte acestea se silesc tot­d’a­una să evite orî­ce ame­stec in dezvoltarea internă a principa­tului. °f fT rs?vLf IMPRESIUNI fatal. E la mj- ^ pALAYRE Paris Azi Parisul e în sărbătoare : se deschi­de expoziţia! Franţa care timp de zece ani a fost frămîntată de Boulanger, de Pa­nama şi de afacerea Dreyfus, Franţa arată lumeî întregi că totuşi a romas ţara mi­nunată care stă în cepul civilizaţiuneî. Ea îşi arată cu atit mai mult puterea ei de muncă şi extraordinară vitalitate, cu cîre această superbă eflorescenţă a geniu­lui ei, a săvîrşit-o în mijlocul celor mai tulbure timpuri, pe cînd patimile cele mai josnice se dezlănţuiau­, pe cînd se batea lumea pe stradă, pe cînd militariz­­mul cutezător se părea că a pus piciorul pe grumazul, marei republici. Azi, Franţa reapare în vecînica ei sla­vă şi cine vine din Paris spune că închi­puirea cea mai largă este depăşită de cea ce a reuşit să se facă acolo. S'au cheltuit mi­lioane, dar s’au făcut lucruri minunate cari dovedesc că geniul francez încă tră­­eşte. Pe cînd politicianiî frămîntau mur­dara cocă politică, artiştii concepeaiî lu­cruri grandioase, învăţaţii cugetau şi ex­perimentam industriaşii munceau ca să fa­că lucruri originale, inventatorii traiau de­parte în visul lor îndrăzneţ şi cînd tim­pul a sosit, cu toţii într’un singur gînd şi într’o singură uriaşă sforţare, au scos din pâmînt această operă grandioasă care să glorifice numele patriei franceze. N­u-m­i place Parisul pe timpul expozi­ţiei. Ea se schimbă într’un oraş absolut cu­cerit de străini. Aceea ce se chiamă „a­­devâratul Paris", dispare sub valul lumeî străina care se grămădeşte timp de şaase luni din toate părţile lumeî,­setoasă de a vedea ce a produs Franţa în răstimpul a zece ani de zile. Totuşi aşi dori să văd acest ensemblu, realizarea sforţărei comune, să o văd în totalul ei, fără a intra în detailuri, fără a m depi­nde în miile da nimicuri cari te fac să­­ pierzi întregimea. De îl voiu vedea, anul acesta, acest întreg minunat, nu şti­i. Ceea ce ştiu este că azi cînd este această săr­bătoare a puter­ei intelectuale, a Franţei, mă duc cu gîndul în m­arel­e Paris, îl res­pir aerul lui, trăiesc din viaţa lui de muncă şi de sforţare continuă, această viaţă inteligentă, pe care unii cari n’o cu­­nosc o numesc frivolă, fiind­că nu ştiu asta de­cît acea dintre­ Madelena şi Marea Operă, acea care se arată la Bullier şi la Moulin Rouges precum şi la Maxime. Ciţi sînt însă acei cari au observat viaţa cariterelor de muncă, cîţî au intrat prin la­­boratoriile savanţilor, cîţî ai gustat vi­­ţa literară şi artistică şi cîţî în sfirşit cunosc familia şi femeea franceză atît de calom­niată de aceia cari o judecă după viaţa liberă şi libertină din cartierul latin şi din c­renelele de noapte. Cu toata nenorocirile, cu toată decaden­ţa poliţi­ei franceze, Franţa a rămas tot în capul popoarelor şi tot ţara intelectuală din razele inteligenţei căreia se luminea­ză lumea întreagă! Chiţibuş CART! SI RE­VISTE Evoluţiunea procedure! de Dem. I. Marinescu. O broşură in 8 de 68 de pag. Bucureşti, tipografia Speranţa. Raport general asupra igienei pu­blice şi asupra stăreî sanitare a Capitalei pe anul 1899 de doctorul Nicolae Georgescu, medic şef al comunei. O broşură în 8 de 143 de pagini. Bucu­reşti, tipografia Carol Gobi Povestea vieţei. Anul I. N-rul 5, Joi 30 Martie. Robinson Crusoe admirabila operă a lui Foe, a apărut în traducere, in edi­tura librăriei Steinberg. E cea mai com­plectă traducere român­ească şi e tipărită cu multă îngrijire. O lectură foarte reco­mandabilă mai ales copiilor. Prețul unui exemplar 2 lei. MEMENTO ~-Sămbătă 1 Aprilie 1900— — Şedinţă la Captulă şi Senat­— Recepţie la ministerul de externe. Spectacole Teatrul Naţional. Lescaut, în beneficiu. Manon Teatre şi petreceri — Azi 1 Aprilie, se va da la Ateneîi concertul d-nei Emilia Rosanschi-Ostro­­govich, cu concursul d-lor Giovacchili şi Borecky; la teatrul Lyric va fi concertul Kubelik. — Azi 1 Aprilie în sala Ovidiu o serată dansantă în folosul cantinelor şco­lare, dată de elevii de la licee. Se vor juca: Rusaliile, Cinei-Cinei, Herşcu-boccian­­giul. Vor fi danţuri, etc. — Azi la Teatrul Naţional se dă Manon Lescaut în beneficiu. —Azi Duminică 2 Aprilie se dă la Lieder­tafel serbarea pentru inundaţi. Va da concursul sau şi d. L Anestin care va juca pe Barbu lăutaru. Expoziţia universala din Paris Serbarea inaugurărei şi presa. — Astăzi Simbătă 1(14) Aprilie are loc i­­naugurarea expoziţiei universale din Pa­ris. Presa franceză* a obţinut 350 de lo­­t­uri, iar cea străină 150. In vasta sală unde va avea loc şedinţa de inaugurare, nu vor putea asista de­cit persoanele posedind bilete de invitaţiile. Controlul.—Ministerul de finanţe al republice! a dispus organizarea serviciu­lui celor 43 de porţî de intrare în ex­poziţie şi a celor 9 porţî din anexa de la Vincennes, cari corespund cu 124 ghişeurî in Paris şi 23 la Vincennes. Serviciul de supraveghere e repartizat in 7 secţiuni la Paris şi 2 la Vincennes, iar sub-şefii controlor­ sunt însărcinaţi cu controlul încasării taxelor datorite de către concesionarii diferitelor stabi­limente. Sub-ofiţerii germani la expoziţie.­­Au sosit la Paris 12 sub-ofiţeri din Ber­lin, cari vor face serviciul de gardieni pe lingă secţia Germaniei. Aceşti sub­ofiţeri vor primi pe tot timpul şedere­ lor in Paris cite 12 fr. şi 50 b. solda zil­nică, afară de locuinţă, care e lăsată pe seama statului. E bine înţeles că­­linşi­ nu vor purta uniforma lor militară, ci vor fi in ţinuta analoagă celeia a ser­vitorilor curte­ din Berlin, purtind ca­schetă prevăzută cu un vultur imperial şi cu inscripţia : «Section d’Allemagne» Toţi aceşti 1­2 sub-ofiţeri cunosc corect limba franceză şi sunt puşi sub coman­da vice-amiralului Rudolph din jandar­meria particulară a împăratului Ger­maniei. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor: valorile In străinătate cotat azi: La Frankfurt: renta rom., 5°l0 —.— —.—id. 4% —.—. La Berlin: renta rom­, 5% —id.-----4% ; id. 91, 4’l0 —•— ; id. 96, 4% —.—; id. 98,4% —.—. La Paris: rent. rom. 5°|0 95.25; id. 4"[o 81.25; id. 4 Io —.—. Berlin imprum­. munic. Buc. —.—. Londra, Banca Rominiei —.—. Valorile străine au cotat: Lozuri tur­cești, la Viena: —.— . Ia Paris: 125.75. Banca otomană: 581. Renta ext. spa­niolă : 73.47.­­ 31 Martie In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 9­3 ; Id. impr. 92, 5% 95 . ^ Id. 93,5% 95; : a­­ld. 94 int. 5%—; Id. imp. 32­2 mil. 4% 80; Id. id. 50 mil. 4% 80; Id. id. 274 mil. 4%; 8D/2 id. id 45 mil. 4%; 8P/2 id. id. 120 mil. 4%; 8P/2 ' id. id. 90 mil. 96, 4%; 82i/2; id- id. 180 mil. 98,4% 82%; Bonuri de tesant îm­pr. 175 mil. 5% —.— Seri-? fun”, rur. 5% : 93%; Id. id. id. 4%. 787,; Id. id. urb. Buc. 5%: 85­/2; Id. id. laș! 5% 80. Banca Naț. 2340; agricolă, 328 ; scont, 294; soc. asig. Dac.-Rom., 446; id. Naț. 449; id. Constr. 50; căi ferate și tramway, — fabr. băut. gaz 105; Soc. română de tricotage.— Monedele s’au schimbat : Napoleonul 20.25. Marca germană 24.70; lira oto­mană—, fl. austr. birt. 2.11%, rubl. id. 2.70. Scont și avansuri: Banca nat. 8. — agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra. 25.5272­—• Paris 100.25. Viena —.— Berlin. 124.35 trei luni Londra —.— Paris —.— Viena Berlin.— Pr. 1 Aprilie romine an Se ştie că regele serbează în fie-­ care an ziua naştereî sale la 8 a­­prilie. Anul acesta, Ibsa fiind­că 8 Aprilie cade în Sîmbăta Paştelui, regele şi-a expu­ţnat dorinţa ca să-şî serbeze ziua naştere! în ziua de Paşti. In acest scop se va oficia la mitropolie un Te-Deum în noaptea Paştelui, după înviere. Regina a asistat aseară la concertul, religios ce a avut loc la catedrala luterană. In vederea întocmirea unui regula­ment pentru poliţia sanitară a ocoalelor de vite din ţară, direcţiunea serviciu­lui sanitar a cerut avizul tuturor me­dicilor veterinari de judeţe. D. I. Ganea, revizor şcolar al judeţu­lui Putna a demisionat din acest post pe ziua de 1 Aprilie, pentru a-şî regula drepturile la pensie. Direcţiunea sanitară a adresat maî multe circulare medicilor veterinari de judeţe prin cari le atrage o deosebită atenţie asupra vitelor cari sunt încăr­cate prin vagoane cu anumite destina­ţii, ordonind o inspecţie riguroasă asu­pra sănătăţii lor şi o desfiinţare radi­cală a acelor cari vor părea suspecte. Direcţia sanitară a trimis circulări către toţi medicii veterinari din ţară prin cari le comunică să aibă grija de a lua toate măsurile de precauţiune pentru a nu mai reapare epizootiile cari au bintuit multe judeţe din ţară, mai ales acum cu sosirea primă­verei. Aseară d. Pompiliu Eliade a dezvol­tat la Ateneu conferinţa sa asupra «Vieţei­ lui Isus». D. Eliad susţine că Isus ar fi grec şi această părere o scoate din înţelesul operei lui Renan. Conferenţiarul a avut un frumos Ediţia de dimineaţâ INFORMATICI In corpul didactic din capitală domneşte o vie agitaţie din cauza modului scandalos şl fără prece­dent In analele parlamentare de a­ se vota modificarea a cinci legi de invăţămlnt in două ore. E vorba ca profesorii să ţină o mare Întrunire de protestare. Aseară s’a răspîndit svonul că d. Delavrancea, primarul capitalei, ar fi demisionat din cauză că ministrul de interne i-a modificat bugetul pri­meniei. Controlînd acest svon, am aflat că ministrul va înapoia bugetul de abia astăzi. S' au făcut cîte­va modificări, dar numai în ce priveşte sporirea lefu­­rilor la cîţî­va funcţionari. D. Delavrancea a declarat că nu se opune la aceste modificări şi nu face nici un caz de ele. Am spus că la ministerul de fi­nance sosesc zilnic adrese pentru explicarea articolelor din noua lege a taxelor de timbru şi reptila din strada Clemenţei ne-a dezminţit fu­rios. Or, iată ce zice direcţia sani­tară printr-o adresă către medicii veterinari de judeţe: „De­oare­ce d-v. medici veteri­nari aţi cerut explicaţiuni asupra art. 19 alin. 8 din noua lege a taxe­lor de timbru şi înregistrare, am ce­rut şi noi lămuriri d-lui ministru de finance etc“. : Aşteptăm acum să vedem dacă o să ne dezmintă şi de data asta reptila poliţienească. succes. Eri s’au distribuit in cameră proec­­tete de legi pentru incetăţenirea d-lor: Iustin Brinduşeanu din Tecuciu, Ale­xandru Hristodulu din Ferbinţi-Stro­­eştî Ilfov; loan I. Popa şi Ştefan Mi­­hăileanu din Bucureşti; Mihali N. Ionescu, Sotir C. Biju, Spiru D. Paligora şi Gheorghi D. Paligora din Sofia. In serviciul închisorilor centrale s’au făcut următoarele numiri: D. Leonida Zarilopol în postul de registrator archivat’ la penitenciarul din Craiova, d. I. Babeş in acelaşi post la penitenciarul din Galaţi şi d. C. Iliescu copist la penitenciarul Văcăreşti, in lo­cul d-lu­ Zarifopol înaintat. In ziua de 25 Aprilie se va inaugura noul palat al Casei de depuneri Deja a început de ori a se instala mobilierul palatului. Serviciul fluvial român care pînă a­­ctiva se afla la ministerul de finanţe, direcţia timbrului, trece pe ziua de azi la direcţia serviciului maritim de pe lingă ministerul de lucrări publice. La ministerul de finanţe se lucrează încă la tablourile de numiri şi mutări ce urmează să se facă pe ziua de azi in serviciul exterior al vămilor. Cele mai multe reduceri la acest mi­nister s’au făcut printre guarzii va­mali , au fost suprimaţi peste 30 de Astăzi Sîmbătă a apărut «Moda Ilustrată» No. 14, cu ilustraţiuni reprezentînd toalete de ultimul mo­del avind şi un tipar de prori pen­tru un cache-corset. 1 Aprilie.—Poisson d’Avril! Nemţii au pe Aprilsnari, englezii pe April-fcci, italienii pe Calandrino, nu­mele păcălitului lui Boccacio, şi n­omi­­nii au adoptat şi ei de la francezi pă­căleala de 1 Aprilie. Acest obiceiu de­ a păcăli de 1 Apri­lie pe cineva, de a’l ridiculiza, s’ar tra­ge din biserica romană pentru a înfă­ţoşa maî bine suferinţele Mintuitoruluî, care a fost hărţuit in toate părţile. Sint insă păreri contrarii. Mulţi atribuie a­­cest obiceiu vremeî luneî Aprilie. De abia de citeva veacuri păcăleala de Aprilie a apărut in Franţa şi apoi s’a respindit in toate ţările civilizate ale continentului. E probabil o rămă­şiţă a unei festivităţi vesele, de la spar­tul carnavalului. Numele de Poisson d-Avril l’a dat Quitard tlupă Începutul perioadei pes­­cărituluî şi in special se datoreşte in­teresantei descoperiri făcute in veacul al 16-lea pe coastele franceze, ciad s’a dat de picantele maevele, cari au fost botezate poisson d'Avril. Ct Utt^*,și in special in București, impo^Wul aceasta pariziană a intrat in­ moravurile societăței, macrelele sint foarte apreciate de gurmanzi și la 1 Aprilie avem de înregistrat multe farse pe socoteala inofensivei macrele de pe coastele..franței. Astăzi „gheşeftul ocultist“ reapare şi comitetul delegaţilor Camerei com­pus din d-nii P. Marinescu, Canta­­cuzino-Paşcanu, Anton Arion, Gr. Florian, M. Cantacuzino, Filip Cor­­lătescu şi G. Poenaru, afirmă că afacerea de acum un an a devenit azi o necesitate folositoare pentru nenorociţii deposedaţi Văleni. E vorba ca proectul să treacă astăzi prin Senat. Ne mirăm cum Epoca şi Timpul, cari au dat alarma contra acestui gheşeft acum un an, tac astăzi. Ce samsar e la mijloc? De la Camera de comerţ — Şedinţa de ori — Şedinţa se deschide la orele 6 d. a., sub preşedinţia d-lui Assan. Camer­a încuviinţează a se stabili în ţară reprezentanţa unei societăţi bel­giene constituită in scopul de a da o mai mar­e întindere fabricărei zahă­rului la noi. In consiliul de administra­ţie al societăţei figurează şi d-nii: Em. Costinescu, Allax’d şi Elias. Se mai aprobă înfiinţarea unei socie­tăţi române sub numele Avintul, car­e are de scop a lua meşteşugul croitoriei din mîinile croitorilor străini. Se naşte o discuţie în chestia exper­ţilor de falimente, la care iau parte il-ni!: Safta, E. Ionescu, Petrescu, Zâne, etc. Ma­jori­ta­tea e de părere a se lua serioase mări­ î­­n ce priveşte numirea experţilor de falimente car­e era lăsată pînă azi la discreţia tribunalelor. D. Petrescu opinează a se fixa şi o­­norariile ce trebuesc date experţilor. Mai cere să se hotărească: aceşti ex­perţi să fie numai români şi absolvenţi de şcoale comerciale, ori să fi avut un trecut comercial de 5 ani. Se respinge adresa d-lui Radivan de a fiu se maî permite rudelor de faliţi să deschidă prăvălii­ cu firme sub nu­mele lor proprii. Se mai citeşte o adresă a intrepozi­­telor de la Giagoga, prin cari se cere a fi’excluşî’din mijlocul rampe f ace! sam­sar! din pricina cărora bursa oficială nu maî poate face nici o operaţie. D. Saita expune situaţia, arătind că nimeni nu se poate opune samsarilor din rampă, majoritatea adevărată este de beţivan! care te iau la bătae cind Îndrăzneşti să le sta! în cale. Maî iau parte la discuţia aceste! chestii d-niî Ionescu, Demetrescu-Mix­ea, şi Câlinescu. D. Gălinescu în deosebi cere desfiinţarea antrepozitelor de la gara de Nord. După ce vorbeşte şi d. preşedinte Assan, Camera încuviinţează întocmirea unui regulament pentr­u a se interzice samsarilor de vinuri să mai oper­eze in rampa de la Giagoga. La orele 7 si 45 m, şedinţa se ridică. _____ _. Un­­jhoseft Se pregătește în ascuns, trecerea următorului proees prin Senat: Art. 1.—Locurile dobindite de locu­itorii comunei urbane Văleni-de-Munte din Prahova, in raza acelei comune, in virtutea legei de împroprietărire din 1864, se declară alienabile. Art. 2.—Toate Înstrăinările făcute de la legea de împroprietărire de la 1864 şi pină astăzi, în comuna urbană Văleni­­de-Munte, sînt şi ram in­valabile, res­­pectindu-se drepturile dobîndite prin sentinţe judecătoreşti definitive. De ce-i vorba ? Un proees identic a fost depus în Camera liberală şi ne aducem a­­minte că atunci ziarele conservatoare denunţau acest profes ca un ghe­­şeft ocultist şi mulţi cetăţeni din Văleni au venit în Bucureşti pentru a protesta contra ilegalei depose­dări.* noul regulament prin care eforia le-a tăiat lefurile şi le-a supr­imat Întreţi­nerea pe care o aveau in spitale. Aceste nemulţumiri au­ crescut în­­tr’atîta, că in cele din urmă toţi inter­nii au declarat greva, ajutaţi de farma­ciştii externi şi incurajaţi de medicinist­ şi chiar de medicii spitalelor cari le recunosc dreptatea cererei lor. Bătaia de la spitalul Colţea Internii farmacişti au­ hotărit câneva şi­eri dimineaţă au trimis pe preşedintele societăţii studenţilor în farmacie să tra­teze cu d-nii efort pentru a vedea dacă nu se poate ajunge la o Înţelegere. Pe la orele 10 juni. pe cînd studenţii aşteptau răspunsul în faţa spitalului Colţea, sosi însă banditul Sachelaride, împreună cu mai mulţi bătăuşi, căutind să gonească pe studenţi. Nevroind să părăsească spitalul, stu­denţii au fost luaţi la bătaie. Numai acei cari avuseseră timpul să se ascunzi in camerele lor au scăpat de furia ban­diţilor de la poliţie, întrunirea de la asociaţie După acest atac al poliţiei comandat de­sigur de către eforie, studenţii s’au intrunit la orele 1 jum. d. a. in localul asociaţiei. Aci au venit mulţime de stu­denţi medicinişti şi farmacişti în nu­măr* de peste *100, şi au luat măsuri să r­eziste pînă la capăt în potriva re­gulamentului nou al eforiei. Fapta sălbatică a poliţie­­i­ a indignat şi maî mult şi a făcut ca toţi studenţii in general să ia partea farmaciştilor interni. N’a rămas in serviciul eforiei de cit farmacistul şef de la spitalul Colţea, d. Hincu, şi­nd-rele Gărdescu şi Miculescu. Studenţii chemaţi la parchet In timpul cinci studenţi­ se aflau la asociaţie, un agent vine şi comunică ştirea că studenţii Manuc, Murgescu, Petrescu Michail şi Petrescu Nicolae sunt citaţi la cabinetul d-lu­ procuror Mironescu. Imediat toţi studenţi! in număr de peste 100, împreună cu mai multe stu­dente, au pornit in corpore la palatul de justiţie. Nefiind în acel moment a­­colo d. procuror Mironescu, studenţii au fost primiţi de d. prim-procur­or Mi­­clescu. D-sa a afirmat tare că studenţii au dreptate, dar i-a rugat să păstreze o ţinută demnă şi să nu dea prilej la scandaluri ca cele petrecute la spitalul Colţea. D. Miclescu a ascultat peste 30 de studenţi. Interview cu directorul Eforiei Pentru ca să cunoaştem părerea d-lor efor! şi în special a directorului Efo­riei, am căutat să obţinem un inter­view cu d. Rîmniceanu. Directorul Eforie! ne-a primit cu bună-voinţă şi ne-a declar’at din pri­mul moment, că farmaciştii interni nici o data n’ai­ avut întreţinerea in spitalul’! de cit ca o concesiune, căci regulamentul Eforie! prevede aceasta nu­mai mediciniştilor interni. Azi insă eforia nu maî poate acorda «favoarea» aceasta farmaciştilor şi deci s’a văzut nevoită a căuta să aplice regulamentul. Pricina a mai fost, după declaraţiile d-lui Rîmniceanu, că spitalurile nu au locuri suficiente pentru toţi internii, apoi că studenţii erau «scandalagii» etc. Intru cit priveşte neajunsul pricinuit de această grevă sutei linzilor spitalelor, cari înămin expuşi să sufere şi să moară fără a avea medicamente, d. Rimni­­ceanu ne-a declarat că a avut deja în­ţelegere cu ministrul de războiu pen­tru a lua in locul greviştilor farmacişti militari: «Sint convins că serviciul nu va suferi» a terminat d-sa. Hotărîrile studenţilor Studenţii cer să rămină in condiliu­­nile vechi, ori să li se dea cel puţin 60 lei pe lîngă cei 80 pe care-i aveau pină în pr­ezent, dacă li se suprimă casa şi masa. Gu toţi» sint ferm decişi să conducă lupta pină la o deplină iz’bindă. La rln­­du-î efor’ia cu începere de azi le-a in­terzis de a mai locui în spitale, seehes­­trindu-le bagajele pe cax’i ie au în ca­­mnerile lor. Dinşii însă nu se tem nici că au fost înlocuiţi, nici că Eforia ii sperie cu farmacişti militari. Ştiu bine că nu se vor găsi atiţi cîţî trebue spi­talelor. Pentru azi dimineaţă studenţii hotă­­riseră să meargă in corpore la ministe­rul de interne ca să expună situaţia pe care Ie-a creat-o Eforia, iar după amiazi la orele 2 vor ţine o nouă întru­nire la asociaţie. Marin, lăudat activitatea Camerelor şi a gu­vernului, d. Bădărăvi a spus că munca mare ce s’a depus i-a obosit pe unii dintre m­iniştri fel deci ar trebui ca aceştia să mi mai fie siliţi să rămie un guvern, pentru­ că în definitiv par­tidul nu trebue să ceară de la nimeni o muncă peste puterile de cari dis­pune. Oratorul adaugă că partidul conser­vator rămas fără concursul, junimişti­lor a dovedit că a putut să răspundă grelei misiuni ce a avut de îndeplinit, dar conducătorii guvernului nu tre­bue să neglijeze majorităţile, ci să înţeleagă dorinţele ei şi să le înde­plinească. Sunt azi la partid oameni de mina întîia cari au fost lăsaţi la o parte şi alţii de mina a doua con­duc, sint un minister. Partidul trebue să fie strîns unit şi să facă apel la toate valorile de cari dispune. * _ D. R. Ştefănescu, deputat de Seve­rin, spune că miniştrii nu trebue să se ocupe numai de centru ci şi de judeţe. D-sa arata că in unele ideali­tăţi conservatorii sint lăsaţi la discreţia liberalilor. Aşa se petrec ‘lucrurile­­la Severin, unde dictează d. Raila Izvo­ra­nu. * C. C. Olănescu luind cuvintul mul­ţumeşte d-lui Baduran pentru cuvin­tele măgulitoare ce i-a adresat, vorbe­şte apoi de activitatea guvernului și Camerelor conservatoare. . * D. N. Fleva face declaraţii de con­servatism şi se ocupă de întrunirea li­beralilor. D-sa propune să se facă o contra-manifestare. * D. R. St. Delavrancea pronunţă un foarte aplaudat discurs prin care* face portretul lui Lascar Catargiu. D-sa a­­rată meritele repausatului şef al parti­­dului conservator şi serviciile pe care el le-a făcut tatei. D. general Manu vorbeşte în nu­mele guvernului. D-sa spune­ că a fost autorizat de d. G. Gr. Cantacuzino să mulţumească majorităţilor pentru­­ pre­ţiosul concurs pe care l-au dat guver­nului. D. general Manu recunoaşte că d. Bádároy a avut dreptate in tot ceea­ ce a spus şi declară că se va da satisfacţie tutulor cererilor le­gitime. Partidul, a spus d-sa, trebue să fie unit şi să facă apel la serviciile tutu­­ror bărbaţilor de valoare. D. Take Ionescu spune că partidul conservator a dovedit că este in stare să guverneze numai cu propriile sale forţe. Şi o deosebire importantă intre partidul conservator şi cel liberal este că pe cîod partidul liberal de la moar­tea lui Ion Brătianu n’a mai putut gu­verna de­cit invocind continuu umbra acestuia, partidul conservator nu şi-a justificat nici­odată actele punîndu­-se la spatele umbrei lui Lascar Catargiu. De relevat faptul că atit d. C. Olă­nescu cît şi d. general Manu au lăsat să se înţeleagă in discursurile d-lor că consfătuirea de aseară a fost provocată de d. Baduran. Intr’adevăr deputatul de Iaşi a fost singurul carre a vorbit despre­ situaţia politică şi a accentuat asupra nemulţă­­mirilor din partid. Prin urmare răspunsul d-lui general Manu şi declaraţiile d-sale nu au putut fi făcute făr­ă o prealabilă înţelegere cu d. G. Gh­. Cantacuzino şi ceî-l’altî mi­niştri . Şi dacă este aşa, atunci trebue să aş­­teptăm în curînd o remaniare. D. general Manu a mai anunţat că sesiunea Camerelor se va închide Luni seara. i de la Academie — Şedinţa de eri — O importantă şedinţă a ţinut eri Aca­demia romina la ora 1 jum, după a­­miază. In sala de şedinţe se aflau vre­o 28 membri academiciani, iar în loji peste 20 de ofiţeri de stat-major şi o mulţi­me de public.* D. general Const. Brătianu, şeful secţiei geografice de pe lingă statul major, a vorbit despre «harta geogra­fica a intregei ţâri» la care au lucr’at ofiţerii statului major din 1890. D-sa a prezentat zeci de hărţi admi­rabil executate şi a fost Vitt felicitat de colegii d-sale. D. gener’al Br’ătianu a adus laude ofiţerilor statului major care au lucrat aceste hărţi topografice. * După d-sa a vor’bit d. Dimiti’ie Sturdza făcînd o dare de seamă a con­gresului aniversar al Academiei ber­­lineze, la care d-sa a participat din partea Academie! romine. Şedinţa s’a terminat la orele 4 d. a. ■ * M. * ar. Greva internilor farmacişti Am fost ce! d’intriu cai’! Am­ arătat nemulţumirile internilor farmacişti de la spitalele eforie! civile, pricinuite de Consfătuirea majorităţilor Aseară s’a ţinut la d. C. Olănescu o excepţională consfătuire a majorităţilor. Asistau toţi miniştrii afară de d. G. Gr. Ganta,cuzino şi un număr mai mare de deputaţi şi senatori ca ori­cind. * D. Al. A. Bădărău a luat cel d’intîu cuvintul. D-sa a început prin a mulţămi in numele deputaţilor d-lui G. Olănescu preşedintele Camerei, pentru modul demn in care a prezidat şedinţele adu­nă­rea. Deputatul de Iaşi a vor­bit mult asu­pra situaţiei politice şi a făcut multe aluziuni fo­rte interesante. După ce a fl­de v Srus Arestarea studenţilor Asear’ă la orele 8 luni, studenţii far­macişti s’au întrunit din nou în loca­lul societăţii lor din faţa teatrului, pen­tru a lua o deriziune pe ziua de azi. După sfirşitul întrunirei, unii stu­denţi in urma asigurărilor d-lui prim­­procuror că nu li se va face nimic, ar­ încercat să meargă pe la spitalurî un­­de-şî aveau locuinţele. Singur studentul Epure a avut mai mult curagiu, şi s’a dus, credul in vor­bele d-lui procuror. Intrind insă pe poarta spitalului Co­­lentina, studentul Epure s’a lovit piept la piept cu un cordon de sergenţi cari păzeaţi sosir­ea internilor’, in frunte cu 2 agenţi secreţi. Studentul intern a fost arestat şi dus la poliţie unde a stat pină la orele 10 noaptea. La 9 ore stu­­denţi î mafiară de cele petr­ecute, şi au trimes o comisiune să ceară eliberarea colegilor lor. Dar poliţiştii au­ arestat întreaga comisiune. Tocmai la 10 ore cînd a sosit un alt grup de studenţi poliţia a fost silită sa dea drumul tu­turor studenţilor. Toate spitalurile Eforiei au fost pă­zite astă-noapte de jandarmi şi sex agenţî. Poliţia întocmise liste de numele tuti­­­ror internilor grevişti pentru a-i aresta, crezind că-î vor face să înceteze greva. Marin. Forţa ziarului “ADEVERUL,, 39 TAN­A SINUCISULUI de CANAILLE BRUNO XXIV In căutarea sinucisului Pascal răspunse că da, și imedi­at şeful ordonă transmiterea unui text pe care el il compusese în pe­te două sute de localităţi din împre­jurimile Parisului. Pascal­­ nerăbdător ar fi dorit să aibă imediat un răspuns, şeful însă îl asigură că nu se putea aştepta unul mai curînd de­cît peste două ore. Cît de rau ’i-ar fi părut de aceste vecinice întîrzieri, medicul înţelese că n’avea ce face, că­tre­ Paulina în curent cu făcuse şi rezultatele buia să aştepte, şi se hotărî să meargă în rue Chateaubriand, pen­tru a pune pe demersurile ce ce obţinuse. Cum eși în stradă opri o birjă, şi dădu birjarului adresa vicontelui de Fregeolles. Ii se părea că trăsu­ra merge prea încet, că ar fi ajuns maî curînd la destinaţie pe jos, ideie ce ’şi-o fac toţi oamenii prea grăbiţi cînd se servesc de vre­un vehicul. îşi închipuia cu cîtă nerăbdare îl aştepta biata Paulina şi regreta că-i aduce o ştire atît de puţin complec­tă şi de loc satisfăcătoare. In sfîrşit trăsura se opri la parta palatului. Pascal porunci birja­rului să aştepte şi intră în pa­lat. Primul servitor ce-l întîmpină îi zise: — Domnișoara vicontesă a plecat... Dacă aveți ceva să-i comunicați o puteți găsi la mînăstirea... unde lo­cuiește fosta domnișoară Chesne­­court, logodnica domnului viconte... Servitorul era evident ambarasat. Nu știa cum să-i zică Malildei. Să-i zică pe numele de fată, nu-i venea, căci știa că cununia civilă avusese loc, să-i zică vicontesă, iar nu-i ve­nea, căci nunta religioasă n’avusese încă loc... Pascal remarcă această ambarasare și cu toate grijile ce’l năpădiseră, cu toate supărările ce’l cuprinseră, nu îşi putu opri un zîmbet... Dar repede acesta dispăru de pe faţa-i şi se grăbi să iasă, să se ur­ce din nou în trăsură şi să dea birjarului adresa mînăstireî. Altă serie de gînduri îl preocupa acum. Simţia un fel de satisfacţie la gîndul că opera de reabilitare a Matildei pe care o întreprinsese, reușise pe deplin. Alt­fel cum se explică plecarea atît de neașteptată și în momente atît de grele a Pau­l­iei din rue Chateaubriand spre mînâstire ? Bunătatea Pauline! îi se arătă în lumina cea mai favorabilă. N’o răb­­dase inima ca să lase pe Matilda singură în aceste grave momente, pradă a unei duble durere, pricinuită de nevenirea atît de îngrijitoare a lui Antoine, și a durerei cauzata de cuvintele ofensătoare pe cari ea îi le aruncase cu o oră mai înain­te... Și_ apreciind această bunătate a Pauline!, care se arăta cu atît mai mare, cu cît chiar ea era acum ră­nită adine, prin știrea fatală a 110­­tărîrei ce luase vicontele de a ’și pune capăt zilelor, Pascal trebui să se gîndească la Antoine. Odată pe calea aceasta, Pascal nu putu să nu’și spună că o femeie atît de bună cum era Pauli­na, nu putea să aibe un frate rău­, și că deci Matilda trebue să aibe dreptate dacă afirm­­i, cum­­i-a spus-o lui, că Antoine este un suflet nobil şi bun... Este ? Cuvintul e deplasat, trebue să zică „a fost“, căci cine ştie unde zace acum trupul schilod, rece şi nemişcat, al aceluia care a fost vicontele de Fregeolles ! De­odată un gînd îi trecu prin minte lui Pascal, un gînd ce’l în­grozi ! Dacă Paulina în durerea ei mare ar fi spus Matildei adevărul, ’i-ar fi spus că Antoine nu mai trăieşte, că singur ’şi-a curmat firul vieţei ?... In starea în care o lăsase el pe Matilda, o asemenea ştire putea să aibe un efect mortal... şi fiorii îl petreceau la gîndul că întoreîndu-se la mînâstire ar putea să găsească pe Matilda într’una din acele stări, faţă de cari ştiinţa medicală se ve­de neputincioasă, neînstare să dea vre­un ajutor... Gîndul acesta îl tortura atîta de mult în­cît îl făcea aproape să îne­­bunească. Ast­fel cînd trăsura se o­­pri în fața portei mînăstire, sări dintr’însa și fără a spune o vorbă trecu prin poartă, urcă repede scara și se îndreptă cu paşii mari spre uşa ce dădea în spre camera Ma­tildei. De pe prag văzu pe Paulina șezînd înt’un fotoliu, cu ochii roșiți de lăcrămî, cu faţa palidă şi slă­bită... Un om care n’ar fi trecut printri a­­tîtea emoţii şi enervări ca doctorul Pascal Gerbier, ar fi constatat cu surprindere că Paulina de Fregeol­les era o fată de o frumuseţe clasi­că, aşa cum o găsim pe tablourile maeştrilor italieneşti, reprezintînd pe acea Mater dolorosa, care ’și plînge pe fiul Dumnezeu­. Pascal nu avu însă ochi pentru a­­ceasta, ci dintr’o privire o întrebă pe Paulina asupra stăreî bolna­vei. Paulina duse degetul la gură, în semn ca să evite de a face zgomot, și-i zise apoi cu vocea înecată de plîns : — Vai! Ce păcat am comis ! Ai am omorît-o pe biata fată. ” El tresări la auzul acestor cuvin­te. Ii trecu prin gînd iarăși ideia ce-i venise atît de pe neașteptate în cursul drumului de la rue Cha­teaubriand la mînâstire. — Nu cum­va, zise el în grabă, ai arătat Matildei scrisoarea, sau i-ai comunicat ceva despre trista în­­tîmplare ?... Paulina care vroise să afle ce a făcut Pascal în tot timpul de la des­părțirea lor și pînă în acest mo­ment, răspunse pripit:­­— Nil, nu’i-am spus nimic... Nu’i­­am putut spune nimic... Nici măcar ertare n’am putut să-î cer pentru nedreptatea ce’i-am făcut... Cînd am venit am găsit-o într’u­i fel de amorțire, acum însă văd că doar­me... un somn foarte neregulat... Sînt atît de îngrijată, doctore... Nu maî putu să continue... Izbuc­­rît într’un plîns pe care căuta să’l înăbușească cu batista pentru ca să nu deranjeze pe bolnava din came­ra de alături... Pascal căută s’o liniştească, şi ’i spuse: — După cum ’ţi-am comunicat domnişoară, Matilda se află într’o stare care cere cea maî mare în­grijire dar cită vreme nu intervin. noui complicaţiuni, existenţa ei nu o ameninţată... „Se înţelege de la sine că ce­le ce s’au petrecut azi dimineaţa aci n’af­ putut rămîne fără urmări, la o fire delicată cum este aceea a Ma­tildei... Maî ales că — aceasta nu trebuie scăpat din vedere — biata fată a trecut probabil în ultimul timp prin grele lupte sufleteşti cari au avut o influenţă remarcabilă a­­supra organismului... „Ar fi însă greşit ca d-ta să te crezi singură vinovată a stăreî gra­ve în care se afla Matilda... Nea­şteptata mea apariţie, a avut de efec o emoţie cel puţin atît de mare ca nedreapta d-tale procedare; dacă deci există vină, apoi amîndoi suntem­ vinovaţi şi amîndoi trebuie să îngrijim de dînsa, pentru ca să-i redăm viaţa ,şi sănăta­tea...“ Paulina continuă să plîn­­gă... (la urma) y­e. .­ . a­K

Next