Adevěrul, septembrie 1900 (Anul 13, nr. 3987-4016)

1900-09-01 / nr. 3987

Vineri 1 S1900 aisa sau B Adevărul nu vedem nici o mişcare din partea guvernului bulgar în potriva lui Sa­­rafoff şi a bandei sale. Nu numai, că n’au­ fost traşi la bara justiţiei dar nici măcar n’au­ fost admones­taţi, nici nu s’a luat vre-o măsură pentru dizolvarea acestui comitet. Guvernul bulgar se ascunde mereu sub stereotipul răspuns: dovezi su­ficiente Ziarul unguresc se întreabă apoi pen­tru ce toate acestea şi răspunde ime­diat : — Pentru că la Sofia nu domneşte Curtea şi nici guver­nul, ci comitetul revoluţionar macedo-bulgar. Neues Pester Journal aduce ca do­vadă pentru aceasta teama prinţului Ferdinand de a se întoarce in ţară. Dar mai e ceva : „Sunt multe mine înşirate în dru­mul de la Sofia la Cetinge şi cine ştie dacă nu e o înţelegere între­­prinţul de Munte Negru şi Sarafoff, pentru ca vre­­una din ele să sară în aer, în momentul întoarcerei lui Fer­dinand“. * Lăsăm ziarului unguresc răspunderea acestei ştiri, care va produce negreşit o deosebită senzaţie, căci are aerul să ne spue că se găsesc state cari nu se silesc a trata cu banda lui Sarafoff pla­nuri infernale. IVIPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Cangrena De mult, demult am publicat descrierea unei familii infame în promiscuitatea ei, ta­tăl trăind cu mama şi cu fiica ei şi ne­­norocita mamă neavînd omagiul să rupă această legătură scîrboasă, terorizată de soţul ei, sclavă docilă a prejudecăţei: ce-o zice lumea ? Azi din nou mi se spune despre această fiinţă nenorocită. E teribilă starea sufle­tească, e un chin această viaţă în care fie­care’m­inut este înveninat de desgustul de sine şi de cei­l’alţi, de frica şi de ne­siguranţa în viitor. — Ce să fac ? Ce să fac ? se întreabă această femee. De sigur s’ar hotărî la urma urmei să plece din casă, să lase totul, să ceară despărțenia de acest monstru, s’ar hotărî, dar ei este frică de scandal. De-ar ridica vălul care ascunde turpitudinea familiei sala și ea și fiica ei și dinsul ar apare înaintea lumei în oroarea acestei vieţi ca trei, a acestei promiscuităţi desgustătoa­­re. Are ea dreptul să facă acest lucru şi nu e mai bine să sufere în tăcere, să-şi poarte lanţul de ruşine şi de infamie, ori cel puţin să caute să-l desfacă prin con­vingere, să-l rupă de fapt, fără a se da în vileagul lumei ? Ce să facă? Cînd ai o bubă rea care ameninţă să dea în cangrenă, cînd singura scăpare este cuţitul chirurgului, cine stă la îndo­ială riscă să-şi vadă întreg organismul a­­meninţat, să-şi facă imposibilă intervenţia medicinei mai tîrziu. Cînd cangrena mo­rală te ameninţă, datoria îţi impune să tai în carne vie, să îndepărtezi primejdia HTOiţel şi cîte femei pentru a scăpa de moarte nu sînt nevoite a-şi arăta medicu­lui cele mai intime secrete ale fiinţei lor, să-şi descopere cele mai ascunse părţi ale corpului lor, pe cari în alte ocaziuni nu le-ar desvâlui cu nici un preţ. Şi apoi un divorţ tot­d’a­una se poate întemeia pe alte cauze de­cît cele adevă­rate. Primul avocat venit te poate învăţa în această privinţă ce este de făcut. Cît de­spre gura lumei, asta este o părere şi gu­ra lumei de sigur de mult deja vorbeşte, gura lumei o aude­ toţi cei’alţi afară de tine, gura lumei este neobosită şi fără chip de în­­h­inare, gura lumei este tot-d’a­una la pînda ultimului scaunal Fii foarte sigură că slu­gile au vorbit, că vecinii şoptesc între ei infamele detailurî ale căsniciei voastre, că amb­ele cele mai bune vă sfîşie pa a­­mîndouă, pe mamă ca şi pe fiică. Ruptura publică nu va produce nici o em­oţiune. Singura observaţiune va fi aceasta că lu­crul se întimplă tocmai acum, cînd el ar­­ trebuit să fie de mai de mult scos la iveală. Ridică-ţi fruntea sus, deschide ochii mari, hotăreşte-te şi ori­cum­ ar fi urmă­rile, fac cangrena ruşinoasă a unei exis­tenţe infame. Chiţibuş Poşta lui Chiţibuş. — Carmen. Loco. "Ţi-am­ aşteptat scrisoarea ! Acum ţi-am răspuns. Oh. CÂRŢI şi REVISTE Noua Revistă Romînă pentru po­litică, literatură, ştiinţă şi artă are sumarul următor: Cronica politică N. Iorga.—Sacrificiul unui rege. Chestiunea Israelită, Th. Mommsen,­­W. T. Stead, G. Clemenescu, Henry Fouquier. Opinia pu­blică europeană şi chestiunea israelită în Romînia (a doua serie). Sociologie C. R.« Motru.—Filosofia lui Houston Stewart Chamberlain asupra raselor. Literatură și Folklor Artur Gorovel.—Suflet de ma­mă (nuvelă). Ion Pop Reteganul.—Bietul Istode (nuvelă). Mitru Pasculuî (nuvelă). Petru V. Haneș.—Din operele literare ale lui A. Russo. Sim. FI. Marian.— Din­­la­tinele şi credinţele Romînilor despre in­secte. Note şi discuţiuni I. Nădejde.—Trac să fie dreptul nostru consuetudinar ? ("Răs­puns d-lui P. Negulescu). N. Xenopol.—­âte­va cuvinte asupra critice! „Principilor fundamentale ale istoriei“. Mişcarea lite­rara şi ştiinţifică. J. B. Betrat Texte riese din scritorii francezi ai se­olului al XVIII— lea.— Vartolomeiu Mazereanul. Condica mănăstirii Voroneţul.—D. Teleor. Ultimele schiţa umoristice.— Notiţe bib­iografice. Suplimentul î Friedrich W. Nietzsche.— Chestionar privitor la psihologia poporului român. (Răspunsuri da Emil Staicu, Al. Macedonsky).—Gh. Dem. Teodorescu de V. Haneș.—Aniversarea lui Alexandri.— Regiunea de la Pucioasa și Vulcana.— O bibliotecă poporală. Suplimentul II „Am un leu“ (in trad. franceză) de Hélène Vacaresco.—„Cherchez la femme“­ de C. D. Apriel.—Unui prieten de C. Mache.— Prăpastia Tamina de V. Bogdănescu.— Lacrima de Mugur.—Farmec de Brîndușe. Itin Paris O romîncă concertistă In sala de audiţiuni muzicale şi concerte a expoziţiunei din Paris, sală unde compatrioţii noştri, veniţi să vadă minunăţiile Universalei, se rătăcesc cam rar—am avut ocaziunea să admir în scurt interval talentul a doui artişti romîni­—E vorba de cunoscutul violi­nist Enescu şi de pianista d-şoară Isabela Isvoranu, mai puţin cunoscută la noi în ţară, dar nu mai puţin apre­ciată în cercurile pariziane, iubitoare de muzică serioasă. D-şoara Isabela Isvoranu, fiica cunos­cutului om politic Ilaria Isvoranu, nu e o debutantă, lucru ce s’a putut cons­tata chiar de la primele tacte, cu care s’a introdus la ultimul concert, in Ge­neva unde a terminat studiile conser­vatorului a luat premiul intită. In Pa­ris, distinsa elevă a lui Delaborde a dat in mai multe rindurî concerte in sala Erard, precum si in elegantul sa­lon al ziarului «Le Journal. La ultimul concert, care a avut loc la 4 a lunei curente in sus numita sală a expoziţiunei, talentata şi simpa­tica concertistă a ţinut încordată tot timpul atenţiunea numerosului audi­toriu. De­şi foarte tânără, d-şoara Isvora­nu e o artistă desăvîrşită nu numai prin teehnica şi siguranţa cu care exe­cută piesele cele mai grele, —dar mai mult încă prin inteligenţa şi originali­tatea interpretare!, — in special a lui Chopin şi Liszt. De prisos a spune că a fost frenetic aplaudată. D. BS. O.-----XDAJ'NkX-— - Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor. 31 August In străinătate valorile române au cotat azi: La Frankfurt: renta rom., 5°l0 — id. 4"/­ 74.10. —.—. La Berlin: renta rom.. 5/0 87.— id. 90 4% 74.50 id. 04, 4% 74.75 ; id. 96, 4°/ 74.60 ; id. 98 4" ,74.25 . La Paris: rent. rom. 5°10 87.25 id.4 °|„ 76!—; id. 4"lo —. Berlin imprum­. mimic. Buc. —.— Londra, Banca Romînieî 5.— Valorile străine au cotat: Lozuri tur­cești, la Viena: 110.25 la Paris: 114.75 Banca otomană: 540.— Renta ext. spa­niolă: 73.25 30 August In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 881­, Id. impr. 92, 5% 88 Id. 93, 5% 88 Id. 94 int. 5%—; Id. imp. 32' a mil. 4% 75'/3 Id. id. 65 mil. 4% 76 Id. id. 274 mil. 4% 76 Id. id. 45 mil. 91 4% 76 Id. id. 120 mil. 94, 4%76 Id. id. 90 mil. 96,4% 77 Id. id. 180 mil. 98,4% 77 Oblig. Cred. Jud. și comun. 84'/2 Scris. fune­­rar. 5% 907a Id. id. id. 4°l0 747-­ Id. id. urb. Buc. 5% 777s Id. id. Iași 5% 737a Banca Naţ. 2230; Agricolă, 295; Scont. 245; soc. asig. Dac.-Ro­m., 420; id. Naţ. 425; id. Constr. 25; Căi ferate şi tramway. — Fahr. băut. gaz 93; Soc. romină de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25; Coroana germană 24.70; lira oto­mană—; ft. austr. hărt. 2.09 ; rubl. id. 2.70 Scont și avansuri: Bănea nat. 8; av pe dep. 9;—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek : Londra, — 25.30 Pa­ris 100.45—.—; Viena 104.60 Berlin; 123..50.-----; Germania.-------; Belgia. 100.25 Trei Iudî, Londra,25.0170 Paris 99.70—­­ Franţa,-----, Viena—­ Berlin 122.05.—Germania —.—.— Belgia 99.25. calitate, predat moara Buftea ; pentru un grini de kgr. 78 cu 10% corpuri streine s’a oferit lei 60 phila predat la o gară in apropiere de București. Ovăz s’a vândut cu lei 975 pină lei 1060 vagonul predat gara de Nord. In raionul nostru a căzut astăzi o ploaie care este foarte favorabilă semă­năturilor de răpită și arăturilor de toamnă. Pr. VERERILE Bucureşti, 30 August 1900 Urcare pe toată linia in străinătate ; atît America cit şi continentul european exprimă o tendinţă susţinută pentru gril şi porumb. Sub această influenţă situaţiunea in pieţele noastre este astăzi mai plăcută. In Brăila se aşteaptă la finele săptămî­­neî sosirea a cîtor­va vapoare, ceea ce va pune capăt şi crizei de bani ce se resimte incă la noi. In interior mişcarea comercială este slabă, afară de schelele Dunărei unde speculaţiunea încarcă mereu şlepuri cu griji pentru Brăila. In Bucureşti s’a încheiat cite­va transacţiuni in griii pentru comptul morilor cu lei 65 şi Iei 70 chila, aceasta din urmă prima Edita de dimineaţa INFOEMATOTI D. Maiorescu, ministru ad-inte­rim la externe, a trimes o nouă notă la Sofia făcîmi responsabil gu­vernul bulgar de toate Incidentale de la frontiere unde bulgarii sunt provocatori şi trec peste drepturile ce le an. Nota somează guvernul să cal­meze imediat zelul celor însărcinaţi cu paza frontierei şi îi pune în ve­dere că ori­ce nouă provocare va fi reprimată cu ultima energie. 1. Agentul diplomatic bulgar din Capitală a trimes ori un curier spe­cial la Rusciuk cu publicaţiunea care cuprindea extractul din regu­lamentul de mobilizare afişat în Capitală. Curierul a ajuns beat la Giurgiu şi la debarcader se plângea că a perdut... ordinul de mobilizare a armatei rom­âne ! Un domn i-a dat atunci toate zia­rele româneşti cari au publicat ex­tractul afişat şi bulgarul Agenţiei a plecat consolat la Rusciuk. Au trecut zile de cînd ziarele au înregistrat perchiziţia făcută la­ că­pitanul Kisimoff din Botoşani. Infor­­maţiunile ulterioare au dovedit că nu s’a constatat nimic grav in sar­cina căpitanului. Ziarele străine insă nu încetează a vorbi de trădarea din armata ro­mină. Si azi găsim în Neues Wiener Ta­geblatt informaţiunea următoare: «Am mai vorbit şi altă dată de arestarea căpitanului Kisimoff. A-­cest căpitan e arestat pentru înaltă trădare. Sunt iminente şi alte ares­tări in armata romină». Repetăm cererea noastră: este timp ca ministerul de războiui să publice un comunicat in acea­stă privinţă şi să fae pofta ziarelor străine de a vorbi de trădare in armata romină. Judeţul Romanaţi n’a mai fost ins­pectat de cînd d. Brabeţeanu e prefect. Astfel se explică de ce bulgarii, cari furnică prin acel judeţ, au ajuns să aibă primarii şi notarii lor şi rominii să fie prigoniţi şi expulzaţi de la vetrele lor. Cazul de la Colibaşi, unde un romin transilvănean a fost expulzat de un no­tar bulgar, e dovada cea mai bună că administraţia din Romanaţi lasă mult de dorit. Ambasada austriacă din Capitală a trimes o notă energică guvernului bulgar, prin care protestează în con­tra faptului că supusul austro-ungar Pisculicî a fost oprit să treacă în Bulgaria, cu toate că avea paşaport în regulă. D. Alexandru Marghiloman, mi­nistru de externe, a pleacat aseară din Viena direct la Ragaz. Prin urmare știrea pe care a dat-o „Adevărul“ încă­ la plecarea minis­trului de externe că regele a chemat la Ragaz pe d. Marghiloman se confirmă. Miercuri a sosit in Capitală, prin Giurgiu, d. Teodor Stefanoff Teodoroff, directorul secţiunei diplomatice de la ministerul de externe bulgar, avînd o misiune specială pe Ungă Agenţia bulgară din Capitală. Citim în Timpul: Toţi străinii aflători în ţară tre­bue să-şi procure bilete de liberă pe■ trecere pină la 2 Septembrie. Cei care nu se vor conforma aces­tei dispoziţiuni vor fi expulzaţi, con­form legei asupra şederei străinilor in ţară. Credem că acest termen este prea scurt şi că ar fi trebuit ca autorită­ţile să dea o întinsă publicaţiune acestei dispoziţiuni. Se comentează unut în cercurile politice o conferinţă intimă care a a­­vut loc erl la d. de Bonton, minis­trul Rusiei, şi la care au participat numai miniştrii plenipotenţiari din Capitală. Se crede că toţi diplomaţii ar fi redactat o notă identică către cabine­tele lor asupra conflictului romîno­­bulgar, indicînd faza în care se află. La 2 Noembrie se va ţine licitaţie pentru darea în executare a palatului clubului militar. Devizul e de 1.310.000 lei. De­şi nu s’a serbat erî în Ca­pitală în mod oficial luarea Griviţeî, foarte mulţi cetăţeni au arborat dra­pele tricolore la casele lor. Citim in ziarul guvernamental La Roumanie , încă un act arbitrar la activul au­torităţilor bulgare. Ni se semnalează faptul următor, a căruia exactitate o garantăm : In apropiere de Olteniţa, înainte de revărsarea Argeşului, un număr de ingineri romîni procedară la nişte sondagii. Patrulele bulgare îî somară de a se­­duce: romîni! refuzînd, bul­garii îi achiră, ordonîndu-le de a părăsi îndată barca în care se găsesc. In faţa ameninţărilor bulgare şi neavînd arme asupra lor, rominii se văzură nevoiţi a se retrage, părăsind barca, ce pluteşte în voia Dunărei şi poate dintr’un moment în altul să causeze vre-un accident. Comitetul instituţiunei israelite „Min­­care pentru flamînzi“ a decis a schimba ceainăria existentă intr’o ospătărie po­pulară, unde se va distribui gratuit fie­cărui sărac cîte o porţie de supă, o bucată de carne cu legume şi o bucată de pîine. Inaugurarea ospătăriei va avea loc Duminică 3 Septembrie, în localul «Aurora» (Pomul Verde) calea Văcăreşti n-rul 1, între orele 11—12. In Monitorul Oficial a apărut jurna­lul consiliului de miniştri, prin care se aprobă oare­cari modificări şi adăugiri la regulamentele pentru exploatarea cioc­intrepositelor din porturile Galaţi şi Brăila. Pe lingă cele 5 clase ale gimnaziu­lui Şincai, ministerul a încuviinţat in­fi­in­ţa­rea cl. VI. Deja s’au început înscrierile. Astă­zi se vor afişa la ministerul cultelor şi instrucţiunei publice listele de repartizare a elevilor pregătiţi in particular la liceele unde vor depune examen. Du­pă cum am anunţat, miine Vineri, 1 Septembrie, vor începe in întreaga ţară examenele elevilor pregătiţi in particular. In Bucureşti, din cauza prea marelui număr de elevi înscrişi, s’au format două comisiuni examinatoare, una la liceul Sf. Sava şi alta la Mateiu Ba­sarab. Comisiunile n’au fost încă numite. Pentru elevii de clasa VI­­-a se va forma o comisiune specială. D. I. Kalenderu, administratorul do­meniilor Coroanei, a vizitat, împreună cu mai mulţi funcţionari superiori din administraţia d-sale, timp de trei săptă­­mini, toate fermele mai principale ale magnaţilor unguri transilvăneni, stu­diind modul cum sunt cultivate şi administrate aceste ferme. Constatăm că şi la ministerul de justiţie se favorizează unele ziare şi se prigonesc altele prin faptul că li se refuză informaţiunile cari se dau numai la anumite ziare. Dri dimineaţă fiind informaţi des­pre o mişcare în magistratură, am întrebat la ministerul de justiţie dacă faptul este adevărat. Ni s’a răspuns asigurîndu-ne că nu e nici o miş­care. Seara însă un ziar a publicat o parte din noile numiri. E regretabil că tocmai la ministe­rul de justiţie se procedează ast­fel cu presa şi încă sub d. Maiorescu. In Monitorul Oficial a apărut de­cretul prin care se acordă d-lui Al. Marghiloman, ministru de externe, un conge­diu cu începere de la 22 August pînă la 25 Septembrie, însârcinînd pe d- T. Maiorescu cu interimatul. Clădirile vamale construite în punc­tele Baliga şi Tîm­pa din judeţul Gorj sunt de o mare importanţă faţă cu ma­rele trafic de animale dintre Romînia şi Ungaria. Aceste lucrări cari au­ fost puse în licitaţie un decurs consecutiv de trei ani, n’au putut încă fi date în antrepriză. Cauza a fost că toate ofertele nu se ad­miteau mai jos de 50.000 lei. D. N. Mesederu, architect, care a fost însărcinat cu executarea in regie a lu­crărilor, a putut executa aceste lucrări numai cu 16.000 lei. Consiliul permanent de pe lingă mi­nisterul instrucţiune! publice sa va în­truni astă­zi după amiaz­i, precum şi inline şi Sîmbătă d­imiineaţă. In toate aceste şedinţe consiliul se va ocupa numai cu echivalenţe de certifi­cate, nefiind nici un proces la ordinea zilei pină Sîmbătă 9 Septembrie, a. c. Ploaia căzută ori asupra Capitalei a fost aproape generală în întreaga ţara. D-ra Maria Ursan, absolventă a şcoalei normale de institutoare din Capitală, care fusese numită pe ziua de 1 Sep­tembrie institutoare la Tu­lcea, a fost detaşată la şcoala No. 9 de fete din­ B­ădia in locul d-lui Demetrescu-Oprea, profesor suplinitor de limba franceză la gimnaziul din Ghupu-Lung. In zilele de 14, 15 şi 16 Septembrie vor avea loc la Botoşani curse de cai. Comitetul organizator se compune din d-nii Calimaki, Moruzzi, C. Ghica, Jean Ghica, A. Rosetti şi C. Vernescu. La 6 Septembrie va avea loc con­cursul pentru ocuparea a 20 de burse la şcoala de agricultură de la Herăstrău. Sunt înscrişi peste 40 de candidaţi. La Iaşi pentru examinarea candidaţi­lor pregătiţi in particular s-a format o singură comisiune la liceul externat La ministerul cultelor sau suprimat cu desăvârşire biletele de liber parcurs. Azi la orele 8 dimineaţa încep la U­­niversitatea din Capitală examenele pen­tru admiterea elevelor la secţia nor­mală a azilului «Elena Doamna». Examenele vor dura pină la 5 Sep­tembrie. D. ministru al cultelor G. C. Arion a primit ori în audienţă. Sălile şi biurourile ministerului sunt de cite­va zile ticsite de lume. Din a­­ceastă cauză chiar funcţionarii nu-şî mai pot vedea de afaceri. D. Demetrescu-Oprea, pofesor supli­nitor la catedra de limba franceză de pe lingă gimnaziul din Alexandria, a fost mutat la gimnaziul din Gimpu- Lung. D. Nicolae Nicolau a fost numit eco­nom la seminarul din Roman, iar d. N. Tudorache pedagog la acelaş se­minar. In Monitorul Oficial a apărut auto­rizaţia dată de d. Maiorescu, ministru ad-interim la justiţie, d-luî D. Florescu, secretar general, de a semna pentru ministru toate actele corespondenţei zilnice, precum şi de a aproba cheltueli şi de a semna ordonanţe de plată. D. Teodorescu, revizor şcolar de Il­fov, a înaintat ministerului cultelor un raport asupra situaţiei şcolare in Ilfov. S’au făcut 15 noi înfiinţări de posturi, dintre cari 2 in Capitală şi 13 in ju­deţ. S’au desfiinţat de asemenea 22 de catedre dintre cari 16 S9 transferă la şcoalele cătunare. După cum se ştie, la 27 Septembrie stil nou se deschide la Paris congresul universal al ligei femeilor pentru pace La această ligă au aderat pină in prezent 5.000.000 de femei din toată lumea. Din Romînia s’au­ înscris peste 300 de femei. In Timpul de aseară, găsim o in­­ormaţie in care se spune că d. mini­­tru al lucrărilor publice a rămas scan­dalizat de modul cum se îngrijesc şo­selele din judeţul Constanţa, aceasta In urma unei inspecţii mai făcută de d-sa prin acest judeţ. Noi putem afirma că vinovatul nu e numai acela pe care il vizează Timpul, ci mai mult, chiar inginerul şef al ju­deţului Constanţa d. Bănescu, care de­parte de a se îngriji de rolul d-sale în judeţ, se ocupă cu antreprizele d-sale personale şi cu afacerile d-sale. Intre altele ni se spune că d. ingi­ner al Constanţei ‘obicinueşte a scoate in licitaţie furnitura de piatră sfărâ­mată şi de petriş la lucrări, operaţiune care s’ar putea face pur şi simplu prin zile de prestaţie. Dar aceste întreprin­deri se născocesc numai pentru a se acorda antreprenorilor favoriţi. Epoca, avind un reporter special la Văcăreşti, publică un al doilea articol fantezist în Gestiunea mărturisirilor d-lui Frcşinescu. Nefericită în alegerea reporterilor, chiar cînd îi recrutează printre clienţii d-lui Donescu, Epoca şi de astă dată e tot aşa de în adevăr cum a fost cînd a dat Romîniei fortul bulgăresc Medjidi- Tabia, cînd a intervievat la Bucureşti pe d-l Agura care nu se deplasase din Sofia de cinci ani de zile şi în sfîrşit cînd pe prinţul Ferdinand al Bulgariei îl adusese să inspecteze la Rusciuk volun­tarii lui Sarafoff, atunci cînd el se preumbla la Zeel am See,în Tyrol. Firul special a fost suprimat. Pe cînd se va suprima şi firul minciunilor 2 „Moda Ilustrată“ No. 36 care apare Sîmbătă 2 Septembre va conţine, pe lingă un sumar din cele mai alese, o serie de ilustraţiuni de modă foarte interesante, precum şi tiparul croit în mărime naturală al unei prea ele­gante filetci pentru dame, ultima creaţiune a modei din Paris. Acest tipar se va da ca supliment absolut gratuit. Atragem de pe acum atenţiune­a cititoarelor asupra acestui număr al «Modei Ilustrate». Tripla alianţă s’a convins că bul­garii constituesc o gravă primejdie pentru pacea lumei în general şi pen­tru pacea orientului în special. De­­aceea ar dori ca să li se dea o lecţie sdravănă, ba la nevoe să li se su­prime statul. Cu îndeplinirea acestora sunt însărcinate Turcia şi Romînia, aliate. Aliaţii vor proceda ast­fel: Guvernul turcesc să relaxeze pu­ţin măsurile de apărare din Mace­donia ca să vadă ce gind au bulgarii. Dacă ei se vor deda atunci la com­ploturi, revolte sau atacuri făţişe prin bande în contra Turciei, arma­tele turceşti să intre în Bulgaria. * Rolul Romîniei ar fi la înce­put numai să imobilizeze o parte din forţele bulgare. Iar dacă nevoia se va simţi, mai tirziu, să intervie şi ea alături cu Turcia. C­u­lmea infamiei Complot contra lui Kiazim-Bey Bulgarii merg cu obrăznicia şi cu infamia pînă la infinit. In neputinţa de a răspunde te­meinic la vre­una din acuzaţiunile ce li se aduc, recurg la cele mai în­drăzneţe calomnii, doară vor găsi unde­va crezare.* Aceasta din urmă însă le întrece pe toate. Pentru a micşora îngrozi­toarea crimă a lui Dumitroff, mize­rabilii bandiţi caută cu ori­ce chip să se atingă de memoria lui Mihăi­­leanu. Ast­fel, după ce l'am acuzat de a fi spion turc, văzînd că nu prin­de, azi gazetele lui Sarafoff au pri­mit ordinul de a publica următoarea informaţiune. Reproducem textual: «— Călători ce vin din Romînia ne spun că poliţia din Bucureşti a a­­dunat dovezi complecte despre un com­plot organizat de Mihăileanu, împreună cu alţi opt inşi, pentru a ucide pe Kiazim-Bey, ambasadorul Turciei din Bucureşti. Deja trimiseră pe turcul ceauş pen­tru a comite crima şi a fost o fericire că Mihăileanu a murit pentru ca crima să nu se săvirşească. Dar poliţia as­cunde faptul. De ce? Aşteptăm răs­punsul». Cu sufletul vibrînd de indignare am înregistrat şi această infamie, pentru ca romînii să vadă pînă unde merge îndrăzneala bulgărească. Cît despre răspunsul ce-l aşteaptă, el nu poate întîrzia: îl vor da ro­­mînii prefăcînd în praf cuibul de asasini din Sofia ! Ordonanţa a 1-1 ub jude­cător Florescu D. judecător Florescu continuă a lucra la ordonanţa d-sale asupra ce­lor două crime bulgăreşti. După cîte aflăm, în ordonanţă sînt multe lucruri noul, necunoscute şi to­tuşi de o senzaţională importanţă. In deosebi rolul lui Troleff, galantul căpitan de jandarmi din Rusciuk, e astă­zi stabilit cu mult mai mare de cît s’a știut. Alte nouă dovezi cu mult mai zdro­bitoare sînt în sarcina acestuia. * Asupra lui Danewsky mai aflăm că acesta se numește Danewcoff, necum Danewsky și că și-a schim­­bat numele tocmai pentru a evita tonvelile asupra lui. Coada Iui de topor e o invenţie care ar putea fi brevetată cu succes. Danevsky pe lîngă că e un com­plice însemnat în complotul bulgă­resc, mai e un tîmplar artist fără rivală delicată. Insă justiţia e baza sta­telor. Cestiunea conflictului cu Bulgaria nu este deci nici aşa de simplă, nici aşa de uşoară precum cred unii şi in tot cazul nu se poate vorbi incă de baltă în această afacere. * Iar Timpul relevînd cearta de cu­vinte provocată de bulgari prin no­tele Agenţiei bulgare termină ast­fel revista sa de azi: Cum se vede, toată discuţia se in­­virteşte în jurul unor cuvinte rău în­trebuinţate şi intenţiuni rău­ expri­mate. Dar de acum încolo va înceta polemica şi va trebui să înceapă ac­ţiunea. Ordonanţa judecătorului nos­tru de instrucţie e pe punctul de a fi sfirşită şi transmisă guvernului bulgar. Acesta va avea atunci să procedeze în contra vinovaţilor, în contra cărora s’au aglomerat dovezi suficiente. Şi se va vedea atunci cam­ sunt adevăratele intenţiuni ale gu­vernului princiar. Alianţa turco-românâ Dintr’o sursă care se crede a fi bine informată, aflăm următoarele a­­supra condiţiilor tratatului de alianţă ce se zice că s’ar fi încheiat între Turcia şi Romînia,‘din îndemnul şi sub auspiciile triplei alianţe. I­n dosarul coiaflic­­ttoi­ui In dosarul judelui de instrucţie se află dovezi din cari rezultă că şeful comitetului revoluţionar macedo-bul­gar din Razgrad a fost acum cît­va timp în Romînia şi a cutreerat mai ales localităţile Kanara, Cogelac şi Babadag, căutînd să răscoale pe bul­garii de aici în contra românilor. După aceasta a plecat la Tulcea, unde a predat 50.000 lei lui Hagi Petroff, primind în schimb o chitanță semnată Theodoroff. Cum stăm cu conflictul Constituţionalul spune în revista sa de erî că nu se poate vorbi că afacerea e baltă. Organul oficios junimist zice: Cestiunea aceasta insă a devenit eu­ropeană. Europa nu poate permite ca un guvern să ocrotească pe asasini, fie prin refuzul de a urmări, fie prin tempori­zare. Pe noi ne interesează, in afară de cestiunea care interesează Europa, sa­tisfacţia pe care Bulgaria ne-o dato­­reşte: urmărirea şi pedepsirea vino­vaţilor in omorurile comise pe teri­toriul Rominiei şi in crimele şi delic­tele comise asupra naţionalilor sau supuşilor rominî pe teritoriul Bulga­riei chiar. In acest conflict, trebuesc clar deose­bite două faze şi anume : una generală europeană şi una specială romină, cari faze însă nu­ sunt separate, indepen­dente, una de alta, ci intim legate. „Constituţionalul“ termină ast­fel . Dar nu e numai atît. Urmărirea nu e suficientă. Trebue pedepsirea vinovaţilor. Azi cestiunea devine mai Mişcarea îbi magis-­­ tratură Iată mişcarea parţială ce s’a fă­cut azi în magistratură: D. I. Manu, ajutor de judecător de pa­ce la ocolul al 3-lea din Capitală in lo­cul d-luî Polisu. D. O. Slătineanu judecător supleant la tribunalul Ilfov in locul d-luî Do­­brescu, numit procuror. D. N. A. Steriadi supleant la trib. Neamţ, trece ca substitut la trib. Argeş. D. Ni­culescuCartagnan substitut de procuror la Argeş trece judecătoria ocolul Mostiştea (Ilfov). D. D. Chiriacescu judecător la Mos­tiştea trece jude-instructor la Argeş in locul d-luî Sever Moscuna, demisionat. D. Carp ajutor de judecător la Tro­­tuş trece supleant la Neamţ. D. I. Călinescu­ judecător de pace la Calafat trece judecător la tribunalul Mehedinţi. D. St. Calotescu este numit jude­cător, la Calafat in locul dl luî Căli­­nescu. D. I. Vrănceanu ajutor de judecător la Moineşti in locul d-luî Tassu, demi­sionat. D. C. Robescu ajutor de judecător la ocolul al 3-lea din Capitală in locul d-luî Contorgieil. D. I. Apostol judecător de pace la Falciu, înlocul d-lui I. Crețu, destituit. Mîine vom da cele-l’alte numiri. Complotul bulgăresc Astă-noapte la orele 2 jum. d. Flo­­rescu a terminat ultimul act de con­­fruntare cu care trebuia să închidă dosarul complotului bulgăresc. D-sa a ascultat la rînd pe Trifanoff, pe Boicef, Mitef, Dimitrof şi pe toţi cei­l’alţî bulgari. Trifanoff a dat noi amănunte asupra vizitei lui Sarafoff în Bucureşti în luna Decembrie şi asupra complotului contra regelui Ca­rol, iar Peter a complectat o mulţime de declaraţiuni anterioare. Azi noapte instrucţia s’a terminat complect. Tot aseară s’a făcut o perchezi­ţie la un cîrciumar din calea Doro­banţilor, care avea săpate mici be­ciuri pe sub casă. Acesta se încăerase cu poliția cînd a vroit sâ-i facă percheziție. Pînă să vină jandarmi ca să-l lege, bulgarul probabil câ a ascuns tot ce a putut avea. Slavin. SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul part. al „^Severului* CONFLICTUL ROMO­­BULGAR Uneltirile lui Ferdi­nand de Coburg Viena, 30 August. — Ziarul Ro­­sița, ocupîndu-se în ultimul său nu­măr de conflictul romîno-bulgar, zice că Bulgaria caută pricină Romînieî fiind-că, de și slabă, totuși întinde acum mina spre Dobrogea, magnetul dorului său­ naţional. In afară de aceasta, războită ar fi acum bine venit prinţului Ferdi­­nand, a căruia popularitate a fost uzurpată de agitaţiile opoziţiei. Prin­ţul acum caută remediu din arsena­ FO1ŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 4 Aventurile >«< gordon fytn DE EDGARD POE Ascunzătoarea De­odată ochii săi spăimîntători se deschid şi cad asupră-mi. Cu o sări­tură convulsivă el se ridică în picioare şi rînjind fioros, îşi arătă dinţii. Nu­mai de cît din gîtlej îi isbucni un răget grozav, asemeni tunetului din cer, şi eu mă aruncai la pămînt în­grozit. In culmea groazei mi se tăia respirarea; mă simţii deşteptat pe jumătate şi visul meu nu era numai un vis. Cel puţin acum eram pe de­plin stăpîn pe simţurile mele. Labele unui adevărat şi enorm monstru îmi apăsau cu greutate pieptul,—simţeam răsuflarea lui încâlzindu-mi urechea. —şi colţii lui albi şi siniştrii îi ve­­de­au strălucind prin întuneric. Chiar dacă pentru a-mi scăpa de o mie de ori viaţa n’ar fi trebuit de cît să mişc o mină, sau să pronunţ o silabă, n’aş fi fost în stare nici să mă mişc, nici să vorbesc. Bestia, ori­cine ar fi fost ea,—stătea necontenit în aceeaşi poziţie, fără să încerce un atac imediat, — iar eu, culcat de­de­­subtul ei, într’o complectă stare de neputinţă, îmi vedeam moartea aproa­pe. Simţeam că facultăţile mele fi­zice şi spirituale mă părăsesc cu re­peziciune, într’un cuvînt simţeam că mor şi că mor de curată groază. Cree­­rul mi se topea par’că, senzaţia a­­meţelei mortale mă aprindea, ochii mi se acoperise cu un văl din ce în ce mai des şi acele două globuri strălucitoare fixate asupră-mî păreau câ se întunecă şi ele. Făcînd în sfîr­şit o supremă şi violentă sforţare în­dreptai spre Dumnezeu o slabă ru­găciune. Sunetul glasului meu păru că deşteptase întreaga furie latentă a animalului; el se lăsă cît era de lung pe corpul meu. Dar care fu mirarea ce mă cu­prinse, cînd fu loc să mă sfîşie el scoase un lung şi surd gemăt şi în­cepu să-mi lingă faţa şi mîinile cu cea mai mare ardoare şi cu cele mai extraordinare semne de dragoste şi bucurie! Eram ca zăpăcit, în cul­mea mirăreî, — dar cum oare pu­team să nu-mi amintesc de chelălăi­tul ciudat al Tigrului, cîinele meu­ favorit, care semăna aşa de bine cu chelălăitul animalului de de­asupra mea, şi cum puteam să nu cunosc chipul lui bizar de a mă d­ezmerda. Era el! Simţii că un torent de singe mi se revarsă spre tîmple — ca o senzaţie ameţitoare, sdrobitoare, de uşurare şi reînviere. Sării numai de­cît pe saltea şi cuprinzînd în braţe gîtul credinciosului meu tovarăş şi prieten îmi uşuram lunga şi teribila greutate ce’mî apăsase sufletul prin­­tr’un torent de lacrămi. Ca şi într’o împrejurare prece­dentă, cînd mă ridicam de pe saltea, creerul mi se afla într’o curioasă ză­păceală, într’o perfectă dezordine. Vreme destul de lungă mi se păru cu neputinţă să leg două idei; însă încetul cu încetul şi treptat, îmi re­veni facultatea cugetărei şi îmi adu­­seia aminte în sfîrşit de diferitele circumstanţe ale situaţiei mele. In ce priveşte prezenţa tigrului, în zadar căutam să mi-o explic. După ce mă pierdu­ în mii şi mii de presupuneri, neajungînd la nici un rezultat, bot arii să mă bucur fără a mai căuta să cercetez ce-l făcuse pe acest nobil animal să împărtă­şească lugubra mea singurătate şi să mâ întărească cu dezmierdările sale. Mulţi oameni îşi iubesc cliniî, dar eu iubeam pe Tigru cu o dra­goste mult mai arzătoare de­cît.,dra­gostea comună şi fără îndoială nici o dată vre­un animal nu meritase mai mult această afecţiune. Vreme de şeapte ani el fusese tovarăşul meu nedespărţit şi într’o mulţime de împrejurări îmi dăduse dovada tu­turor acelor calităţi nobile, cari ne fac să stimăm şi să iubim animalele. Cînd era micuţ, îl scăpasem din ghiarele unui ştrengar răutăcios, care îl tîra spre apă, de sigur să-l înece, cu o fringhie legată de grumaz, şi cîinele fâcîndu-se mare, îşi plătise datoria, scăpîndu-mă la rîndul lui din mîinile unui hoţ de stradă. Scoţîn­du-mi ceasornicul şi apro­­piindu-1 de ureche, observam că se oprise din nou; dar această împre­jurare nu mă miră, convins fiind, după starea particulară a simţurilor mele, că dormisem o foarte lungă perioadă de vreme. Cît anume ? îmi era cu neputinţă să şti­i. Mă simţeam cuprins de friguri şi setea mă tortura îngrozitor. Căutam pipăind prin ladă puţinul ce’mi mai rămăsese din pro­vizia mea de apă, căci neavînd lu­mină, de­oare­ce luminarea arsese toată, nu puteam pentru moment să găsesc chibriturile. In sfîrşit, dădui peste urcior, —dar urciorul era gol! Fără îndoială Tigru nu se putuse stă­pîni să nu bea, după cum nu se pu­tuse stăpîni să nu manince rămăşiţa de miel, al cărui os, admirabil de bine curăţit, se preumbla la in­trarea lăzeî. Aş fi vroit să mănînc chiar carne stricată, dar numai la ideia că n’am apă mă dădui­e îndă­răt. Eram peste măsură de slab, aşa că la cea mai mică mişcare, la cea mai slabă sforţare, tremuram din tot corpul, ca şi cum aş fi fost apucat de un violent acces de friguri. Şi ca adaos la nenorocirile mele, bricul se legăna şi se scutura cu o aşa de mare violenţă in­cît butoaele de ulei, aşezate de­asupra lăzeî, din moment în moment ameninţaţi să se prăvale şi să astupe ast­fel singura eşire a ascunzătorei.Toate aceste considera­­ţiuni mă hotărîră să mă îndrept la întâmplare spre clapă şi să caut i­­mediat un ajutor, înainte de a fi cu desăvîrşire incapabil pentru aşa ceva. O dată hotărit, mâ încercam să gă­sesc fosforul şi luminările. In sfîrşit, dădui peste chibriturile fosforice, ni­nsă fără o mare greutate, dar ne­­găsind aşa de repede luminările (căci uitasem unde le pusesem) lăsai lu­crul acesta pentru altă­ dată, şi re­­comandînd lui Tigru să fie liniştit, incepuia aventurosul meu voiaj spre clapă. In încercarea aveaata gradul de slăbiciune în care eram, deveni încă şi mai vădit. Numai cu mare greu­tate mă puteam tîrî şi foarte adese­ori picioarele îmi alunecau sub mine; apoi, căzînd cu faţa pe podele rămî­­nsam vreme de cite­va minute într’o slăbiciune vecină cu nesimţirea. Cu toate acestea luptam înainte şi înce­tul cu încetul înaintam, tremurînd de frica de a nu leşina în acest labirint strimt şi complicat, caz în care n’aş fi avut alt­ceva de aşteptat de­cît moartea. In sfîrșit, făcuia o sforțare înainte, cu toată energia de care pu­team dispune, mă lovii grozav cu fruntea de colțul ascuțit al unei lăzi cu mărginile de fier. Accidentul nu îmi pricinui de­cît o zăpăceală de cîte­va minute, dar lovitura mă făcu să văd, cu o tristeță inexprimabilă, că violenţa şi neregulata legănare a vasului aruncase lada drept de-a cur­­mezişul drumului meu, aşa că îmi baricadase trecerea cu desăvîrşire. Mă încercaia s’o mişc din loc între­­buinţîndu’mi toate puterile, dar nu fura în stare s’o clintesc măcar de un deget, căci era puternic i­nțepe­­nită între lăzile înconjurătoare și tot echipamentul bordului. N’aveam prin urmare alt­ceva de făcut, așa slab cum eram, de cît sau să părăsesc fringhia conducătoare pentru a căuta o altă trecere, sau să încerc a trece pe de­asupra obstacolului și sa’mi urmez calea pe cealaltă parte. Pri­ma alternativă avea prea multe greu­tăţi şi pericole ; numai gîndindi-mă la ea mâ înfioram. Slăbit de corp şi de spirit, cu siguranţă m’aş fi pier­dut dacă aş fi făcut o asemenea im­prudenţă şi aş fi pierit în modul cel mai mizerabil, in acest labirint lu­gubru şi dezgustător al calei. Fără să mai șovăesc, începusem să’mî a­­dun tot ce’mi mai rămăsese din pu­tere și curaj pentru a încerca să sar pe de­asupra. Cînd mă ridicam în picioare însă, văzuiii că întreprinderea întrecea cu mult prevederile mele și că era de nevoe o mult mai mare și mai seri­oasă muncă de cum îmi închipuisem. De ambele părţi ale strimtei trecă­tori se ridica un adevărat zid format dintr-o mulţime de materiale foarte grele ; cea mai mică sguduire le-ar fi rostogolit pe capul meu; şi chiar dacă aş fi scăpat de o asemenea ne­norocire întoarcerea mi-ar fi fost cu neputinţă din pricina obiectelor ros­togolite ce aveafi să’mî închidă ca­lea cu desăvîrşire. Pe de altă parte lada era foarte înaltă şi foarte ma­­sivă și nu vedeam nici o înfundătură sau scobitură pe care să’mi reazăia piciorul. (Fa urma) xazmg&sssmsm

Next