Adevěrul, iulie 1900 (Anul 13, nr. 3925-3955)
1900-07-01 / nr. 3925
ia * 1 '■ Fse WB ... . . r.ÎTn. ..jrf,... .. j. I. N. Filinescu sa reîntors aseară de la Sinaia. cu acela? tren roşu şi d. gener. Alga, prefectul poliţiei Capitalei. Sinuciderea de la Bucovăţ In urma unei neînţelegeri cu un superior, sergentul-major Stoenescu Dumitru, cu serviciul la penitenciarul Bucovăţ, a încercat în seara zilei de 27 c. să se sinucidă, loind o soluţie de chibrituri. Fiind apucat de dureri teribile, sergentul ceru ajutor. Camarazii alergară la ţipetele lui şi-î deteră primele îngrijiri. Apoi se dispuse transportarea lui acasă, în Craiova, unde acuma este în căutarea cîtorva medici cari speră să-l scape cu viață. Dragomir. de* *a înţelege economiile la capitolul apron te!. Se va micşora şi se /■? desorganiza puterea militară a ţăreî cu un prea mic profit pentru budget. Am spus’o şi o repetăm: numai introducerea sisteo»»o..un w bu.ur.i. naţională. El ne va da minimum 400.000 de soldaţi bine pregătiţi şi o economie de 25—30 de milioane anual la budgetul războiului. * De asemenea se vorbeşte de suprimarea mai multor slujbaşi. Depinde cari vor fi suprimaţi. Dacă nu se suprimă inspectoratele de pe la toate ministerele şi..subprefecţii cu toată cancelaria lor, dacă nu se începe de la lux, de la prisos şi de la risipă, noul guvern riscă să producă o legitimă revoltă în ţară. Dar asupra tuturor acestor chestii trebue să revenim mai pe larg, ceea ce vom face în curird. IMPRESIUNI Seara la Alea, PALAVRE şi Soarele în apusul lui a colorat orizontul cu nouri roşiatici că par’că în doclor ar fi un colosal incendiu. E o '“utela uriaşă de nouri în care: ' „ 0 nuT anţele roşului se eor'linii ca să dea fondului nn -‘oro\ 0 pTandina«‘i So».» “are se c°bjsra încetul cu ?neemî n-acoperă totul cu o linişte întinsă «; ei? fondul înflăcărat al orizontuu !rCorii de pe malul lacului par a fi «ogrăviţi Umbra lor se întinde în apă că par’că se repetă încă o dată malul cu margini capricioase cu tufişuri, cu o salcie care-şî scaldă pletele în lac. Pe malul cel l’alt este mare veselie. O lume întreagă se scaldă, şi oameni şi vite. După o zi colosal de caldă, ce bine este să-ţî răcoreşti corpul în apă rece, să te mişti violent, să înoţi şi să devii din nou copilul de altă dată care se scălda cu băeţii de vîrsta lui în heleşteul din jurul oraşului. Seara însă mereu se întinde toate liniile peisagiuluî se extempează, se şterg, zgomotul încetul cu încetul încetează ; numa de pe mal se aude talanga de la o turmă de oi, fluorul duios şi încet al ciobanului şi lătratul trist al unui cîine. Se arată luna. E roşia la început, apoi se descolorează încetul cu încetul, devine palidă ca o moartă, dar totuşi razele ei polcesc lacul, şi întregului piesagiu îi dă o apăreţie superbă. Se tot înalţă, pînă cînd par’că stă pe loc privind de sus, întreg acest tablou feeric. De sus o dulce răcoreală se scoboară. Ce bine este aici departe de oraş, aici la ţară unde se aude talanga de la turme, fluorul ciobanului, răgetul unei vite, aici unde poţi sta liniştit o oră, poţi închide ochii şi gusta viaţa în tihna ei... poţi visa. La o masă din fund lăutarii cîntă, cînta şi vesel şi trist cîntă de inimă albastră, cîntece de tume şi cîntă ţărăneşte, cu of, of şi iar of, cîntă de-ţî rupe inima ori te face să-ţi salte corpul, să-ţi gîdile picioarele să-i tragi o bătută sau o silbă. Şi cit par de nenorocit singur, singurel în acest codru superb! Par’că aşi dori lîngă ei mine o fiinţă iubitoare care să-mi înveselească viaţa şi totuşi, totuşi mă tem că de-aşi avea-o aşi intrista-o şi pe dînsa şi doar am fi în loc de unul care să fim jalnici sub acest farmec de lună. E bolnav de sigur sufletul meu, este bolnav şi epidemic şi molipsitor bolnav. Mai bine dar singur aici trist şi stingher, mai bine decit să mă mustre cugetul a fi umbrit veseliaunei fiinţe! Chiţibuş, Financiare, Comerciale Economice Bursa «feptelor. 30 Iunie In străinătate valorile romine au cotat azi: La Frankfurt, renta rom^, 5°|0 88.— id. 4°/o 75.— —.— T‘ o: renta rom.. n®' ' 74.50, 75 ; id. Io —•' .urnei 5.50 vaiorile străine au cotat: Lozuri turcești, la Viena: 107.50 la Paris: 112.50. Banca otomană: 534.— Renta ext. spaniolă: 72.17. 30 Iunie Tu București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 50/fl 911/» Id. impr. 92, 5»/, 91»/. Id. 93, 59/0 911/, Id. 94 int. 50/0 4 Id. imp. 32'i2 mil. 4®/o 751/2 14. id. 50 mil. 4°/o 76— Id. id. 274 mil. 4% 76— Id. id. 45 mil. 91 4% 76— Id. id. 120 mil. 94, 4°/0 76— Id. id. 90 mil. 96,4% 76- Id. id. 180 mil. 98,4% 76- Chiifr. Cred. ,jud. si comun- 08. *CJ# 'ic. £n« '■*. /($ V D “ la ia. nrb. Buc. o°/6 887* \ Id. id. Iași 5% 74— 0, 0 ,, . Aaiet Na- 2C.20; Agricolă.$&-•; ••«c»1 ' Cao.-Rc /n., 444; * * taa*; j|J^rf^rCo;.iitr fiO; CS: fcrate și tramway s’aă schimbat : Nsinnfim *CW| Ve-, ott ! Devize cek: Londra, 25.30 ; Pari ; !i 'Y- - ■ . V . . Be 1123.30.-----Germania 123.30 — Beb 1 100.—• Trei luni, Lone 02®/** I Paris, 99.40• Viena—.— 121.1 LavIaUaQla Jt-íí ÖO.Oc» CEEÉÁLE București, 29 Iunie 1901 Ifi piețele americane, provoacă tendinţa griului spre fermitate ştirea senzaţională a comisiunei agricole din Onio prin care actuali stare a griului de iarnă acolo p-a promite o producţiune totală mai mare de 12 milioane chila contra 40 milioane dub in anul trecut. In New York şi Chicago, notează astazî in urcare, griul cu 2—4 cents, iar porumbul cu 1—2 cents. In Viena şi Budapesta, la deschiderea burselor de astăzi, tendinţa generală a fost mai plăcută, profitind griul 3 heller, rapiţa 5 heller, porumbul notează ferm cu 8 heller. V 9î' care, sub influenţa pagubele- l in zilele din urmă. . . Din causa serbate... ° astăzi în piaţa ' * Brăila 29 Iunie După o săptămînă de neactivitate bursele din America ’şi-au reluat animaţia provocată de recumpărările baissierilor, precum şi de cumpărările in cantităţi mari ale străinătăţeL Griul s’a urcat cu 2% cents, iar porumbul cu 1 jumătate cents. Londra însă e calmă pentru griu şi porumb şi mai activă pentru orz şi ovăz. Budapesta in urcare cu 3 kreitzarî pentru grid, secară şi porumb, cu 10 kreitzare pentru rapiţă şi neschimbată pentru ovăz. Liverpool grid susţinut, porumb calm. Faris făina în scădere cu,40 centime, griul neschimbat. Ulei de rapiţă în urcare cu 25 cent. Berlin grid neschimbat, secară urcare V« marcă, porumb in urcare cu «, marcă. Hamburg grid calm. Amsterdam , secara scădere cu 1 marcă. Rubla Berlin 216.— Din cauza sărbătoare! piaţa noastră fără afaceri. Se oferă 2000 chgr. rapiţă navetă cu 150 hectolitrul fără cumpărători. Preţurile rapiţei pe piaţa noastră sunt in scădere lipsind cumpărători. asm Proces de bătaie tata ţi ÎT iniot-oaiz». Gay. CARNETUL JUDICIAR Dnu Morghen a tras din luleaua Neamţului şi vine candriu înaintea judecătoruluî de pace. Nasul roşu îi luceşte ca jăratecul. *E dat in judecată de către Istian Negibaci, care pretinde că a fost cîrpit de inculpat. — Dat la mine un palmă de ’mi o roşit obraz cum nasu dumnealui, spune reclamantul. — Se nu suiţi la mine ehe dai de dracu ! Ce ai cu nasu mio ? îi observă inculpatul. Judecătorul însă intervine cu autoriApoi întreabă pe inculpat dacă recunoaşte faptul. Trebaţi pe mine dache cunosc? Pe cine se cunosc? întreabă și el, făcindu-se că n’a priceput întrebarea. Dar judecătorul il ia scurt: — Ai dat o palmă omului ori n’aî dat ? — Palma ? Io nu dai palma, palma e la mine ; cum se dau palma me la dumnealui ? Dumnealui Ungur şi io Prusian, io nu dau palma me la Ungur puturos. Cind aude aşa lui István ii sare ţandura şi se găteşte de bătae. Judecătorul insă iar intervine cu autoritate şi il potoleşte. Apoi, în lipsă de probe, achită pe Neamţ. Conveit ŞTIRI TEATRALE La Teatrul Naţional trupa de operă repetă Neaga, opera reginei, şi Petru Rareş, de d. Gaudela. Angajamentele vedrei trupe au fost reînoite. La elemente noui s’au adus baritonii Corfescu şi Rădulescu. Baritonul EliaU® refuză pînă nu acum să accepte un angajament condiţiunile de anul trecut. ron O porvi r\r\ or\ rl Movili K^cu'cf O /îfi: rmsionîit difi cavm »muîjjaaairiior ce-i ! vin partos adutinistraScL D-ra Agatha Birsescu după colpaaki [muncă doi-.'iîă în btagiiroea trecută, azi i.se odihnește ia Baden, lingă Viena. OItihna valoroase- artiste constă insă tot [in muncă. D-sa studiază rolurile pe eare s q va creea in stagiunea viitoare îa I Viei*«, ei -• București. In adevăr d-sa ! va juca in h n tem brie si ia Octombrie- I ia Viena,, unde estft angajată la Jubi! /o sibe-.au-.r, upri v-v pi-ca să joace o ji aă la berlin, '..ir Ja - . Va va debuta la Teatrul Nițional diti Capit •' piesa .1 Df-vwti si Cleopatra, rpoi . U■ v-,.ffi-iiawnwiwaBawMUMg >..7*' 1 . ' " f/, -. SP î'^| 'cu Phedra. In Bucure. ,!-n .brsescu va starpină la 4 /.-•’*ie cîad. se ''a.in' toarce din noi la Viena, unde va juca DÎnă la 4 4901. hnsĂ «e veflegi. «tem? ' toare a artistei BoaStre este încărcată și Iaboroasă si se explică perfect cum odihna d-saiâ la Baden nu-î de cit tot o muncă și încă una colosală. Ediţi^Mâ mtaea lâ ISMBEMABJDB Atragem atevfia cititorilor asupra păr,*?1 din Memoriile Regelui pe "*re 0 Publicam în foita n' Iine^ TI-a de azi, şi cacoprinde Art. 7 aşa cum l-a votat Camera după dezbaterile urmate pentru revizuire. Din Sinaia ni se anunţă că vre-o douăzeci de soldaţi din garnizoana locală au dezertat şi au trecut graniţa la Predeal. Soldaţii ar fi fost râu bătuţi şi din această cauză s’au decis să-şi ia lumea în cap. Cerem cu stăruinţă o anchetare serioasă a cazului, şi pedepsirea severă a celor ce se fac vinovaţi de bătae în armată. împăcarea cu drapeliştii trebuie considerată ca un fapt îndeplinit. Suntem informaţi că In curind se va ţine la clubul liberalilor o Întrunire la care vor lua parte şi drapeliştii. Comitetul executiv al partidului va fi sporit Încă cu 7 membri, luaţi dintre fruntaşii drapelişti, şi anume: dd. E. Costinescu, St. Şendrea, T. Stelian, V. Lascar, AL Djuvara, Em. Porumbaru şi Al. Băicoianu. D. Filipescu s’a Înţeles ca d. d-l Istrati ca acesta să iea direcţia efectivă a ziarului antisemit «Apărarea Naţională». In unde sfere de obiceiu bine informate, se crede că ruperea relaţiilor vamale intre Turcia şi Romînia s'ar datori rapoartelor defavorabile pe care ministrul plenipotenţiar al Turciei la Bucureşti le-ar fi transmis ministrului de externe din Constantinopol. D. Delavrancea, primarul Capitalei, şi d. Victor Ionescu, inspector administrativ, au plecat aseară la Sinaia. Epoca mai are curajul de a zeflemisi ştirile ziarelor independente şi ale Adevărului în special, relativ la criza ministerială. Noi atragem numai atenţia publicului asupra faptului că acum două săptămîni Epoca făcea spume dezminţind „zvonurile de friză“. Asta dovedeşte numai că deşi patronul ei, d. Filipescu, lucra pentru demisia guvernului şi venirea sa cu d. Carp, salariaţii săi habar n’aveau. Apoi dacă de astă-dată Epoca era aşa de bine informată, vă închipuiţi ce trebue să fie în alte chestiuni. Cîţiva prieteni, întrebînd pe d. Take Ionescu dacă va zăbovi multă vreme în străinătate au primit următorul răspuns : — Mă voiu întoarce la toamnă, şi tot aveţi să auziţi vorbindu-se de mine, căci voia ţinea în cursul ornei la Ateneu două conferinţe asupra teatrului lui Ibsen. Consilierii comunali au hotărît a da un banchet în onoarea d-lui Delavrancea, în ajunul plecărei sale în străinătate. Banchetul va avea loc la Capşa. D. Dimitrie Greceanu, prefectul judeţului Iaşi, a sosit ori în Capitală. D-sa a făcut o vizită d-luî Nicu Filinescu. Agenţia romina ne comunică următoarea telecramă: Geringe, 28 iunie.— Tariful diferenţiat turcesc a fost desfiinţat pentru produsele muntenegrene Iată deci că ne-a fost destinată pâini6u rnsiUGi iti codbicwu vBisai CU Turcia: micul principat al blatenegralul ti ffeuşît să obţiG «0 la Turcia ceea ce guvernul nostru panabil să obţie ne o cale sau pe alta. Aseară cu trenul da 9 şi 4 a joi, Eleva a plecat la R. feărat. înainta de c, pleca, şi-a luat ziuaj bune de la redactorii , Drept&ţel“,] pe cari î-a rugat sa-i visiteze la moşie. Fără a se pronunţa în mod hotărît, totuşi d. Fleva le-a dat să înţeleagă că probabil „Dreptatea“ vă înceta de a mai apare. Ştie d. prefect de Iaşi Greceanu că Dumineca trecută antisemiţii din Podul Iloaiei au ţinut o întrunire publică, după care au eşit pe strada Carol,spărgînd geamuri şi devastînd magazia de sticlărie a unui comerciant evreu? Ştie d-sa că gardiştii şi jandarmii rurali asistai! Ia spectacol, fără a interveni ? Nu crede d-sa că este răspunzător de siguranţa în judeţul pe care-l administrează ? Astă seară, la 8 ore, se aduc rămăşiţele pământeşti ale decedatului N. Creţulescu, cari vor fi depuse în biserica Creţulescu. Inmormîntarea va avea loc Sâmbătă, la ora 20. Evenimentul cu data de azi, 29 Iunie, publică din Bucureşti o telegramă expediată de d. Bădărău, şi concepută în termenii următori: «Timpul anunţă că d. general Manuşi a dat demisia din preşedinte al clubului şi al comitetului executiv al partidului conservator». Această ştire a fost comunicată Timpului, şi ea trebuia să apară in număru-î de aseară, dar in ultimul moment publicarea ei a fost contramandată, iar nu însă de d. gen. Manu. Au reuşit la doctoratul al III-a în medicina veterinară studenţii G. Ionescu Brăila, Ionescu, Ioan, şi Georgescu Antoniu. D. d l Peride, inspector sanitar al circumscripţiei Iaşi, se află de eri în Capitală. In Monitorul de ieri a apărut proectul de reformă a procedurei penale şi legea pentru organizarea serviciului portăreilor. Eri a părăsit Capitala regimentul I de Geniu, pentru a se stabili la Cimpu- Lung în timpul vacanţei. D. general Popescu, inspector general al artileriei, a inspectat ori şcoala de artilerie şi geniu din Capitală. Miine, toţi ofiţerii elevi ai şcoalei de aplicaţie de la artilerie şi geniu, terminin şcoala vor pleca in concedii de 30 zile. După expirarea acestui concediu toţi elevii vor fi repartizaţi la diferite regimente, pentru a face serviciu 2 luni. Ziarele din Braşov nu ating ca traficul unic România şi Braşov, prin Predeal, s’a micşorat mult în ultimul semestru , pentru a dovedi aceasta aduc statistica următoare : In primul semestru al anului trecut au părăsit Braşovul pentru Romînia 53123 persoane şi au sosit din Romînia 44.674, sau in total a fost o mişcare de dus şi întors de 94.797 persoane. Pe acelaşi semestru al anului prezent au sosit la Braşov 35.071 şi au plecat 34.949, adică o mişcare totală între 70.020 persoane. Diferenţa este mare, căci arată o lipsă de 24.777 persoane, sau o scădere de 20 la sută din mişcarea anului trecut. Ziarele, după ce arată cit e de dăunător acest fapt pentru oraşul Braşov, adaugă că această scădere ar fi ’fost mult mai simţită, dacă n’ar fi fost e- migrarea evreilor din Romînia, care a ■ sporit numărul călătorilor. Suntem în măsură de a afirma că acum cîte va săptămîni d. Take Ionescu a primit o scrisoare de la fi- L nanciarul Ilansemann din Berlin, în care, între altele, îi scria: Pentru d-zefi, cunoaşteţi doar şi cunoaştem şi aci în de-ajuns cum stau finanţele ţăreî d-v. şi ce greutăţi latimpinăm cu toţii. Atîta sper că o să ’ poţi face d-ta: să potoleşti curentul antisemit ce s’a pornit cu atîta furie , de o vreme încoace. Bogătaşii evrei să fie rugaţi a face să se oprească e'. ” ipondenţii ziarelor xpedieze relaţiunist prin Frankfurter Zeitung şi cari vă . i iacă.■ dv. şi nouă. . /*.• a pus în curent şi Greceanu, prensul acestei seri-I • * 1 r k « 1 / [ison, ~li ■ filth . J _ ri, n e, servicii aduceţi i nf ct a ’ ml dv ? iscumpărarea hîr- Itiei , mîine dimineaţă în Sad . Iaşi. In jurul crizei Mercuri, înainte de a se ţine consiliul de miniştri, d. Gr. Cantacuzino a vizitat pe d. M. Fleva, cu care s'a întreţinut mai bine de o oră. D. Fleva s'a prins amar de cele mîtmplate, şi mai ales de faptul că n'a fost măcar prevenit. * Prietenii ă lui Panu sunt îngrijoraţi, căci pînă în acest moment ei n'au primit nici o ştire de la d-sa, cu toate că Văui ţinut in curent cu cele petrecute. Ei explică totuşi această tăcere zicând că d. Panu se va întoarce probabil zilele acestea în Capitală. D. general Manu a fost era vizitat de un mare număr de conservatori din Capitală. Toţi l-au găsit furios în potriva acestei «trageri pe sfoară»,acum intitulează generalul combinaţia Carp-Filipescu. Generalul a declarat că nu va permite ca bătrîna ramură conservatoare să fie călcată în picioare de d. Carp. Prin cercurile conservatoare şi junimiste au produs o mare consternaţie observaţiunile energice şi severe făcute de d. general Manu în ultimul consiliu de miniştrii cind d G. Gr. Cantacuzino a anunţat că d sa se retrage şi cedează puterea d-lui F. P. Carp, rămînînd însă şef al partidului conservator. Efectul produs de atitudinea d-lui general Manu, aprobată în mod tacit dar ostentativ de miniştrii Fleva, Disescu, Istrate şi Take Ionescu, face a se crede că compunerea ministerului Filipescu-Carp va uni pine mari dificultăți. * Partizanii „noului guvern“ mîngîe cu speranța că în ultim moment regele va insista pe lingă Take Ionescu spre a-l decide să i parte din cabinet. In acest cas d. Take Ionescu — spun amicii d-lui Filipescu—va consimţi, acceptînd orice portofoliu. * D. Filipescu explică astfel, faţă de amicii d-lui Take Ionescu, neintrarea acestuia, în noul cabinet: — Take nu intră, pentru a nu jigni prea mult susceptibilităţile BA Fleva, Disescu Tx -n T ■fiori- i fapt suntem % . Escrocii ! Străinii din ba poriba.Scrisoarea dt eu... — Lămuririle casei Halfon.—25 OOO lei furaţi Parchetul din Galaţi cercetează o escrocherie comisă de doi tineri supuşi americani, descoperită în următoarele împrejurări: In zorii zilei de Luni, poliţia porului observă o baltă ce se apropia de ţărm, venind din Reni. Cind cei doi tineri ajunseră la cheie, autorităţile ie cerură paşapoartele. Ambii arătară paşapoarte americane, eliberate de către ambasadele din Londra şi Bruxelles, pe numele de Frederik Bilings şi Iosif Katz.* In cancelariapoliţiei portului, prin intermediul unui interpret de limba gemană, Bilings, a declarat că e fiul unui bancher din New-York, că face, impreună cu cel-l’alt, o călătorie de plăcere, şi că prin Rusia, de unde au venit, n’au fost cercetaţi de autorităţi care din contră le-au mai vizat şi paşapoartele. întrebat că de ce au venit cu barca. Bilings a răspuns ca americanii obicinuesc să călătorească în acest mod. Cel-l’alt n’a fost întrebat, căci spunea că știe numai englezește. La urmă Bilings, vrînd să probeze că nu e om de bănuit, a arătat o scrisoare de credit în valoare de 1000 lire sterline, peste 25.000 lei. Scrisoarea e datată din 9 Martie a. c. și emisă de casa I. P. Morgan &de din Neiw-York. Printre casele de bancă la care puteau să ridice banii de pe această scrisoare figurai şi Banca Rominiei şi Halfon din Bucureşti. De la poliţia portului, ambii firă cont. ■ pi-« fi ( sY pe'’mi i o se Ai-'ri'i'.atiie s’au în-ij;*' si. • If' :eun ageat jSitienesc Vjttgi Leteri' Pap - “ -.r ' • a’l sí ua. rjSec., ma dia ei s’a dus la trriul posU’' uo»k a expediții o opețs •aii? diujLond.a pentru a li «trimite 1, oi. ‘ 'ă?E. politii:' portului, ambii tură chemați a doua zi spre cercetare. Marţi autorităţile au cerut telegrafic mfelor de bancă din Bucureşti amintite relaţiuni despre scrisoarea de credit. Ambele răspunsuri amarătat : numita casă din New-York a a numft acea scrisoare de credit, ea fiind bojt. Ne mai incăpînd nici o îndoaă că indivizii sunt «cavaleri de inutrre», autoritățile au ordonat arestaea lor, și au inaintat afacerea parchettei. or -■ ... fi I: î?trămutarea Rodiului gocietâții îa Bu-W ^ demasca Germania nu pr-a moderat pre 2 011^5 8$ Septembrie* — Baronul n*? lae-1 1 /• nrfat nvmtl'lul Ai' I uesei, mareşalul cur^o» î..., • I mandra al Bulgariei care însoțind p® I prii... ia București a ramas aci, prîn* 1p, fi'/t «bunul Garol și-1 im.|to*i-A detalii interesante atlt-în [ i* dm 'Sofia.* Numai marele său de. : câtre prințul Alexandru c» dm o(fp)lari6 și’Gonnt8 g’wvy'iuvtt trăiai mai spinos, l’a uo%itvrie.__Austro-lngaria e t ' 'y"îr* comisiunei A j, v i›‡‘‘ r* fi '*‡ ,k - ’’ ' › ,..țî î , A î. |£ ~.4 7 Syk' ■ «meri. mal puţin. Situaie disparată! Ternul a intrat acătorii opoziţie! ). Idinacier pentru a ajunge ? o că, dacă se egalitatea reluat o dată si m] condiţii -re! (pentru fie-5, fie rifwnîe de o «.! ca aceste cQnuyt să se zmalse de la ’ I bunul plac al guvernelor schimbăca: • * i 7 /y . ♦a I tOfilTORI. BA SOyUX0Z0 O uiUlA UGIHI&1 . a I B Octombrie.—Turcia a ntrait po llî) 1 T ri /»V \ rr e naijon ^ aIa 0*0 f »»p PfYDI« 1 ee j siunsa tehnică. I (Wart ui englez a aduns ca Roj iui i Kainia si fie reprezentată în comisygj vot [ ne în a o ii oficios Si cu titlul ttr jorm&imret sub aceleaşi condiţii ^7^1 :şi Kirimia , Franţa. „Diferenţa de credinţi religioase şi de confesiuni nu constitue in Romînia o piedică la căpâtarea şi exerciţiul drepturilor civile şi politice. § 1. orice strein, fără deosebire de religie, supus ori nesupus unei protecţii streine, poate obţine naturalizarea în condiţiile următoare: a) Va adresa guvernului, o cerere de naturalizare purtînd indicaţia ;a^îtaininî nnaadă profesiei iau probe prin act etc ..iec.,-i este folositor. § 2. Pot fi dispensaţi da stsgftt: » a) ’Oel.ee ATor it iuttrodna Ro- i ' fS'ei.' 'Ocări~iS. Srri f;,im.Mlți! UtitC. ifiS .y ■;,« ri.-; ' A'- ri-:;'- ’g/;.’ 'riVV .’fg Presa străină și emi» grările «Le Temps» despre ea'uâe- -emigrărilor Le Temps publică în număl sâiî de eri următoarea scrisoare: « Contrariu afirmarei cores’indentului d-stră din Bucureşti, elgrarea evreilor nu e causată de criza economică ce bîntue Romînia. Eveii din Romînia au treii prin alte crize, şi le-au suferit de oţiotrivă cu concetăţenii lor creştini. Pentru ce dar acest exoi, da dacă nu e încă general, ia totuşi raporţii din ce in ce mai mari ? Pentru că în mod metodic, stematic, legile restrictive elaborate de plamentu romin în contra străinilor sunt aplicate evreilor în mod abus considiaţi ca străini, cu toata că secole srt stabiliţi în Moldova şi Valahia, ivnte ca aceste state sâ se fi contopit 10 regat. Se aplică evreilor legea can permite a expulza pe străini pentru motive police, şi aceasta pe cale admiistrativă. I se aplică legea care nu smite pe steinî în şcoli, decit la locur vacante, şi aceasta încă in schimbul nor marixe şcolare. Li se aplică Igea care iterzice a se primi in atelire şi faijici mai mult ca o pătrime de lucrăcptori streini, şi resultatul «că fabricnţiî sunt siliţi a coogedia ersonalul Ir evreii. Li se aplică legea care intezice streiilor comerciul ambulant. Se pregătesc •g* ca— n-r— r,e ' 1 jfitectî. Se pregăteşte chiar una pentru 11 meseriaşii să facă arie die rorporaluai citiui efiterenia. i n . iar evreii ou pot face parte din cflrpofatire'. Astfel hărţuiţi, aiureaţi de pno tot jocul, reduşi la starea jea nai mizeraouă, u. ivren protestează, atunci li se aplică legea care permite expulzarea străinilor pentru manifestațiuni politice, și aceasta pe cale administrativi, adică sunt în mod arbitrar expulzați. Cu toate acestea, dar evrei n’au drepturi politice, nu e nai puțin adevarat că drepturile civili le sint garantate prin tratatul din Berlin; ei fac serviciul militar, și nicăiri nu li se recunoaște altă nafîo""'i* * -. -n raiaâ. Numai prir suslmr,et,: de f;i angajat.ienteio luai ri_ ' V"...,/41 vc. n il romiB iu agi ri - - . .. Io»: dreptu '■VA. hi nftntm r ■.■Árú. drsn liiâ 1.1 ot’r ele nou ixodc Carmen Sylva ,il evreii Sub titlul «Idealul uiei rigine», Neues-Pester Journal oerită un lung articol, in care, ca şi alta ziari, vorbeşte de indiferenţa Carmen Silvei faţă de situaţia evreilor. «Carmen Sylva, poet, încoronată, a lăsat din nou inima să-i vorbească», zice ziarul unguresc. Ziarul reproduce răspunsul dat de regină unei reviste francez în chestia sportului, răspuns pe care am publicat şi noi mai dăunăzi, şi din care reiese că regina-poetă admiterice sport pentru femei, dacă acestea vor aici,tins întiu perfecţia in îndeplirea numeroaselor lor "datorii conjuge şi sociale«Toate astea sint foartda locul lor, urmează Neues Pester Jirnal. Dacă aşi fi curtizan român, aşi scoti probabil de primă a mea dator să învăţ pe din afară părerile poieteregine şi să le prezint ca dovadă unui spirit vioiu şi a unei inimi curaguise, profund simţitoare.» Altul e însă motivul cai face pe ziarul din Budapesta să se ocup de Carmen Sylva: î «Spiritul regal a cîntiat toate, şi inima regală are loc pe*111 o mare de sentimente. In aceeaşi zi in care fulgerul spiritului regaî a luminat mulţimea «imită, publicul se ocupa de altă știre. «Ea începea astfel: fUn strigăt de disperare a peste 250.Op de evrei se aude din Rmnainia în lume». S’a găsit pentru ei calificarea de streini, şi sub acest titlu juridic li s’ai răpit drepturile Cetăţeneşti, li s’a nchis drumul spre şcoală ş’i cultură, li a făcut imposibilă viaţă cea mai firavă. Mii de bănuţî capabili şi doritor de muncă propunerea guvenuluî printr’o singură lege. § 3. Naturalizarea nu poate fi acordată de cît individual şi printr’o singură lege. §4. O lege special va determina nodul în care streini îşi vor putea stabili domiciliul în Romînia. § 5. Nu pot obţiie imobile rurale în Romînia de cît lombil sau cel cari sînt naturalizați romînî. CcnVențdR*/. 'ufă.' ..țienale exis*snte râmin în vigora o cu toate rlfl.B7e 0 fii ^0VTniuei ^ifi Cfti/icrH DrfiBestn ficesi proiect cu " îS&iSrt MW! * t la Van I' ,rifl , ' y *' - • ;/V*. V i ,/• j' • -ri Y; trebue să rabde mizeria și foamea, » n .i r. s şi uia’t rau, şi mai «•florător, trebue să-şi' vază nevestele şi copiii in prada mizeriei ?, a desnădejdei. Şi de aüjt. V.OI.ICI11I V, pCIHl'll ;• -r a de a se naşte din părinţi sire'. * ală, d-ta, care eşti şi iu te-aî gindit nici ocuzii din analogii ? ăbun, nici leagănul ic pe sfintul teritoriu român. Eşti o prinţesă germană, aşa că eşti o streină în regatul d-tale, şi in acest sens e străin şi regele, augustul d-tale soţ. Şi 250.000 de oameni s’-i daţi pradă celei mai îngrozitoare mize numai pentru că sint streini, şi poezia regală şi filosofîa-ţi regală, care va fac cind e vorba de sporturile femeie; nu ştii. să dea la lumină nici proces nici o maximă înţeleaptă, pentru ca puţin în trio revoltă înflăcărată să peretluiască o nedreptate strigătoare la ce dacă puterea-ţî regală, n’o poate pedica ?». Ziarul maghiar caută mai departeexplice situaţia emigranţilor: «Goniţi de pe pămîntul lor—căci ceşti nenorociţi n’au în lumea largă nici un alt petec da pămint care să ie ţara lor—ei trec graniţa, plecînd dintr’o mizerie sigură in alta nesigură această speranţă le este singurul lon«.. şi singura bogăţie. «La Budapesta, Viena, Hamburg, in toate staţiile suferinţei lor, au fost v zuţî aceşti «străini» goniţi în streinătate. Asta ar putea da subiect Carm Syîvel pentru o frumoasă epigram Cum sânt streini, streinătatea e ptria lor. Ce buni suntem că dăm patrie unor oameni lipsiţi de ea ! «Da, ar fi un bun subiect, şi de sigur, poetă regală, s’ar găsi curliza, cari să înveţe şi poezia asta pe dinafară şi s’o găsească delicioasă». Promoţiunile de la şcoala de artilerie şi geniu Următorii elevi din anul al II-lea şcoale de artilerie şi geniu au termin şcoala şi au fost înaintaţi la gradul ele sub-locotenente pe ziua de 4 Iulie. In artilerie. Anastasia C., Antonescu I Belizariu I., Butunoiu C., Chivu O., Căptunescu D., Ciurea, Dumitrescu P., Eliat V., Georgescu I., Georgescu V. Marinesi E., Negoescu I., Petrescu D. Mavrod N., Goliescu R., Popescu I., Vasiliă Z.N Popescu M. şi Ionescu A. In geniu. Buholzer Gh. ■ Cîmpeanu N Coradino At., Drâghici Gh., Lupa Gh. i? m’ podorescu I. , Slaină. Giuşcă M. şi Popescu St. le infanterie. Stamatin St.,Vulovici 1 minat cursurile şcoalei de aingenia şcoala de aplicaţii, urmiţ ie 1 locotenenţi: ilerie. Negrei G., Negură A., Et., Cernavodeanu P., Sîrbu Grief, Săndulescu N., Frunzescu , Paplica P., Seinescu M., Iliescu P., Britescu Gh., Dumitriu R., Pastioi Gh., Coistandache M., Anastasiu Gh., Ionescu şi Pleşoianu S. Din geniu: Săvulescu C., Cămburean P., Rădulescu Gh. Panfil N., Maniga I Constantinescu Th. şi Udriski I. Au fost promovaţi în anul al II-I| al şcoalei de aplicaţie urmă- ' • ^ I Ar,*- r. Din artilerie. Marţian D., Iacob O., Iscoviei Ştian, A castatu I . NonohnS I Petrescu A. N., Gheorghiu Gh Stoi® 5 vioi Al*'» retreBcu A., CUiiricCatwi A., I f'tiiAf.nil T.. '..nil:-' ! , tu Ju. ;i retres<w L./i genul. Rîpeanu, Băneilă, Brescu B., Ionescu F., Radulescu nescu I., şi Bădescu C. Ofiţerii următori vor fi trimişi la plimente pentru a’şî face stagiul de an şi în urmă vor fi rechemaţi din noia şcoală : Zota P., Frîncu E., Tăurescu Gfi, Vasescu V., Georgescu H., Constantinesc Nanolescu P., Voinescu F. şi Dumisen D. Prinţesa, complet restabilită, asit azi de la Amsterdam la Neuwied şi va mai sta cîteva zile în ca părintească. 9 Octombrie. — Prinţul Carolspectează azi batalioanele I şi IV de vînătorî şi batalionul ha geniu. Mai tîrziu primeşte pe Boeres, • care-i citeşte nota circulară către reprezentanţii Romîniei înstreinăta a . • -..-ix „x „,,in în ndflvări/;;-; lumină ;rogi :■ oi realizai ?Jr ’ zu;re» arur-pj. il h -h i;on - , •*’ . i sa arătîndu-le ca simple accesorii, fără importanță. In numărul de miine vom puibli• 3. p,. riea -ncri /'viile '••’ » friv' ■. Ia i ’ . ?. CU VO . ri y m fern» m ; v-y . _ ;;4 wv.r - • >- ; I - " ' V 1 f V t ’• I, , ^ ' L r ^ ,'ln' ’ t .7 s ir '. - y trA' v -t• / v \S ît fft Cu a cȘzut g greutate io po taik ia’«sile i eoyuutsl căutat de Afttnftlb’r-1 fijiri: fii '‘țfîFfiiî nj'njțțițî« ,iQtj Toata lumea a cedat cîte puțin f împuşcarea unui guard comun. ;l La cazarma guarzilor comunali întimplat eri o nenorocire in următorele împrejurări. Săndulescu George, guard comuna , virstă de vre-o 25—30 ani, se aşez în curtea căzărmeî, şi îşi curăţa" r. ■ turii hainei pentru a’i face mâl si lucitorii. Deodată se auzi din fundul curiei o detunătură de revolver, şi imediat Săndulescu căzu jos de pe sca şi după ce se tăvăli cîteva secui i” rămase mort. Un glonte îl nime... drept în inimă, curmindu-i astfel fi vieţeî. In acelaşi timp, un sergent mai alergă cu un revolver în mină plîng şi strigînd că șî-a omorit prietenul fi să vrea. * Toți din cazarmă se repeziră la r.; norocitul Săndulescu să-i dea ingrij.. dar îl găsiră mort. Sergentul major, în culmea dsperei, povesti că pe cind își curăța volverul a dat drumul unui glonte, să încerce arma, fără să-l vadă pe Sădulescu. Fatalitatea a vrut ca glonț să nimerească drept în inimă pe lenorocitul guard. Sergentul-major a fost arestat.