Adevěrul, august 1900 (Anul 13, nr. 3956-3986)

1900-08-01 / nr. 3956

­Marţi 1 August 1UUO2 aviza noi la mijloacele de îndreptare, dacă cei îndatorați a aviza nu vor face nimic. Aveți dlar cuvîntul, domnilor, dacă vă dă mîna. Satana. IIVi PRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) în enunţi Pentru Celesta. Ce aer sănătos de munte, miros îmbă­tător de brazi, am sorbit din scrisoarea ta Celesta, cum aşi vrea să fug cu tine alături, în răceala învietoare a munţilor, pe potecile sucite, să ne înecăm în umbra răcoroasă a pădurilor, să sorb, să sorb la­com aerul curat, ce’ţi dă viaţă. Mă înăbuş, mi înăbuş în fierbinţeala ostenitoare; ae­rul greu şi miasmat al Bucureştilor îmi taie trupul tot... creenul şi nervii stau a­­morţiţi intr’o moleşeală copleşitoare... sunt bolnava... bolnavă... Mă dogoare jăraticul zidurilor, mă îneacă mirosul de tinichea încinsă al acoperi­şurilor, duhoarea sufocantă a străzilor murdare, exalarea infectă a­ canalelor... se, topeşte, se moaie sub picior, caldarîmul trotuarelor, de arşiţa omorîtoare a soarelui de Iulie. îmi împăiejeneşte ochii, verdele murdar al frunzelor prăfuite. Ge mohorîţi ’s copacii păliţi de soare cum tînjesc în miez de zi, îndoite de mi­­jloc, bietele flori de prin grădini! A­­cum aşi vrea, cum aşi vrea să ne afundăm, să ne pierdem cu totul în ceaţa deasă a pis­curilor, să nu mai vedem nimic, nimic în juml nostru, să uităm de viaţă, în haosul «rteflişit de­rburî albi, luminoşi, simt îneo obrajii asudaţi în picăturile reci şi fine, să simt, să simt în trupul tot,­­'fiolă reci... seci... Cum aşi sta cu tine seara în pragul mo­rii vechi,fruv­ată, privind ceasuri întregi la ţăranii strinşî în jurul focului din moară. Ce bine ’mi-am făcut’o în minte moara fie care 'mi spui tu! O văd în întunericul brazilor, cu ferestrele sparte, luminate de o trapăre roşie. Şi par’că aud în ureche vîjîitul, sălba­tica spumegare a apei de la scop. Şi chiliuţa albă, sfîntă — cum zicî tu­în pridvorul eî, cu macii roşii din grăj­dină... ce curat, liniştit şi ceresc adăpos, aî găsit tu. Celeste, acolo! Iţi vino a plînge de atîta frumuseţe ? Cît eşti de fericită, cît ! O ! în ce dulce, renăscătoare vibrare 'ţi pune­ sufletul sălbatica frumuseţe a na­turii ! M’aşi duce... mi-e dor... mi se usucă su­fletul de setea dorului de ducă. Sonia. MEMENTO — buni 31 Iulie — Spectacole Grădina Mitică Georgescu, repe­­zentaţiile trupei de operetă a d lui Al Bobescu. Grădina Sinaia (­fosta Hugo). In fie­care seară comedii jucate de trupa d-luî I. D. Ionescu. Grădina Bristol.—Concert de orche­stră sub conducerea d-lui G. A. Dinicu. Grădina Bragadiru.—Muzica vînă­­orilor. Grădina Oppler.­Concert de orchestră Grădina Boulevard. — Concert de rochestră sub conducerea d-luî Ed. Willi Strauss. Grădina Victor (fost Tomek).— Tea­tru de Varietăţi Grădina Berăria Dunareana.—Or­chestra micilor muzicanţi austriac!. . Kioşcul JLurd­anoff (Grădina Cişmi­­rgifi). Concert sub conducerea d-luî Ian­cul seu, dimineaţa şi seara. Şosea (bufet).—Muzica regimentului 21 de infanterie. Grădina Singer (strada Doamnei).— .­In toate serile teatru de varietăţi. Grădina Hugo (Şosea). — Concert de orchestră sub conducerea d-luî No­vae cko ' mi ...m ii»»———■»... «a ■■■■ i» au­ mincat o znopeală îndrăcită de la chir Voicu Cărăbuş, care ’şî-a prins fata în flagrant delict de pupat. Cu toată bâtaia Miţa tot nu s’a rău­corit. Dimpotrivă, dragostea s’a aprins şi mai tare in ea. Chiar in noaptea acee­­a fugit la Niţă. Dar Voicu, tatăl ei, a făcut reclama­­ţie la parchet şi Niţă a fost dat in ju­decată pentru conrupere de minoră. Miţa e numai de opt-spre­zece ani..yj înaintea tribunalului Miţa spune că a fugit singură la iubitul ei; el de­clară că e gata să se cunune cu ea ; şi Voicu, tatăl ei, declară şi el că renunţă la ori­ce pretenţie de ’î-o lua fata. — Numai de s’ar cununa cu ea, pu­­şlamaua dracului închee el. Atunci tribunalul amină procesul pină peste şease luni ca să vie tinerii cu bilet de cununie şi să se închidă dosarul. Condeiu. Ediţia de dimineaţă OTORMATIV2TC In cercurile guvernamen­tale s’a pus iar în circulaţie ştirea cum că în curînd se va face o remaniare ministerială prin intrarea d-lui Tache Io­nescu în guvern la departa­mentul internelor, ieşirea d-lui Ionel Grădişteanu şi trecerea d-luî Olănescu la lucrările pu­blice. Intrarea d-lui Tache Ionescu se motivează pe faptul că e necesară o mare energie pen­tru a se reprima agitaţiunile bulgăreşti. Sosirea d-lui Tache Ionescu în Capitală a acreditat şi mai mult această ştire. Mîine toţi miniştrii se vor reîn­toarce In Capitală spre a lua parte la consiliul ce se va ţine la ora 5 d. a. şl In care se va decide asu­pra listei bulgarilor cari urmează să fie expulzaţi. Este iminentă arestarea mai mul­tor bulgari din Galaţi, cari fiind puşi sub supraveghiere poliţienească au dat de bănuit că întreţin in So­fia legături suspecte. Ni se comunică ştirea că toţi stu­denţii români din Capitală au­ început o puternică agitaţie pentru a se exclude pe toţi studenţii bulgari din Universita­tea noastră, şi mai ales din şcoala su­perioară de ştiinţe de stat. In această şcoală maî ales urmează cursurile o mulţime de bulgari veniţi de peste Dunăre. Ideea aceasta a fost împărtăşită ime­diat de către studenţii romîni in ge­neral şi s'au început deja intervenţiu­­nile necesare. Aceeaşi idee, însă pe cale cu totul energică, se agită și printre studenții din Germania, cari au pus bazele unui adevărat cartel împotriva bul­garilor. După o statistică a consulului ge­neral al Komâiței la Anvers, se con­stată că s’au importat din porturile române în anul 1899 cereale în va­loare de peste 37.123.000 lei. După cum am anunţat, lucrările pentru instalarea cablului telefonic dintre Giurgiu şi Sofia, care să lege reţeaua telefonică dintre România şi Bulgaria, au început zilele trecute. Aceste lucrări se vor termina joia viitoare. De la această dată vor în­cepe deci convorbirile telefonice din diferitele oraşe ale ţărei cu Sofia. Examenele căpitanilor aspiranţi la gradul de maior, cari vor începe la comandamentele corpurilor de armată între 15 şi 20 ale lunei August, se vor face după vechiul program ana­litic, revenindu-se asupra hotărîreî de a se face după noul program, care nu a fost publicat cu 8 luni Înainte de examen, după cum cere legea. In urma notei apărute în La Rou­­manie şi prin care se declară că nici prefectul Suditu, nici primarul Ghiţă Dumitrescu nu vor fi înlocuiţi, de­oare­ce ei sînt reprezentanţi ai partidului conservator, situaţia gu­vernamentalilor la Brăila a devenit foarte rea. Junimiştii din localitate, în cap cu d. C. Fotin, fost senator junimist, ameninţă cu o dizidenţă, care va a­­vea şi un organ de publicitate. O luptă crîncenă şi pe faţă va fi dată mai cu seamă contra primarului Se zice că d. Fotin este susţinut­­0 sub mînă de către d. Marghilo­man, ministru de externe. E vorba ca poliţaiul din Giurgiu să fie înlocuit, în urma constatărilor acute că ar fi înlesnit fuga unui ulgar amestecat în complotul bul­găresc din Capitală. Se ştie că poliţaiul din Giurgiu e cumnat cu prefectul de poliţie din Rusciuk. Zilele acestea ministerul instrucţiune! se va pronunţa asupra admitere! eleve­lor în externatele secundare de gradul al II-a, cari după cum se ştie înlocuesc vechile şcoale profesionale. înainte însă de a se pronunţa, ministerul a cerut re­ferinţa asupra condiţiunilor de admisi­bilitate in aceste şcoli direcţiei exter­natului de gr. II-a din Capitală. Joia viitoare consiliul permanent al instrucţiune! se va întruni din nou in şedinţă pentru a se ocupa cu expedie­rea afacerilor curente. Pină la 18 August consiliul perma­nent va ţine cite o singură şedinţă pe săptămînă. La depozitul de recrutare din Brăila sunt înregistraţi 230 de dezertori şi ne­supuşi, în ultimul tablou întocmit­ luna aceasta. D. Borhild, consul al Austro-Ungariei in Capitală, obţinind un concediu de 40 zile, afacerile consulatului vor fi conduse de cavalerul Francisk de Gar­­lik, vice-consul la Sulina. In ziua de 5 Octombrie se va ţine concurs la Universitatea din Capitală pentru ocuparea a 7 burse la interna­tul facultăţeî de teologie. înscrierile la acest concurs se fac pînă la 4 Octom­brie inclusiv. Elî a avut loc o escursiune pe vapo­rul Orientul din Galaţi la Cerna-Vodă. Petrecerea a fost admirabilă. Torpiloarele Zborul, Zmeul şi Năluca sint în reparaţie d în şantierele de la T.­­Severi. Repararea va fi gata in ziua de 15 August, cind vor pleca spre largul măreî. D. N. Filipescu, care se afla în inspec­­ţ­iune la ferma model Studina, a plecat azi dimineaţă la Arad. D. C. Olănescu, ministrul de interne, s’a întors erî dimineaţă in Capitală ve­nind de la moşia sa Găeştî. Poliţia comunală a confiscat erî 157 plini de la brutarul C. Niculescu din str. 13 Septembrie, fiind găsite lipsă la cintar. Mai mulţi tineri escursionişti din Buş­teni vor face Marţi 1 August o escur­siune pe jos la Rosnov (Rosenau) in Transilvania. In ziua de 1 Septembrie se va ţine concurs pentru ocuparea locurilor de interni, bursieri şi solvenţi la semina­rul Central din Bucureşti, la semi­narul Veniamin din Iaşi, la seminarul din Roman, Gurtea-de-Argeş şi R.­­Vilcea. La seminarul Central din Bucureşti sunt vacante 15 locuri de bursieri. La seminarul Veniamin din Iaşi 54 locuri de solvenţi şi bursieri, la seminarul Sf. Gheoorghe din Roman 41 locuri de bursieri şi 8 de solvenţi. La seminarul din Gurtea-de-Argeş 3 locuri de bur­sieri şi 13 de solvenţi şi la seminarul din Pf.­Vilcei 19 locuri de bursieri. Simbătă dimineaţa, la biserica cato­lică din Galaţi, s-a oficiat un requiem pentru odihnirea sufletului decedatului rege al Italiei. Au­ asistat reprezentanţii tuturor pu­terilor, membrii coloniei italiene locale, precum, şi o delegaţiune din Brăila. Simbătă după amează s’a făcut la Galaţi înmormîntarea victimelor neno­rocite! intimplate Vineri pe Siret. In­tr’un dric era aşezat corpul nefericitei mume, iar in cele­ l’alte două dricuri erau corpurile celor 4 fete ale ei. D. N. Filipescu, ministru de domenii,­­şi-a aminat plecarea in congediu pen­tru Luni 7 August. D. Titu Maiorescu ministru de justi­ţie, a sosit azi in Capitală. Ivan Petcovici s’a dus cu un revol­ver la meşterul Nicolae ca să i’l dreagă; meşterul, tot umblînd cu dinsul, arma a luat foc, lovind pe Petrovici în ab­domen. Pacientul, într’o stare dispe­rată, a fost dus la spital, iar cel-l’alt pentru un moment a fost arestat Simbătă dimineaţă a fost găsit stran­gulat in odaia locuinţei sale din str Pantelimon din Galaţi Petrache Focşal, in virstă de 75 ani. Cauza acestui act de disperare e mizeria. Era dimineaţă băiatul Iancu Bercovici­i de pe bulevardul Caro­­n-rul 213 din Brăîla a fost călcat de tramvai. Într’o stare disperată a fost luat şi dus acasă. Conductorul a fost arestat. „ Autorităţile comunei Muchii din ju­deţul Dolj "au intervenit pe lingă pre­­tectura de politie a Craiovei, racin a cu­noscut că în apropiere de bariera Vîl­­cei s’a stabilit o bandă de tilhari. A­­ceşti făcători de rele îşi au cuibul in nişte case părăsite şi pornesc in timpul nopţilor prin comunele învecinate, unde comit spargeri şi furturi. Colin Jecu din Brăila, ducindu-se să se scalde, s’a inecat. Cadavrul a fost găsit era de nişte pescari. Joi 3 August,Ed. Aurel Eliade, simpati­cul bariton, va da un concert în salonul „Elizeul Valea­ Cerbului“ din Buşteni- Cazacoff în Iaşi “, jude-instructor Florescu, care in­­strueşte odiosul atentat politic din Ca­pitală, ar putea afla la Iaşi preţioase a­­mănunte despre antecedentele lui Caza­coff. In iarna anului 1899, pe la începu­tul lunei Decembrie, Gazacoff, întovără­şit încă de unul, mic la statură şi al cărui nume nu l am putut afla, a fost în Iaşi, unde a excrocat aproape pe toţi industriaşii, comercianţii, avocaţii, ingi­nerii, etc.* In calitate de agent al unei societăţi de publicitate care scoate un carnet al expoziţiei din Paris, Cazacoff, împreună cu sus numitul tovarăş, se prezintară la d-1 Spaier, proprietarul băeî «Diana», propunîndu-i publicitatea in carnet. După cîte­va insistenţe d-1 Spaier a­­deră la propunerea lui Cazacoff, căruia ii dădu 25 de lei în schimbul următoa­rei chitănii: „Chitanţă No. 807“. «D. Spaier din Iaşi, strada Mitropo­­coliei, a plătit 25 lei pentru o reclamă «de o jumătate pagină în Carnetul Ex­poziţiei din Paris ce va avea loc la «1900». «Acest Carnet este emisiunea Com­­­paniei Orientale, din Bucureşti ce a «întreprins voiagiul pentru această ex­­­poziţiune, precum şi întreţinerea pe 15 «zile». «Această companie este autorizată de «guvernul romîn şi supusă controlului «unui delegat special numit de către «ministerul agriculturei, industriei, co­­­merţului şi domeniilor, prin adresa «No. 48862­­din 2 Iulie 1898». «Carnetul va apare în 70.000 exem­plare.» Direcţiunea Companiei Str. Primă­ver­ii 48 Sucursala Centrală Strada Franklin 6 Agent (ss) V. D. Cazacoff * Ast­fel de chitanţe posedă fabrica de scaune «Fortuna», fringheria «Wachtel», institutul de domnişoare Warlam, pre­cum şi mai mulţi medici, avocaţi, ingi­neri şi alte persoane cu profesiuni li­bere.* Trecind un an şi nesosindu-i nici un carnet al Exposiţieî, d. Spaier a recla­mat pe adresa indicată pe chitanţă şi primi în două rînduri următorul răs­puns : „Vă repet că d. Cazacoff a fost însăr­­­cinat de noi numai cu abonamentul «voiajorilor la Paris, iar nici de cum «pentru reclame la carnetul Exposiţieî. Pentru acest fapt îl puteţi trage «la răspundere şi da pe mîna justiţiei ca escroc.» k (ss). S. S. Bădescu Cărţile- posterie poartă data de 21 şi 29 Ianuarie­­ 1900, fără a avea vre-o ştampilă a unei societăţi. Riga, menită fierbere în Albania prin încercările lui îndrăzneţe de răsvrătire în potriva turcilor. Detalii maî multe lipsesc pen­tru moment, dau­ Ru­sciukului un aspect de orăşel şi nici de­cum de oraş. ISfcg» Sarafoff militar Intr’o batărie,întilnse pe un vechiu prieten al meu, bulgarul D., căruia ii dau de citit un număr din «Adeveriri». La aceeaşi masă se mai aflau avocatul A. şi doi domni ofiţeri. Iată ce am putut afla : Sarafoff este sub-locotenent într’un regiment din Rusciuk. Cind cu aşa zisa revoluţiune mace­doneană, înscenată de Sarafoff, din sud după ce ca militar a înfiinţat Clubul secret şi unde chiar a fost ales preşe­dinte, şî-a dat demisia din armată. Sarafoff, graţie poziţieî sociale pe care o ocupa, a ştiut să atragă în societa­te pe mulţi militari şi de aceea vedem astă­zî în clubul secret reprezentat tot ce Bulgaria are mai sus pus. In Rusciuk există de mult o sucursală a Clubului, şi pină acum un an era aci centrala. Adepţii acestei asociaţiuni slnt tineri bulgari, in parte studenţi, avocaţi, foarte mulţi militari şi magistraţi, profesori, etc. In clubul lor nu poţi intra de­cît fiind introdus de un membru şi ca unul ce aderezi la programul lor. V. Kazakoff După cît am putut afla, Gazakoff nu face parte din societatea lui Sarafoff. Lui Kazacoff intrarea in Bulgaria nu-i este permisă, cu toate acestea a fost anul trecut în Rusciuk, sub cel mai strict incognito, şi n’a stat de cit cite­va ore, căci îi era teamă să nu fie descoperit. Dispoziţiuni nouă Răspunsul guvernului bulgar Am fost erî singurul ziar care am dat indicaţiunî asupra răspunsului guvernului bulgar la nota României. N’avem pretenţiunea de a fi dat întregul conţinut al acelei note, dar am dat ideea generală şi ea ne-a fost confirmată tîrziu noaptea şi prin­­tr'o telegramă a corespondentului nostru din Viena, ceea ce dovedeşte că guvernul bulgar a şi telegrafiat în străinătate rezumatul răspunsului său la nota Romînieî. * După cum se ştie, guvernul bul­gar zice că nu s’au produs dovezi carî să arate complicitatea sau complezenţa sa cu un «pretins» co­mitet revoluţionar din Sofia şi că ast-fel n’are ce răspunde. Faptul acesta a produs o vie In­­dignaţiune In cercurile noastre po­litice şi diplomatice. Comitetul de la Sofia crede că poate să facă pe naivul la chip aşa de prostesc şi să-şi Închipuie că el prosteşte lumea ! Existenţa comitetului revoluţio­nar o cunosc şi copiii şi concursul ce-i dă guvernul bulgar­e de noto­rietate publică.* D. Al. Marghiloman, care a plecat la Sinaia cu dicţionarul depeşilor cifrate, va da de a­­colo,după ce probabil va fi con­sultat şi pe regele Carol, noui şi extrem de importante in­strucţiuni agentului diploma­tic la Sofia, d. Mişu. * In unele cercuri politice se a­­firma aseară că nota bulgară ar conţine In partea ei finală şi Impu­tare^ neruşinată că Romînia ar căuta de clt-va timp pricină Bul­gariei şi că ast-fel stlnd lucrurile Bulgaria e gata să ridice mănuşa!! De erî, s’au luat îa Rusciuk dispozi­­ţiuni ca ori­ce bulgar care voeşte să treacă in Romînia să ceară de la aju­torul de prefect un bilet de voe. Acest bilet îi este necesar pentru a putea eşi din Bulgaria, căci poliţia bulgara o­­preşte pe ori­ce pămîntean, care pe lingă paşaport n’are un asemenea bilet. Starea de spirit Toate cafenelele, birturile şi berăriile sunt seara mai ales locul de intilnire şi discuţie ale tineretului bulgar. Cu toţii aproape au­ cuvinte prea puţin măguli­toare pentru noi, rominii. Toţi aprobă faptul săvirşit in Bucureşti şi zic că li­berarea Bulgariei le e lor maî scumpă de cît prietenia Romînieî. N’am putut cerceta şi vorbi mai mult. Pe mîine maî mult, înregistrăm sub strictă rezervă d­espre a nu fi observat, acest svon, căruia nu-i putem atri- ~ bui prea multă seriozitate. * Ceea ce este sigur e că în opinia noastră publică începe să se deştepte adevărata conştiinţă naţională faţă de revoltătorul asasinat bulgăresc, faţă de profanările şi orgiile de la Sofia şi faţă de sfidările şi provo­­caţiunile obraznice ale guvernului bulgar. Toată lumea e convinsă că a venit momentul ca opinia publică din Ro­mînia să ridice mănuşa ce s'a a­­runcat ţărei din partea bulgarilor şi să răspundă cum se cuvine să răs­pundă un regat liber unui principat vasal-R. Gospodin. GÂRNEŢUL JUDICIAR Corupere de minoră — Miţo, Miţulică dragă, nu-i aşa că m­ă iubeşti ? întrebă intr’o seară lumi­noasă de Maia Niţă Berechet, de pro­fesie frizer, pe d-ra Miţa Cărăbuş, iu­­bita inimei sale. Iar Miţa îi răsucea mustăţile, îl pupa ■în bot, şi’î răspundea : —­ Mai încapă vorba ? Nu ’ţi-am dat destule dovezi ? Numai să ţii şi tu la mine, cît ţiu eu­ la tine! Să nu dea­­naiba să te prânz cu alta, că te ia , dracii! M’ai­ înţeles ? —• Parol ? — Parol neparol, eu­ îţi smulg mu­stăţile şi te opăresc cu apă fiartă, scurtă socoteală ! In faţa acestei ameninţări Niță a gă­sit că trebue să’i arate că o iubeşte, cum n’a iubit altu pe lume. A luat-o după git şi’i-a tras un ţocăit de-a în­ceput să urle Griveiu de după ulucă. Şi luna din cer par’că ridea bucu­roasă de dragostea lor. Niţă şi Miţa se pregăteau să şi mai tragă cite un pupat, cind s’au pomenit luaţi la bătae. Un glas gros le strigă : — Dragoste vreţi? Pupătură vreţi Na, na, na ! Şi varga făcea : jart! jart! jart! Şi lăsa dungi pe unde nimerea. Iar Miţa şi Niţă r­cneau : — Aoleu ! Aoleu ! Aoleu! Ce să zic ? după dragostea aia 30 foc, de Brăila. Cum se vede dlar, la Brăila ca şi în multe alte părţi, o­fuziune nu s’a făcut. Incendiul din judeţul Dolj La proprietatea d-lui M. I. Popa din comuna Cetatea a isbucnit alaltăeri un incendii­ înfricoşător. Focul s’a declarat la început într’o pivniţă, unde au fost distruse de flăcări o mulţime de butoae cu băuturi. Apoi, din cauza lipsei de ajutoare urgente, dezastrul a luat proporţii îngrozitoare, intinzîndu-se şi asupra casei, precum şi a dependenţelor din apropiere. Autorităţile comunale au înştiinţat de îndată secţia de jandarmi din comuna vecină. Cu ajutorul acesteia s’a maî pu­tut salva din prada flăcărilor cîte­ ceva, insă eroismul celor ce se avântau în foc era să producă chiar cite­va victime omenești. întreg satul era amenințat să devie prada acestui incendiu. Pagubele se urcă la suma de 72 mii de lei. Revoluţia în Albania O telegramă sosită aseară a­­nunţă că vestitul revoluţionar albanez Mula Zeca a procla­mat la Prizren revoluţia, in­­vitind pe valiul din Ibek, capi­tala Albaniei, să evacueze îm­preună cu toţi funcţionarii su­periori administrativi capitala Albaniei. Mula Zeca are gata perfect Înarmaţi peste 10.000 de alba­nezi. Se ştie că Mula Zeca a în­cercat în mai multe rîndurî să proclame revoluţia împotriva turcilor din Albania. Anul tre­cut, el provocase o ne mal po­ Agitaţiunile bulgăreşti la Giurgiu R,ominii din Giurgiu se miră, cu drept cuvint, că pînă acum nici o mă­sură nu s’a luat in contra cuibului de agitatori bulgari din acest oraş, nici o descindere şi nici o percheziţie nu s’a făcut, de­şi aceasta s’ar impune. O petrecere, un chef in toată regula a avut loc aci, chef la care alăturea de bulgari au participat şi funcţionari rominî şi la care s’au pronunţat cu­­vinturî, criticîndu-se măsurile guver­nului romin in chestiunea conspiraţiilor bulgăreşti. Am arătat şi erî purtarea suspectă a administraţiei şi poliţiei din Giurgiu şi atragem din nou atenţia d-lui minis­tru de interne. Bulgari vin şi pleacă cu diferite mi­siuni, fără a fi supravegheaţi de ni­meni. Atragem tot­odată atenţia guver­nului ca numeroşi bulgari s’au stre­curat fără absolut nici un drept in listele electorale din jud. Vlaşca şi oraşul Giurgiu. Facem cu acest prilej o îndreptare spunînd că colonelul bulgar din Rus­ciuk, cumnat cu poliţaiul din portul Giurgiu, se numeşte Drandarewsky, nu Petroff. O anchetă la Giurgiu se impune ur­gent. Rusciuk De aci un corespondent al nostru ne scrie : Ajuns la debarcaderul portului Rus­ciuk, am rămas surprins de modul a­­mabil şi tolerant cu care tratează paşa­portul romînesc. De unde pină acum ţi se lua un adevărat interogatoriu, de astă dată ori­ce român e lăsat să trea­că liber, sub salutul reverenţios al tim­piegatului bulgar de poliţie. * Rusciu­kul îşi păstrează acelaş aspect liniştit şi posomorit. Căldurile mări, lip­sa multor cari au plecat in vilegiatură, străzile pustii şi stagnaţia în comerţ iMever.ul Proectele d-lui Carp Piesa streină şi d. Carp. — Progra­mul financiar. — Convocarea Par­lamentului.—In chestia evre­­ească. Comunităţile Israe­lite.—Conflictul cu Bul­garia. — D. Carp la Berlin Pester Lloyd publică în numărul sosit era un lung şi elogios articol la adresa d-lui P. P. Carp, care conştient de situaţia grea in care se găseşte ţara s’a pus pe lucru pentru a aduce îmbu­nătăţiri şi in acelaş timp reformele ne­cesare. Acelaş articol cuprinde enumerarea acestor reforme. Situaţia financiară Reproducem textual: «Cele dinţii manipulări ale guvernu­lui au fost asigurarea cuponului de octombrie­ reducerea deficitului de trei­zeci şi patru milioane ce datează încă din anul trecut, plus alte îndatoriri cari n’au mai putut fi îndeplinite de fostul guvern. Ministerul Carp a reuşit aproape să se libereze de acestea şi ceea ce mai este de aranjat din punc­tul de vedere financiar, ministrul-pre­­zident al Romînieî o va face cu prile­jul plecăreî sale la Berlin». Convocarea Camerelor Cum şi in ce fel de mod crede d. Carp să realizeze planurile sale financiare, Pester Lloyd zice : «Pentru a sancţiona aceste acţiuni, corpurile legiuitoare vor fi convocate intr’o sesiune extraordinară în Septem­brie, cind noul guvern va dezvolta pixr­gramul sau, şi in special partea finan­ciară; de­o­cam­dată se fac economii şi se pune la cale reforma impozi­telor, deja ventilată de d. Carp in 1893 şi avînd ca bază Impozitul progresiv !» Chestia evreească După Pester Lloyd, d. P. P. Carp a arătat mult curaj in ceea ce priveşte îndrumarea pe o cale mai bună a che­stiei evreeşti. Reproducem iarăşi textual cele zise de organul din Pesta : «Chestia evreească in Rominia are două părţi grele : antisemitismul obi­cinuit şi situaţia rea economică a unui mare număr de evrei. Acordarea subită a unor largi drepturi cetăţeneşti ar fi cu greu realizabilă,căci ar cere o schim­bare a Constituţiei. In acest scop ar trebui convocată o constituantă, cu care ocazie ar izbucni escese la ale­geri ce ar putea duce la căderea guver­nului. La urmă insă acordarea de drepturi n’ar aduce un prea mare folos, dacă nu s’ar îmbunătăţi maî întiî starea so­cială a evreilor. Ca plitic real, şi înţelept, Carp s’a pronunţat pentru o tratare a chestie evreeşti în mod sistematic şi progre­siv. In primul rind el a ordonat pre­fecţilor să permită stabilirea evreilor la sate, dacă vor putea dovedi că au ca­pitalul necesar pentru a întreprinde un negoţ. In acelaş timp autorităţile au fost făcute responsabile de ori­ce per­secuţie sau apăsare a evreilor şi invi­tate să facă propuneri în ceea ce pri­veşte reformele culturale şi confesio­nale. Ministerul Carp ţine să realizeze or­ganizarea comunităţilor izraelite şi să dea acestora dreptul de administraţie autonomă în chestiile şcolare şi de re­­ligiune». D. Carp şi liga antisemită La întrebarea ce se va face d. Carp faţă cu liga antisemită, iată ce răs­punde Pester Lloyd: «Natural că deja se constată o miş­care antisemită în Rominia ; din toate părţile s’au anunţat meetinguri, peti­­ţiuni şi alte mijloace de înfricoşare cari să facă iluzorii intenţiile drepte şi umanitare ale guvernului. Insă nu Pe­tre Carp e omul care să dea îndărăt faţă cu astfel de ameninţări şi el va şti să înhaţe liga antisemită chiar a­­tunci cînd se va uni cu vre­un partid politic in scop de a răsturna guvernul. Conflictul cu Bulgaria După Pester Lloyd, d. P. P. Carp a luat o atitudine fermă şi în politica externă. „Rominia, zice Pester Lloyd, e tra­diţionalul loc de şedere al tuturor ele­mentelor turbulente şi revoluţionare din peninsula balcanică, care trebuie să-şi părăsească patria şi să pregătea­scă in streinătate opera lor de agita­ţie. In Rominia se găsesc de multă vreme comitete de juni turci, albanezi, sîrbi antidinasticî şi maî ales prole­tari bulgari cari au ca scop provocarea neî insurgenţe în Macedonia. Mai toate atentatele comise in Bulgaria de două­zeci de ani au fost plănuite in Rominia iar criminalii şi ajutoarele lor au putut după săvirşirea crimei să se adăpostească în linişte aci. De-aseme­­nea s’a repetat comiterea de asasinate politice pe teritoriul romin, după cum s’a intimplat şi acum cite­va zile cind profesorul Mihăileanu a fost ucis de un trimis al comitetului macedonean din Sofia. Guvernul român vrea acuma să ter­mine odată cu aceste elemente inter­naţionale, şi in acest scop a trimis o notă la Sofia, prin care guvernul bul­gar este invitat de a supraveghia acti­vitatea comitetelor macedonene, căci in caz de repetare guvernul rom­ân se va vedea nevoit eventual să expulzeze pe toţi bulgarii din Romînia». Părerea asupra notei Ştirea trimiterea notei este însoţită în Pester Lloyd de un comentar ’ pe care-l reproducem în­tocmai: «Cabinetul din Bucureşti a urmat cu în­ţelepciune în această chestie. In primul rind se impune ca pe vremea aceasta de atentate, să nu se tolereze existenţa nici unui co­mitet secret care se ocupă cu executarea de crime politice. Prin limbagiul sau energic faţă de Sofia, guvernul Carp a dat dovadă că e un duşman al schimbă­rilor din peninsula bal­anică şi că e gata să susţie dorinţa puterilor, ca în conformitate cu tratatul din Berlin să menţie statu quo. E foarte probabil că faţă cu nota romină, guvernul bulgar va lua aere de mirare, căci acolo de obicei, gu­vernul închide ambii ochi când e vor­ba de agitaţii macedonene, a căror sprijinire o consideră ca o datorie­ de patriotism popular. E prin urmare de aşteptat ce atitudine se va avea la Sofia, faţă cu ultima notă romînă şi dacă se va proceda în potriva comitete­lor macedonene răspîndite în toată Bulgaria. Ori­cum, ministerul Carp e de fe­licitat pentru această corectă şi con­ştientă atitudine, pentru care poate fi sigur nu numai de aprobarea con­cetăţenilor săi, dar şi de aceea a cabinetelor europene şi a tuturor cer­curilor politice. SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul particular al „Reverului* Schimbări administrative.­­ O dis­poziţie a serviciului zoote­hnic. Chedivul Egiptului la Iaşi. Iaşi, 30 Iulie.—­S’a hotărît în mod definitiv înlocuirea ambilor prefecţi de Iaşi. D. D. Rosetti va veni pre­fect al judeţului şi d. S. Răşcanu prefect al poliţiei. Junimiştii ieşeni, cari nu prea au la stomac pe pri­marul oraşului, spun că s’a hotărit­ şi disolvarea consiliului comunal. Ei şoptesc chiar şi numele viitorului pri­mar, profesorul universitar d. V. Di­­mitriu. •­ Am anunţat la timp pagubele e­­norme ce a cauzat zilele trecute ivirea unor viermi cari au distrus recolta lin mai multe comune din judeţul Iaşi. Azi, serviciul zooteehnic din Capitală a­ cerut prefecture­ de judeţ să dispue ca larvele insectelor vătămătoare recoltelor să se trimită Ministerului, un sticle cu alcool de 80-90 la sută, spre a fi studiate. Regele Carol despre Bulgaria .­Din Memoriile Regelui— Prinţul Carol în Bulgaria.— O declaraţie a Mitropolitului Bulgar— Răspunsul prinţului.- Impre­­siuni.— Bulga­ria şi Turcia. — Amă­nunt. .9 Octombrie 1880.— Prinţul ^ Ca­rol plecă cu tren special pînă la Smîcda, unde tot Giurgiu se află adunat şi de aci pe bordul vapo­rului „Griviţa“ la Rusciuc. Flota bulgară salută şi la malul cel­l­alt prinţul Carol e primit de­ prinţul Ferdinand, însoţit de preşe­dintele consiliului de miniştrii Dra­n Zankov, de întregul minister, în care figurână şi ministrul de războiu generalul Ernroth, apoi mi­tropolitul Gregor şi fruntaşii auto­rităţilor. Oraşul e frumos împodo­bit de numerose drapele române şi bulgăreşti. Mulţimea, şcolile, pre­zintă un tablou încîntător, mărit încă prin numeroasele minarete şi moschee. Entusiasmul primire­ nu pare o­­ficialegdaj, spontaneu și popular. In tot drumul pînă la Conac prințul este aclamat. După amiazî ambii domnitori iau parte la serbările populare, seara e prînz și apoi focuri de artificii. 10 Octombrie.—Vremea frumosă favoriseaza mica revista militară. Plecarea se face iarăși sub o manifestaţie entusiastă pentru prin­ţul român, care şi-a cîştigat pe cîm­­piile Bulgariei gloria războiului. 11 Octombrie.— Scrisoarea­ ofi­cială a prinţului către tatăl său în chestia succesiune!, glăsueşte: „Monsegniore şi prea scumpe tată, după întoarcerea mea în Ro­mînia, consiliul meu de miniştri mi-a spus din nou­ necesitatea de a regula printr-un act formal, ches­tiunea succesiune­ la tron. Această chestiune a fost viu agitată în ultima vreme în ţară şi Alteţa voastră Regală cunoaşte importanţa pe care oamenii de stat din Romî­nia o dau regularei aceştia, pe care o consideră ca o puternică garan­ţie de stabilitate pentru viitor. Cunoscînd bunile disposiţiunî ale A. V. R. şi viul şi sincerul interes ce purtaţi Ţărei care mi-a încre­dinţat destinele sale, nu eşti a face apel, în numele meu şi şi în nu­mele guvernului meu, la aceste sentimente şi a ruga pe A. V. R. de a da plina şi întreaga adesiune prescripţiunilor constituţionale care regulează ordinea succesiune! la tronul Romînieî în casa de Hohen­­zollern. Cu toate că articolele din legea noastră fundamentală sunt în acea­­stă privinţă de o mare preciziune, totuşi A. V. R. recunoaşte necesi­tatea de a face mai întăiu şi pen­tru a evita ori­ce nesiguranţă, o declaraţiune formală semnată de toţi membrii familiei noastre prin­­ţiare, constatînd că el acceptă even­tual succesiunea la tronul Romînieî, cu toate prerogativele şi restricţiu­­nele de care e legată. Camerile române vor fi chemate a lua act de această importanţă de­ciziunea ; eu sunt persuadat că elei o vor primi cu o vie satisfacţiune­ şi vor vedea în ele îndeplinirea unor dorinţe de multe ori exprimată prin diferentele representaţiunî le­gale ale ţărei. In speranţa că A. V. R. împăr­tăşeşte deplin felul nostru de a vedea şi in aşteptarea unui răs­puns favorabil, mă folosesc cu fe­ricire de această ocaziune pentru a vă reînoî, Monoseniore şi scump părinte, expresiunea respectului fi­lial şi de toată tandreţa cu care nu voia înceta a fi. Al A. V. V. Fiu devotat Carol. “ Prinţul Carol întîmpină la Bă­­neasa întoarcerea trupelor de la la­­gărul din Ţigăneşti şi primeşte de­filarea lor. Şi prinţesa s’a dus la şoseaua­ Kiselef şi priveşte din trăsură la acest spectacol militar. Cu toate că trupele au făcut deja un marş de 26 kilometri, to­tuşi defilarea e perfectă şi prinţul se declară mulţumit. 12 Octombrie.— Prinţul Alexan­dru de Bulgaria vine în vizită la Cotroceni. El trebuie însă să se reîntoarcă seara, dar totuşi a pe­trecut cîte­va ore frumoase. 13 Octombrie.— Asupra vizitei sale la Rusciuc prinţul scrie tată­lui său. „—In contra aşteptărilor am azi o zi liberă, de care mă folosesc pentru a-ţî scrie cîte­va rînduri. Azi dimineaţă era să plecăm spre Moldova, dar în cursul nopţeî s’a ivit un aşa de mare viscol, în­cît miniştrii au rugat de a se schimba dispoziţiile luate pentru călătorie. Sperăm a pleca mîine, căci ba­rometrul se urcă şi devine rece. Această schimbare bruscă e inex­plicabilă; er­­am dejunat cu prinţul Ferdinand în grădină şi ne plîngeam de călduri, azi trebue făcut foc. Ultima săptămînă a fost foarte ostenitoare. Luni dimineaţa am plecat la Ţi­­­găneşti, am alarmat trupele, am in­spectat diferitele batalioane, baterii şi escadroane şi am terminat cu o manevră de exerciţiu la care au participat 12 batalioane, 8 esca-­­droane şi 8 baterii. Mărfi am inspectat trupele locale şi am prezidat un consiliu de miniştrii. Miercuri am asistat la manevrele­ trupelor din lagăr; în această zi căldura era aşa­ de mare, în­cît soldaţii cădeau ca muscele, iar douî cai periră. Manevra înfăţişea în frumos ta­­plou de răsboi şi a fost bine exe­cutat. Er, toată ziua am avut în vizite pe Sandro, care a fost fericit de a petrece cîte­va ore în mijlocul nostru. Primirea ce el şi ţara sa mi-a făcuto la Rusciuc, a fost splendidă şi sinceră. Tot oraşul şi deputaţi uni din întreaga ţară mă aşteptau la sosire. Prinţul mă aştepta, însoţit de miniştrii săi şi de deputaţiuul din armata sa, iar mitropolitul înconju­rat de tot clerul în haine sacerdo­tale îmi adresă o cuvîntare în limba romînă în care accentua maî ales cîte recunoştinţă datoreşte Bulgaria Romîniei pentru tot binele şi ma­rea ospitalitate ce a acordat în­­tot­deauna bulgarilor şi pentru partea însemnată ce a luat la libe­rarea bulgariei. Eu am răspuns de asemenea în Romîneşte, că este pentru mine o deosebită satisfacţi­une de a auzi tocmai din gura Mitropolitului, cel dintâiu demnitari şi că depinde numai de ‘bulgaria1, de a avea relaţiunile cele maî bune1 cu Romînia, căci Romînia nul do­reşte de­cît aceasta! In drumul spre Conac a domnit un adevărat entusiasm, toată lumea mă aclamă pe romîneşte, trupele formau spalier, iar muzicile cîntau imnul romînesc. Sandro îmi zise :„ Tu nu poţi să-ţî închipui cît eşti de popular în Bulgaria şi mai ales prin armata mea! Nu s’ar putea face mai mult pentru împăratul Alexandru... După amează era o serbare po­pulară cu danţuri naţionale, şi seara la şease şi jumătate prînz de gafă cu tuasturî. [La orele opt am făcut o plirfi­­bare prin oraşul splendid iluminat şi priveam la un incomparabil foc de artificii, organizat din mijlocul Du­nărei. * In numărul viitor vom contrima cu publicarea acestui capitol, alprin­­zînd amănunte despre călătoria pe­rechei princiare in Moldova. y P

Next