Adevěrul, septembrie 1900 (Anul 13, nr. 3987-4016)
1900-09-01 / nr. 3987
Vineri 1 S1900 aisa sau B Adevărul nu vedem nici o mişcare din partea guvernului bulgar în potriva lui Sarafoff şi a bandei sale. Nu numai, că n’au fost traşi la bara justiţiei dar nici măcar n’au fost admonestaţi, nici nu s’a luat vre-o măsură pentru dizolvarea acestui comitet. Guvernul bulgar se ascunde mereu sub stereotipul răspuns: dovezi suficiente Ziarul unguresc se întreabă apoi pentru ce toate acestea şi răspunde imediat : — Pentru că la Sofia nu domneşte Curtea şi nici guvernul, ci comitetul revoluţionar macedo-bulgar. Neues Pester Journal aduce ca dovadă pentru aceasta teama prinţului Ferdinand de a se întoarce in ţară. Dar mai e ceva : „Sunt multe mine înşirate în drumul de la Sofia la Cetinge şi cine ştie dacă nu e o înţelegere întreprinţul de Munte Negru şi Sarafoff, pentru ca vreuna din ele să sară în aer, în momentul întoarcerei lui Ferdinand“. * Lăsăm ziarului unguresc răspunderea acestei ştiri, care va produce negreşit o deosebită senzaţie, căci are aerul să ne spue că se găsesc state cari nu se silesc a trata cu banda lui Sarafoff planuri infernale. IVIPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Cangrena De mult, demult am publicat descrierea unei familii infame în promiscuitatea ei, tatăl trăind cu mama şi cu fiica ei şi nenorocita mamă neavînd omagiul să rupă această legătură scîrboasă, terorizată de soţul ei, sclavă docilă a prejudecăţei: ce-o zice lumea ? Azi din nou mi se spune despre această fiinţă nenorocită. E teribilă starea sufletească, e un chin această viaţă în care fiecare’minut este înveninat de desgustul de sine şi de ceil’alţi, de frica şi de nesiguranţa în viitor. — Ce să fac ? Ce să fac ? se întreabă această femee. De sigur s’ar hotărî la urma urmei să plece din casă, să lase totul, să ceară despărțenia de acest monstru, s’ar hotărî, dar ei este frică de scandal. De-ar ridica vălul care ascunde turpitudinea familiei sala și ea și fiica ei și dinsul ar apare înaintea lumei în oroarea acestei vieţi ca trei, a acestei promiscuităţi desgustătoare. Are ea dreptul să facă acest lucru şi nu e mai bine să sufere în tăcere, să-şi poarte lanţul de ruşine şi de infamie, ori cel puţin să caute să-l desfacă prin convingere, să-l rupă de fapt, fără a se da în vileagul lumei ? Ce să facă? Cînd ai o bubă rea care ameninţă să dea în cangrenă, cînd singura scăpare este cuţitul chirurgului, cine stă la îndoială riscă să-şi vadă întreg organismul ameninţat, să-şi facă imposibilă intervenţia medicinei mai tîrziu. Cînd cangrena morală te ameninţă, datoria îţi impune să tai în carne vie, să îndepărtezi primejdia HTOiţel şi cîte femei pentru a scăpa de moarte nu sînt nevoite a-şi arăta medicului cele mai intime secrete ale fiinţei lor, să-şi descopere cele mai ascunse părţi ale corpului lor, pe cari în alte ocaziuni nu le-ar desvâlui cu nici un preţ. Şi apoi un divorţ totd’auna se poate întemeia pe alte cauze decît cele adevărate. Primul avocat venit te poate învăţa în această privinţă ce este de făcut. Cît despre gura lumei, asta este o părere şi gura lumei de sigur de mult deja vorbeşte, gura lumei o aude toţi cei’alţi afară de tine, gura lumei este neobosită şi fără chip de înhinare, gura lumei este tot-d’auna la pînda ultimului scaunal Fii foarte sigură că slugile au vorbit, că vecinii şoptesc între ei infamele detailurî ale căsniciei voastre, că ambele cele mai bune vă sfîşie pa amîndouă, pe mamă ca şi pe fiică. Ruptura publică nu va produce nici o emoţiune. Singura observaţiune va fi aceasta că lucrul se întimplă tocmai acum, cînd el ar trebuit să fie de mai de mult scos la iveală. Ridică-ţi fruntea sus, deschide ochii mari, hotăreşte-te şi oricum ar fi urmările, fac cangrena ruşinoasă a unei existenţe infame. Chiţibuş Poşta lui Chiţibuş. — Carmen. Loco. "Ţi-am aşteptat scrisoarea ! Acum ţi-am răspuns. Oh. CÂRŢI şi REVISTE Noua Revistă Romînă pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă are sumarul următor: Cronica politică N. Iorga.—Sacrificiul unui rege. Chestiunea Israelită, Th. Mommsen,W. T. Stead, G. Clemenescu, Henry Fouquier. Opinia publică europeană şi chestiunea israelită în Romînia (a doua serie). Sociologie C. R.« Motru.—Filosofia lui Houston Stewart Chamberlain asupra raselor. Literatură și Folklor Artur Gorovel.—Suflet de mamă (nuvelă). Ion Pop Reteganul.—Bietul Istode (nuvelă). Mitru Pasculuî (nuvelă). Petru V. Haneș.—Din operele literare ale lui A. Russo. Sim. FI. Marian.— Dinlatinele şi credinţele Romînilor despre insecte. Note şi discuţiuni I. Nădejde.—Trac să fie dreptul nostru consuetudinar ? ("Răspuns d-lui P. Negulescu). N. Xenopol.—âteva cuvinte asupra critice! „Principilor fundamentale ale istoriei“. Mişcarea literara şi ştiinţifică. J. B. Betrat Texte riese din scritorii francezi ai seolului al XVIII— lea.— Vartolomeiu Mazereanul. Condica mănăstirii Voroneţul.—D. Teleor. Ultimele schiţa umoristice.— Notiţe bibiografice. Suplimentul î Friedrich W. Nietzsche.— Chestionar privitor la psihologia poporului român. (Răspunsuri da Emil Staicu, Al. Macedonsky).—Gh. Dem. Teodorescu de V. Haneș.—Aniversarea lui Alexandri.— Regiunea de la Pucioasa și Vulcana.— O bibliotecă poporală. Suplimentul II „Am un leu“ (in trad. franceză) de Hélène Vacaresco.—„Cherchez la femme“ de C. D. Apriel.—Unui prieten de C. Mache.— Prăpastia Tamina de V. Bogdănescu.— Lacrima de Mugur.—Farmec de Brîndușe. Itin Paris O romîncă concertistă In sala de audiţiuni muzicale şi concerte a expoziţiunei din Paris, sală unde compatrioţii noştri, veniţi să vadă minunăţiile Universalei, se rătăcesc cam rar—am avut ocaziunea să admir în scurt interval talentul a doui artişti romîni—E vorba de cunoscutul violinist Enescu şi de pianista d-şoară Isabela Isvoranu, mai puţin cunoscută la noi în ţară, dar nu mai puţin apreciată în cercurile pariziane, iubitoare de muzică serioasă. D-şoara Isabela Isvoranu, fiica cunoscutului om politic Ilaria Isvoranu, nu e o debutantă, lucru ce s’a putut constata chiar de la primele tacte, cu care s’a introdus la ultimul concert, in Geneva unde a terminat studiile conservatorului a luat premiul intită. In Paris, distinsa elevă a lui Delaborde a dat in mai multe rindurî concerte in sala Erard, precum si in elegantul salon al ziarului «Le Journal. La ultimul concert, care a avut loc la 4 a lunei curente in sus numita sală a expoziţiunei, talentata şi simpatica concertistă a ţinut încordată tot timpul atenţiunea numerosului auditoriu. Deşi foarte tânără, d-şoara Isvoranu e o artistă desăvîrşită nu numai prin teehnica şi siguranţa cu care execută piesele cele mai grele, —dar mai mult încă prin inteligenţa şi originalitatea interpretare!, — in special a lui Chopin şi Liszt. De prisos a spune că a fost frenetic aplaudată. D. BS. O.-----XDAJ'NkX-— - Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor. 31 August In străinătate valorile române au cotat azi: La Frankfurt: renta rom., 5°l0 — id. 4"/ 74.10. —.—. La Berlin: renta rom.. 5/0 87.— id. 90 4% 74.50 id. 04, 4% 74.75 ; id. 96, 4°/ 74.60 ; id. 98 4" ,74.25 . La Paris: rent. rom. 5°10 87.25 id.4 °|„ 76!—; id. 4"lo —. Berlin imprum. mimic. Buc. —.— Londra, Banca Romînieî 5.— Valorile străine au cotat: Lozuri turcești, la Viena: 110.25 la Paris: 114.75 Banca otomană: 540.— Renta ext. spaniolă: 73.25 30 August In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 881, Id. impr. 92, 5% 88 Id. 93, 5% 88 Id. 94 int. 5%—; Id. imp. 32' a mil. 4% 75'/3 Id. id. 65 mil. 4% 76 Id. id. 274 mil. 4% 76 Id. id. 45 mil. 91 4% 76 Id. id. 120 mil. 94, 4%76 Id. id. 90 mil. 96,4% 77 Id. id. 180 mil. 98,4% 77 Oblig. Cred. Jud. și comun. 84'/2 Scris. funerar. 5% 907a Id. id. id. 4°l0 747- Id. id. urb. Buc. 5% 777s Id. id. Iași 5% 737a Banca Naţ. 2230; Agricolă, 295; Scont. 245; soc. asig. Dac.-Rom., 420; id. Naţ. 425; id. Constr. 25; Căi ferate şi tramway. — Fahr. băut. gaz 93; Soc. romină de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25; Coroana germană 24.70; lira otomană—; ft. austr. hărt. 2.09 ; rubl. id. 2.70 Scont și avansuri: Bănea nat. 8; av pe dep. 9;—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek : Londra, — 25.30 Paris 100.45—.—; Viena 104.60 Berlin; 123..50.-----; Germania.-------; Belgia. 100.25 Trei Iudî, Londra,25.0170 Paris 99.70— Franţa,-----, Viena— Berlin 122.05.—Germania —.—.— Belgia 99.25. calitate, predat moara Buftea ; pentru un grini de kgr. 78 cu 10% corpuri streine s’a oferit lei 60 phila predat la o gară in apropiere de București. Ovăz s’a vândut cu lei 975 pină lei 1060 vagonul predat gara de Nord. In raionul nostru a căzut astăzi o ploaie care este foarte favorabilă semănăturilor de răpită și arăturilor de toamnă. Pr. VERERILE Bucureşti, 30 August 1900 Urcare pe toată linia in străinătate ; atît America cit şi continentul european exprimă o tendinţă susţinută pentru gril şi porumb. Sub această influenţă situaţiunea in pieţele noastre este astăzi mai plăcută. In Brăila se aşteaptă la finele săptămîneî sosirea a cîtorva vapoare, ceea ce va pune capăt şi crizei de bani ce se resimte incă la noi. In interior mişcarea comercială este slabă, afară de schelele Dunărei unde speculaţiunea încarcă mereu şlepuri cu griji pentru Brăila. In Bucureşti s’a încheiat citeva transacţiuni in griii pentru comptul morilor cu lei 65 şi Iei 70 chila, aceasta din urmă prima Edita de dimineaţa INFOEMATOTI D. Maiorescu, ministru ad-interim la externe, a trimes o nouă notă la Sofia făcîmi responsabil guvernul bulgar de toate Incidentale de la frontiere unde bulgarii sunt provocatori şi trec peste drepturile ce le an. Nota somează guvernul să calmeze imediat zelul celor însărcinaţi cu paza frontierei şi îi pune în vedere că orice nouă provocare va fi reprimată cu ultima energie. 1. Agentul diplomatic bulgar din Capitală a trimes ori un curier special la Rusciuk cu publicaţiunea care cuprindea extractul din regulamentul de mobilizare afişat în Capitală. Curierul a ajuns beat la Giurgiu şi la debarcader se plângea că a perdut... ordinul de mobilizare a armatei române ! Un domn i-a dat atunci toate ziarele româneşti cari au publicat extractul afişat şi bulgarul Agenţiei a plecat consolat la Rusciuk. Au trecut zile de cînd ziarele au înregistrat perchiziţia făcută la căpitanul Kisimoff din Botoşani. Informaţiunile ulterioare au dovedit că nu s’a constatat nimic grav in sarcina căpitanului. Ziarele străine insă nu încetează a vorbi de trădarea din armata romină. Si azi găsim în Neues Wiener Tageblatt informaţiunea următoare: «Am mai vorbit şi altă dată de arestarea căpitanului Kisimoff. A-cest căpitan e arestat pentru înaltă trădare. Sunt iminente şi alte arestări in armata romină». Repetăm cererea noastră: este timp ca ministerul de războiui să publice un comunicat in această privinţă şi să fae pofta ziarelor străine de a vorbi de trădare in armata romină. Judeţul Romanaţi n’a mai fost inspectat de cînd d. Brabeţeanu e prefect. Astfel se explică de ce bulgarii, cari furnică prin acel judeţ, au ajuns să aibă primarii şi notarii lor şi rominii să fie prigoniţi şi expulzaţi de la vetrele lor. Cazul de la Colibaşi, unde un romin transilvănean a fost expulzat de un notar bulgar, e dovada cea mai bună că administraţia din Romanaţi lasă mult de dorit. Ambasada austriacă din Capitală a trimes o notă energică guvernului bulgar, prin care protestează în contra faptului că supusul austro-ungar Pisculicî a fost oprit să treacă în Bulgaria, cu toate că avea paşaport în regulă. D. Alexandru Marghiloman, ministru de externe, a pleacat aseară din Viena direct la Ragaz. Prin urmare știrea pe care a dat-o „Adevărul“ încă la plecarea ministrului de externe că regele a chemat la Ragaz pe d. Marghiloman se confirmă. Miercuri a sosit in Capitală, prin Giurgiu, d. Teodor Stefanoff Teodoroff, directorul secţiunei diplomatice de la ministerul de externe bulgar, avînd o misiune specială pe Ungă Agenţia bulgară din Capitală. Citim în Timpul: Toţi străinii aflători în ţară trebue să-şi procure bilete de liberă pe■ trecere pină la 2 Septembrie. Cei care nu se vor conforma acestei dispoziţiuni vor fi expulzaţi, conform legei asupra şederei străinilor in ţară. Credem că acest termen este prea scurt şi că ar fi trebuit ca autorităţile să dea o întinsă publicaţiune acestei dispoziţiuni. Se comentează unut în cercurile politice o conferinţă intimă care a avut loc erl la d. de Bonton, ministrul Rusiei, şi la care au participat numai miniştrii plenipotenţiari din Capitală. Se crede că toţi diplomaţii ar fi redactat o notă identică către cabinetele lor asupra conflictului romînobulgar, indicînd faza în care se află. La 2 Noembrie se va ţine licitaţie pentru darea în executare a palatului clubului militar. Devizul e de 1.310.000 lei. Deşi nu s’a serbat erî în Capitală în mod oficial luarea Griviţeî, foarte mulţi cetăţeni au arborat drapele tricolore la casele lor. Citim in ziarul guvernamental La Roumanie , încă un act arbitrar la activul autorităţilor bulgare. Ni se semnalează faptul următor, a căruia exactitate o garantăm : In apropiere de Olteniţa, înainte de revărsarea Argeşului, un număr de ingineri romîni procedară la nişte sondagii. Patrulele bulgare îî somară de a seduce: romîni! refuzînd, bulgarii îi achiră, ordonîndu-le de a părăsi îndată barca în care se găsesc. In faţa ameninţărilor bulgare şi neavînd arme asupra lor, rominii se văzură nevoiţi a se retrage, părăsind barca, ce pluteşte în voia Dunărei şi poate dintr’un moment în altul să causeze vre-un accident. Comitetul instituţiunei israelite „Mincare pentru flamînzi“ a decis a schimba ceainăria existentă intr’o ospătărie populară, unde se va distribui gratuit fiecărui sărac cîte o porţie de supă, o bucată de carne cu legume şi o bucată de pîine. Inaugurarea ospătăriei va avea loc Duminică 3 Septembrie, în localul «Aurora» (Pomul Verde) calea Văcăreşti n-rul 1, între orele 11—12. In Monitorul Oficial a apărut jurnalul consiliului de miniştri, prin care se aprobă oarecari modificări şi adăugiri la regulamentele pentru exploatarea ciocintrepositelor din porturile Galaţi şi Brăila. Pe lingă cele 5 clase ale gimnaziului Şincai, ministerul a încuviinţat infiinţarea cl. VI. Deja s’au început înscrierile. Astăzi se vor afişa la ministerul cultelor şi instrucţiunei publice listele de repartizare a elevilor pregătiţi in particular la liceele unde vor depune examen. După cum am anunţat, miine Vineri, 1 Septembrie, vor începe in întreaga ţară examenele elevilor pregătiţi in particular. In Bucureşti, din cauza prea marelui număr de elevi înscrişi, s’au format două comisiuni examinatoare, una la liceul Sf. Sava şi alta la Mateiu Basarab. Comisiunile n’au fost încă numite. Pentru elevii de clasa VI-a se va forma o comisiune specială. D. I. Kalenderu, administratorul domeniilor Coroanei, a vizitat, împreună cu mai mulţi funcţionari superiori din administraţia d-sale, timp de trei săptămini, toate fermele mai principale ale magnaţilor unguri transilvăneni, studiind modul cum sunt cultivate şi administrate aceste ferme. Constatăm că şi la ministerul de justiţie se favorizează unele ziare şi se prigonesc altele prin faptul că li se refuză informaţiunile cari se dau numai la anumite ziare. Dri dimineaţă fiind informaţi despre o mişcare în magistratură, am întrebat la ministerul de justiţie dacă faptul este adevărat. Ni s’a răspuns asigurîndu-ne că nu e nici o mişcare. Seara însă un ziar a publicat o parte din noile numiri. E regretabil că tocmai la ministerul de justiţie se procedează astfel cu presa şi încă sub d. Maiorescu. In Monitorul Oficial a apărut decretul prin care se acordă d-lui Al. Marghiloman, ministru de externe, un congediu cu începere de la 22 August pînă la 25 Septembrie, însârcinînd pe d- T. Maiorescu cu interimatul. Clădirile vamale construite în punctele Baliga şi Tîmpa din judeţul Gorj sunt de o mare importanţă faţă cu marele trafic de animale dintre Romînia şi Ungaria. Aceste lucrări cari au fost puse în licitaţie un decurs consecutiv de trei ani, n’au putut încă fi date în antrepriză. Cauza a fost că toate ofertele nu se admiteau mai jos de 50.000 lei. D. N. Mesederu, architect, care a fost însărcinat cu executarea in regie a lucrărilor, a putut executa aceste lucrări numai cu 16.000 lei. Consiliul permanent de pe lingă ministerul instrucţiune! publice sa va întruni astăzi după amiazi, precum şi inline şi Sîmbătă dimiineaţă. In toate aceste şedinţe consiliul se va ocupa numai cu echivalenţe de certificate, nefiind nici un proces la ordinea zilei pină Sîmbătă 9 Septembrie, a. c. Ploaia căzută ori asupra Capitalei a fost aproape generală în întreaga ţara. D-ra Maria Ursan, absolventă a şcoalei normale de institutoare din Capitală, care fusese numită pe ziua de 1 Septembrie institutoare la Tulcea, a fost detaşată la şcoala No. 9 de fete din Bădia in locul d-lui Demetrescu-Oprea, profesor suplinitor de limba franceză la gimnaziul din Ghupu-Lung. In zilele de 14, 15 şi 16 Septembrie vor avea loc la Botoşani curse de cai. Comitetul organizator se compune din d-nii Calimaki, Moruzzi, C. Ghica, Jean Ghica, A. Rosetti şi C. Vernescu. La 6 Septembrie va avea loc concursul pentru ocuparea a 20 de burse la şcoala de agricultură de la Herăstrău. Sunt înscrişi peste 40 de candidaţi. La Iaşi pentru examinarea candidaţilor pregătiţi in particular s-a format o singură comisiune la liceul externat La ministerul cultelor sau suprimat cu desăvârşire biletele de liber parcurs. Azi la orele 8 dimineaţa încep la Universitatea din Capitală examenele pentru admiterea elevelor la secţia normală a azilului «Elena Doamna». Examenele vor dura pină la 5 Septembrie. D. ministru al cultelor G. C. Arion a primit ori în audienţă. Sălile şi biurourile ministerului sunt de citeva zile ticsite de lume. Din această cauză chiar funcţionarii nu-şî mai pot vedea de afaceri. D. Demetrescu-Oprea, pofesor suplinitor la catedra de limba franceză de pe lingă gimnaziul din Alexandria, a fost mutat la gimnaziul din Gimpu- Lung. D. Nicolae Nicolau a fost numit econom la seminarul din Roman, iar d. N. Tudorache pedagog la acelaş seminar. In Monitorul Oficial a apărut autorizaţia dată de d. Maiorescu, ministru ad-interim la justiţie, d-luî D. Florescu, secretar general, de a semna pentru ministru toate actele corespondenţei zilnice, precum şi de a aproba cheltueli şi de a semna ordonanţe de plată. D. Teodorescu, revizor şcolar de Ilfov, a înaintat ministerului cultelor un raport asupra situaţiei şcolare in Ilfov. S’au făcut 15 noi înfiinţări de posturi, dintre cari 2 in Capitală şi 13 in judeţ. S’au desfiinţat de asemenea 22 de catedre dintre cari 16 S9 transferă la şcoalele cătunare. După cum se ştie, la 27 Septembrie stil nou se deschide la Paris congresul universal al ligei femeilor pentru pace La această ligă au aderat pină in prezent 5.000.000 de femei din toată lumea. Din Romînia s’au înscris peste 300 de femei. In Timpul de aseară, găsim o inormaţie in care se spune că d. minitru al lucrărilor publice a rămas scandalizat de modul cum se îngrijesc şoselele din judeţul Constanţa, aceasta In urma unei inspecţii mai făcută de d-sa prin acest judeţ. Noi putem afirma că vinovatul nu e numai acela pe care il vizează Timpul, ci mai mult, chiar inginerul şef al judeţului Constanţa d. Bănescu, care departe de a se îngriji de rolul d-sale în judeţ, se ocupă cu antreprizele d-sale personale şi cu afacerile d-sale. Intre altele ni se spune că d. inginer al Constanţei ‘obicinueşte a scoate in licitaţie furnitura de piatră sfărâmată şi de petriş la lucrări, operaţiune care s’ar putea face pur şi simplu prin zile de prestaţie. Dar aceste întreprinderi se născocesc numai pentru a se acorda antreprenorilor favoriţi. Epoca, avind un reporter special la Văcăreşti, publică un al doilea articol fantezist în Gestiunea mărturisirilor d-lui Frcşinescu. Nefericită în alegerea reporterilor, chiar cînd îi recrutează printre clienţii d-lui Donescu, Epoca şi de astă dată e tot aşa de în adevăr cum a fost cînd a dat Romîniei fortul bulgăresc Medjidi- Tabia, cînd a intervievat la Bucureşti pe d-l Agura care nu se deplasase din Sofia de cinci ani de zile şi în sfîrşit cînd pe prinţul Ferdinand al Bulgariei îl adusese să inspecteze la Rusciuk voluntarii lui Sarafoff, atunci cînd el se preumbla la Zeel am See,în Tyrol. Firul special a fost suprimat. Pe cînd se va suprima şi firul minciunilor 2 „Moda Ilustrată“ No. 36 care apare Sîmbătă 2 Septembre va conţine, pe lingă un sumar din cele mai alese, o serie de ilustraţiuni de modă foarte interesante, precum şi tiparul croit în mărime naturală al unei prea elegante filetci pentru dame, ultima creaţiune a modei din Paris. Acest tipar se va da ca supliment absolut gratuit. Atragem de pe acum atenţiunea cititoarelor asupra acestui număr al «Modei Ilustrate». Tripla alianţă s’a convins că bulgarii constituesc o gravă primejdie pentru pacea lumei în general şi pentru pacea orientului în special. Deaceea ar dori ca să li se dea o lecţie sdravănă, ba la nevoe să li se suprime statul. Cu îndeplinirea acestora sunt însărcinate Turcia şi Romînia, aliate. Aliaţii vor proceda astfel: Guvernul turcesc să relaxeze puţin măsurile de apărare din Macedonia ca să vadă ce gind au bulgarii. Dacă ei se vor deda atunci la comploturi, revolte sau atacuri făţişe prin bande în contra Turciei, armatele turceşti să intre în Bulgaria. * Rolul Romîniei ar fi la început numai să imobilizeze o parte din forţele bulgare. Iar dacă nevoia se va simţi, mai tirziu, să intervie şi ea alături cu Turcia. Culmea infamiei Complot contra lui Kiazim-Bey Bulgarii merg cu obrăznicia şi cu infamia pînă la infinit. In neputinţa de a răspunde temeinic la vreuna din acuzaţiunile ce li se aduc, recurg la cele mai îndrăzneţe calomnii, doară vor găsi undeva crezare.* Aceasta din urmă însă le întrece pe toate. Pentru a micşora îngrozitoarea crimă a lui Dumitroff, mizerabilii bandiţi caută cu orice chip să se atingă de memoria lui Mihăileanu. Astfel, după ce l'am acuzat de a fi spion turc, văzînd că nu prinde, azi gazetele lui Sarafoff au primit ordinul de a publica următoarea informaţiune. Reproducem textual: «— Călători ce vin din Romînia ne spun că poliţia din Bucureşti a adunat dovezi complecte despre un complot organizat de Mihăileanu, împreună cu alţi opt inşi, pentru a ucide pe Kiazim-Bey, ambasadorul Turciei din Bucureşti. Deja trimiseră pe turcul ceauş pentru a comite crima şi a fost o fericire că Mihăileanu a murit pentru ca crima să nu se săvirşească. Dar poliţia ascunde faptul. De ce? Aşteptăm răspunsul». Cu sufletul vibrînd de indignare am înregistrat şi această infamie, pentru ca romînii să vadă pînă unde merge îndrăzneala bulgărească. Cît despre răspunsul ce-l aşteaptă, el nu poate întîrzia: îl vor da romînii prefăcînd în praf cuibul de asasini din Sofia ! Ordonanţa a 1-1 ub judecător Florescu D. judecător Florescu continuă a lucra la ordonanţa d-sale asupra celor două crime bulgăreşti. După cîte aflăm, în ordonanţă sînt multe lucruri noul, necunoscute şi totuşi de o senzaţională importanţă. In deosebi rolul lui Troleff, galantul căpitan de jandarmi din Rusciuk, e astăzi stabilit cu mult mai mare de cît s’a știut. Alte nouă dovezi cu mult mai zdrobitoare sînt în sarcina acestuia. * Asupra lui Danewsky mai aflăm că acesta se numește Danewcoff, necum Danewsky și că și-a schimbat numele tocmai pentru a evita tonvelile asupra lui. Coada Iui de topor e o invenţie care ar putea fi brevetată cu succes. Danevsky pe lîngă că e un complice însemnat în complotul bulgăresc, mai e un tîmplar artist fără rivală delicată. Insă justiţia e baza statelor. Cestiunea conflictului cu Bulgaria nu este deci nici aşa de simplă, nici aşa de uşoară precum cred unii şi in tot cazul nu se poate vorbi incă de baltă în această afacere. * Iar Timpul relevînd cearta de cuvinte provocată de bulgari prin notele Agenţiei bulgare termină astfel revista sa de azi: Cum se vede, toată discuţia se invirteşte în jurul unor cuvinte rău întrebuinţate şi intenţiuni rău exprimate. Dar de acum încolo va înceta polemica şi va trebui să înceapă acţiunea. Ordonanţa judecătorului nostru de instrucţie e pe punctul de a fi sfirşită şi transmisă guvernului bulgar. Acesta va avea atunci să procedeze în contra vinovaţilor, în contra cărora s’au aglomerat dovezi suficiente. Şi se va vedea atunci cam sunt adevăratele intenţiuni ale guvernului princiar. Alianţa turco-românâ Dintr’o sursă care se crede a fi bine informată, aflăm următoarele asupra condiţiilor tratatului de alianţă ce se zice că s’ar fi încheiat între Turcia şi Romînia,‘din îndemnul şi sub auspiciile triplei alianţe. In dosarul coiaflicttoiui In dosarul judelui de instrucţie se află dovezi din cari rezultă că şeful comitetului revoluţionar macedo-bulgar din Razgrad a fost acum cîtva timp în Romînia şi a cutreerat mai ales localităţile Kanara, Cogelac şi Babadag, căutînd să răscoale pe bulgarii de aici în contra românilor. După aceasta a plecat la Tulcea, unde a predat 50.000 lei lui Hagi Petroff, primind în schimb o chitanță semnată Theodoroff. Cum stăm cu conflictul Constituţionalul spune în revista sa de erî că nu se poate vorbi că afacerea e baltă. Organul oficios junimist zice: Cestiunea aceasta insă a devenit europeană. Europa nu poate permite ca un guvern să ocrotească pe asasini, fie prin refuzul de a urmări, fie prin temporizare. Pe noi ne interesează, in afară de cestiunea care interesează Europa, satisfacţia pe care Bulgaria ne-o datoreşte: urmărirea şi pedepsirea vinovaţilor in omorurile comise pe teritoriul Rominiei şi in crimele şi delictele comise asupra naţionalilor sau supuşilor rominî pe teritoriul Bulgariei chiar. In acest conflict, trebuesc clar deosebite două faze şi anume : una generală europeană şi una specială romină, cari faze însă nu sunt separate, independente, una de alta, ci intim legate. „Constituţionalul“ termină astfel . Dar nu e numai atît. Urmărirea nu e suficientă. Trebue pedepsirea vinovaţilor. Azi cestiunea devine mai Mişcarea îbi magis- tratură Iată mişcarea parţială ce s’a făcut azi în magistratură: D. I. Manu, ajutor de judecător de pace la ocolul al 3-lea din Capitală in locul d-luî Polisu. D. O. Slătineanu judecător supleant la tribunalul Ilfov in locul d-luî Dobrescu, numit procuror. D. N. A. Steriadi supleant la trib. Neamţ, trece ca substitut la trib. Argeş. D. NiculescuCartagnan substitut de procuror la Argeş trece judecătoria ocolul Mostiştea (Ilfov). D. D. Chiriacescu judecător la Mostiştea trece jude-instructor la Argeş in locul d-luî Sever Moscuna, demisionat. D. Carp ajutor de judecător la Trotuş trece supleant la Neamţ. D. I. Călinescu judecător de pace la Calafat trece judecător la tribunalul Mehedinţi. D. St. Calotescu este numit judecător, la Calafat in locul dl luî Călinescu. D. I. Vrănceanu ajutor de judecător la Moineşti in locul d-luî Tassu, demisionat. D. C. Robescu ajutor de judecător la ocolul al 3-lea din Capitală in locul d-luî Contorgieil. D. I. Apostol judecător de pace la Falciu, înlocul d-lui I. Crețu, destituit. Mîine vom da cele-l’alte numiri. Complotul bulgăresc Astă-noapte la orele 2 jum. d. Florescu a terminat ultimul act de confruntare cu care trebuia să închidă dosarul complotului bulgăresc. D-sa a ascultat la rînd pe Trifanoff, pe Boicef, Mitef, Dimitrof şi pe toţi ceil’alţî bulgari. Trifanoff a dat noi amănunte asupra vizitei lui Sarafoff în Bucureşti în luna Decembrie şi asupra complotului contra regelui Carol, iar Peter a complectat o mulţime de declaraţiuni anterioare. Azi noapte instrucţia s’a terminat complect. Tot aseară s’a făcut o percheziţie la un cîrciumar din calea Dorobanţilor, care avea săpate mici beciuri pe sub casă. Acesta se încăerase cu poliția cînd a vroit sâ-i facă percheziție. Pînă să vină jandarmi ca să-l lege, bulgarul probabil câ a ascuns tot ce a putut avea. Slavin. SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul part. al „^Severului* CONFLICTUL ROMOBULGAR Uneltirile lui Ferdinand de Coburg Viena, 30 August. — Ziarul Rosița, ocupîndu-se în ultimul său număr de conflictul romîno-bulgar, zice că Bulgaria caută pricină Romînieî fiind-că, de și slabă, totuși întinde acum mina spre Dobrogea, magnetul dorului său naţional. In afară de aceasta, războită ar fi acum bine venit prinţului Ferdinand, a căruia popularitate a fost uzurpată de agitaţiile opoziţiei. Prinţul acum caută remediu din arsena FO1ŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 4 Aventurile >«< gordon fytn DE EDGARD POE Ascunzătoarea Deodată ochii săi spăimîntători se deschid şi cad asupră-mi. Cu o săritură convulsivă el se ridică în picioare şi rînjind fioros, îşi arătă dinţii. Numai de cît din gîtlej îi isbucni un răget grozav, asemeni tunetului din cer, şi eu mă aruncai la pămînt îngrozit. In culmea groazei mi se tăia respirarea; mă simţii deşteptat pe jumătate şi visul meu nu era numai un vis. Cel puţin acum eram pe deplin stăpîn pe simţurile mele. Labele unui adevărat şi enorm monstru îmi apăsau cu greutate pieptul,—simţeam răsuflarea lui încâlzindu-mi urechea. —şi colţii lui albi şi siniştrii îi vedeau strălucind prin întuneric. Chiar dacă pentru a-mi scăpa de o mie de ori viaţa n’ar fi trebuit de cît să mişc o mină, sau să pronunţ o silabă, n’aş fi fost în stare nici să mă mişc, nici să vorbesc. Bestia, oricine ar fi fost ea,—stătea necontenit în aceeaşi poziţie, fără să încerce un atac imediat, — iar eu, culcat dedesubtul ei, într’o complectă stare de neputinţă, îmi vedeam moartea aproape. Simţeam că facultăţile mele fizice şi spirituale mă părăsesc cu repeziciune, într’un cuvînt simţeam că mor şi că mor de curată groază. Creerul mi se topea par’că, senzaţia ameţelei mortale mă aprindea, ochii mi se acoperise cu un văl din ce în ce mai des şi acele două globuri strălucitoare fixate asupră-mî păreau câ se întunecă şi ele. Făcînd în sfîrşit o supremă şi violentă sforţare îndreptai spre Dumnezeu o slabă rugăciune. Sunetul glasului meu păru că deşteptase întreaga furie latentă a animalului; el se lăsă cît era de lung pe corpul meu. Dar care fu mirarea ce mă cuprinse, cînd fu loc să mă sfîşie el scoase un lung şi surd gemăt şi începu să-mi lingă faţa şi mîinile cu cea mai mare ardoare şi cu cele mai extraordinare semne de dragoste şi bucurie! Eram ca zăpăcit, în culmea mirăreî, — dar cum oare puteam să nu-mi amintesc de chelălăitul ciudat al Tigrului, cîinele meu favorit, care semăna aşa de bine cu chelălăitul animalului de deasupra mea, şi cum puteam să nu cunosc chipul lui bizar de a mă dezmerda. Era el! Simţii că un torent de singe mi se revarsă spre tîmple — ca o senzaţie ameţitoare, sdrobitoare, de uşurare şi reînviere. Sării numai decît pe saltea şi cuprinzînd în braţe gîtul credinciosului meu tovarăş şi prieten îmi uşuram lunga şi teribila greutate ce’mî apăsase sufletul printr’un torent de lacrămi. Ca şi într’o împrejurare precedentă, cînd mă ridicam de pe saltea, creerul mi se afla într’o curioasă zăpăceală, într’o perfectă dezordine. Vreme destul de lungă mi se păru cu neputinţă să leg două idei; însă încetul cu încetul şi treptat, îmi reveni facultatea cugetărei şi îmi aduseia aminte în sfîrşit de diferitele circumstanţe ale situaţiei mele. In ce priveşte prezenţa tigrului, în zadar căutam să mi-o explic. După ce mă pierdu în mii şi mii de presupuneri, neajungînd la nici un rezultat, bot arii să mă bucur fără a mai căuta să cercetez ce-l făcuse pe acest nobil animal să împărtăşească lugubra mea singurătate şi să mâ întărească cu dezmierdările sale. Mulţi oameni îşi iubesc cliniî, dar eu iubeam pe Tigru cu o dragoste mult mai arzătoare decît.,dragostea comună şi fără îndoială nici o dată vreun animal nu meritase mai mult această afecţiune. Vreme de şeapte ani el fusese tovarăşul meu nedespărţit şi într’o mulţime de împrejurări îmi dăduse dovada tuturor acelor calităţi nobile, cari ne fac să stimăm şi să iubim animalele. Cînd era micuţ, îl scăpasem din ghiarele unui ştrengar răutăcios, care îl tîra spre apă, de sigur să-l înece, cu o fringhie legată de grumaz, şi cîinele fâcîndu-se mare, îşi plătise datoria, scăpîndu-mă la rîndul lui din mîinile unui hoţ de stradă. Scoţîndu-mi ceasornicul şi apropiindu-1 de ureche, observam că se oprise din nou; dar această împrejurare nu mă miră, convins fiind, după starea particulară a simţurilor mele, că dormisem o foarte lungă perioadă de vreme. Cît anume ? îmi era cu neputinţă să ştii. Mă simţeam cuprins de friguri şi setea mă tortura îngrozitor. Căutam pipăind prin ladă puţinul ce’mi mai rămăsese din provizia mea de apă, căci neavînd lumină, deoarece luminarea arsese toată, nu puteam pentru moment să găsesc chibriturile. In sfîrşit, dădui peste urcior, —dar urciorul era gol! Fără îndoială Tigru nu se putuse stăpîni să nu bea, după cum nu se putuse stăpîni să nu manince rămăşiţa de miel, al cărui os, admirabil de bine curăţit, se preumbla la intrarea lăzeî. Aş fi vroit să mănînc chiar carne stricată, dar numai la ideia că n’am apă mă dăduie îndărăt. Eram peste măsură de slab, aşa că la cea mai mică mişcare, la cea mai slabă sforţare, tremuram din tot corpul, ca şi cum aş fi fost apucat de un violent acces de friguri. Şi ca adaos la nenorocirile mele, bricul se legăna şi se scutura cu o aşa de mare violenţă incît butoaele de ulei, aşezate deasupra lăzeî, din moment în moment ameninţaţi să se prăvale şi să astupe astfel singura eşire a ascunzătorei.Toate aceste consideraţiuni mă hotărîră să mă îndrept la întâmplare spre clapă şi să caut imediat un ajutor, înainte de a fi cu desăvîrşire incapabil pentru aşa ceva. O dată hotărit, mâ încercam să găsesc fosforul şi luminările. In sfîrşit, dădui peste chibriturile fosforice, ninsă fără o mare greutate, dar negăsind aşa de repede luminările (căci uitasem unde le pusesem) lăsai lucrul acesta pentru altă dată, şi recomandînd lui Tigru să fie liniştit, incepuia aventurosul meu voiaj spre clapă. In încercarea aveaata gradul de slăbiciune în care eram, deveni încă şi mai vădit. Numai cu mare greutate mă puteam tîrî şi foarte adeseori picioarele îmi alunecau sub mine; apoi, căzînd cu faţa pe podele rămînsam vreme de citeva minute într’o slăbiciune vecină cu nesimţirea. Cu toate acestea luptam înainte şi încetul cu încetul înaintam, tremurînd de frica de a nu leşina în acest labirint strimt şi complicat, caz în care n’aş fi avut altceva de aşteptat decît moartea. In sfîrșit, făcuia o sforțare înainte, cu toată energia de care puteam dispune, mă lovii grozav cu fruntea de colțul ascuțit al unei lăzi cu mărginile de fier. Accidentul nu îmi pricinui decît o zăpăceală de cîteva minute, dar lovitura mă făcu să văd, cu o tristeță inexprimabilă, că violenţa şi neregulata legănare a vasului aruncase lada drept de-a curmezişul drumului meu, aşa că îmi baricadase trecerea cu desăvîrşire. Mă încercaia s’o mişc din loc întrebuinţîndu’mi toate puterile, dar nu fura în stare s’o clintesc măcar de un deget, căci era puternic ințepenită între lăzile înconjurătoare și tot echipamentul bordului. N’aveam prin urmare altceva de făcut, așa slab cum eram, de cît sau să părăsesc fringhia conducătoare pentru a căuta o altă trecere, sau să încerc a trece pe deasupra obstacolului și sa’mi urmez calea pe cealaltă parte. Prima alternativă avea prea multe greutăţi şi pericole ; numai gîndindi-mă la ea mâ înfioram. Slăbit de corp şi de spirit, cu siguranţă m’aş fi pierdut dacă aş fi făcut o asemenea imprudenţă şi aş fi pierit în modul cel mai mizerabil, in acest labirint lugubru şi dezgustător al calei. Fără să mai șovăesc, începusem să’mî adun tot ce’mi mai rămăsese din putere și curaj pentru a încerca să sar pe deasupra. Cînd mă ridicam în picioare însă, văzuiii că întreprinderea întrecea cu mult prevederile mele și că era de nevoe o mult mai mare și mai serioasă muncă de cum îmi închipuisem. De ambele părţi ale strimtei trecători se ridica un adevărat zid format dintr-o mulţime de materiale foarte grele ; cea mai mică sguduire le-ar fi rostogolit pe capul meu; şi chiar dacă aş fi scăpat de o asemenea nenorocire întoarcerea mi-ar fi fost cu neputinţă din pricina obiectelor rostogolite ce aveafi să’mî închidă calea cu desăvîrşire. Pe de altă parte lada era foarte înaltă şi foarte masivă și nu vedeam nici o înfundătură sau scobitură pe care să’mi reazăia piciorul. (Fa urma) xazmg&sssmsm