Adevěrul, octombrie 1900 (Anul 13, nr. 4017-4047)
1900-10-01 / nr. 4017
■Duminecă 1 Octombrie 1900 IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresa lui Chiţibuş cu cititoarele sale) din viaţa Credoaxa, Chiţibuş, că atunci cînd îmi voi relua pana pentru a’ţî scrie, voiu putea aduce o mică variantă în ideile mele aşa zise „d’outre-tombe“, ori o notă’ţmai veselă în cîntecul meu veşnic jalnic şi tînguitor Am urmat sfatul tău, Chiţibuş, şi al multor altora, mi-am zis „Haide, eşî din toropeala asta care ţi-ai cuprins inima şi crestul, pe care încetul cu încetul le va distruge ; nu mai distila picătură cu picătură paharul amar al suferinţelor, toţi, nu numai tu, au avut cîte o rană, care cu timpul s'a cicatrizat; dar pentru asta n’au abandonat lupta şi nici im s'au dat de învinşi, au mers înainte, mereu înainte pe calea prăpăstioasă şi spinoasă a vieţeî, şî-au sângerat picioarele; dar totuşi au atins să-şi împlînte sus stindardul fericire!. Eidi ă-ţî dai fruntea şi nu te mai lăsa cu totul în voia durereî; la vîrsta ta mai există soare şi lumină înviaţă“... Am adunat dar picul de credinţă şi de speranţă ce-mi mai rămăsese şi m’am îmbarcat, imprudenţa de mine ! fără a’mi face un mijloc de salvare suficient din decepţiele mele de om, încrezătoare şi naivă ca la început. Mi-am lăsat dar barca să plutească în voia valurilor, amăgită de cerul albastru şi de soarele strălucitor. A fost de ajuns un nor şi un vînt mai puternic ca să-mi lovească barca de toata stîncile ; şi iată-mă acum aruncată departe de ţîrm, fără cîrmă şi fără busolă , şi cu inima atîta de bolnavă şi atîta de rănită încît cea mai uşoară atingere ar nimici o. — Oh! de aş putea, cum aşi azvîrli-o departe de mine, ca să pun odată capăt acestui exces de sensibilate cauza tuturor suferinţiior şi neajunsurilor, acestbagaj inutil care n’a făcut de cit să’mi împiedice mişcările, şi pe care de mult aşi fi trebuit să-l arunc pesta bord... Şi acum, după naufragiul ăsta teribil, par’că mă îngrozeşte şi maiurnit nespusa mea singurătate, nepăsarea asta care mă înconjoară; de sínt veselă nimeni nu rîde cu mine, iarăşi de sínt tristă nimeni nu’mî împărtăşeşte plînsul. Singură şi veşnic necunoscută trec dealungul vieţeî, pribeagă pentru care ceasul mântuirel nu va suna niciodată. Bis,na. Poşta lui Chiţibuş,— Maria Angelica, Loco. Dacă îmi vei povesti, de sigur-Ch. Id. 94 int. 5% — Id. ima. 32'12 mil. 4°/0 75 Id. id. 50 mil. 4% 75'12 Id. id. 274 mil. 4% 75’/4 Id. id. 45 mil. 91 4% 76— Id. id. 120 mil. 94, 4% 76— Id. id. 90 mil. 96.4% 77- Id. id. 180 mil. 98,4% 77- Qhlig- Cred. Jud. și comun. 83 Scris. func. rur. 5% 011/* Id. id. id. 4% 76% Id. id. urb. Buc. 5% 80% Id. id. Iași 5% 75 Banca Naț. 2230; Agricolă, 291. Scont, 230; soc. asig. Dac.Rom., 390; id. Naţ. 390; id. Constr. 25; Căi ferate şi tramway.1 — Febr. băut. gaz’ 92; Soc. romina de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25; Coroana germană 24.70; lira otomană—; 11. austr. hârt. 2.10; rubl. id. 2.70 Scont şi avansuri: Bănea naț. 8. av pe dep. 9;—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra, 25.3772 —• Paris 100,90.95 ; Viena 105.— Berlin , 123.90.—-— ; Germania. —— ; Belgia, 100.65 Trei luni: Londra, 25.0772 ; Paris 100.40; Franţa.—; Viena—; Berlin, 122.40 Germania—...Belgia 99.65. CE 11 13 A lu E Bucureşti, 29 Septembrie . Scăderile în străinătate se menţin pentru toate felurile de cereale; pe ziua de astăzi numai la Berlin notează griul, şi secara cu 1 mark in urcare; celelalte pieţe pe lingă scăderile preţurilor exprimă o tendinţă calmă. Situaţiunea generală în Brăila este calmă; ori a fost acolo un început de execuţiune a grînelor cari aparţin speculanţilor şi aliate în miinile caselor de bancă, ceea ce pe lingă ştirile străinătăţei atit de nefavorabile, acontribuit la scăderea preţurilor; traficul mai animat participând la cumpărări și principalele case de export. Sa vândut circa 90.000 hectolitri griu, dintre cari, in greutate de kgr. 73800 cu lei 9 hectolitrul slep, in greutate de kgr. 71W0 cu 24 lasută corpuri străine .-a lei 7.95 hectolitru slep, in greutate de kgr. 77 cu 13 la sută corpuri străine a lei 9.50 hectolitrul step, în greutate de kgr 78500 2(170 corpuri străine a lei 10.50 slep, in greutate de kgr. 80S0I, cu lei 10.85 hectolitrul predat magazie; porumb roș bou in greutate de kgr. 78su% cu lei 1000 vagonul, orz cu lei 920, fasole cu lei 1340 şi lei 1565 vagonul, secara cu lei 935 pină lei 950 vagonul. In Bucureşti s’a vindut 300 chile porumb nou chieviul cu lei 37 si 50 bani chila predat la schela Olteniţa, in luna Octombrie a. c. Pr. Miine 1 Octombrie va pleca în concediu contigentul 1898 permanent şi contigentul 1896 din marină. Pe ziua de 1 Noembrie se va trimete in concediu contigentul 1897 călăraşi şi 1896 din infanteria cu schimbul. Eri după amiază regimentele 21 Ilfov şi Mihai Viteazul cu muzicele în frunte ,sau întors în Capitală din marşul făcut la Pantelimon. Un numeros public a privit la trecerea trupelor, a căror ţinută era frumoasă . Luni încep cursurile regulate la şcoala naţională de poduri şi şosele. ■La reg. 4 Ilfov se lucrează la instalarea unei spălătorii mecanice cu aburi. Lucrările vor costa peste 20.000 lei. Consiliul de război şi de pe lingă corpul al II-a de armată s’a întrunit ori sub prezidenţia d-lui colonel Boteriu. S’au judecat mai multe procese militare. Ministerul lucrărilor publice aintervenit pe lingă ministeri de externe ca să se desfiinţeze toate morile plutitoare cari se află pe malul Dunărei în spre Bulgaria, din cauză că împedică circulaţia vaselor prin partea locului. D. inginer Alexandru Mănciulescu şeful serviciului technic din ’Cotvurlat, a demisionat pentru a’şi regula drepturile la pensiune. Poliţia expulzează azi 15 indivizi, dintre cari 13 sunt bulgari fără nici un căpătîiu în Capitală, iar 2 unguri cari comiteau diferite furturi şi excrocherii. Duminică 1 Octombrie se deschid cursurile şcoalei de adulţi din Capitală. La inaugurare au fost invitaţi d-nii Take Ionescu, Barbu Delavrancea şi G. Assan membrii de onoare ai societatei. D. Pomponiu, profesorij al şcoalei, s’a prezentat d-lui ministru C. Arion şi a obţinut o frumoasă indemnizaţie pentru a se cumpăra cărţi elevilor săraci. Ca şi pină acum, cursurile sint serale, de la 8 jura, la 10. Pină acum s’au înscris peste 200 elevî. A apărut: „Moda Ilustrată" No. 40 conținind drept supliment gratuit tiparul croit în mărime naturală pentru o foarte elegantă Illansă. fiemaieri Cri „Moda Ilustrată“ se vinde cu 20 bani exemplarul in toată țara. 10 la 15 Noembrie trupele din zoana București. garni- câ et Te revîste extorcaţi, daţi de bună voe, sau pe sub mină de Rusia. E drept că Turcia are pentru moment sarcina de a supraveghia liniştea, dar nu se ştie ce se poate intîmpla. Legătura liniei ferate cu Sandjae- Novibazar are o importanţă deosebită din punctul de vedere stragetic, căci despărţeşte Serbia de Munte-Negru şi împedică o acţiune comună. De demult Muntenegru e in duşmănie cu Austria şi azi, cînd şi Serbia priteste in apele ruseşti, e uşor pentru Rusia a stabili o înţelegere intre aceste două state şi Bulgaria. * E drept că s’a vorbit de o înţelegere intre Austria şi Rusia cu privire la situaţia din Balcani, dar aceasta nu înseamnă mult, căci această înţelegere n’a împiedecat războiul greco-turc şi nici situaţia de azi din Creta, cu care Austria eramulţumită. Aceste toate fac ca Austria să ia toate măsurile de prevenire, pentru ca la un moment dat să poată pătrunde in Macedonia pentru a paraliza planurile rusesti. Reducerea taxe! pe ţuică Un fept caracteristic.—1. Carp şi ţ'ăria.—BSonopalul alcoolului In secţiunile'Camerei s’a petrecut un fapt caracteristic. Un număr de deputaţi voiau să propue scoborîrea taxei de la 8 la 6 bani,cînd însuşi d. Carp şi a cerut să se fixeze taxa numai la 5 bani. Un prieten al d-luî Carp, care a putut să-i vorbească de curind, ne dă următoarea explicaţiune asupra intenţiunilor d-lui Carp in această privinţă, şi care face parte din proectele pe cari d. Carp nu le-a explicat încă. Prin taxa pe ţuică d. Carp vrea numai să rupă cutradiţia că ţuica poate fi scutită de impunere. Nu speră la mare lucru din ^această taxă,dar e cert că va spori cea-l’altă taxă pe alcool, care a diminui itTtTultima vreme tocmai din cauză că ţuica se bucura de favoruri. Celelalte modificări ce se vor mai introduce în proect vor lăsa rece pe primul-ministru, căci pentru dinsul preporderează în aceasta principiul că împlinind ţuica şi desfiinţind modul primitiv al fabricărei, face un pas spre monopolul alcoolului, care nu va intirzia a fi prezintat. După ce d. Panu a terminat discursul său, d. Carp se duse la șeful radicalilor și îi spuse : — Bine, Panule, cînd ai fost contra lui Take Ionescu ai votat pentru proectele sale și acum cînd ești amicul meu votezi contra proectelor mele! D. Take Ionescu a fost întrebat de un amic de ce n’a vorbit cel din urmă. — Intr’adins. Ştiam că Panu va vorbi contra, ne va arunca săgeţi. Dacă vorbeam cel din urmă trebuiam să-i răspund. De aceea am schimbat cu Iliescu.* La sfirşitul şedinţei doi chestori se intrebau cine slnt cei 17 cari au votat contra luăreî în consideraţie a proectului. — Numaî radicali, răspunse un deputat care se îndeletniceşte cu poantajul voturilor. ’ —■ Dar liberalii? — Suntem cumnaţi cu liberalii ? — Dar Bădărăfi cum a votat? — A ! Iată o întrebare serioasă. * Şi glumele zburau ca şi foiţele ţigară. Culls.ral Manu. Amiadei să fia financiară. ne descurce ches-de “ memito — Sîmbătă, 30 Septembrie — Teatrul Naţional. — D-na Secretar general, comedia în 4 acte localizată de d. P. Gusti. Spectacole Mittade dimineaţă IFFQEMATIVFI Presa străină şi programul d lul Carp In chiar numărul săli de ori, pe cînd d. Carp îşi desvolta la Cameră prograrml proectelor sale financiare, ziarul Pester Lloyd se ocupa de dînsele pe larg.* Ziarul începe prin a spune că din motive politice și budgetare d. Carp a convocat Camerele în seziune extraordinară și n’a așteptat seziunea ordinară de la 15 Noembrie. Se pare că d. Carp vrea să facă cu aceste Camere alese de fostul guvern o repetiţie generală pentru a vedea dacă poate guverna cu ele, sau trebue să proceadă la o dizolvare. E drept că fostul prim-ministru Cantacuzino a declarat că va sprijini guvernul, dar Carp crede mai nimerit să-şî clarifice situaţianea, decît să se încreadă în făgăduinţele predecesorului săli.* Ocupîndu-se de proectele financiare deja cunoscute, Pester Lloyd, după ce aminteşte de avansul pe hirtia de ţigară, se ocupă ceva mai da aproape de taxa pe ţuică şi zice : «Taxa pe ţuică se consideră în Romînia ca premergătoare monopolului pe alcool, care însă e plănuit astfel ca să monopolizeze numai vinzarea, iar nu şi fabricaţiunea. Guvernul insă face bine de a aştepta rezultatul şi a nu se încrede în socotelile optimiştilor, cari după marele consum de ţuică — 4 litruride cap— socotesc venitul la 29 milioane ieî. Practica a dovedit că ţăranul, mai ales, priveşte rau asemenea impozite, şi recurge mai curind la un alt consum în genere mai rău, aşa că statul are mai curind un deficit, in locul sporului sperat.* Venind la proectele ce le va propune d. Carp in seziunea ordinară de la 15 Noembrie, Pester Lloyd spune: «Faţă cu cererea opoziţiei că trebue făcute economii, guvernul a crezut bine să pregătească un proect de reformă administrativă. Prin acest proect se tinde a se micşora numărul comunelor rurale, mărind numărul locuitorilor de fiecare comună la 3000 suflete. Prin aceasta se vor simplifica administraţia şi împuţina cheltuelile. La început concediarea funcţionarilor va mări proletariatul, dar nu poate fi alt chip. Apoi se va propune modificarea dăreî personale in oraşe şi anume proporţionale cu chiria, (acest proect se ştie că a fost acum în urmă părăsit de d. Carp., N. R.) Apoi urcarea dărilor de comunicaţie, precum şi un proect pentruarendarea terenurilor petrolifere. * Cu privire la motivele schimbarea articolului din Constituţie relativ la regenţă, Pester Lloyd, reproducînd ştirea răspîndită despre o abdicare a prinţului Ferdinand in favoarea micului prinţ Carol, zice că se poate ca un astfel de proect să fi existat, dar s’a renunţat la dinsul.* Ziarul termină zicînd că guvernul şî-a propus mult de lucru şi va reuş poate, dacă va fi susţinut. In cazul contrar nu-î rămîne decit a dieolva Camerile şi a-şî alege o majoritate omogenă. Grătina .Mitică Georgescu, teatru de varietăţi. Grădina Bristol.- -Concert de orchestră. Grădina Bragadiru —Muzica vînătorilor. îrestaurantul şi grădina Mişu Filipescu. — In fiecare seară orchestră naţională. Café Edison In fiecare seară concertaie orchestră sub conducerea d-luî Ivanovici şeful muzicelor militare. Sala Eforiei.— Teatru Eden, director Bruno Schenk- Duminică 2 reprezentaţii. Teatru-Concerte-Petreceri Cameras© va ocupa astăzi In secţiuni cu prostul privitor la concesiunea salinelor, buni va veni la ordinea zilei impozitul pe ţuică. Cele 17 voturi date contra luăreî in consideraţie a proiectului pentru arendarea veniturilor hărt tel de ţigară slut aie radicalilor, cari au votat toţi contra, plus cele cîteva voturi liberale. D. Vlădescu, raportorul delegaţiunei secţiunilor la proectul cu privire la taxa pe ţuică işi va depune raportul chiar miine seară, Frankfurter Zeitung comentînd ultima notă bulgărească cu privire la cercetările făcute şi cari n’au izbutit de cît a descoperi un singur vinovat, o numeşte o notă grobiană. Eria încetat din viaţă în Capitală de Clément Jobin, proprietarul magazinului Jobin din Calea Victoriei. Clément Jobin avea în magazinul său, unul din cele mai vechi in Bucureşti, specialitatea cilindrelor, aşa că această pălărie aproape nu se mai numeşte la noii altfel de cît Jobin. Aşa s’a introdus acest cuvint în cît se povesteşte că un tinăr din ţară fiind la Paris s’a dus sa ceară unui pălăriei un jobin —şi a rămas foarte uimit că pălărierul parizian nu ştia ce insemnează... Jobin !! De sigur că şi după moartea la Clément Jobin multă vreme cilindrului i se va zice la noi Jobin !! Au intrat în porturile noastre: în Galaţi 58 vagoane cu cereale, in Brăila 87, în Constanţa 6, în T.Măgurele 10 in Corabia 15, în Calafat 1, iar pentru străinătate s’au expediat 54 de vagoane cu cereale. La manufactura de tutun s’au preschimbat toate maşinile, inlocuindu-se cu aparate pentru ars rezideuri de petrol D. Damian, secretarul general al ministerului cultelor, se întoarce din concedii! Luni dimineaţă. La ministerul cultelor s’a întocmit un lung tablou de şcoalele cari s’au desfiinţat în întreaga ţară, atit dintre şcoalele rurale cit şi dintre cele urbane. Idei despre resolvirea chestiunei judee, în general şi în special în Romînia, de Emanuel Gîrneaţă. O bros. în 8 de 16 pagini. Roman. Tip. Leon Friedman Buletinul Camerei de comercianti industrie din Bucureşti. — Aprilie, D-ra Mana Pandele a fost numita su- Main, Iunie 1900, primtoare la şcoala de fete din Tulcea, Comerciul exterior al Romîniei în în locul d-reî Maria Ursaru titulara care, n-rul 9 de 1899, editura ministerului de finanţe, direcţiunea vămilor, timbrului şi înregistrăre în biuroul statisticei. Un vol. în folio de855 de pag. Buc. Imp. statului. Statistica comparativă şi lista comeplectă a premianţilor Romîniei de la expoziţia universală din Paris 1900 de . Henri Cremer, inginer, fost membru în juriul internaţional. O broş. în foliode 25 de pag Buc. Stab. Alb. Baer, a fost detaşată la şcoala băeţi din Brăila. Azi consiliul permanent al instrucţiunei se va ocupa cu procesul d-lui Ilie Michailescu, maestru de muzică la liceul din Craiova, al d-nelor Elena Teodorescu şi V. I. Şerbănescu învăţătoare din comuna Dudeşti judeţul Ilfov. Consiliul permanent a instrucţiune, a aminat ori procesul învăţătorului N. Mureşeanu din,judeţul Tulcea, de asemeni şi procesul d-lui Traian Liboiu, directorul unui institut privat din Ploeşti pentru a se face nouî anchete. Luni se face la Ploeşti recepţia cazărmei călăraşilor. Comisia de recepţie se compune din d-nii coloneii :Boteanu şi Georgescu,şi locotenent-colonel Marian. S-au cerut pe ziua de eri direcţiei căilor ferate : 456 vagoane pentru cereale/30 pentru,petroleu, 23,pentru animale, 1041 pentru barne şi cărbuni, 109 pentru fietrişi şi 12 vagoane,pentru jense tăiate lungi. Luni d. general ‘Afionim()retina cu antetidentul general Giuflea vor pleca la T.Măgurele în inspecţie D. general A Huo» Aspecta de la — Teatrul Naţional reprezintă Duminică ora 2 p. m. Champignol, iar seara la 8 Pygmalion. — Marţi, 3 Octombrie se va reprezentaVânătorii de dragoste, în care d-na Io■naşcu are una din ceie mai strălucite ale sale creaţiunî. — Joi 5 ,Octombrie se vareprezenta ■pentru prima oară Domniţa Olena, dramă de d. Cosmovici.* Marţi 10 Septembrie are loc în palatulAtheneului unicul și marele concert dat de primi-dona de la Gowen-Vardea din Londra, opera din Paris, Imperial din Petersburg, Scala din Milano, et.,, L. de Meric cu concursul celebrului tenor român Ioan Dimitrescu și al d-lui Oscar Spirescu, distinsul pianist. Programa e următoarea: Partea I: 1) Cielo e mar din opara Gioconda (Ponchielli), d. I. Dimitrescu; 2) Vedrai carina din opera Don Juan (Mozart), d-na L. de Meric; 3) Oh! Paradiso din opera Africana(Meyerbeer/ d-na I. Dimitrescu; 4} April forrero din opera Sansene e Dalila (St. Istens) d-na L. de Meric; 5) Una furtiva lagrima din opera Elisir d’amore (Donizetti) d-na I. Dimitrescu. Partea II: 6) Una voce poeo fă, Cava.tina din opera Barbiere di Siviglia (Rossini) d-na L. de Merio; 7) Siciliene din opera Roberto il diavolo (Meyerbeer) d-nu I. Dimitrescu; .8) Les enfants, romance /Massenet) d-na L. de Móric; 9) Serenada ,'din opera Don Pasquale (Donizetti) d-nu 7. Dimitrescu; 10) Styrienne din opera Mignon (A. Thomas) d-na L. de Meric; 11) Una nőtte a Venezia, Duetul (Locantini) d-na L. de Meric, d-nu I. Dimitrescu. Prețurile locurilor: Benoir 40 lei. Loje 30 lei. Fotoliu 8 lei. Stal I, 5 lei. Stal II 3 lei. Biletele se găsesc de vînzare la Agenția teatrelor Hall de l’Independance Roumaine -ui în seara de representație la casa teatrului. 9 Financiare, Comerciale Economice ’Bursa efectelor. 29 Septembrie in străinătate valorile nmime au "Cotatazi: La Frankfurt, renta rom., 5% 98.95 id. 4% 73.—. —.—. La Berlin: renta rom., 50 88.50 id. 90 4% 73.10 id. 94, 4% 78.20 ; id. 96, 4°; 73.20 ; id. t)8 4% 73 20 . La Paris: rent. rom. 5% 87.75 id.4J°|() 75.25 a. 4 |„ —; Berlin imprum. munte. Buc. 82.20 Londra, Banca Rominiei 5 jum. Valorile străine au cotat: Lozuri turcești, Ia Viena: 103.— la Paris: 110.— Banca otomană: 536.— Renta ext. spaniolă: 71.20 29 Septembrie In București valorile au cotat azi: Reata amort. 81—88, 5% 88% Id. impr. 92, 5% 89%/s Id. 93, 5% 897* torită arestări pe la Avram Hisipof. Eri poliţia a reuşit să pună mina studentul bulgar Avram Nisipof de şcoala de ştiinţe aolitice. Acesta dispăruse din Capitală în timpul cînd a fost asasinat Mihai leahul. EL fusese tovarăşul politic al lui Peter, Trifanof şi al celor 1 aLfi bulgari cari formali comitetul revoluţionar bulgar din Capitală. Se constată azi că acest Nisipof luase parte la toate mişcările comitetului de aci unde lupta ,braţ la braţ cu Trifanof. Din Bucureşti Nisipof s’a pregătit de plecare in acelaş timp cu Peter, dar avînd bani la îndemină, a putut să plece înaintea lui Peter, care mai in urmă cu 24 ore a fost arestat de poliţie. In timpul cîtia lipsit din Capitală, Nisipof a stat la Vama, şi- -s’a întors in Capitală ,după ce socotea el că s’a şters orice urmă de amestecul lui in complotul bulgăresc. Arestarea lui Gheorghe losef Crapcief Altă arestare e a lui Gheorghe losef Grapcief, amicul lui Iconomof şi al lui Bogdanof. Toate cele săvirşite de Iconomof sint săvirşite cu ştirea lui Grapcief care eraa Mentorele săli. •Odată cu expulzarea lui Iconomof, acesta a fugit la Brăila unde a stat ascuns pină ori tind, crezind ca şi Nisipof că goana legitimă inpotriva bulgarilor a Încetat, s’a întors în Capitală încereînd să readune vechiul comitet bulgăresc. Grapcief a fost dat pe mina poliţiei în timpul crimei din str. Geauş-Radu, de către chiar Trifanof care il trecuse pe o listă. întrebat fiind unde a stat pînă în prezent, Crapciei declară că a fost în Ialomiţa la nişte rude, lucru care se constată că este inexact. Amindoî aceşti bulgarizatî azi sau miine, vor fi expul- Starin Ocngiarea Macedoniei Se cunosc azi mal de aproape motivele ce Ttu călăuzit guvernul au stroli ngar pentru a decide cererea unei tini! :ferate care îsă lege direct 'Austria en Bosnia. Intrlun ziar străin, in curent cu cele ce se ipețiiiec, găsim'următoarele iitrărifiaitiutri. (Austria eătetată'la'năle ce SerpfetPecih Balcani. Mal fale® mișcăi'ite Sin Bulgaria ii daft de trin Hit, căci sepodte intimpia în ori-fee momsrăt, da bulgarie să năvăleascăîn cu banii Ecouri de la Cameră Şedinţa de ori a Camerei a fost comentată in culoareleAdunărei in diferite chipuri. Guvernamentalii spuneaui că această şedinţă a fost cea mai importantă din actuala legislatură; takiştii jubilai de succesul şi tactul d-lui Take Ionescu ; radicalii s’au solidarizat cu d. Panu, iar despre declaraţiunile d-lui Palade, făcute în numele partidului naţional-liberal, conservatorii—cine ar fi crezut-o? —n’au decît cuvinte de laudă. Interesant ar fi să reproducem comentariile şi apropourile foarte reuşite carii Fac acum obiectul convorbire! oamenilor politici asupra şedinţei de eun. Vom reproduce numai cite ni le amintim.* Declaraţiunea solemnă a d-nului Palade că partidul liberal va da tot sprijinul guvernului in chestia financiară a surprins întreaga Cameră. — Liberalii vor să ne arate ca sunt oameni de ordine şi de stat, să dea o lecţie acelor cari au dat jos pe Sturdza cu pietre, — spuse un conservator. — Regele impune liberalilor aceasta politică, — adause un junimist. Un liberal independent explica astfel discursul d-lui Palade. — S’au înţeles cumnaţii. Carp a spus lui Sturdza să nu-î facă agitaţie în ţară, căci n’are jb’o ducă mult cu conservatorii şi are să-i treacă puterea! Iar un senator liberal care asistase la şedinţa de eri ,şoptea unul fost ministru liberal: — Dacă e trădare s' o ştim şi noi! Eu sunt membru ’in comitetul executiv şi habar n’am de hotărîrile ce le luaţi. Dar dacă vorbeam eri la Senat alt-fel, adică cum scrib gazetele noastre ? * i Un juninfet a reproşat d'lui 'Carp -Că a răspuns isnedict fostului ministru 'de finanţe liberal. — Dar ce eram să fac ? -siSăfi Ms.ft să raspânda fostul'ministru de finanţe conservator, d. gene în scop de a face să se creadă că situaţiunea este serioasă şi de a provoca astfel acţiune militară din partea Statelor Unite. Xfoî desordine în China Londra, 29 Septembrie.—Morning Post află din Iianghai, cu data de 10 Octombrie, că desordinele urmează în interiorul Chinei. Se asigură că numărul râsvrătiților din provincia Soetchouan este de mai multe mii. Răscoala din provincia Kouang-toung nu este încă potolită. mm. TELEGRAFIC Serviciu particular al „Reverului“ Un mira mort în faţa altarului.— Urmărirea unui evadat.—Desminţirea unei desiinţiri.—Un Taneum. —O numire.—Moartea unui prinţ.— Accidentul din bulevardul «Brătianu».— Plecarea prefectului de judeţ Iaşi. 29 Septembrie.—Pe cînd se serba în biserica Sf. Ştefan căsătoria lui Gostache Robu, din strada Simbeteî, mirele a căzut jos şi a încetat subit din viaţă. — Autorităţile urmăresc pe supusul austro-ungar Johan Caspori, ce urma să fie expulzat şi care a evadat din penitenciarul Ploeşti. — Oficiosul „Evenimentul“ a fost pus să desmintă o ştire a noastră privitos-o la o neregularitate a primăriei comunei Tomeşti. Desminţind această desminţire adăogăm că ori prefectura noastră de judeţ ia făcut observaţiune sus numitei primării invitînd-o să expediezede urgenţă dosarele privitoare la dijma viilor, cerute telegrafic de ministerul de interne». — Astăzi fiind aniversarea naşterea. s. r. ,principesa Elisabeta, [care împlineşte 6 ani, s’a servit de către clerul mitropolitan un Te-Deum lacatedrală. Din Capitală soseşte ştirea telegrafică că in locul d-luî Culianu a fost numit directoral biuiroului de advocatura a Statului d’aci, d-l Sever Hulubei. O ştire telegrafică sosită din Ungheniî ruşi anunţă încetarea din viaţă a prinţului Moruzzi, la moşia sa Dănuţonî. Prinţul Moruzzi a stat pină acum cite-va zile ,aci, unde s’a căutat cu medicii locali. Se svoneşte că defunctul a lăsat mai multe fonduri pentru cîte-va instituţiunî culturale din Rominia şi Basarabia. —Elevii gimnaziului «Ştefan cel Mare» au făcut o escursiiue sub supravegherea d-lui Dimitriu, maestru de gimnasticii. La întoarcerea in oraş, mai mulţi elevi suindu-se intr’un vagonet de la lucrările Calcaiieî, unul din ei anume Nicolai Vasiliu a alunecat şi roţile vagonetuluî i-au strivit piciorul drept. — D. Greceanu prefect de judeţ , plecat cu acceleratul de aseară la Bucureşti in interes de serviciu.—Riga. Viena, 29 Septembrie. — Cercurile politice vieneze atribuie o mare importanță audienței d-lui Alexandru Marghiloman la împăratul Franz-Josef. Faptul mai ales al decorărei d-lui Marghiloman, care a avut o atitudine atit de energică in conflictul romîno-bulgar e considerat drept foarte caracteristic.—Bran. Boala împărătesei Frederica Borlin, 29 Septembrie. — împărăteasa Frederica, mama împăratului Wilhelm, se află grav bolnavă de nefrită. Starea ei inspiră serioase îngrijiri. —Memphis. Un succes al trupelor aliate Berlin, 29 Septembrie.— Știri din China spun că trupele alaite au luat orașul Faotiniu, după o crîncenâ luptă. Știrea încă nu este oficial confirmată.—Memphis. (Originalele acestor telegrame se află expuse în Sala noastră de depeșî). ___ — Serviciul „Agenției Romíne* — 3D. Marghiloman la Franz-Joseph Viena, 28 Septembrie.— D. Marghiloman, ministrul afacerilor streine al Romîniei, a fost primit în audiență de împăratul Franz-Iosef, care i-a conferit cordonul Coroanei de Aer. Placarea d-lui Marghiloman Viena, 29 Septembrie. — D. Alexandru Marghiloman a plecat azi dimineaţă la Bucureşti. Dezastru englez în Transvaal King Welliamstown, 29 Septembrie.—Jurnalul Mercur află din Bethunia, cu data de 11 Octombrie, că burii au prins ori ante-garda unui detaşament de miliţieni şi că au distrus 600 de metri de cale ferată la Nordul Bethuliel. D. Marghiloman la Franz- Josef Războiul etno-european Chinezi arestaţi Hong-Kong, 30 Septembrie. —Poliţia a arestat trei membri ăi sorietăţeVTreimea ; alte arestări se vor face in curînd. Boxerii WăshîngWb.Ara Repreitibifîe. Ministrul Chinei AVantingbang declară că știrile despre o serioasă răsioală a boxerilor in provinciile meridionale ale Chinei nu sunt exacte. Nu sunt boxeri în sudul Chinei. Știrile acestea au fost răspândite AchevgrtîT Mm informaţimndl In Edîfîa de seară oraşul Llandolî din principatul Walles în Anglia, s’a ivit un caz de ciumă. Aceleaşi măsuri riguroase s’au luat şi aci ca şi la Glascow Cardiff de unde se aduc cele mai mari transporturi de cărbuni la noi, Sind în apropiere, s’au luat măsuri pentru ca nu cumva sa se comunice maladia la noi prin vasele cari vin de acolo. In urma refuzului d-lui Mateiu Cantacuzino, de a primi postul de primefer al spitalelor Sf. Spiridon din Iași. Chestia s’a încurcat rău. S’a propus d-luî A. D. Helban, dar d-sa a declarat că nu primește de cît dacă i se admite o schimbare în întreaga epitropie şi anume înlocuirea d-lor Brandia şi Zarifopol cu d-nii Rosetti şi V. Pogor. Dar aci alte greutăţi. Pentru înlocuirea d-luî Brandia se opune d. Băduran, iar pentru acea a d-lui Zarifopol se opun conservatorii. La rîndul d-sale d. Rosetti a declarat că nu primeşte a face parte din epitropie şi a declarat că cedează locul d-lui Ghica. Delenî. Oricum chestia nu e de loc lămurită, Guvernul va depune azi pe bimroul Senatului proectul de lege asupra arendărei veniturilor monopolului hîrtiei de ţigare. In Monitorul Oficial a apărut deriziunile ministerului de domenii, prin care se eliberează permisiuni de exploatări de mine d-lor Paul Vilmosi, Joseph Hertz şi G. Constantinescu. Baronul Reyens ministru al In Capitală, a sosit azi dimineaţă concediu, reluindu-şi ocupaţiunile la lagaţiune. Detaşamentul de asediu care se află la Cerna-Voda soseşte in Capitală la 3 Octombrie. D. C. C. Bosianu a fost numit advocat al primăriei Capitalei. Individul Niţă Tomescu intendentul cimitirului spaniol din marginea Capitalei reparimiu şi un revolver aseară pe cind se odihnea pe iarbă, un glonţ din greşală l-a lovit cu piciorul drept. A fost transportat în grabă la spital. Se dă ca sigur numirea d-luî Naiman Paraschivescu ca administrator fiinanciar al judeţului Iaşi. Maiorul Protopopescu a plecat azi în inspecţia batalionului sau de teritoriu. Aceste inspecţii vor dura 12 zile conform regulamentului. Vor fi inspectate: compania din Durneşti, din Jilava şi din Greaca. In acest din urmă furt, va inspecta pichetele de la frontiera bulgară. Aseară s’a întrunit consiliul sanitar superior şi a discutat intre altele cazul d-rului Păltineanu din Piteşti, care după cum se ştie e în conflict cu mai mulţi colegi ai săi din acel oraş, Consiliul a dispus a se lua mai multe măsuri disciplinare. D. Contraamiral Murgescu se află actualmente la Constanţa, unde inspectează divizia de mare a bastimentelor «Elisabeta, Mucea şi canoniera Griviţa». Joi, d. Murgescu va pleca la Galaţi pentru a inspecta divizia de Dunăre, arsenalul şidepozitul echipajelor marinei. Duminecă d-sa soseşte în Capitală. Miine se întruneşte la Galaţi în sala Curţei de apel, biuroul advocaţilor din localitate pentru a alcătui regulamentul corpului advocaţilor din judeţul Covurlui. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni din nou Martea viitoare. Se vor discuta noul chestiuni rămase nerezolvate. In Monitorul oficial de azi a apărut decretul prin care se autoriză comuna Tecuciu să intervină, in calitatea sa de legatară, in procesul moştenire! Tache Anastasiu. D. general Petrescu, inspectorul general al armatei, în urma inspecţiunilor făcute la diferitele garnizoane din ţară, a constatat că epidemia oftalmia purulentă e în descreştere in armată, şi se crede că va dispare cu desăvîrşire in urma măsurilor luate. Luni 3 octombrie va începe la spitalul Colţea concursul pentru ocuparea posturilor de interni cari sunt vacante la diferite spitale. Sunt în total 11 locuri pentru car s’au prezentat 19 candidaţi. Direcţia generală a serviciului sanitar a adresat o circulară tuturor medicilor primari de judeţe, prin care le pune in vederea că a dat instrucţiuni agenţilor sanitari săfacă propagandă la ţară printre locuitorii din regiunile Mlăştinoase, ca in fiecare zi să facă fricţiuni cu seu de vacă pe părţile corpului unde au fost muşcaţi de fîrnţari. Aceasta pentru că ţinţarii sunt consideraţi ca propagatori ai frigurilor pustie. Mai mulţi proprietari din judeţul Iaşi, intrunindu-se au decis înfiinţarea unui nou credit rural. Se ştie însă că pentru asemenea instituţiunî trebue o autorizare specială a consiliului de miniştri. S’au numit la primăria Capitalei:D. Dimitrie Nugulescu revizor la avizele comunale în locul d-luî Costea. D. St. Mihăescu în acelaş post, în locul ddi I. Ştefănescu. D. Sibriu Kiti actual copist a fost avansat registrator archivar, D. I. Roco copist şi d. C. Anastasia controlor fiscal la moara Ciurel. La şcoala de ofiţeri din dealul Sijirei, în urma examenului ţinut, sunt trecuţi şi fac parte din secţia de cavalerie următorii 12 elevi: Şandrea, Kasievinî, Ghenovicî, Mirodescu, Rădulescu, Niculiu I., Stăncescu, Barotzi, Christescu X, Savopol Gh., Toll Al , Economu V. Sub-locotenenţii stagiari, d-nii Bădeşeanu Alexandru, Avramovici Petre şi Popa loan, au fost înaintaţi la gradul de veterinar-locotenent. Ministerul instrucţiunei publice a decis a nu acorda scutii,dexe decît pentru acei studenţi cari va fi întrunit cel puţin rota şoapte la examenul de fine de an sauoctorand în medicină. Rezultatul examenelor pentru admiterea de elevi în corpul tografo-poştal se va da Marţi cînd comisiunea îşi termină lucrările. Maî mulţi institutori cari şi-au împlinit de mult provizoratul ne roagă să întrebăm pe d. ministru al instrucţiunei publice ce se aude cu aceste examene. Se ştie,, că după lege, institutorii sînt obligaţi a trece examenul de a finitivat după 3 ani de provizorat, cu condiţiunea să fie vestiţi cu 8 luni înainte. Ori, sunt institutori cari au’cste 4 şi 5 ani de provizorat şi pină acum nu au primit nici o ştire. Cum rămîne atunci cu obligaţiunea din lege ? S’au numit în administraţie : D. D. Chiriac ajutor de sub-prefect la plasa Filipeştî. ^Minescu în aceiaşi calitate la plasa Cîmpu-Tîrguşor din judeţul Prahova. D.Eugeniu Ventura cap al poliţiei gărei Ungheni. ®-Teodor B01110! sub-prefect la plasa Taslau de sus din judeţul Bacău. D. Ştefan Anina director al prefecture! de Olt. D. Const. O. Şoarec sub-prefect la plasa Bistriţa jud. Neamţu. D. Const. Bunteanu ajutor de sub-prefect al plăşei Tg-Simila jud. Tutova. Farmaciştii d-nii Morariu Ioan şi Tobias Nicolae au fost înainte şi la gradul de farmacişti locotenenţi. Belgiei din sate Mulți pensionari In «Monitorul oficial» de azi a apărut decretul regal prin care se aprobă înscrierea între pensionarii civili ai statului, cu începere de la 1 Octombrie 1900 a 162 persoane, anume cuprinse in tabloul anexat la acest decret, al pensiuni de serviciu în total pe lună de lei 35.731 sau pe an lei 428.772. * In listă zărim și următoarele persoane : d-nii Constantin D. Sărăteanu, procuror general la Curtea de casație ; Constantin S. Georgescu, sub-inspector la serviciul navigațiunei; Const. P. Filiti, secretar general de minister; Mihail Grigorii, consilier la Curtea de apel ; Haralambie Theodorescu, administrator financiar; Părintele Gherasim Ionescu, archimandrit ; Teodor T. Burada, profesor la conservator; dr. Petre Degerățeanu, etc. etc. Cii’caaîara cornilteialssa Esaced©«»I.Bslg,ar Nota bulgărească. — Situaţia a Iui Mişu. — Circulara comitetului macedo-’bulgar E straniui. Pe cînd ziarele noastre oficioase păstrează tăcerea cea maî absolută, presa străină continuă mereu a se ocupa şi a comenta această notă, pe care Frankfurter Zeitung o numeşte o notă grobiană. Azi asupra ei revine Pester Lloyd, cu numeroase şi interesante amănunte.* Nota guvernului bulgăresc n’a contribuit de loc la îmbunătăţirea starei de lucruri între Sofia şi Bucureşti. Tonul agresiv şi neobicinuit in lumea diplomatică în potriva represcretanturi Romîniei, a avut numai ca urmare a face cu neputinţă situaţia d-lui Mişu la Sofia. Guvernul bulgar continuă a susţine că Rominia nu i-a predat încă nici o dovadă, şi că din cauza aceasta autorităţile bulgare nu pot sprijini acţiunea judiciară romina. Guvernul român continuă la rindul său să stringă un material suficient pentru a dovedi acuzaţiunile formulate. De altfel — zice Pester Lloyd — însuşi comitetul macedonean recunoaşte complicitatea sa prin următoarea circulară : “Organizarea macedoneană ciştigă, pe fiecare zi o nouă însemnătate in relaţiunile ei cu statele balcanice. Rominia, care pentru a se mari nu poate ţinti de cit Bulgaria, s' a unit din 1895 cu Serbia şi Grecia pentru a zădărnici cauza noastră. De aci ura macedonenilor inpotriva atot ce-i rominesc. Fiindcă în acest an organizaţia noastră a crescut, s’a acuzat guvernul bulgar de a fi complicele nostru. Acesta din urmă încearcă să se justifice, zicind că puterea noastră ii este subordonată. Comitetul nostru a respins energia şi in două rindurî această aserţiune. Organizaţia noastră este opera sclaviei turceşti şi nici de cum a N’avem nimic co-Bulgariei liberei, num cu nici un guvern. In această stare de lucruri era lămurit că peninsula balcanică se găsea in ajunul unor evenimente mari. Rominia, care n’are nimic de aşteptat de la o dizolvare a Turciei, s’a dat făţiş in partea ei. Această atitudine a împins pe tinărul patriot macedonean Stojan Dimitroff la disperare şi a executat din propria sa iniţiativă uciderea profesorului Mihuleanu care era unul dintre agenţii politicei româie de prietenie cu Turcia.» * Pester Lloyd termină uimerind comitetul macedonean, care fără rușine se dă ca partizan al celui mai singeros anarhizm politic. foarre radicală Şedinţa de ori a Camerei va avea ca urmare şi o sciziune în sînul grupare! radicale. Radicalii, au votat cu toţii în contra proectuluî pentru arendarea hîrtiei de ţigară, în afară de d-ni Bădurän şi Ghibănescu. D. Bädäräu — ne afirmă un fruntaş conservator,—a votat ostentativ pentru proectul guvernului. Aceasta însă a nemulţumit pe radicali, aşa că e foarte probabil ca să se convoace o întrunire la Iaşi, pentru a se discuta chestia. Conservatorii spun şi aceasta ca mulţumire că vor scăpa de radicali, iar d. Bădărău va rămînea cu dîngii. V *