Adevěrul, mai 1900 (Anul 13, nr. 3864-3894)
1900-05-01 / nr. 3864
Ltinî I Mait» 1900 dese că în armata nu merge totul după pofta lui Milan. In cabinetul actual de asemenea lipseşte nuitatea necesară unei cooperărieficace. Toţi sunt duşmani ai libertatei, inamici ai unei desvoltărî progresive a Serbiei. Dar nu se înţeleg între ei. Vlad,m şi Vukaşin se urăsc. Vukaşin Petrovicî, ministru de finanţe, îşi cunoaşte importanţa, dar este în continuu respins de arogantul şi ambiţiosul VladanGeorgevicî. Lupta angajată între ei acum citiva ani s’a potolit un moment la ordinul lui Milan, dar se accentuează astăzi in urma numeroaselor intrigi cari domnesc la curtea din Belgrad. * In fine, corespondenţa din ziarul emigraţilor constată că se formează mereu mici comploturi, îndreptate care in contra lui Milan care în contra lui Alexandru. Consilierii lui Milan ii şoptesc că regele este prea tinăr ca să domnească, că Serbia are nevoie de o mină puternică, şi că n’o să poată înainta decit sub directa conducere a lui Milan. Alexandru de asemenea îşi are partidul său, format din toţi nemulţumiţii şi dinamicii reginei. Poporul, martor al acestei lupte de ambiţiuni, nu aşteaptă nici un rezultat fericit de pe urma acestor intrigi, din cari se pare că tot Milan va esi triumfător, cu coroana regală pe cap. Fid. IMPRESIUNI şi PALAVRE ! Patimile Iubire! De abia eşită din şcoală, cu capul plin de iluzii, aspirînd să iubească dar nu iubind pe nimeni, deodată pe neaşteptate, a simţit că iubeşte... Şi dragostea în suflet face ravagii, ticăra copilă se desnădăjdueşte, căci amorul ei este după dînsa ceva nebun. Intre ea şi fătul frumos al gândurilor sate se deschide o prăpastie. (I desparte totul şi rangul social şi naţionalitatea şi religiunea şi apoi el nici nubănueşte că a adus desperarea în inima unei copile de optsprezece ani... Ca să facă, ce să facă? Iţi vin gînduri sinistre, ginduri de sinucidere, căci dragostea aceasta o doboară, se vede în neputinţă de a lupta în potriva ei. A căutat să-l uită şi nu a fost în stare şi în capul acestei copile n'a putut veni soluţiunea cea mai practică, aceea de a merge drept înainte, spre ţinta, către care se simte împinsă. Să se omoare! Eată de sigur o soluţiune nesăbuită. Moartea poate veni oricînd, o poţi chema la fiecare moment. Da ce dar cînd eşti hatorit să recurgi la urma timei la acest mijloc de liniştire, de ce n'ai încerca mai mdltu toate cele- alte mijloace?. -ţi pasă că te despart de el atîtea piedici? Ca bărbat nu refuză niciodată dragostea unei fete tinere şi frumoase.Ce’ţ rpasă dacă este străin neamului şi relegiuei tale ! Dragostea nu cunoaşte asemenea deosebiri. Ea nu ştie de cit o singură lege, aceea care porunceşte la două fiinţe ca într’un singur dor, ca tetr’o singură flacără să ardă şi să Intoneze cîntecul dulce al triumfului vieţeî asupra morţei. Se poate ca să meargă spre peire; e au putinţă ca o clipă de fericire să o răscumpere cu ani de ruşine ori da suferinţe. Are insă leacul gata. Dacă este hotărîtă să moară fiindcă nu -1 poate iubi, tot aceiaşi hotarire o poate lua mai apoi, dînia şi moartea fiind că a iubit... E posibil chitor că atunci ,cînd va cunoaşte toate tainele iubireî, imaginaţiunea pe care l-o îilfierbînta farmecul necunoscutului, să se răcească şi să vază lumea aşa cum aste, fără plăceri extrem de mari, fără dureri prea doborîtoare — un fel de just mijloc în care plictisul este atot stăpînitor şi banalitatea unor senzaţiuni de brdhi interior.. KU) ip... nu trebue să moară înainte de a cunoaşte iubirea. Să-şi facă datoria sfîntă către natură, să treacă pe acolo pe nade este fatal să treacă şi ceea-ce va face* nu va fi nimica nou, aşa s'a întâmplat de cînd e lumea aceasta şi aşa se va întimpla cu ea va fiinţa. Chiţibuş Poşta lui Chiţibuş: Tottote. Bună dar prea lungă.— Julietta. Loco. Nu merge. us pe cîmpul de războiu Corespondentul lui Times la Smaldeet Ulegi aliază că proclamațiunea lordului Roberts n'a produs de cit prea pufin efect in acest district. ,,M’au mai rămas în ferme de cît femei, scrie corespondentul; pretutindeni acelaș lucru; bărbații sint la războiu iar femeile ram in la fermă pentru a face apel la clemenţa noastră. Fermierii combatanţi afi Lisate şi vite şi cai; lordul Roberts a luat cu sine anuntalele, dind evitanţă in schimb. «E exasperant modul in care coloanele bure scapă sub ochii noştri cu convoiuri e lor». Cecil Rhodes se va duce în curind in Rhodesia,dar evitind drumul prin Kimberley. Se va Îmbarca cu destinaţia la Beira, de unde va porni In interiorul ţarei. Ştirea in privinţa unei Încercări de asasinat inpotriva mareşalului Roberts seresminte in mod oficial. Se pare însă că a fost un complot în scop de a se încerca asasinarea lordului Roberts, dar că totul a fost zădărnicit prin faptul prevenirea acestuia. O carte interesantă O carte cu deosebire interesantă mai ales acum că se apropie, timpul călătoriilor, a apărut în Germania. Este o descriere a drumului pe care î l străbate calea ferată sudică austriacă şi a împrejurimilor, bogate în frumuseţi ale naturei, pe cari le poţi vizita pornind de la diferitele staţiuni cari se află In acest drum. Cartea nu este o descriere rece şi schematică a la Baedecker, in care găseşti toate detaliile trebuincioase in timpul voiajului, ci este o descriere poietică şi bogat ilustrată a tuturor acelor părţi de pămint bine-cuvintate de dumnezeu, pe cari le întretaie calea ferată menţionată. Cei mai reputaţi scriitori şi excelenţi pictori austriaci, s’au pus în cartea aceasta care poartă titlul «Calea ferată sudică şi teritoriille străbătute de dinsa», la dispoziţia cititorului pentru ca să-i servească de conducători şi să-l facă să aprecieze cu ochii omului experimentat şi de artă frumuseţile prin cari ar trece. * Renumitul romancier Peter Rosegger deschide focul cu o descriere sumară, plină de farmec şi poiezie, a locurilor prin cari vom trece drumul de fer sudic. După dînsul cunoscutul publicist local vienez, unul dintre cei mai buni cunoscători ai capitalei monarchiei habsburgilor, şi unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din această capitală, am numit pe Vincenz Ghiavacci, ne face o descriere a Vienei. Tot Vincenz Chiavacci ne întovărăşeşte de la Viena şi pina la Semmering. Frumuseţile din drumul acesta ni le arată in excelente desemnări pictorii Schramm şi Compton. Prin poetica şi originala Stirie, pină la frumosul şi în toată lumea renumitul Gleichenberg, pină la romantic situatul Cilii şi pină la Steinbrueck, ne conduce ziaristul vienez Iosef Stradner. Iar de la Steinbruck pină la St. Peter, arătindu-ne şi splendidele grote de la Adelsberg, cari prin staluctele şi stalagmitele lor se bucură de o reputaţie universală, ne conduce P. v. Radics. Publicistul Iosef Stradner ne arată frumuseţile coastei ’ adriatice. Cu el străbatem Miramarul, cu palatul sail azi de două ori renumit, odată ca fostă locuinţă a archiducelui Maximilian, nenorocitul împărat al Brasiliei, care a suferit pedeapsa cu moarte, şi a doua oară ca locul in care s’a oficiat cununia archiducesei Stefania cu contele Lonyay. E de prisos, şi nici spaţiul nu-mi permite să vorbesc aci de frumuseţile palatului Miramar. Ele sunt indeobşte cunoscute. De la Miramar mergem la Triest, marele port comercial al Austriei, iar de aci la Pola, portul militar austro-ungar, care însă nu perde nimic din frumuseţile sale naturale prin prezenţa atitor vapoare înarmate cu tunuri grele şi prevăzute cu groase cuirase. La Fiume portul pentru care ungurii au făcut atîtea sacrificii, şi la frumosul Abbazia, unde se află actualmente familia regală romină, tot Stradner ne conduce, ca un om care cunoaşte localitatea, cum ai cunoaşte tu cititorule, locul în care te-ai născut şi ai crescut. Baronul de Jabernegg ne conduce dealungul Karintiei, şi însoţiţi de un atît de agil şi distins causeur vizităm Klagenfurtul, frumosul.Woertersee, splendidul Maria Woerth, renumitul Poertschach, etc., etc. Unul dintre cei mai cunoscuţi publicişti, Julius Rohracher ne conduce de-alungul Pusterthalului. Cu bagheta-i magică el face ca să ne treacă pe dinaintea ochilor frumosul Lienz, virfurile pline de gheţuri ale marelui Veneţian, faimosul Monte Gristallo, poeticul şi romanticul lac Maurina, piscul Celor trei turnuri, Croda da lago, Cortina şi altele din frumuseţile de nedescris ale renumitei văi prin care ne conduce. Prin valea Innului, prin Achensee, Schwaz, prin renumita baie salină Hali, ne însoţeşte Arthur Foltin, pe cinci de la Insbruck la Franzensfeste, prin mijlocul unei naturi încîntătoare prin gingăşia frumuseţe! sale, ne bucurăm de societatea din calea fără de plăcută a publicistului cunoscut şi reputat I. C. Platter.• Cunoscutul ziarist voiajor Carl Wolff ne însoţeşte pe drumul de la Saturn la Fransenzfeste, spre căldurosul Bozen şi splendidul Meran, ale căruia frumuseţi sunt îndeobşte cunoscute. La Meran facem cunoştinţa unui scriitor renumit, a doctorului Theodor Christomannos, fostul secretar al împărătesei Elisabeta a Austriei, care, după cum e încă în amintirea tuturor, a fost asasinată la Geneva. Doctorul Christomannos ne conduce prin gheţurile masivului Ortler, de la Meran la Trafai şi Sulden. Acei cavi vor să facă o călătorie printr’una din cele mai bogate în frumuseţi naturale părţi ale Europei, va citi cu folos cartea despre care ne ocupăm in acest articol. Dar chiar aceia cari n’au norocul să poată face un asemenea voiagiu, vor avea intr’însa o lectură plăcută. De relevat că această carte a apărut în nemţeşte, franţuzeşte şi englezeşte, aşa că ori cine cunoaşte numai una din aceste trei limbi, va putea să se folosească de dinsa. Legătura fru moasă precum şi ilustraţiunile datorite condeiului unora dintre fruntaşii artei austriace fac ca această carte să fie şi o frumoasă podoabă pentru salon. K. K. ŞTIRI EXTERNE — Korrespondenz-Bureau desminte ştirea dată de un ziar din Berlin cu privire la căsătoria archiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austriac. __ La universitatea din Viena se intimplă zilnic grave scandaluri şi încăerari între diferite categorii politice de studenţi. Joi, studenţii germani-naţionali declarară că sunt decişi să nu permită intrarea în Universitate studenţilor clericali. Puţin mai tirziu de ora 11, membrii societăţilor studenţeşti clericale, un mare număr, şi purtînd embleme, voiră să intre insulă. Studenţii germani-naţionali ai înconjurării şi ii somară să părăsească Universitatea. Ei le zmulseră in acelaş timp şepcile cu embleme şi le azvirliră afară. Se încinse o incierare care avu de rezultat izgonirea clericalilor din Aulă. Poliţia înştiinţată de aceasta, trimise la Universitate o mulţime de jandarmi, călări, cari ocupară intrările Universitatei, pe cind în interior se încinse o bătae în regulă intre diferite grupuri de studenţi. O delegaţie a studenţilor clericali se duse la Cameră ca să ceară intervenţia reputaţilor socialişti creştinî in favoarea lor. Două sute de naţionalî germani veniră in urma lor şi voiră să pătrundă in parlament, dar fură împiedicaţi de o sută de jandarmi. In faţa fierbere! ce domneşte printre studenţii vienezî, rectorul Universităţii a interzis strict studenţilor să mai poarte uniforme şi embleme. După o statistică făcută, populaţia din Ungaria a crescut in luna marte cu 19706 suflete, adică cu 12000 mai mult decit in Martie 1899. Intre cei morţi in Martie 7296 au fost victime ale tuberculozei. — Cercul Vrinuiei comerciale din Madrid si Camera de comerţ nu primit aderarea tutulor grupurilor şi sindicatelor din capitală, chiar şi aceea a personalului tramvailor, cafenelelor, etc. în vederea inchideriei tutulor stabilimentelor, ca manifestare in contra noilor impozite. Acelaş lucru se face la Gadix, Valenţa, Toledo, Saragossa, Barcelona, etc. — Oraşul Górhat din Pensilvania a fost cu desăvirşire distrus de un incendiu care a coprins pădurile. Cea mai mare parte din locuitori au putut fi salvaţi. Pagubele sint enorme. — Lucratorul Le Naour, din oraşul Brest, fiind beat, s’a gindit să se sinucidă cu dinamită Şi-a pus deci un cartuş cu dinamită, între dinţi şi a dat foculiului. Luînduşî insă seama in ultimul moment, a zvirnit cartuşul, care a exploadat in stradă şi a fost’oit pe aci să omoare pe un marinar trecător pe acolo. Le Naour a fost arestat. — Din cauza secetei extreme care domneşte in Belgia de două săptămini, s’a declarat incendiul de păduri in diferite puncte ale ţărei. Incendiile ar fi luat proporţii considerabile dacă o ploae torenţială şi generală n’ar fi venit in ajutorul pompierilor acum trei zile. CARNETUL JUDICIAR Martora Frumoasa d-na Nicol, de curind căsătorită, a găsit cu cale să ceară să fie divorţată de tînărul ei bărbat. La motive de divorţ, invoacă că a fost bătută și înjurată de bărbat, că în cele din urmă a fost chiar părăsită. Mama ei, e adusă ca martoră, ca să depună in favoarea fiicei sale. întrebată de prezident, martora spune: — Mi-am dat fata după d-lui, că mi-a spus că-i consul inițial, pe cind d-Lul era numai consul al doilea. Va să zică dintr’un înfcriu a umblat cu păcăleala. Prin urmare a fost nesincer. Cum a făcut nunta, a plecat cu filmea La Pesta. A treia zi m’am pomenit c’o scrisoare de la fată in care ’mi scria sărăcuţa : „Mamă, mamă, sint o nenorocită, el e un grobian !“ Și martora își şterge cu batista lascrările ce i se ivesc între gene. Apoi continuă : — Și cu cel dintiin tren am dat fuga la Pesta. Credeam să-mi găsesc fata intr’un apartament frumos, cu saloane de primire, ca pe o soţie de consul ce era, dar am găsit-o sărăcuţa într’o odae simplă şi încă c’un singur pat, o mizerie! Lacrămile iar se ivesc între genele martorei. Batista iar își face datoria să te şteargă. Apoi martora continuă: — Și era slabă şi prăpădită, sărăcuţa ! Ajunsese verde de suferinţe! După un sfert de oră a venit şi de ginerele meu. Cum l’am văzut, i-am zis :^(aci martora ia un ton tragic). — Da bine, d-le, ce va sa zică asta ? D’aia ţi-am dat fata, să o maltratezi? Şi el ştiţi ce mi-a răspuns ? Că abia au sosit şi că încă n’au avut vreme să se instaleze. O să caute casă. Auzi, auzi! ARTIŞTII NOŞTRII In ziua de 6 Mai, va deruta pe scena Atheneuluî Român o tînără artistă de şase ani, Adeline de Germaine cari în diferitele sale produceri dă atitea speranţe ca să devie un adevărat fenomen artistic. La acest concert, dat cu concursul baritonului Giovachini, tînăra concertista va cînta bucăţi din Chopin, Liszt şi arii naţionale. Adeline de Germaine Da aşa se primeşte o nevastă de consul ? Trebuia să aibi casa montată dinainte, să fie gata cind o sosi fetiţa mea ! — Vă rog, d-nă, nu insistaţi asupra detaiurilor, intervine avocatul d-nei Nicol, văzind că depoziţia mamei numai din favoarea fetei nu este. — Vă rog să spuneţi scena de la vie, adaogă el. — Scena de la vie ! De, s’o spun ! A fost de o mitocănie nemaipomenită! A bătut cu picioru in‘pămint și a strigat fetii: «Nu vrei să vii ? O să te duc acasă cu jandarmii !» Apoi și-a luatgeamantanii și a plecat. — Unde? întrebă prezidentul. — Acasă la el. Venise cu nevasta să stea la mine la vie cîteva zile. După trei zile s’a plictisit şi a vrut să plece. Şi plecat a fost. — D-le preşedinte, credem că e inutil să continue martora, a spus destul, intervine din nou avocatul reclamantei. Şi prezidentul să grăbeşte să concedieze pe martoră. Compeiu DN IARA -De la ooresp. noştri particulari— LAŞI NOUI EMIGRANŢI SPRE AMERICA. Ideia emigranţilor birlădeni de a merge pe jos pînă 1.« Hamburg, spre a se îmbarca apoi pentru America, a impresionat adînc pe mulţi tineri evrei din localitate. Sugestionaţi de azieastă neie, într'o singură zi, 90 de tineri ieşeni au constituit o societate, cu denumirea de „Pribegii , şi au început a strînge fonduri de ajutor, spre a pleca pe jos pînă la Hamburg. Curentul de emigrare, care creşe zilnic, a pătruns acum şi printre clasele mai aleie. Astfel, printre noui drumeţi s’au înscris foşti comercianţi scăpătaţi, comptabili, amploiaţi comerciali, ziarişti şi artişti Fiecare dintre aderenţi au depus deocamdată cîte 10 lei spre a se cumpăra harabale, cai, corturi ş. a. înscrierile urmează. DIN CAUZA MIZERIEI, încă o victimă a mizeriei a venit să impresioneze dureros pe ieşeni. D-na Dvorra Kaiser, femeia unui fost comerciant cinstit, dispărut din Iaşi în urma unor nenorociri şi mort în Galiţia, lipsită cu totul de mijloace, a încercat să se sinucidă. Aceasta s-a întîmplat în noaptea de 26 cor. Dvora Kaiser şi-a uns tot corpul cu gaz şi şi-a dat foc- La ţipetele nenorocitei sosind vecinii, au stins flăcările, ce cuprinseseră deja tot corpul d-nei Kaiser. Transportată la spital, Dvoira Kaiser a primit imediat îngrijiri. Ea prezintă grave arsuri şi doctorii n’au hotărît încă dacă va mai putea trăi. DE LA TEATRU.—La întrunirea comitetului teatral ce a avut loc în seara de 26 Aprilie s’a hotărît suprimarea a 6 gagiste şi 4 gagiste. Hantra stagiunea viitoare s’a redus simţitor budgetul, făcîndu-se o economie de 7000 lei. Domnul Mihai Popovici senior, artist societar al teatrului naţional din localitate îşi va regula în curind drepturile la pensie. D-ra Sabina Laxer, actuală gagistă, va fi înaintată societară de clasa I-a DIVERSE. Liga culturala a organizat un matineat muzical, ce va avea loc în sala teatrului Naţional, pentru Duminica 30 Aprilie. Din urma decisiunei luată într’o şedinţat de către Consiliul de higienă şi salubritate publică, se va reînfiinţa leagănulbumruit de la Intitutul Gregorian, deslâinţit luni 1823 de către d-1 A. D. Heiban.—Riga. ROMAN GOANA ŞI PERSECUŢIE — De abia s’au isprăvit cele 10 procese intentate escrocului Gheorghe Duca, fost poliţaiul banditului Cartofor Titus Istrati actualul prefect, şi s’a şi început goana şi persecuţia contra acelor victime cari aui depus la instrucţie adevărul contra administraţiei. Aşa, prefectul gstrate, fasola escrocilor, ameninţă cu destituirea pe procurorul Rugină şi judeleIatructor Istorici, pentru că au îndrăznit a deschide ancheta contra protejatului său. ţTot dînsul a Inceput persecuţii ine mai auzite, contra fostului comisar Dimitrie Nicolau pentru că a arătat că nu este strein nici prefectul de faptele comise de poliţaiul ean. Cerem anchetă spre a sedovedi incapacitatea şi complicitea prefectului Istrati pină atunci facem responsabili pe d-nii ministru de interne, general Manu, şi Georges Bogdan, secretar general cari cunosc foarte bine în ce dai se adminitrează acest judeţ. NUMIRI IN ADMINISTRAŢIE— Fostul logofăt în treasa proiectului, Titus Istrate, iar de la 1 Noembrie şi pină la 1 Aprilie tocmit cu condicuţa in regulă da poliţia locală, este numit revizor detelefoane cu salar de 200 lei lunar. Apoi, se dă ca sigură numirea in postul de comisar poliţienesc a d-luî Alecu Gafencu, protejatul lui Gheorghe Duca.— Tituţă. FOCSANI IN CHESTIA ASASINATULUI DIN BRAILA.—V'am timis intervievurile pe cari le făcusem d-lui Spiru Anghelescu şi Iancu Grădinaru în chestia asasinatului politic din Brăila. M’am încercat în zadar să mai aflu ceva in această chestie. Asasinul Nedelcoff fusese văzut in compania unui domn Nicolau. Mai mulţi d-nii îmi spur că Nedelcoff discuta cu acest domn Nicolau despre evenimentele din Bulgaria şi de sigur şi despre viitoarele evenimente din Macedonia. Căci, să nu se uite , Nedelcoff era membru în comitetul secret macedonean din Sofia şi încă unul din cei neadormiţi, lucru pe care cetitorii l-ai răsut din convorbirea mea cu Iancu Grădinaru. DIVERSE.— Gobela, sau mai bine zis taxa pe carne cuşer ce se percepea de la israeliţi şi din al cărei venit se întreţinea şcoala israelită şi celel’alte instituţiunî ale epitropiei locale, stricindu-se toate aceste instituţii de cultură sunt ameninţate să dispară şi aceasta numai din pricina unor indivizi fără scrupule cari n’au ce perde din toate acestea. — Pe ziua de 27 și 28 avem de înregistrat cine va plot cari vor folosi mtdt agriculture!— așa se zice.—Mon». BRAILA ASASINATUL Sl ZIARELE. — Unele ziare se fac ecoul știrilor celor mai necesacte cu privire la asasinatul din Brăila. Intre altele s’a zis că Velicu a fost găzduit de d-1 P. Tenof, că parchetul a descins la aceasta, că a făcut la d-sa perchiţiuni şi că s’ar fi găsit un cufăr cu diferite hîrtiî. Or, Velicuriu a fost în gazdă la d. P. Tenof, proprietar şi destul de cunoscut în Brăila, locueşte pa strada regală No. 108, iar Velicu a fost găzduit ca totd’auna la o vară a lui la No. 106 din aceeaşi stradă. Nici o perchisiţie nu a avut Ioc la domiciliul d-lui Tenor şi cu atit mai puţin tiu s’a putut descoperi nici un cufăr Cu hîrtie. Adevărul este că, deoarece curtea caselor cu No. 106 şi 108 este comună, în dimineaţa zilei cînd s’a săvîrşit asasinatul, pe la orele 6, d. judecator de instrucţie în aţit de d. procuror, au nemerit la d-l Tonof, pe care l'au întrebat de Velicu şi după lămuririle date s’au transportat la locuinţa di Velicu, unde i-a găsit bagajul, care consista într’un mic geamintan. Giamantanu! a fost dus la parchet, deschis şi perchisiţionat. într’insul Insă nu s’a găsit nimic compromiţător : cîteva rufe trebuincioase şi nişte acte ale proprietăţii ce acesta o posedă în Brăila şi în afacerea căreia venise, atita tot. Velicu după prima ascultare a şi fost eliberat. El venise în Brăila spre a-şi închiria sau vine proprietatea ce o are situată pe bulevardul Cuza în apropiere de hotel Petersburg şi pentru care scop se şi prevăzuse cu actele proprietăţii Cari s’a fi găsit în giamantan şi care i-a fost restituit după citeva ore. Velicu are în Brăila, şi un cumnat, tot pe strada bulevardul Cuza, anume d. Alexandrescu. Acesta-i tot adevărul asupra faptului pe care unele ziare brodează tot soiul de invenţii.—Cor. MEMENTO — Duminică 30 Aprilie 1900 — — Adunarea extraordinară la asociaţia corpului telegrio-poştal. Spectacole Teatrul Naţional. — Orele 2 p. m. Curierul din Lyon, în beneficiul d-luî Const. Niculescu, orele 8 seara. O noapte în carnaval, in beneficiul d-nei M. Singuroff. Tf i,pod,romulele la Bâneasa. UBAlergări de cal Expoziţia din Paris Concursurile internaţionale de exerciţii fizice şi de sporturi se vor deschide rricine in mod simultaneu la Paris şi la Vincenes, la Paris prin concursul internaţional de scrimă şi floretă, la care vor participa cel mai celebri trăgaci din lume, iar la Vincennes prin concursul trăsurilor automobile. Suma totală a intrărilor în expoziţie pe ziua de Marţi a fost de 73.565. Ministrul de comerţ al Ungariei a decis să se trimeată o sută şaî zeci de meseriaşi şi lucrători la Expoziţie, şi pe cheltuialastatului. Aceasta va necesita o cheltuială de 54.000 de franci. CAUŢI si REVISTE Ochi căprii poezii de Ion Costin. Un voi. In 8 de 122 de pagini. Biblioteca Steaua folară. 2 lei exempl. Fabricarea berei de Vasile Tohan, un voi. Ie 8 de 112 pag. cuprinzind: Cîteva poveţe despre cultura hameiului; Impozitul pe bere în diferite ţări; Aflareadensităţeî al molurilor precum şi aflarea capacitaţei unor vase pline cu lichide. Bucureşti tip. Albert Baer. Serenadă pentru vioară ca aconpaniament de piano de locotenentul G. A. Bacaloglu. Călăuza sanitară şi higienică. Anul II. No. 5. 1 Mai 1900. Teatre şi petreceri — Joi 4 Mail cor. se dă în sale Liedertafel un concert de către d-nul Adolf Hornstein, violonist, cu binevoitorul concurs al d-lor Teodor Fuchs, pianist, Al. Filioreanu, bariton, G. Buiuc, profesor de flaut, şi George Antonescu, violoncelist,precum şi al pianistei d-ra Theresa Hart. Se vor executa bucăţi de-ale maeştrilor Beethoven, Liszt, Donizetti, Mozart, Wienovsky, Pergolese, Terschak, Gottermann, Haydn, etc., etc. — Diseară se va juca la Teatrul Naţional pentru prima oară comedia O noapte în carnaval în beneficiul d-nei M. Singuroff. — Azi 30 Aprilie 1900 va avea loc la Teatrul Naţional ultima reprezentaţie populară cu preţuri reduse, la beneficiul tînărului artist Constantin Niculescu. Se va juca pentru a doua oară frumoasa piesă Curierul de Lyon, dramă-comedie în 5 acte şi 8 tablouri. Rolul lui Petre Şepard va fi jucat de distinsul şiubitul nostru artist Ioan Niculescu. Reprezentaţia în beneficiul d-nei Ricci, profesoară de dans şi primă balerină absolută, va avea loc irevocabil Sîmbătă 13 Mai, în sala Liedertafel. Vor da concursul d-nii Velescu, Hichter, Montaureanu, Gruber şi d-na Vasilescu. —La 21 Maiu d.şoara Constanţa Mărgăritescu, eleva d-şoarei Lucreţia Pretorian, va da un concert în sala, Atheneuluî pentru terminarea studiilor. D-şoara Mărgăritescu de abia în vîrstă de 14 ani, dă multe speranţe de a eşi o eminentă artistă. — In ziua de 6 Maiu se va da la Ateneu un concert de către d-şoara Adeline de Germine, geniala copilă romîncă în vîrstă de şase ani, cu concursul baritonului Michel Giovacchimi. Se vor executa bucăţi din Chopin, Ponchielli, Meyerbeer, Liszt, Totoli, Densu, etc. — Trupa de operete de sub conducerea d-lul Al- Bobescu va da cu începere de azi o serie de reprezentaţii de grădina Mitică Georgescu. Se vor reprezenta între altele : Păunaşul codrilor, Cloreta in concentrare, Boccacio, Melle Nitouche, Perichola, Voevodul ţiganilor, Mascota, Vânzătorul de păsări, Pata mamei Angot, Bărbierul din Sevila, Babtă Sarea, Lumpatius văgabondus, Georges Danaean, Soții de codru, etc., etc. Financiare, Comerciale Economice Buraa efectelor. 18 Aprilie In străinătate valorile routine au cotat azi: La Frankfurt: rente rom., 5°|0 —.—. id. 4% 79.90 —. La Berlin: renta rom., 5% 93.30 id. 90 4% 81.—. id. 91, 4°|0 81.10; id. 96, 4% 81.10; id- 98,4/0 81.10. La Paris: rent. rom. 5°|0 95.40; id. 4°|o 83.50; id. 4'ln —.—. Berlin imprum. 1 iunie. Buc. 89.30. Londra, Banca României 6. Valorile străine au cotat: Lozuri turcești, la Viena: 115.25; la Paris 121.—. Banca otomană: 575. Renta ext. spaniolă : 72.60. 29 Aprilie In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88,5°f0 94 Id. impr. 92, 5% 95; Id. 93, o»/o 95; ld. 94 int. 5%—; Id. imp. 32'12 mil. 4% 81 Va Id. id. 50 mil. 4% 82; ld. id. 274 mil. 4P/0 82; ld. id. 45 mil. 4% 82^ ld. id. 120 mil. 4% 82VaI Id. id. 90 mil. 96,4%, 81*/* ld.id. 180 mil. 98,4% 81Vzt Bonuri de tesant împr. lTo mil. 5% —.— Scris fana. rttr. 5°/0 . 943/.; Id. id. id. 4%. 80; Id. id. urb. Hue. 5%. 861/*; Id. id. Iaşi 5% 81. Banca Naţ. 2885; agricolă, 336; scont 287; soc. asig. Dac.-Rom., 467; id. Naţ. 467; id. Constr. 45; căi ferate şitramway. — führ. băut. gaz 107; Soc. romină de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25. Marca germană 24.70; lira otomană—; fl. austr. hort. 2.10Va, rub. id. 2.70. Scont și avansuri: Banca nat. 8. — agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra; 25.467*. Paris. 101.17Va20 Viena 104214. Berlin 124.18 trei luni Londra 25.1772) Paris 100.20. Viena —. — Berlin 122.60. CEREALE Sîmbătă 29 Aprilie In pieţele americane, sub influenţa ştirilor răscoale din Europa şi realizărilor insemnale ale hansiştilor, tendinţa VpT «t SmiV griului cu toate că a rămas susţinută, totuşi preţurile sunt astăzi cu Vincents in scădere in unire cu porumbul, care notează aceiaşi scădere. La Londra şi Anvers tendinţa tuturor articolelor este calmă ; la Viena sub influenţa ştirilor de ger în interior tendinţa este ierna, totuşi preţurile au rămas neschimbate. La Paris, notează uleiul pe Mal neschimbat, iar pentru celelalte terminurî cu 25 pină 50 centime in scădere. In pieţele noastre, tendinţa rapiţei se menţine fermă, insa in plină agitaţie, din causa ştirilor de acordarea preţurilor urcate la schelele Dunărei, știri neconfirmate insă pină in present ;* cererea generală pentru navelta este lei 90 chila predat la gări; cumpărătorii nu acordă de cit leî 86—87 chila. er. Ediţia de dimineaţă IOTORMATITOI ISulejin atmosferic Bucureşti 29 (12) Aprilie ora 12 ziua înălţimea barometrică G°758.7. Temperatura aerului 8°9. Vintul puţin de la S. E. Starea cerului acoperit Temperatura max. de cm IO». Temperatura minimă de astăzi 31. Temperatura la noi a variat intre 210 şi 26. In urma ploilor ce au căzut în toată ţara, timpul s’a răcit simţitor, ma d ales în partea de sus a Moldovei unde termometrul în cursul nopţei s’a coborît la —2 grade. Ca şi la Bucureşti in multe localităţi ploaia a fost însoţită de manifestaţiuni electrice. Cantităţi însemnate de ploaie au căzut în Muntenia, Oltenia şi la mare. Cea mai ridicată temperatură a fost plus 21 grade la Giurgiu şi Tg.-Jiu. Barometrul a crescut în mijlociu cu 10 —12 mm. Astăzi timpul închis, foarte rece şi în unele localităţi ca şi la Bucureşti dimineaţa au căzut fulgi de zăpadă. , Alegerea de astăzi promite a fi extrem de Interesantă. Conservatorii art dat luptei electorale un caracter eminamente politic şi art făcut apel la Capitală să se pronunţe Intre partidul liberal şi cel conservator, Intre guvern şi opoziţia liberală. Guvernul va recurge deci la toate mijloacele uzitate de conservatori in alegeri pentru a izbuti. Opoziţia liberală, oricit de favorabilă i-ar fi oplinia publică, nu va putea impedica ingerinţele poliţieneşti şi administrative. Lupta va fi deci inegală, ca totd’auna,—căci e inadmisibil ca alegerea să nu fie pătată de fraude şi ingerinţi. Se prevede că liberalii vor triumfa. Junimişti şi drapelişti vafi daclaratori că dacă vor merge la vot azi nu vor vota de oit pe candidatul opoziţiei. Prin cercurile guvernamentale e o mare zăpăceală. __ Se zice că era generalul Manu ar fi primit o telegramă de la Abbazia prin care regele îşi exprimă dorinţa ca ministrul de interne să veghieze personal ca nu cumva să se întîntmple dezordini in timpul alegerei. Telegrama aceasta se comentează mult in cercurile oficiale. Candidafi la alegerea de azi sint d-nii: Petre Sfetescu din partea conservatorilor şi Procopie Dimitrescu din partea liberalilor. Iată şi numele magistraţilor cari prezidează biurourile electoralei d. Giuvara biuroul central, d. Sc. Popescu Clementei, d.«Ion şcoal» Ganilie, d. A. Atanasoviei şcoala Ion Rădulescu şi d. Cerkez şcoala Bolintineanu. Timpul desminteşirea că s’are dat o despăgubire a expulsatuluî Axentieff din Tulcea. Oficiosul guvernului afirmă ins& că după ce expulsat s’a constatat ci Axentieff are interesa in ţară şi i s'a tolerat deeî să mai stea cite-va luni. Adevărul e că Axentieff a primit din fondurile secrete o despăgubire şi aiasta nu se spune, mai cu seamă că e la mijloc şi intervenţia legaţi unei ruse,fapt care nu se desminte. D. Neniţescu, prefectul de Tulcea, a cerut ministrului de interne disolvarea consiliului comunal din Tulcea și numirea ca președinte al comisiei interimare a d-lui Mateiescu- Buzău, fostul procuror revocat de d. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL — 11 Secretele curţilor Europene IV Prinţul Lămâie Pe cînd îl supraveghem somnul, mă căzueai să ’m! reamintesc diferitele lucruri pe carl le an aia om despre moştenitorul lui Wilhelm III. Natural că, d fin vedere îl cunoşteam foarte bine, căci aparţineam în acel timp ministerului de externe din Paris, şi se vorbea chiar pe atunci că voi deveni deputat şi ministru. Dar eu am preferat cariera diplomatică celei politice şi prn regret alegerea ce am făcut. Intr’o ţară că Franţa care e guvernată de burghezie, politic» e redusă la un punct de vedere foarte prozaic. Eu pot găsi romantismul după care sufletul meu e însetat, numai în curţile acelor ţări în care vroinţa unui monarch mai preţueşte ceva şi în care mersul celor mai mari evenimente poate fî decis printr’o clătinăturâ din cap, i dată la momentul oportun sau printr’o hotărîre luată în pansa dintre Idouă valsuri. Ambasadorul se opri. O privire rătăcitoare îi scăpă din ochi și un zâmbet fin ii învioră fața par’că ’și-ar fi amintit ceva din cale afară de plăcut. — Ai vroit sâ spui excelență?.. îndrăznii că să întreb. — Pardon iubitule, iartă-mă te rog, mă perdusem, exclamă ambasadorul reculegîndu-se. Da am vroit să spuim că deşi nu venisem mai înainte în contact cu prinţul Lămâie totuşi istoriile scandaloase cari circulau cu privire la prinţul pătrunseseră pînă la urechile mele. Se spunea în genere că nu şedea tocmai de voie la Paris, că fusese silit să părăsească Baga în urma unei certe grave pe care o avusese cu tatăl ffftS. Erau şi anii cari susţineau că Mirmiri rege al Olandei jurase, el atita vreme cit va trăi el, fiul său nu se va întoarce în Olanda. Dar deşi existau sute de versiuni asupra cauzei acestei exilări, adevărul rămăsese o taină pentru toată lumea şi chiar în momentele sale cele mai de inconştienţă, principele nu scăpase nici măcar o aluziune cu privire la dînsa. In acest interval modul lui de trai, de cînd venise la Paris, devenise prea cunoscut. Din momentul în care părăsise propria sa ţară se părea că lăsase la o parte orice scrupule şi se lăsa pradă tuturor exceselor, fără de a face cel puţin o încercare de a păstra acel decor exterior, care formează moralitatea principilor. Erau puţine viţii cari să nu fi fost atribuite acestui urmaş al casei Orania, dar se părea că-i face, şi lui plăcere ca să provoace opinia publică. Cele mai rele fapte ce se spuneau despre dînsul, nu pot să le repet şi cred chiar cu siguranţă că erau nefundate. Se ştia însă şi aşa destul pentru ca amiciţia lui să fi fost altceva decît o dubioasă cinste. Scurt dacă n’ar fi fost de un rang atît de înalt, de sigur că de mult societatea aşa zisă bună ’i-ar fi închis uşile ei. Aşa apărea acest nenorocit o® asupra căruia cu toate acestea se îndreptau de mult ochii bărbaţilor de stat europeni, şi a căruia viaţă, printr’o stranie întorsătura devenise de cea mai mare importanţă pentru Franţa. — Pentru Franţa ? Mi se pare că nu te pot pricepe domnule ambasador. Foarte simplu. Dacă îţi arunci privirile pe o chartă a Europei, vei vedea între frontierele Franţei, Germaniei şi Belgiei, micul stat Luxemburg. Pe vremea aceia Luxenburg mai era legat cu Olanda printr’o alianţă de căsătorie identică cu aceia care existase altă dată între Hanovra şi Anglia. Cu alte cuvinte Wilhelm II. al Olandei era totodată mare duce al Luxenburguluî. Tocmai ca şi în Anglia însă, erau şi aci deosebite legile cari determinau succesiunea la tron in ambele ţări. In Olanda o femeie putea să moşteniască tronul, în cazul cînd lipseau moştenitori direcţi, pe cînd în Luxenburg domnea legea salică, după care nici o femee nupoate moşteni tronul. Din cauza aceasta marele ducat în caz cînd Wilhelm 111 ar fi murit fără să lase un fiu, ar fi trebuit despărţit de Olanda, după cum Hanovra fusese despărţită de ţara voastră, din cauza urcare! pe tron a reginei Victoria. Acum mă înţelegi ? — Perfect excelentă. Despărţirea de care vorbiţi s’a efectuat acum de fapt, nu-i aşa ? — Aşa-i. Regele Wilhelm a murit, lăsînd o fată care a moştenit coroana olandeză, pe cînd Luxenburgul a trecut sub domnia casei de Nassau. Atunci însă ar mai fi fost cu putinţă unirea ambelor teritori sub persoana principelui care găsise In condiţiuni atît de curioase azil în locuinţa mea. Franţa era angajată în această cestiune fiindcă ne temeam că dacă Luxenburgul ar fi despărţit de Olanda ar fi anexat la sistemul imperiului German căruia îi aparţinuse altădată, ceia ce ar fi întărit puterea inamicului nostru celui mai mare. Din Parte-i guvernul german dorea ca acest eveniment să se îndeplinească, ceia ce s’a şi întîmplat. Vei înţelege acum de ce se legau interese atit de importante de viaţă principelui Lămâie, a acestui defaimat vagabtund al bulevardelor. Ştiu cu siguranţă, că nu mă vei bănui că am avut intenţiunea de a trage foloase din accidentul care mă făcuse să fiu protectorul prințului. Bănuiam atît de puţin că eram pe punctul de a afla un secret care ar fi fost suficient pentru a provoca un război, încit am aşteptat pînă cînd mosafirul meu era îndeajuns de restabilit, pentru ca să-i ofer de a conduce pînă la locuinţa lui. Primul semn că ’și revenise în fire a fost acela că ’şi-a îndreptat ochi! îndelung şi cu încăpăţînare asupra mea. Abia observase că am răspuns la această privire cînd o roşeaţă profundă îi acoperi obrazul. El întinse mîinile cu acel patetic gest ce ’l văzusem cînd l-am găsit. Apoi el scoase un oftat profund. Eu m’am apropiat de dînsul. — Mî-e teamă că alteța Voastră e bolnavă, zisei eu exagerînd politeţa în purtarea mea, pentru a ’l reduce la acel sentiment de respect ce ’şi datora sie’sî, și care suferise atîta de mult în condițiuniie date. Dacă ar fi în puterea mea de a Vă ajuta cu ceva, Vă rog să ’mi faceţi cinstea de a ’mi porunci.“ Întărit fără îndoială în sentimentele sale, prin modul cum m’am adresat lui, principele își depărta mîinele de pe obraz și mă privi iarăși lung ca la vreo jumătate de minută. — Cine ești ? naă întrebă el hezitînd. I-am explicat, insistind asupra relațiunilor mele cu ministerul de externe pentru a-i inspira mai murei încredere, că întîmplarea făcuse să trec pe iio.gă aiteia sa. regală tocmai pe cînd îi venise rău și că ’miam permis să ’l aduc în camera mea pînă cînd se va restabili, deoarece n’aveam onoarea de a-i cunoaşte locuiinţa. g|p 4JH| g;#!' 13 El se seuă în picioare, își dădu la o parte părul ce-i căzuse pe frunte, și răspunse întristatat: — Numi-a venit rău, am fost beat. M’ai găsit zăcînd pe scările bisericei și înconjurat de oribilele femei. — N’am dreptul să contrazic pe alteța voastră, răspusei eu cu blîfldeţe, dar dacă vreodată ar veni vorba despre aceasta — ceia ce nu cred, — voi menține totuși părerea mea. Cind am spus aceste vorbe, fața lui s’a îmblînzit. El îmi aruncă o privire întrebătoare și tristă, care mă mişcă adine. — De ce ’mi vorbești astfel ? zise el mai puţin abrupt. Știi doar cine sînt, un detracat pe care nimeni nu *1 mai stimează. (Va urma) gy