Adevěrul, octombrie 1900 (Anul 13, nr. 4017-4047)

1900-10-01 / nr. 4017

■Duminecă 1 Octombrie 1900 IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresa lui Chiţibuş cu cititoarele sale) din viaţa Credoaxa, Chiţibuş, că atunci cînd îmi voi relua pana pentru a’ţî scrie, voiu pu­tea aduce o mică variantă în ideile mele aşa zise „d’outre-tombe“, ori o notă’ţmai veselă în cîntecul meu veşnic jalnic şi tînguitor Am urmat sfatul tău, Chiţibuş, şi al multor altora, mi-am zis „Haide, eşî din toropeala asta care ţi-ai cuprins inima şi crestul, pe care încetul cu încetul le va distruge ; nu mai distila picătură cu pică­­tură paharul amar al suferinţelor, toţi, nu numai tu, au avut cîte o rană, care cu timpul s'a cicatrizat; dar pentru asta n’au­ abandonat lupta şi nici im s'au dat de în­vinşi, au mers înainte, mereu înainte pe calea prăpăstioasă şi spinoasă a vieţeî, şî-au sângerat picioarele; dar totuşi au a­­tins să-şi împlînte sus stindardul fericire!. Eidi ă-ţî dai fruntea şi nu te mai lăsa cu totul în voia durereî; la vîrsta ta mai există soare şi lumină în­viaţă“... Am adunat dar picul de credinţă şi de speranţă ce-mi mai ră­măsese şi m’am îm­barcat, imprudenţa de mine ! fără a’mi face un mijloc de salvare suficient din decep­­ţiele mele de om­, încrezăt­oare şi naivă ca la început. Mi-am lăsat dar barca să plutească în voia valurilor, amăgită de cerul albastru şi de soarele strălucitor. A fost de ajuns un nor şi un vînt mai puternic ca să-mi lovească barca de toata stîncile ; şi iată-mă acum aruncată departe de ţîrm, fără cîrmă şi fără busolă ,­ şi cu inima atîta de bolnavă şi atîta de ră­nită în­cît cea mai uşoară atingere ar nimici o. — Oh! de aş putea, cum aşi azvîrli-o departe de mine, ca să pun odată capăt acestui exces de sensibilate cauza tuturor suferinţiior şi neajunsurilor, acest­­bagaj inutil care n’a făcut de cit să’mi împie­dice mişcările, şi pe care de mult aşi fi trebuit să-l arunc pesta bord... Şi acum, după naufragiul ăsta teribil, par’că mă îngrozeşte şi mai­­urnit nespusa mea singurătate, nepăsarea asta care mă înconjoară; de sínt veselă nimeni nu rîde cu mine, iarăşi de sínt tristă nimeni nu’mî împărtăşeşte plînsul. Singură şi veşnic necunoscută trec de­­alungul vieţeî, pribeagă pentru care ceasul mântuirel nu va suna nici­odată. Bis,na. Poşta lui Chiţibuş,— Maria Angelica, Loco. Dacă îmi vei povesti, de sigur-Ch. Id. 94 int. 5% —­ Id. ima. 32'12 mil. 4°/0 75 Id. id. 50 mil. 4% 75'12 Id. id. 274 mil. 4% 75’/4 Id. id. 45 mil. 91 4% 76— Id. id. 120 mil. 94, 4% 76— Id. id. 90 mil. 96.4% 77- Id. id. 180 mil. 98,4% 77- Qhlig- Cred. Jud. și comun. 83 Scris. func. rur. 5% 011/* Id. id. id. 4% 76% Id. id. urb. Buc. 5% 80% Id. id. Iași 5% 75 Banca Naț. 2230; Agricolă, 291. Scont, 230; soc. asig. Dac.­Ro­m., 390; id. Naţ. 390; id. Constr. 25; Căi ferate şi tramway.1 — Fe­br. băut. gaz’ 92; Soc. romina de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25; Coroana germană 24.70; lira oto­mană—; 11. austr. hârt. 2.10; rubl. id. 2.70 Scont şi avansuri: Bănea naț. 8. av pe dep. 9;—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra, 25.3772 —• Pa­ris 100,90.95 ; Viena 105.— Berlin , 123.90.—-— ; Germania. —— ; Belgia, 100.65 Trei luni: Londra, 25.0772 ; Pa­ris 100.40; Franţa.—; Viena—; Berlin, 122.40 Germania—...Belgia 99.65. C­­E 11 13 A lu E Bucureşti, 29 Septembrie . Scăderile în străinătate se menţin pentru toate felurile de cereale; pe ziua de astăzi numai la Berlin notează griul, şi secara cu 1 mark in urcare; cele­l­alte pieţe pe lingă scăderile preţurilor ex­primă o tendinţă calmă. Situaţiunea generală în Brăila este calmă; ori a fost acolo un început de execuţiune a grînelor cari aparţin spe­culanţilor şi aliate în miinile caselor de bancă, ceea ce pe lingă ştirile străi­­nă­tăţei atit de nefavorabile, a­­contri­buit la scăderea preţurilor; traficul mai a­­nimat participând la cumpărări și principa­lele case de export. Sa vândut circa 90.000 hectolitri griu, dintre cari, in greutate de kgr. 73800 cu lei 9 hectolitrul slep, in greutate de kgr. 71W0 cu 24 la­­sută corpuri străine .-a lei 7.95 hectolitru slep, in greutate de kgr. 77 cu 13 la sută corpuri străine a lei 9.50 hectoli­trul step, în greutate de kgr 78500 2(170 corpuri străine a lei 10.50 slep, in greutate de kgr. 80S0I, cu lei 10.85 hec­tolitrul predat magazie; porumb roș bou in greutate de kgr. 78su% cu lei 1000 vagonul, orz cu lei 920, fasole cu lei 1340 şi lei 1565 vagonul, secara cu lei 935 pină lei 950 vagonul. In Bucureşti s’a vindut 300 chile po­rumb nou chieviul cu lei 37 si 50 bani chila predat la schela Olteniţa, in luna Octombrie a. c. Pr. Miine 1 Octombrie va pleca în con­­cediu contigentul 1898 permanent şi contigentul 1896 din marină. Pe ziua de 1 Noembrie se va trimete in concediu contigentul 1897 călăraşi şi 1896 din infanteria cu schimbul. Eri după amiază regimentele 21 Il­fov şi Mihai Viteazul cu muzicele în frunte ,­sau întors în Capitală din mar­şul făcut la Pantelimon. Un numeros public a privit la trece­rea trupelor, a căror ţinută era fru­moasă . Luni încep cursurile regulate la şcoa­la naţională de poduri şi şosele. ■La reg. 4 Ilfov se lucrează la insta­larea unei spălătorii mecanice cu aburi. Lucrările vor costa peste 20.000 lei. Consiliul de război şi de pe lingă cor­pul al II-a de armată s’a întrunit ori sub prezidenţia d-lui colonel Boteriu. S’au judecat mai multe procese mi­litare. Ministerul lucrărilor publice a­­inter­venit pe lingă ministeri de externe ca să se desfiinţeze toate morile plutitoare cari se află pe malul Dunărei în spre Bulgaria, din cauză că împedică circu­laţia vaselor prin partea locului. D. inginer Alexandru Mănciulescu şe­ful serviciului technic din ’Cotvurlat, a demisionat pentru a’şi­ regula drepturile la pensiune. Poliţia expulzează azi 15 indivizi, din­tre cari 13 sunt bulgari fără nici un căpătîiu în Capitală, iar 2 unguri cari comiteau diferite furturi şi excrocherii. Duminică 1 Octombrie se deschid cursurile şcoalei de adulţi din Capitală. La inaugurare au fost invitaţi d-nii Ta­ke Ionescu, Barbu Delavrancea şi G. As­­san membrii de onoare ai societatei. D. Pomponiu, profesorij al şcoalei, s’a pre­zentat d-lui ministru C. Arion şi a ob­ţinut o frumoasă indemnizaţie pentru a se cumpăra cărţi elevilor săraci. Ca şi pină acum, cursurile sint serale, de la 8 jura, la 10. Pină acum s’au înscris peste 200 e­­levî. A apărut: „Moda Ilustrată" No. 40 conținind drept supliment gratuit ti­parul croit în mărime naturală pentru o foarte elegantă Illansă. fiem­aieri Cri „Moda Ilustrată“ se vinde cu 20 bani exemplarul in toată țara. 10 la 15 Noembrie trupele din zoana București. garni- câ et Te revîste extorcaţi, daţi de bună voe, sau pe sub mină de R­usia. E drept că Turcia are pentru moment sarcina de a supraveghia liniştea, dar nu se ştie ce se poate intîmpla. Legătura liniei ferate cu Sandjae- Novibazar are o importanţă deosebită din punctul de vedere stragetic, căci despărţeşte Serbia de Munte-Negru şi împedică o acţiune comună. De demu­lt Muntenegru e in duşmănie cu Austria şi azi, cînd şi Serbia pri­teste in apele ruseşti, e uşor pentru Rusia a stabili o înţelegere intre aceste două state şi Bulgaria.­­ * E drept că s’a vorbit de o înţelegere intre Austria şi Rusia cu privire la si­tuaţia din Balcani, dar aceasta nu în­seamnă mult, căci această înţelegere n’a împiedecat războiul greco-turc şi nici situaţia de azi din Creta, cu care Aus­tria e­ra­mulţumită. Aceste toate fac ca Austria să ia toate măsurile de prevenire, pentru ca la un moment dat să poată pătrunde in Macedonia pentru a paraliza planu­rile rusesti. Reducerea taxe! pe ţuică Un fept caracteristic.—1­. Carp şi ţ'ăria.—BSonopalul alcoolului In secţiunile'Camerei s’a petrecut un fapt caracteristic. Un număr de depu­taţi voiau să propue scoborîrea taxei de la 8 la 6 bani,­­cînd însuşi d. Carp şi a cerut să se fixeze taxa numai la 5 bani. Un prieten al d-luî Carp, care a pu­tut să-i vorbească de curind, ne dă ur­mătoarea explicaţiune asupra intenţiu­­nilor d-lui Carp in această privinţă, şi care face parte din proectele pe cari d. Carp nu le-a explicat încă. Prin taxa pe ţuică d. Carp vrea nu­mai să rupă cu­­tradiţia că ţuica poate fi scutită de impunere. Nu speră la mare lucru din ^această taxă,dar e cert că va spori cea-l’altă taxă pe alcool, care a diminui itTtTultima vreme tocmai din cauză că ţuica se bucura de favo­ruri. Cele­l­alte modificări ce se vor mai introduce în proect vor lăsa rece pe primul-mi­nistru, căci pentru dinsul pre­­por­derează în aceasta principiul că îm­plinind ţuica şi desfiinţind modul pri­mitiv al fabricărei, face un pas spre monopolul alcoolului, care nu va intir­­zia a fi prezintat. După ce d. Panu a terminat discursul său, d. Carp se duse la șeful radicalilor și îi spuse : — Bine, Panule, cînd ai fost con­tra lui T­ak­e Ionescu ai votat pentru proectele sale și acum cînd ești a­­micul meu­ votezi contra proectelor mele!­ D. Take Ionescu a fost întrebat de un amic de ce n’a vorbit cel din urmă. — Intr’adins. Ştiam că Panu­ va vor­bi contra, ne va arunca săgeţi. Dacă vorbeam cel din urmă trebuiam să-i răspund. De aceea am schimbat cu I­­liescu.* La sfirşitul şedinţei doi chestori se intrebau cine slnt cei 17 cari au votat contra luăreî în consideraţie a proec­tul­ui. — Numaî radicali, răspunse un deputat care se îndeletniceşte cu poan­­tajul voturilor. ’ —■ Dar liberalii? — Suntem­ cumnaţi cu liberalii ? — Dar Bădărăfi cum a votat? — A ! Iată o întrebare serioasă. * Şi glumele zburau ca şi foiţele ţigară. Culls.­ral Manu. Amiadei să fia financiară. ne descurce ches-de “ memito — Sîmbătă, 30 Septembrie — Teatrul Naţional. — D-na Secretar general, comedia în 4 acte localizată de d. P. Gusti. Spectacole Mitta­­de dimineaţă IFFQEMATIVFI Presa străină şi programul d lul Carp In chiar numărul săli de ori, pe cînd d. Carp îşi desvolta la Cameră progra­­r­ml proectelor sale financiare, ziarul Pester Lloyd se ocupa de dînsele pe larg.* Ziarul începe prin a spune că din motive politice și budgetare d. Carp a convocat Camerele în seziune extraor­dinară și n’a așteptat seziunea ordinară de la 15 Noembrie. Se pare că d. Carp vrea să facă cu a­­ceste Camere alese de fostul guvern o repetiţie generală pentru a vedea dacă poate guverna cu ele, sau trebue să proceadă la o dizolvare. E drept că fostul prim­-ministru Can­tacuzino a declarat că va sprijini gu­vernul, dar Carp crede mai nimerit să-şî clarifice situaţianea, de­cît să se încreadă în făgăduinţele predecesoru­lui săli.* Ocupîndu-se de proectele financiare deja cunoscute, Pester Lloyd, după ce aminteşte de avansul pe hirtia de ţi­gară, se ocupă ceva mai da aproape de taxa pe ţuică şi zice : «Taxa pe ţuică se consideră în Ro­­mînia ca premergătoare monopolului pe alcool, care însă e plănuit ast­fel ca să monopolizeze numai vinzarea, iar nu şi fabricaţiunea. Guvernul insă face bine de a aştepta rezultatul şi a nu se încrede în soco­telile optimiştilor, cari după marele consum de ţuică — 4 litruri­­de cap— socotesc venitul la 29 milioane ieî. Practica a dovedit că ţăranul, mai ales, priveşte rau asemenea impozite, şi recurge mai curind la un alt consum în genere mai rău­, aşa că statul are mai curind un deficit, in locul sporului sperat.* Venind la proectele ce le va propune d. Carp in seziunea ordinară de la 15 Noembrie, Pester Lloyd spune: «Faţă cu cererea opoziţiei că trebue făcute economii, guvernul a crezut bine să pregătească un proect de reformă administrativă. Prin acest proect se tinde a se micşora numărul comunelor rurale, mărind numărul locuitorilor de fie­care comună la 3000 suflete. Prin aceasta se vor simplifica administraţia şi împuţina cheltuelile. La început concediarea funcţionarilor va mări proletariatul, dar nu poate fi alt chip. Apoi se va propune modificarea dăreî personale in oraşe şi anume proporţio­nale cu chiria, (acest proect se ştie că a fost acum în urmă părăsit de d. Carp., N. R.) Apoi urcarea dărilor de comu­nicaţie, precum şi un proect pentru­­a­­rendarea terenurilor petrolifere. * Cu privire la motivele schimbarea ar­ticolului din Constituţie relativ la regenţă, Pester Lloyd, reproducînd şti­rea răspîndită despre o abdicare a prin­ţului Ferdinand in favoarea micului prinţ Carol, zice că se poate ca un ast­fel de proect să fi existat, dar s’a re­nunţat la dinsul.* Ziarul termină zicînd că guvernul şî-a propus mult­ de lucru şi va reuş poate, dacă va fi susţinut. In cazul con­trar nu-î rămîne de­cit a dieolva Ca­­merile şi a-şî alege o majoritate omo­genă. Grătina .Mitică Georgescu, teatru de varietăţi. Grădina Bristol.- -Concert de orche­stră. Grădina Bragadiru —Muzica vînă­­torilor. îrestaurantul şi grădina Mişu Filipescu­. — In fie­care seară orchestră naţională. Café Edison In fie­care seară con­­­ce­rt­aie orchestră sub conducerea d-luî Ivanovici şeful muzicelor militare. Sala Eforiei.— Teatru Eden, director Bruno Schenk- Duminică 2 reprezentaţii. Teatru-Concerte-Petreceri Cameras© va ocupa astăzi In secţiuni cu pros­tul privitor la con­cesiunea salinelor, b­uni va veni la ordinea zilei im­pozitul pe ţuică. Cele 17 voturi date contra luăreî in consideraţie a proiec­tului pentru arendarea venitu­rilor hărt tel de ţigară slut aie radicalilor, cari au votat toţi contra, plus cele cîte­va voturi liberale. D. Vlădescu, raportorul delegaţiu­­nei secţiunilor la proectul cu privire la taxa pe ţuică işi va depune rapor­tul chiar miine seară, Frankfurter Zeitung comentînd ul­tima notă bulgărească cu privire la cercetările făcute şi cari n’au izbutit de cît a descoperi un singur vino­vat, o numeşte o notă grobiană. Eria încetat din viaţă în Capitală de Clé­­ment Jobin, proprietarul magazinului Jo­­bin din Calea Victoriei. Clément Jobin avea în magazinul său, unul din cele mai vechi in Bucureşti, specialitatea cilindrelor, aşa că această pălărie aproape nu se mai numeşte la noii alt­fel de cît Jobin. Aşa s’a introdus acest cuvint în cît se povesteşte că un tinăr din ţară fiind la Paris s’a dus sa ceară unui pălăriei­ un jobin —şi a rămas foarte uimit că pălărierul parizian nu ştia ce insem­nează... Jobin !! De sigur că şi după moartea la Clé­ment Jobin multă vreme cilindrului i se va zice la noi Jobin !! Au intrat în porturile noastre: în Ga­laţi 58 vagoane cu cereale, in Brăila 87, în Constanţa 6, în T.­Măgurele 10 in Corabia 15, în Calafat 1, iar pentru străinătate s’au expediat 54 de vagoane cu cereale. La manufactura de tutun s’au pre­schimbat toate maşinile, inlocuindu-se cu aparate pentru ars rezideuri de pe­trol D. Damian, secretarul general al mi­nisterului cultelor, se întoarce din con­cedii! Luni dimineaţă. La ministerul cultelor s’a întocmit un lung tablou de şcoalele cari s’au desfiinţat în întreaga ţară, atit dintre­ şcoalele rurale cit şi dintre cele urbane. Idei despre resolvirea chestiunei judee, în general şi în special în Rom­î­nia, de Emanuel Gîrneaţă. O bros. în 8 de 16 pagini. Roman. Tip. Leon Friedman Buletinul Camerei de comercia­nti industrie din Bucureşti. — Aprilie, D-ra Mana Pandele a fost numita su- Main, Iunie 1900, primtoare la şcoala de fete din Tulcea, Comerciul exterior al Romîniei în în locul d-reî Maria Ursaru titulara care, n-rul 9 de 1899, editura ministerului de finanţe, di­recţiunea vămilor, timbrului şi înregistră­­re în biuroul statisticei. Un vol. în folio de­­855 de pag. Buc. Imp. statului. Statistica comparativă şi lista come­plectă a premianţilor Romîniei de la expoziţia universală din Paris 1900 de . Henri Cremer, inginer, fost membru în juriul internaţional. O broş. în folio­­de 25 de pag Buc. Stab. Alb. Baer, a fost detaşată la şcoala băeţi din Brăila. Azi consiliul permanent al instrucţiu­­nei se va ocupa cu procesul d-lui Ilie Michailescu, maestru de muzică la liceul din Craiova, al d-nelor Elena Teodo­­rescu şi V. I. Şerbănescu învăţătoare din comuna Dudeşti judeţul Ilfov. Consiliul permanent a­ instrucţiune, a aminat ori procesul învăţătorului N.­ Mureşeanu din,judeţul Tulcea, de ase­meni şi procesul d-lui Traian Liboiu, di­rectorul unui institut privat din Ploeşti pentru a se face nouî anchete. Luni se face la Ploeşti recepţia cazărmei călăraşilor. Comisia de recepţie se compune din d-nii coloneii :Boteanu şi Georgescu,­­şi locotenent-colonel Marian. S-au cerut pe ziua de eri direcţiei căilor ferate : 456 vagoane pentru ce­­reale/30 pentru,petroleu, 23,pentru ani­male, 1041 pentru b­arne şi cărbuni, 109 pentru fietrişi şi 12 vagoane,pentru jense tăiate lungi. Luni d. general ‘Afion­­im()retina cu antetidentul general Giuflea vor pleca la T.­Măgurele în inspecţie D. general A Huo­­» A­specta de la — Teatrul Naţional reprezintă Dumi­­nică ora 2 p. m. Champignol, iar seara la 8 Pygmalion. — Marţi, 3 Octombrie se va reprezenta­­Vânătorii de dragoste, în care d-na Io­­■naşcu are una din ceie mai strălucite ale sale creaţiunî. — Joi 5 ,O­ct­ombrie se va­­reprezenta ■pentru prima oară Domniţa Olena, dramă de d. Cosmovici.* Marţi 10 Septembrie are loc în palatul­­Atheneului unicul și marele concert dat de prim­i-dona de la Gowen-Vardea din Lon­dra, opera din Paris, Imperial din Peters­burg, Scala din Milano, et­.,, L. de Meric cu concursul celebrului tenor român Ioan Dimitrescu și al d-lui Oscar Spirescu, dis­tinsul pianist. Programa e următoarea: Partea I: 1) Cielo e mar din opar­a Gioconda (Pon­­chielli), d. I. Dimitrescu; 2) Vedrai carina din opera Don Juan (Mozart), d-na L. de Meric; 3) Oh! Paradiso din opera Africana­­(Meyerbeer/ d-na I. Dimitrescu; 4} April forrero din opera Sanse­ne e Dalila (St. Istens) d-na L. de Meric; 5) Una furtiva lagrima din opera Elisir d’amore (Donizetti) d-na I. Dimitrescu. Partea II: 6) Una voce poeo fă, Cava­­.tina din opera Barbiere di Siviglia (Ros­sini) d-na L. de Merio; 7) Siciliene din opera Roberto il diavolo (Meyerbeer) d-nu I. Dimitrescu; .8) Les enfants, romance /Massenet) d-na L. de Móric; 9) Serenada ,'din opera Don Pasquale (Donizetti) d-nu 7. Dimitrescu; 10) Styrienne din opera Mig­non (A. Thomas) d-na L. de Meric; 11) Una nőtte a Venezia, Duetul (Locantini) d-na L. de Meric, d-nu I. Dimitrescu. Prețurile locurilor: Benoir 40 lei. Loje 30 lei. Fotoliu 8 lei. Stal I, 5 lei. Stal II 3 lei. Biletele se găsesc de vînzare la Agenția teatrelor Hall de l’Independance Roumaine -ui în seara de representație la casa tea­trului. 9 Financiare, Comerciale Economice ’Bursa efectelor. 29 Septembrie in străinătate valorile nmim­e au "Cotat­­azi: La Frankfurt, renta rom., 5% 98.95 id. 4% 73.—. —.—. La Berlin: renta rom., 5­0 88.50 id. 90 4% 73.10 id. 94, 4% 78.20 ; id. 96, 4°; 73.20 ; id. t)8 4% 73 20 . La Paris: rent. rom. 5% 87.75 id.4J°|() 75.25 a. 4 |„ —; Berlin im­prum. munte. Buc. 82.20 Londra, Banca Rominiei 5 jum. Valorile străine au cotat: Lozuri tur­cești, Ia Viena: 103.— la Paris: 110.— Banca otomană: 536.— Renta ext. spa­niolă: 71.20 29 Septembrie In București valorile au­ cotat azi: Reata amort. 81—88, 5% 88% Id. impr. 92, 5% 89%/s Id. 93, 5% 897* torită arestări pe la­ Avram Hisipof. Eri poliţia a reuşit să pună mina studentul bulgar Avram Nisipof de şcoala de ştiinţe aolitice. Acesta dispă­ruse din Capitală în timpul cînd a fost asasinat Mi­hai leahul. EL fusese tovarăşul politic al lui Peter, Trifanof şi al celor­ 1­ aLfi bulgari cari formali comitetul re­voluţionar­ bulgar din Capitală. Se con­stată azi că acest Nisipof luase parte la toate mişcările comitetului de aci unde lupta ,braţ la braţ cu Trifanof. Din Bucureşti Nisipof s’a pregătit de plecare in acelaş timp cu Peter­, dar avîn­d bani la îndemină, a putut să plece înaintea lui Peter, care mai in urmă cu 24 ore a fost arestat de po­liţie. In timpul cîtia lipsit din Capitală, Nisipof a stat la­ Vama, şi- -s’a în­tors in Capitală ,după ce socotea el că s’a şters ori­ce urmă de amestecul lui in complotul bulgăresc. Arestarea lui Gheorghe losef Crapcief Altă arestare e a lui Gheorghe losef Grapcief, amicul lui Iconomof şi al lui Bogdanof. Toate cele săvirşite de Iconomof sint săvirşite cu ştirea lui Grapcief care eraa Men­torele săli. •Odată cu expulzarea lui Iconomof, a­­cesta a fugit la Brăila unde a stat as­cuns pină ori tind, crezind ca şi Nisi­pof că goana legitimă in­potriva bul­garilor a Încetat, s’a întors în Capitală încereînd să readune vechiul comitet bulgăresc. Grapcief a fost dat pe mina poliţiei în timpul crimei din str. Geauş-Radu, de către chiar Trifanof care il trecuse pe o listă. întrebat fiind unde a stat pînă în prezent, Crapciei declară că a fost în Ialomiţa la nişte rude, lucru care se constată că este inexact. Amindoî aceşti bulgari­zatî azi sau miine, vor fi expul- Starin Ocngiarea Macedoniei Se cunosc azi mal de aproape moti­vele ce Ttu călăuzit guvernul au stro­li ngar pentru a decide cererea unei tini! :ferate care îsă lege direct 'Austria en Bosnia. Intrlun ziar străin, in curent cu cele ce se ipețiiiec, găsim'următoarele iitrăr­­ifiaitiutri. (Austria e­­ătetată'la'n­ăle ce SerpfetPec­­ih Balcani. Mal fale® mișcăi'ite Sin Bul­garia ii daft de trin Hit, căci se­­podte intimpia în ori-fee momsrăt, da bulgarie să năvălească­­în cu banii Ecouri de la Cameră Şedinţa de ori a Camerei a fost co­mentată in culoarele­­Adunărei in di­ferite chipuri. Guvernamentalii spuneaui că această şedinţă a fost cea mai importantă din actuala legislatură; takiştii jubilai­ de succesul şi tactul d-lui Take Ionescu ; radicalii s’au­ solidarizat cu d. Panu, iar despre declaraţiunile d-lui Palade, fă­cute în numele partidului naţional-li­beral, conservatorii­­—­cine ar fi cre­­zut-o? —n’au de­cît cuvinte de laudă. Interesant ar fi să reproducem comen­tariile şi apropourile foarte reuşite carii Fac acum obiectul convorbire! oamenilor politici asupra şedinţei de eun. Vom reproduce numai cite ni le a­­mintim.* Declaraţiunea solemnă a d-nului Palade că partidul liberal va da tot sprijinul guvernului in chestia finan­ciară a surprins întreaga Cameră. — Liberalii vor să ne arate ca sunt oameni de ordine şi de stat, să dea o lecţie acelor cari au dat jos pe Sturdza cu pietre, — spuse un conservator. — Regele impune liberalilor a­ceasta politică, — adause un juni­mist. Un liberal independent e­xplica astfel discursul d-lui Palade. — S’au înţeles cumnaţii. Carp a spus lui Sturdza să nu-î facă agitaţie în ţară, căci n’are jb’o ducă mult cu conservatorii şi are să-i treacă puterea­! Iar un senator liberal care asistase la şedinţa de eri ,şoptea unul fost mi­nistru liberal: — Dacă e trădare s' o ştim şi noi! Eu sunt membru ’in comitetul exe­cutiv şi habar n’am de hotărîrile ce le luaţi. Dar dacă v­orbeam eri la Senat alt-fel, adică cum­ scrib gaze­tele noastre ? * i Un juninfet a reproşat d'­lui 'Carp -Că a răspuns isnedict fostului ministru 'de finanţe liberal. — Dar ce eram să fac ? -s­iSă­­fi Ms.ft să ra­spânda fostul'mi­nistru de finanţe conservator, d. gene­ în scop de a face să se creadă că situa­ţiunea­ este serioasă şi de a provoca ast­­fe­l acţiune militară din partea State­­lor­ Unite. Xfoî desordine în China Londra, 29 Septembrie.—Morning Post află din Iiangh­ai, cu data de 10 Octombrie, că desordinele urmează în interiorul Chinei. Se asigură că numărul râsvrătiților din provincia Soe­tchouan este de mai multe mii. Răscoala din provincia Kouang-toung nu este încă potolită. mm. TELEGRAFIC Serviciu particular al „Reverului“ Un mira mort în faţa altarului.—­ Urmărirea unui evadat.—­­Desmin­ţirea unei des­iinţiri.—Un Ta­neum. —O numire.—Moartea u­­nui prinţ.— Accidentul din bulevardul «Brătianu».— Plecarea prefectului de judeţ Iaşi. 29 Septembrie.—Pe cînd se ser­ba în biserica Sf. Ştefan căsătoria lui Gostache Robu, din strada Simbeteî, mi­rele a căzut jos şi a încetat subit din viaţă. — Autorităţile urmăresc pe supusul austro-ung­ar Johan Caspori, ce urma să fie expulzat şi care a evadat din pe­nitenciarul Ploeşti. — Oficiosul „Evenimentul“ a fost pus să desmintă o ştire a noastră pri­vi­tos­­-o la o neregularitate a primăriei co­munei Tomeşti. Desminţind această des­­minţire adăogăm că ori prefectura noastră de judeţ ia făcut observaţiune sus numitei primării invitînd-o să ex­pedieze­­de urgenţă dosarele privi­toare la dijma viilor, cerute telegra­fic de ministerul de interne». — Astă­zi fiind aniversarea naştere­­a. s. r. ,principesa Elisabeta, [care îm­plineşte 6 ani, s’a servit de către clerul mitropolitan un Te-Deum la­­catedrală.­­ Din Capitală soseşte ştirea telegra­fică că in locul d-luî Culianu a fost nu­mit director­­al biuiroului de advocatura a Statului d’aci, d-l Sever Hulubei.­­ O ştire telegrafică sosită din Un­­gheniî ruşi anunţă încetarea din viaţă a prinţului Moruzzi, la moşia sa Dănu­­ţonî. Prinţul Moruzzi a stat pină acum cite-va zile ,aci, unde s’a căutat cu me­dicii locali. Se svoneşte că defunctul a lăsat mai multe fonduri pentru cîte-va instituţiunî culturale din Rominia şi Basarabia. —­Elevii gimnaziului «Ştefan cel Mare» au făcut o escur­siiue sub supraveghe­rea d-lui Dimitriu­, maestru de gimna­sticii. La întoarcerea in oraş, mai mulţi elevi suindu-se intr’un vagonet de la lucrările Calcaiieî, unul din ei anume Nicolai Vasiliu a alunecat şi roţile va­­gonetuluî i-au strivit piciorul drept. — D. Greceanu prefect de judeţ , plecat cu acceleratul de aseară la Bu­­cureşti in interes de serviciu.—Riga. Viena, 29 Septembrie. — Cercu­rile politice vieneze atribuie o mare importanță audienței d-lui Alexandru Marghiloman la împăratul Franz-Josef. Faptul mai ales al decoră­­rei d-lui Marghiloman, care a avut o atitudine atit de ener­gică in conflictul romîno-bul­­gar e considerat drept foarte caracteristic.—Bran. Boala împărătesei Frederica Borlin, 29 Septembrie. —­ împără­teasa Frederica, mama împăratului Wilhelm, se află grav bolnavă de ne­frită. Starea ei inspiră serioase îngrijiri. —Memphis. Un succes al trupelor aliate Berlin, 29 Septembrie.— Știri din China spun că trupele alaite au­ luat orașul Faotiniu, după o crîncenâ luptă. Știrea încă nu este oficial con­firmată.—Memphis. (Originalele acestor telegrame se află expuse în Sala noastră de de­­peșî). ___ — Serviciul „Agenției Romíne* — 3D. Marghiloman la Franz-Joseph Viena, 28 Septembrie.— D. Mar­ghiloman, ministrul afacerilor streine al Romîniei, a fost primit în audi­ență de împăratul Franz-Iosef, care i-a conferit cordonul Coroanei de Aer. Placarea d-lui Marghiloman Viena, 29 Septembrie. — D. A­­lexandru Marghiloman a plecat azi dimineaţă la Bucureşti. Dezastru englez în Transvaal King Welliamstown, 29 Septem­brie.—Jurnalul Mercur află din Bethunia, cu data de 11 Octom­brie, că burii au prins ori an­­te-garda unui detaşament de miliţieni şi că au distrus 600 de metri de cale ferată la Nor­­dul Bethuliel. D. Marghiloman la Franz- Josef Războiul etno-european Chinezi arestaţi Hong-Kong, 30 Septembrie. —Poliţia a arestat trei m­embri ăi sorietăţeVTre­imea ; alte arestări se vor face in cu­­rînd. Boxerii Wăshî­ngWb.Ara Repreitibifîe. Ministrul Chinei AVantingba­ng declară că știrile des­pre o­ serioasă r­ăsioală a boxerilor in provinciile meridionale ale Chinei nu sunt exacte. Nu sunt boxeri în sudul Chinei. Știrile acestea au fost r­ăspândite AchevgrtîT Mm informaţimndl In Edîfîa de seară oraşul Llandolî din principatul Walles în Anglia, s’a ivit un caz de ciumă. Aceleaşi măsuri riguroase s’au luat şi aci ca şi la Glascow Cardiff de unde se aduc cele mai mari transporturi de cărbuni la noi, Sind în apropiere, s’au luat măsuri pentru ca nu cum­va sa se comunice maladia la noi prin vasele cari vin de acolo. In urma refuzului d-lui Mateiu Cantacuzino, de a primi postul de prim­efer al spitalelor Sf. Spiridon din Iași. Chestia s’a încurcat rău­. S’a propus d-luî A. D. Helban, dar d-sa a declarat că nu primește de cît dacă i se admite o schimbare în întreaga epitropie şi anume înlo­cuirea d-lor Brandia şi Zarifopol cu d-nii Rosetti şi V. Pogor. Dar aci alte greutăţi. Pentru înlo­cuirea d-luî Brandia se opune d. Bă­­duran, iar pentru acea a d-lui Zari­fopol se opun conservatorii. La rîndul d-sale d. Rosetti a de­clarat că nu primeşte a face parte din epitropie şi a declarat că ce­dează locul d-lui Ghica. Delenî. Ori­cum chestia nu e de loc lămu­rită, Guvernul va depune azi pe bim­­roul Senatului proectul de lege asu­pra arendărei veniturilor monopolu­lui hîrtiei de ţigare. In Monitorul Oficial a apărut deri­ziunile ministerului de domenii, prin care se eliberează permisiuni de exploa­­tări de mine d-lor Paul Vilmosi, Joseph Hertz şi G. Constantinescu. Baronul Reyens ministru al In Capitală, a sosit azi dimineaţă concediu, reluindu-şi ocupaţiunile la lagaţiune. Detaşamentul de asediu care se află la Cerna-Voda soseşte in Capitală la 3 Octombrie. D. C. C. Bosianu a fost numit advocat al primăriei Capitalei. Individul Niţă Tomescu intendentul cimitirului spaniol din marginea Capi­talei reparimiu­ şi un revolver aseară pe cind se odihnea pe iarbă, un glonţ din greşală l-a lovit cu piciorul drept. A fost transportat în grabă la spital. Se dă ca sigur numirea d-luî Naiman Paraschivescu ca administrator fiinanciar al judeţului Iaşi. Maiorul Protopopescu a plecat azi în inspecţia batalionului sau de teritoriu. Aceste inspecţii vor dura 12 zile con­form regulamentului. Vor fi inspectate: compania din Dur­­neşti, din Jilava şi din Greaca. In acest din urmă furt, va inspecta pichetele de la frontiera bulgară. Aseară s’a întrunit consiliul sanitar superior şi a discutat intre altele cazul d-ru­lui Păltineanu din Piteşti, care după cum se ştie e în conflict cu mai mulţi colegi ai săi din acel oraş, Consiliul a dispus a se lua mai multe măsuri disciplinare. D. Contra­amiral Murgescu se află ac­tualmente la Constanţa, unde inspectea­ză divizia de mare a bastimentelor «E­­lisabeta, Mu­cea şi canoniera Griviţa». Joi, d. Murgescu va pleca la Galaţi pentru a inspecta divizia de Dunăre, arsenalul şi­­depozitul echipajelor ma­rinei. Duminecă d-sa soseşte în Capitală. Miine se întruneşte la Galaţi în sala Curţei de apel, biuroul advocaţilor din localitate pentru a alcătui regulamen­tul corpului advocaţilor din judeţul Co­­vurlui. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni din nou Martea viitoare. Se vor discuta noul chestiuni rămase nerezolvate. In Monitorul oficial de azi a apărut decretul prin care se autoriză comuna Tecuciu să intervină, in calitatea sa de legatară, in procesul moştenire! Tache Anastasiu. D. general Petrescu, inspectorul ge­neral al armatei, în urma inspecţiunilor făcute la diferitele garnizoane din ţară, a constatat că epidemia oftalmia puru­lentă e în descreştere in armată, şi se crede că va dispare cu desăvîrşire in urma măsurilor luate. Luni 3 octombrie va începe la spi­talul Colţea concursul pentru ocuparea posturilor de interni cari sunt vacante la diferite spitale. Sunt în total 11 locuri pentru car s’au prezentat 19 candidaţi. Direcţia generală a serviciului sanitar a adresat o circulară tuturor medicilor primari de judeţe, prin care le pune in vederea că a dat instrucţiuni agenţilor sanitari să­­facă propagandă la ţară prin­tre locuitorii din regiunile Mlăştinoase, ca in fie­care zi să facă fricţiuni cu seu de vacă pe părţile corpului unde au fost muşcaţi de fîrnţari. Aceasta pentru că ţinţarii sunt consideraţi ca propagatori ai frigurilor pustie. Mai mulţi proprietari din judeţul Iaşi, intrunindu-se au decis înfiinţarea unui n­ou credit rural. Se ştie însă că pentru asemenea in­­stituţiunî trebue o autorizare specială a consiliului de miniştri. S’au numit la primăria Capitalei:­­D. Dimitrie Nugulescu revizor la avizele comunale în locul d-luî Costea. D. St. Mihăescu în acelaş post, în lo­cul d­­di I. Ştefănescu. D. Sibriu Kiti actual copist a fost a­­vansat registrator archivar, D. I. Roco copist şi d. C. Anastasia controlor fiscal la moara Ciurel. La şcoala de ofiţeri din dealul Sijirei, în urma examenului ţinut, sunt trecuţi şi fac parte din secţia de cavalerie urmă­torii 12 elevi: Şandrea, Kasievinî, Ghenovicî, Mirodescu, Rădulescu, Niculiu I., St­ănc­escu, Barotzi, Christescu X, Savopol Gh., Toll Al , Eco­nom­u V. Sub-locotenenţii stagiari,­­ d-nii Băd­e­­şeanu Alexandru, Avramovici Petre şi Popa loan, au fost înaintaţi la gradul de veterinar-locotenent. Ministerul instrucţiunei publice a decis a nu acorda scutii,­­de­­­xe de­cît pentru acei studenţi cari v­a fi întrunit cel pu­ţin r­ota şoapte la examenul de fine de an sau­­­­octorand în medicină. Rezultatul examenelor pentru admiterea de elevi în corpul t­­ografo-poştal se va da Marţi cînd comisiunea îşi termină lu­crările. Maî mulţi institutori cari şi-au împlinit de mult provizoratul ne roagă să întrebăm pe d. ministru al instrucţiunei publice ce se aude cu aceste examene. Se ştie,, că după lege, institutorii sînt obligaţi a trece examenul de a fi­ni­ti­vat după 3 ani de provizorat, cu condiţiunea să fie vestiţi cu 8 luni înainte. Ori, sunt institutori cari au’cste 4 şi 5 ani de provizorat şi pină acum nu au pri­mit nici o ştire. Cum rămîne atunci cu obligaţiunea din lege ? S’au numit în administraţie : D. D. Chiriac ajutor de sub-prefect la plasa Filipeştî. ^M­­in­escu în aceiaşi calitate la plasa Cîmpu-Tîrguşor din judeţul Prahova. D.­Eugeniu Ventura cap al poliţiei gă­­rei Ungheni. ®-T­eodor B0111­0! sub-prefect la plasa Taslau de sus din judeţul Bacău. D. Ştefan Anina director al prefecture! de Olt.­­ D. Const. O. Şoarec sub-prefect la plasa Bistriţa jud. Neamţu. D. Const. Bunteanu ajutor de sub-pre­­fect al plăşei Tg-Simila jud. Tutova. Farmaciştii d-nii Morariu Ioan şi Tobias N­icolae au fost înainte şi la gradul de far­macişti locotenenţi. Belgiei din sate Mulți pensionari In «Monitorul oficial» de azi a apărut decretul regal prin care se apro­bă în­scrierea între pensionarii civili ai statu­lui, cu începere de la 1 Octombrie 1900 a 162 persoane, anume cuprinse in ta­bloul anexat la acest decret, al pensiuni de serviciu în total pe lună de lei 35.731 sau pe an lei 428.772. * In listă zărim și următoarele persoa­ne : d-nii Constantin D. Sărăteanu, pro­curor general la Curtea d­e casație ; Constantin S. Georgescu, sub-inspector la serviciul navigațiunei; Const. P. Fi­­liti, secretar general de minister; Mi­hail Grigorii, consilier la Curtea de a­­pel ; Haralambie Theodorescu, adminis­trator financiar; Părintele Gherasim Io­nescu, archimandrit ; Teodor T. Burada, profesor la conservator; dr. Petre De­­gerățeanu, etc. etc. Cii’caaîara corniltei­alssa Esaced©«»I.Bslg,ar Nota bulgărească. — Situaţia a­ Iui Mişu. — Circulara comitetului macedo-’bulg­ar E straniui. Pe cînd ziarele noastre o­­ficioase păstrează tăcerea cea maî ab­solută, presa străină continuă mereu a se ocupa şi a comenta această notă, pe care Frankfurter Zeitung o numeşte o notă grobiană. Azi asupra ei revine Pester Lloyd, cu numeroase şi inte­resante amănunte.* Nota guvernului bulgăresc n’a con­tribuit de loc la îmbunătăţirea starei de lucruri între Sofia şi Bucureşti. Tonul agresiv şi neobicinuit in lumea diplomatică în potriva represcretantu­ri­ Romîniei, a avut numai ca urmare a face cu neputinţă situaţia d-lui Mişu la Sofia. Guvernul bulgar continuă a susţine că Rominia nu i-a predat încă nici o dovadă, şi că din cauza aceasta auto­rităţile bulgare nu pot sprijini acţiunea judiciară romina. Guvernul român continuă la rin­dul său să stringă un material suficient pentru a dovedi acuzaţiunile formulate. De alt­fel — zice Pester Lloyd — însuşi comitetul macedonean recunoaşte complicitatea sa prin următoarea cir­culară : “Organizarea macedoneană ciştigă, pe fie­care zi o nouă însemnătate in relaţiunile ei cu statele balcanice. Rominia, care pentru a se mari nu poate ţinti de cit Bulgaria, s' a unit din 1895 cu Serbia şi Grecia pentru a zădărnici cauza noastră. De aci ura macedonenilor in­potriva a­­tot ce-i rominesc. Fiind­că în acest an organizaţia noastră a cre­scut, s’a acuzat guver­nul bulgar de a fi complicele nostru. Acesta din urmă încearcă să se justifice, zicind că puterea noastră ii este subordonată. Comitetul nostru a respins energia şi in două rindurî această aserţiune. Organizaţia noastră este opera sclaviei turceşti şi nici de cum a N’avem nimic co-Bulgariei liberei, num cu nici un guvern. In această stare de lucruri era lă­murit că peninsula balcanică se gă­sea in ajunul unor evenimente mari. Rominia, care n’are nimic de aşteptat de la o dizolvare a Turciei, s’a dat făţiş in partea ei. Această atitudine a împins pe tinărul patriot macedo­nean Stojan Dimitroff la disperare şi a executat din propria sa iniţia­tivă uciderea profesorului Mihu­leanu care era unul dintre agenţii politicei româie de prietenie cu Turcia.» * Pester Lloyd termină uimerind co­mitetul macedonean, care fără rușine se dă ca partizan al celui mai sin­­geros anarhizm politic. foarre radicală Şedinţa de ori a Camerei va avea ca urmare şi o sciziune în sînul gru­pare! radicale. Radicalii, au votat cu toţii în con­tra proectuluî pentru arendarea hîr­­tiei de­ ţigară, în afară de d-ni­ Bă­­durän şi Ghibănescu. D. Bädäräu — ne afirmă un frun­taş conservator,—a votat ostentativ pentru proectul guvernului. Aceasta însă a nemulţumit pe ra­dicali, aşa că e foarte probabil ca să se convoace o întrunire la Iaşi, pentru a se discuta chestia. Conservatorii spun şi aceasta ca mulţumire că vor scăpa de radicali, iar d. Bădărău­ va rămînea cu dîngii. V *

Next