Adevěrul, noiembrie 1900 (Anul 13, nr. 4048-4077)

1900-11-01 / nr. 4048

Miercuri 1 Noembrie 1900 dete judecătorului, zicind : «lat-o, asta-i otrava, ce o vrea D-zeu cu mine!» Judecătorul, cum puse mina pe cutie, o desfăcu, pufni de vis şi udind dege­tul luă repede puţin praf alb din cutie şi-l puse pe limbă zicind amical la­ A­­iexoff: .. Ce’mi dai antipirină, Spirule ? Crezi oare că mă doare capul? Alexoff, încremenit de iuţeala cu care judecătorul îl prinsese, se descurajă cu totul şi zise cu vocea pierdută: «Văd Că nu mai e de ascuns. Haideţi in piv­­niţă să vă daui otrava!» Se ştie că Spiru Alexoff, mergind cu magistraţii in pivniţă, a căutat otrava în zid unde o ascunsese şi a găsit-o fu­rată de acolo. Judecătorul inţelegînd că acela care a furat-o nu putea fi de­cît fratele lui Spiru şi-a îndreptat în spre acesta cercetările şi cei ce au asistat îşi amintesc şi azi o scenă dintre cele mai frumoase. Spiru dimpreună cu judecătorul se rugau de Grigore, fratele lui Spiru, să arate locul unde a pus otrava. Grigore, cu o incăpăţînare din cele mai bulgă­reşti, nu vroia să spună un sigur cu­vin­t. Ce era de făcut ? Atit judecătorul cit şi primul procuror obosiseră inger­ele, toate mijloacele pentru a convinge pe îndărătnicul Grigore. Atunci jude­cătorul de instrucţie, cu bogata sa ima­ginaţie, combină o ultimă lovitură: fiind­că în curtea lui Spiru şi in pră­vălie, cu toată opunerea gardiştilor cari menţineau­ ordinea, se adunaseră o mul­ţime­ de cunoscuţi şi vecini ai lui Spiru, judecătorul ii­e rugă pe toţi ca la un moment dat să înceapă cu toţii, un cor, si sfătuiască şi să roage pe fratele lui Spiru, să dea otrava ce ascunsese, im­­plorînd pe judecător să-l ierte şi să-l lase liber. Pe de altă parte d. Fiorescu, care băgase numai de cît de seamă că toată iubirea şi grija fraţilor Alexoff era un nepot de vre-o zece ani ce plîn­­gea la prăvălie, schimbă de-odată tonul şi cu o voce detunătoare şi crudă strigă agenţilor şi jandarmilor: —’ Destul cu atîta milă! închideţi prăvăliile! Ridicaţi copilul! Puneţi în lanţuri pe Grigore şi duceţi’! pe toţi la Văcăreşti! Tot poporul adunat, ca un singur om, începu să strige către Grigore Alexoff: — Otrava ! Dă otrava! Iertaţi-l.O­­trava ! Otrava ! Dă otrava Grigore! Grigore Alexoff, sguduit de emoţie, sugestionat de mulţimea care repeta mereu un cor: „dă otrava­­a nu mai putu rezista şi zise judecătorului: «Tri­miteţi pe cine­va s’o ia, este colo in privata din fundul curţei!» Cura se ştie, un dănciuc se introduse în latrină şi scoase de acolo cutia cu otrava trimisă de comitetul suprem din Sofia şi care nu era alt­ceva de­cît raprfulă clorhidrică, cel maî puternic marcotic, care omoară la moment, fără să lase nici cea mai mică urmă. «Plăcinta» lui Carambuleff înainte de asasinarea lui Mihăileanu se ştie că Dimitrie Iconomoff, emisarul trimis­ de Sarafoff la Bucureşti să sta­bilească,,corespondenţă cu cei închişi în afacerea Fitovski şi sa execute otrăvirea lui Trifanoff, se adresase in primele zile, unui bulgar din Bucureşti numit T.... pentru a introduce mai multe scrisori .brî Carambuleff, Mîteff şi celor-l’alţi bul­gari închişi în V Răreşti. ".Ini acea vreme poliţia noastră, aflînd despre acest lucru, reuşi să cumpere pe bulgarul T. care aducea scrisorile lui Iconomoff la poliţie scriind răspun­suri fictive pentru a se putea ast­fel afia planurile lui Iconomoff. Totul ar fi mers de minune şi de sigur poliţia ar fi repurtat o izbindă dacă şiretul bănuitorul Iconomoff n’ar fi avut pre­vederea să pue intr’una din scrisorile ce d­a bulgarului T. pentru Văcăreşti două fraze cabalistice cari încurcară to­tul şi făcură pe Iconomorf să simtă că e trădat. Acele două fraze misterioase erau­ următoarele: «Ca să fim siguri că sunteţi voi, fraţii noştrii, cari cores­pundeţi, spuneţi ce joc a ocupat Ga­­lambul’eff la ((.plăcintă» ; şi a doua frază «Cine sunt braţi Ahilovi ?» Bine­înţeles că nimeni nu ştia ce răspuns să dea la aceste curioase fraze şi atunci Iconomoff schimbă curierul făcu o pauză de cîte­va zile şi însăr­cina pe Stoian Dumitroff cu corespon­denţa secretă ce fu introdusă in Văcă­reşti. Cind judecătorul luă in cercetare afacerea Mihăileanu şi descoperi scriso­rile lui Spiru Alexoff, avu curiozitatea să ştie ce insemnau aceste convenţio­nale vorbe. Şi intr’o zi cind Carambu­teff fu adus la cabinet, d. Fiorescu, după ce-1 dispuse oferindu-i nici o puţină ţuică, ceea ce spusese că-i place mai mult, îl făcu să explice şi sensul faimoaselor fraze. El arătă atunci jude­cătorului, care-l provoca mereu­, făcind haz exagerat şi mijindu-se de inteligenţa bulgărească, că fraza «ce loc a ocupat la plăcintă Carambuloff?» a fost stabi­lită ca semn convenţional într’o seară cu cîte­va zile înainte de asasinarea lui Fitowski cînd tot comitetul secret din Bucureşti se întrunise acasă la Trifa­noff şi mincase o plăcintă mare. Unul din ei a propus atunci că dacă vre­o­­dată ar veni vre-o nenorocire asupra capului lor şi vor fi parte din ei închişi să-şi fixeze in amintire locul ce ocupase, in acea noapte, la masa cu plăcintă Christu Carambuleff care se afla la ca­pul mesei. Cu chipul acesta ei vor pu­tea sa se recunoască prin scris şi să se ferească de trădare Tot el explică judecătorului sensul frazei: «Cine sint brati Ahilovi ?» A­­ceastă frază era de asemenea o inţelel­gere convenţională adoptată de comite­tul suprem din Sofia şi la care trebuia să răspundă ca un fel de parolă cel recunoscut, cind ar fi fost întrebat, cu următoarele vorbe : «Brati Ahilovi sint fraţi de singe pină la moarte !». Dama voalată Ca in toate afacerile celebre a apărut şi in acest proces tradiţionala damă voalată, care i-a dat ocarțiunea judecă­torului de instrucţie să cunoască tot trecutul lui Cazaconff şi să se convingă că dacă acest inculpat avea o mulţime de fapte incorecte la activul săfi, nu era totuşi un conspirator sau un com­plice la crimă, cum se crezuse în pri­mele momente. Se relatează că judecătorul, pentru a obţine de la această persoană detalii interesante şi cîte­va scrisori, ar fi au­torizat-o să-şi păstreze incognitul, fiind in femee de bună condiţie, măritată şi cu copii. Judecătorul, pentru a o face să vor­bească şi a obţine cu­ mai multe con­fidenţe, din cari a reeşit intre altele că Vladimir Gazacoff spiona pentru toţi care-i plăteau­, făcu să vibreze in inima zdrobită a acestei femei abandonată de el, coarda geloziei. Sbuciumatâ de acest sentiment, dama voalată se întrecea să destăinuiască ju­decătorului tot ce ştia. Senzaţionalele destăinuiri ale lui Trifanoff Cu Trifanoff judecătorul de instrucţie se purta cu totul alt­fel. El devenise copilul răsfăţat al judecătorului; lui ii vorbea cu fr­ancheţă, îl trata ca pe un om de condiţie oferindu-i in fie­care zi tutun bun şi dejunind adese­ori cu el. Ca să-l facă să nu mai aibă nici o re­zervă şi să-l vindece de ultima simpa­tie pentru comitetul bandiţilor din So­fia, judecătorul ii arătă faimoasele scri­sori cifrate prin care se vedea condam­narea lui la moarte zicîndu-î cu căl­dură ori de clte­ ori simţea că Trifanoff face oare­cari rezerve: — Dragă Trifanoff, eu ţi-am scăpat viaţa, tu dă-mi adevărul! Tu nu mai ai nimic comun cu acei de acolo, căci pentru ei eşti mort!» Trifanoff emoționat întrerupse pe ju­decător -— Bine dar spunind eu secretele mari ce am, nu pot fi oare numit... un trădător ? Judecătorul nu-i da răgaz și cu cel mai mare elan ii dărîma ultimele scru­pule zicindu-i: — Nu Trifanoff, ei sînt trădători şi către patrie şi către tine ! Căci făcînd­­du-te prezident la Bucureşti ei te-au minţit, te au­ înşelat spunîndu-ţî că mijloacele lor de luptă sunt şi cinstite şi legale, iar apoi te-au impins pe po­vârnişul crimei! Tu ai jurat credinţă scopului celui mare, iar nu planurilor criminale. Ei sunt trădători şi către pa­trie, căci pe calea apucată duc la peire Bulgaria ! Ceea­ ce faci tu e o deştep­tare iar nu o trădare ! Trifanoff se entuziasma, se înflăcăra şi-şi făcea spovedania simţind par­că vo­luptatea purificărei. Atunci veni pe bu­zele sale frumoasa descoperire a com­plotului contra regelui Carol şi a re­gelui Serbiei. Dara­tarea reporterilor De­şi d. Fiorescu a fost de la înce­put destul de amabil cu reporterii zia­relor din Capitală cari fi harfuiau zi şi noapte ori unde-i prindeau, profitind cite­odată de puţinele momente ce-i rămînea ca să mănince, sau, cînd zdro­­bit, către ora 3 din noapte, intra acasă la d-sa, totuşi judecătorul d­od socotea necesară instrucţiei o discreţiune abso­lută juca adevărate feste reporterilor, cari la riadul lor, se rasbunau in mod foarte ingenios. Unii din reporteri luase în antre­priză o circiumă ordinară ce se afla tocmai peste drum de casa judecătoru­lui de instrucţie, din strada Fintinei. Pentru ca circiumarul să nu închidă şi ei să poată sâ-şî păstreze postul de supraveghiere, consumau, pe rind, 30— 40 de cafele pină ce auzeail trăsura care aducea pe judecător acasă. Atunci se repezea ei ca nişte... «ban­diţi» la trăsură şi-l asasinau cu între­bările. Judecătorul, cind vroia să scape cu ori­ce chip, îi denunţa gardistului şi agenţilor secreţi ca bulgari suspecţi şi pină ei să se explice d. Fiorescu se strecura tiptil in casă. O descindere care a rămas pină astăzi un mister şi în care reporterii au­ fost complect derutaţi este aceia făcută in­tr’o noapte la un telegrafist din Capi­tală care fusese denunţat că fiind de origină bulgară trădează secretele poştei şi telegrafului romin prin note conven­ţionale adresate unui coleg din tele­graful din Tirnova sau Șumla, — fapt extrem de grav. Pentru că judecătorul trebuea cu ori ce chip să se piarză din ochii reporte­rilor, cari ii faceau o adevărată vână­toare și să toată opera in secret se ho­tărî să le joace o farsă. D. Fiorescu luă pe fie­care reporter in parte prefăcindu se că-l preferă ce­­lor-l’alţî şi că ţine că numai jurnalul sau să aibă o senzaţională descindere. Pe unul l’a trimis in strada 11 Iunie, pe altul îl pastă pe calea Griviţei, pe un al treilea in apropiere de Cişmegiu, in fine pe cel de al patrulea ii zise să aştepte pe strada Linişte! unde fusese om­orit Mihăileanu căci se vor desco­peri lucruri ne maî­pomenite. Pe fie­care il conjură să nu spună celui­l’alt unde Se duce. Şi ast­fel pe cind reporterii noştrii aşteptau fie­care la postul sau încălziţi de focul sacru şi cu nasurile lor de copoi in aer, judecătorul nostru opera in cel maî mare mister acea descindere care a adus destituirea Telegrafistului compromis. * încheiem aci ancheta noastră cu re­gretul că începerea dezbaterilor celebru­lui proces ne impedică de-a arăta o mul­ţime de alte admirabile peripeţii ale celei mai moderne şi civilizate instrucţia ce s’a făcut vre-o dată la noi. Al. Wladimir MEMENTO — Marţi 31 Octombrie — Teatrul Naţional. — Eva, dramă în 5 acte de R. Voss, cu d-ra Agatha Bîrsescu în rolul titular. Teatrul Lyric.— A 5-a repre­zentaţie a trupei de la Carltheater. Se va cînta Die lachende Erben, o­­peretă în 3 acte, muzica de Wein­berger. Spectacole Bala Eforiei — Teatru Eden, director Bruno Schenk.Program nou şi foarte variat. Scene de pe rîmpul de râzboiu din China. Café de France. — In fie­care seară concertul renumitei capele de dame Mes­­serehmiedt și Gruene din Viena, sub di­recţiunea domnişoarei Marianna. IMPRESIONI şi PALAVRE cu bolt­e de safir şi stu­pî de smirnă, îm­prejmuit cu fire de ederă pe care se ’n­­oolătăcesc crengile de liliac alb şi care se înşiră molatec în haosul infinitului.... Ei dorm, dorm veşnic, acoperiţi de întrez­­inele florilor întămn­ate, sub ploaia de seratei albastre, ei dorm, dorm veşnic. Magda (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Viziune colorată Sălciile pletoase din marginea lacului argintiu ce scaldă stelele şi luna, îşi des­­miarda foile tremurate de adierea caldă a zefirilor cu văpăi roze, şi într’un bocet prelung, duios, ca freamătul de codru, îşi dau sărutatul cel din urmă, din vibrarea căruia izbucneşte o ploaie de seîntei al­bastre ce acoperă întreg văzduhul. De­asupra sălciilor pletoase, în ploaia de seîntei albastre, agăţat de razele de lună, pe arpî de lebădă, stă patul împle­tit din curele de argint şi frişurî de mă­tase albă, cu căpătîiurî din foi de tran­dafir. Acolo...«*, eternii amanţi, înfăşuraţi în trio mantie străvezie, cu luciri de curcu­­beu, încinşi cu un lanţ de aur, bătut în diamante şi boaba de mărgean, — într'o încleştare pătimaşă, gură 'n gură, corp la corp, se zvîrcolesc în agonia spasmu­lui suprem de voluptate. O flacără palică se înalţă încet, încet ca un nor azuriu cu pâlpâiri de făclie de veghe —viaţa lor dată în sărutului etern. Luna sa stinge, stelele pier, locul ele cotește 'n spume, sălciile sa frîag foș­nind asurzitor... Iar prin ploaia de scîn­­toi a­lbastre ce fulgeră tutunerocul, se co­boară lin, patul înrourat, în mormintul de kg. 72 cu lei 1100 vagonul, în gre­utate de kg. 76 cu Iei 1293 vagonul, in greutate de kg. 79 cu lei 1385 va­gonul ; orz in greutate de kg. 06 cu lei 1050—1060 vagonul docuri, ovez vechiu cu lei 800 și nou 865 vagonul. Pr. Scrisni din dosarul ctîîipl tulul — Sclisoarea lui Covaceff, secreta­rul comitetilui macedonean din Sofia, căfce Karambuleff — Frate Karambuleff. Cu 2 zile mii înainte, v’am scris prin servitorii lui Katinăta Nicola. Persoana angajată mă încredinţează că scrisoarea a fost dată la destinaţie, însă eu mă voi neredinţa numai atunci cind voi primi răspuns, in care să mi se arate asociaii (tovarăşii) lui Achil. Acesta este sensul convenţional, şi nu­mai acesta im va proba ca in adevăr răspunsul este de la voi. l)c-o cam­daă prin unul din cei în­chişi, prin socilistul: Vă trimet aceasta împreuna cu 4­ lei, pe cari ii vei dis­tribui egal înte voî afară de Trifanoff, care nu trebui să ştie nimic despre a­­ceast­a. Veţi spune tovarăşilor voştri să ţină cel mai mare secret relativ la ches­tiunea că se găsesc la ei bani, şi tind cumpără ceva,să fie cu totul in privi­­ghere, fiind­că autorităţile ştifi că nu aveţi bani, voi înţelege că în secret vi s’au introdus bani. Astăzi ori mine, Servleia permanent în Anglia Londra, 80 Octombrie. — Ziarul Daily Mail anunță ca iminentă o reformă militară în Anglia. După această reformă, e pro­­babil că se va introduce ser­viciul permanent.—John. AáéVéi'üV Teatru-Concerte-Petreceri Elena Theodorini !& Operă Suntem­ informaţi că d-na Elena Theo­­dorini, ilustra noastră divă, a semnat cu direcţia Operei române un angajament pentru patru representaţiuni, cari vor a­­vea loc în ordinea următoare : 13 Noembrie: Cavaleria rusticana şi Navarez­i. 15 Noembrie: Gioconda. 1? „ Norma 20 „ Tra viata. După aceasta d-na Elena Theodorini pleacă la Lisabona, unde o chiamă un stră­lucit angajament. Biletele pentru reprezentaţiile d-nei Theo­dorini se găsesc de pe acum la cassa Tea­trului Naţional. La d-ra Antoanetta OroessU Cîte­va linii foarte amabile primite la redacţie în care Bucureştiul e salutat ca un oraş „atît de frumos şi de intelectual“ ne-a dat plăcutul prilej să vizităm ori la hotel Frascatti pe noua prima­ donă a O­perei, d-ra Antoanetta Orcessi. O figură tînără de brunetă, cu ochii vii, un ten d­iv foarte interesant, temperament cu adevărat sudic, d-ra Antoanetta Or­cessi îţi cîştigă numai­de­cît simpatia prin natura ei comunicativă. Artista e încă la începutul carierei. A­­cum trei ani a debutat la Malta. Aşteaptă consacrarea de la publicul Bu­­cureştiului şi o aşteaptă cu emoţiune­a absolventa conservatorului din Parma şi şi-a complectat cultură de cînt drama­­tic la un celebru maistru milanez. La noi va debuta în Ballo in maschera, apoi va cînta în Aida, Lohengrin, Tan­­hauser, Trovatore, Ebrica, etc. Multe celebrităţi au primit botezul ar­tistic în Capitala noastră, să sperăm că-1 va primi și d-ra Orcessi! în străinătate cotat azi: La Frankfurt, id. 4% 73-- -rom., 5/0 87.25 id. 94, 40/ 73 25 ; F. Financiare, Comerciale Economice 30 Octombrie valorile romåne au­ renta rom., 5% -—.— La Berlin, renta id. 90 4°/o 737$ id. 96, 4'/ 73.25 ; id. 98 4% 73.25 . La Paris: rent. rom. 5°10 88.— id. 4 °­,-----id. 4 It 72.­Berlin imprum­. munic. Buc. 82.25 Londra, Banca Rominiei 5 jum. Valorile străine au cotat Lozuri tur­cești, la Viena: 106.— la Paris : 11150 Banca otomană: 533 Renta ext. spa­niolă: 68.55. 30 Octombrie In București valorile au cotat azi : Renta amort. 81— 88, 6% 88 Id. impr. 92, 5% 89 Id. 93, 5% 89 ld. 94 int. 5% —. Id. imp. 32'12 mil. 75 Id. id. 50 mil. 47o 76 Id. id. 274 mil. 4% 76 Id. id. 45 mil. 91 4% 76 Id. id. 120 mil. 94, 4% 76 Id. id. 90 mil. 96,4% 75 Id. id. 180 mil. 98,4% 75 Oblig. Grod. Jud. şi comun Scris. func. Inr. 5% 907t Id. id. id. 4°l0 74% Id. id. urb. Buc. 5% 783/t Id. id. Iași 5% 74 Banca Naţ. 2160; Agricolă, 210; soc. asig. Cap.­Ro­m.T 885; id. Naţ. 387; id. Constr. 20; Căi ferate şi tramway, Fabr. băut. gaz 90; Soc. romînă de crootage.— Monedele s’a fi schimbat. Napoleonul 20.25; Coroana germană 24.70; lira oto­mană; fi. austr. birt. 2.13— rubl. id. 2.70 Scont și avansuri: Banca nat. 8; av pe dep. 9.—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra, 25.43% —. Pa­is 101.25.— ; Viena 106—.— Berlin , 124.30.25— ; Germania. —.— ; Belgia, 101.05; Trei luni, Londra, 25.133/,; Pa­ris, IOO.4775; Franţa,—;Viena —^Berlin 122.95 Germania.—.Belgia 100 Bursa cerealelor București, 30 Octombrie 1900 Azi Ein New-York. 30 Octombrie Griv prompt. 81— 80% „ termin. 82% 82­­2 „ de Maî 901 827, 81% Porumb dispon. 467, 46% Chicago, 30 Octombrie. Griul Decembrie 74'[a 74 % Porumbul •„ 36% 35% Berlin, 30 Octombrie. Gría Decembrie 152% 1.517, Secară Octombrie 139 %139% Londra, 30 Octombrie. Tendinţa: Grîfi, por., ori, ferm Anvers, 28 Octombrie. Tendinţa gríu, porumb, orz susţinute Paris, 30 Noembrie Grîa Noembrie 19.85 19.80 Făină , 25.45 25.55 Ulei , 78- 79— Liverpool, 40 Octombrie. Grla Decembrie 6\l/2 — 6/,% Porumb Noembre r­J/a 6A7L Budapesta, 30 Octombrie. Grîu de Prim. 1901 7.64 7.65 Ovăz de 1, s 5.60 5.58 Secară de „ * 7.26 7.22 Porumb de„ „ 6.07 6 02 Colza „ „ 13.10 13 10 Amsterdam, 30 Octombrie Secară — CEREALE Bucureşti, 30 Octombrie In lipsa ştirilor telegrafice din străi­nătate tendinţa griului in pieţeie din interior se menţine susţinută, in urna cererilor din Brăila pentru export. In Moldova s’a vindut 150 vagoane griu de cea dintiiă calitate cu lei 1260 vagonul predat gara Vorniceni. In piaţa noastră s’a vindut circa 1800 chile griu în greutate de kgr. 78308 cu lei 66 chila, predat gara Gherghani. Cererea pentru porumburi prompte, in special pentru calităţile uscate este mai bună. intre diferitele transacţiuni, notăm 400 cu Iei 35 chila predat gara Ciocănești. 1400 chile cu lei­­41, bani 50 predat schela Giurgiu. Tendinţa ovăzului pentru acoperirea de fu­raje este mai plăcută ; vagoanele sosite asta­zi s’au vindut cu lei 950 pină la lei 1025 vagonul gara de Nord. București,­­31 Octombrie ora 10 a. m. In America tendinţa griului este sus­ţinută, a porumbului fermă. In Londra tendinţa generală mai ca­lină in Anver­­sa tendinţa griului şi porumbului sus­ţinută. In Brăila tîrgul cerealelor a fost cri mai animat in special în porumbari , porumbul uscat a obţinut le 1­840 pină lei 900 vagonul; porumb umed lei 800 pină la lei 815 vagonul; porumb roş us­cat în greutate de kg. 78 pină kg. gfjsoft a obţinu­t Iei 925 pînă la lei 960 vagonul. — S’a vindut grid in greutate Ediţia^^imineaţâ ‘DTFORMATIONt D. C. C. Avion ministnd cultelor a lucrat eri d. a■ la minister. D-sa a sosit în Capitală înainte de expirarea concediului său, fiind chemat de către d. P. P. Carp, pen­tru a se putea ocupa cu budgetul a­­cestui departament-Consulatul otoman din Capitală a înaintat ori după amiază o adresă Curţei cu juraţi din Capitală prin care ii face cunoscut că Stoian Di­­mitroff, asasinul lui Mihăileanu, are vtrsta de 22 de ani împliniţi, in baza actelor pe cari le posedă. D. Al. Marghiloman ministrul de externe e aşteptat în Capitală Joi. Săptămîna aceasta camera de comerţ din Capitală va termina ancheta sa a­­supra chestiunei meseriaşilor. Ultimele 2 întruniri ale consiliului permanent de pe lingă camera da comerţ, se ţin în cursul acestei săptâminî pentru a-şî forma concluziunile asupra acestei ches­tiuni. Din această cauză săptămîna aceasta nu se va maî ţine nici o şedinţă pu­blică a camerei. Ministerul de domenii a cerut ca­merei de comerţ din Capitală să-î în­tocmească un tablou de toate mărcile de fabrici şi de toate mărcile comer­ciale cari s’au înregistrat şi se înre­gistrează la tribunalele de Ilfov. Ministerul de­ domenii autorizează ca­mera de a face asemeni statistici, pen­tru motivul că e zilnic în contact cu tribunalul de Ilfov şi e mai în măsură de a le face.­­ In intervalul de la 23—28 Octombrie c., s’au protestat prin portăreii tribuna­lului de Ilfov ,30 poliţe. Ministerul de domenii a aprobat cele 3 credite votate de către consiliul ca­merei de comerţ din Capitală. Ministerul doijor venit a înaintat o adresă camerei de comerţ din Capitală prin care făcîndu-i cunoscut faptul că ministerul are nevoe de o statistică a tuturor institutelor de credit din ţară, pentru aplicarea, noului Cod comercial modificat, o invită a face această sta­tistică. Mercuri va începe să funcţioneze în Constanţa şcoala de aplicaţie a sublo­cotenenţilor de marină. Elevii şcoalei sunt în număr de 15. Au­ intrat in porturi pe ziua de eri : In Galaţi 164 vapoare, în Brăila 517, in Constanţa 75, in Călăraşi 30, în Giurgiu 17, în Măgurele 37, in Corabia 13, în Calafat 14. Pentru streinătate au plecat 89 de vagoane. .Pe ziua de cri s-au cerut direcţiei C. F. R. 1223 vagoane pentru cereale, 29 pentru petroleu, 58 pentru animale, 1038 pentru pietriş şi 19 vagoane pen­tru lemne lungi. La 8 Noembrie se va inaugura în gră­dina Ateneului bustul lui C. Esarcu. Vor fi invitate la solemnitate auto­rităţile şi numeroase societăţi. Răscoalele din R.­Sărat Asupra unor adevărate infamii comise de unele autorităţi cu prilejul aplicăreî n­ouei legi asupra ţurcei, ni se comunică următoarele : 11. In ziua de 26 Octombrie controlorul porni la comuna Bordeşti, şi aci zări vre-o ciţi­va ţărani cu chef, ca in zi de sărbătoare, cam­ vocifarati, dar dintre cari nici unul nu era fabricant de ţuică. Controlorul se întoarce în oraş şi comunică aceasta poliţaiului, care de­­lară că se va duce acolo a doua zi i­mineaţă. In adevăr a doua zi poliţaiul împre­ună c­u controlorul pornesc la comună. Ajungând in apropiere, trimit pe vi­zitiu să vadă ce se aude acolo. Vizitiul se întoarse şi spuse că ţăranii erau a­­dunaţî in mare număr la primărie. Faptul era exact, atita numai că ţă­ranii erau adunaţi aci, chemaţi de vă­­tăjeî pentru a li se explica ultima Cir­culară a d-lui Carp. Dar poliţaiul nu se convinge de acea­sta, ci se duce la Plăineşti, ia forţa armată şi merge triumfal spre primărie. Aci nu se maî afla nimenea, căcî ţăranii, după a au ascultat circulara, s’au dus pe la case şi treburi. Dar poliţaiul nu se mulţumi cu a­­ceasta, ci găsi prilejul de a’şî satisface o vechie răzbunare in­potriva unora dintre fruntaşii satului. Şi fără a sta pe ginduri trimite sol­daţi să aducă la primărie pe locuitorii Manea Petracle Iracu, Costica Dragan­­cea şi alţi 12, şi aci pune călăraşii să-î bată cu trăgălrile, până ce siegele a ţişnit din cortul lor sfişiat. Azi ţăranii sint internaţi la spitale şi păziţi, căci poliţaiul, pentru a’şi ascunde fripta infamă, mai înscenează in­potriva lor o dare în judecată, după ce vi se vor introduce în mod o­­ficial alţi bani, atunci puteţi liber chel­tui şi nu veţi fi bănuiţi că primiţi bani în secret. Să fii bun amic cu socialistul care va transmite scrisorile şi banii, şi prin care vei trimete de asemenea răspun­sul. II vei ruga să nu spue nimic lui Trifanoff. Corespondenţa secretă pe care vă vom descoperi-o va avea mare importanţă pe viitor pentru scopul pe care il ur­mărim. De­o­camdată nu v’o pot des­coperi, temindu-mă de nesiguranţa tran­smitere!. Să ştiţi numai că, printr’o măsură extra­ordinară, atîrnă liberarea voastră, pentru care noi depunem toate silin­ţele, — şi sperăm că cu ajutorul lu Dumnezeu să vă eliberăm prin ori­ce mod. Te vei sili să te prefaci în ami­cale relaţiuni cu Trifanoff, — pentru ce şi ce fel vei şti şi vei înţelege mai tirziu. Comunicaţi’mi mai întîi cum sinteţî trataţi în închisoare, — al doi­lea care şi ce conduită au intre voî to­varăşii, — al treilea ce face nemerni­cul de Trifanoff; a maî găsit ceva să spună? Al patrulea: cine şi ce trebu­inţă are de haine, ca să vă trimitem. Al cincilea : fratele lui Hrâstea (Rai­­d­off) in adevăr cu mintea întunecată. Al şaselea: Prin Traicia Zafiroff v’am tri­mis de 2­-3 ori bani, tutun şi alte mîncări. Le-a­i primit? Dacă nu le-ai primit, să-mi spui. Scrisorile le vei ni­­mici imediat şi nimeni afară de tine nu trebue să ştie de aceasta. Acţiunile şi suferinţele voastre sunt bine preţuite de comitet. Simţul patri­otic să vă consoleze. Sperăm că nu vă veţi descuraja, fiind­că trebue să vă aduceţi aminte că focul ce arde bulgarizmul, afară de Bucureşti nu ne-a permis să vă venim în ajutor cum se cade. Primeşte salutări şi sărutări de la al tău frate * Covaceff. Scrisoarea lui Nicola Ioan Bozniacoff către Ma­rcu Bozniacotf care i-a fost trans­misă în închisoare prin ajutorul gardi­anului de la Văcăreşti. Dragă şi nenorocite frate Marcu, (în închisoare la Văcăreşti) Nenorocite şi de prins frate Marcu,de mult timp n’am nici o scrisoare de la tine, insă după cite am aflat din ziare despr­e cele ce s’au petrecut şi la cari ai luat parte, ce iţi trebuia să te îns­crii membru în societate? Mai bine fă­ceai şi-ţi vedeai de treabă. Insă acum sănătate , in curînd vei fi eliberat ca nevinovat. De-o­cam­dată, neştiind de ce şi atit de mare necesitate, nu §tiu ce să-ţi trimet, afară de cîte-va rufe, şi cu toată neaverea, căci tu ştii prea bine ce leafă primesc eu,—m’am hotă- r it să-ţi trimet înainte de Paşti; fiind insă atit de mult ocupat, nu am putut lua bani de la Domnul. Acum am luat şi v’am cumpărat cite o cămaşe, cite o pereche de pantaloni, cite un prosop, cite o batistă de buzunar din strada ve­chiturilor, şi vei da fie-căruia din tova­­răşiî tăi cîte un tacîm, afară de Trifa­noff. Salutări lui Alexe Popp Arsoff, şi celor-l’alţi, cărora nu le ştifi numele. Dă-le salutări de la toţi din casa lui Nasto Apostoloff, care va veni şi el să’şî caute de lucru. Neavind alt­ceva ce să-ţi mai serut termin așteptind răspunsul tau, de pri­mirea lucrurilor și a scrisoarei. Adevăratul tau frate, Nicola Ivan Bozniaooff Bună-vedere, amin. Rusciuk, 13 Aprilie 1900 * Scrisoare de la Rusciuk, cu data de 23 Iulie 1900, adresată lui Stefan Ne­delcof cofetar in str. Lucac, 26, la Bu­cureşti, de către amicul său­ Spaso lo­­sef Girof, brutar domiciliat in Rus­ciuk str. Tar-Asen, 31. (Intre altele). «Află amice că aci în Bulgaria mult forţat merge comitetul macedonean. Stringe bani şi lume multă. Aci în Rusciuk societatea brutarilor a strins pentru comitet şi a luat de la unul 300 lei, de la alţii 200 şi 100, iar ceea­ ce ş­ti­e că nu e om căruia să nu i se fi luat 50 lei, — şi mai mult ca atita, nimeni nu a putut da mai puţin ca 50 lei. Iar de la cei mai bogaţi comercianţi macedoneni, li s’au luat: de la unii 200 napoleoni, de la alţii 100 napoleoni, de şi acelora ce se opun şi nu-î dau îi mai trag încă o bătae soră cu moartea, şi bau ii tot ii ia apoi. Aci iţi voî spune numai pentru Ga­­r­am fii dacă n’ai auzit încă, că l’afi o­­m­orit în bătăi, şi la urmă i-au luat 100 na­pole­ni. Mai sint şi anunţuri pe la brutării, prin cari ni se face cunoscut că nu toate­­Duminicile să nu lucrăm, ci să eştn la exerciţii cu puştile. Aşi dori să ştiu, pentru care te rog şi eu să-mi trimeţi scrisoare, şi să-mi spui dacă şi în Bucureşti se fac trebu­rile astea»... Buletin cosm­val — Din cercetările făcute de o comi­­siiune numită de primar, s’a constatat c­ă nici jumătate din proprietarii de case din Capitală nu plătesc taxa de «tout à l’égout», cu toate că fac uz de aceasta. — D. Mușescu, sub-șef de birou la Oficiul stârei civile, și-a dat demisia din acest post, pe ziua de 1 Noembrie. — De la 1 Aprilie viitor va intra In vigoare la comună un nou sistem pen­tru aplicarea taxei pe apă. După acest sistem se va plăti taxa proporţional cu cantitatea de apă ce se va consuma, şi nici de cum după angajament, cum e­­xistă azi. E de notat că pină atunci Capitala va fi alimentată cu apă de isvor. hovary pe piaţa Romană din Bulevardul Colţei. Se aprobă:* fee votează diferite credite extraordi­nare in sumă de 60.000 lei, îrvtre carâ si reţinerile făcute la preoţi în anul 1894-95. Garanţii şi scutiri de taxe — Se aprobă antreprenorului pentru, furnizarea paeî necesare grajdurilor co­munale o prelungire de termen de 30 zile. — Se eliberează unui taxator fost in serviciul comunei garanţia de 900 lei. Asemenea d-lui Iliescu, fost şef per­ceptor, suma de 5000 lei. — Ministerul de lucrări publice cere să fie scutit de taxele pentru locurile virane expropriate pentru gara centrală, in sumă de 201000 lei anual și aceasta din cauza crizei. Punindu-se la vot, se respinge scu­tirea. Singur d. Podgoreanu votează pentru. Sarafoff la primărie Antreprenorul otelului «Unirea» cere să i se reducă taxa pentru «tout à l’é­get» la 6 lei, ca la toate otelurile. D. Podgoreanu cere să i se dove­dească că e un adevăr otel, și că nu este o casă particulară care își dă nu­mele de otel. D. Altin zice că nu maî încape în­doială, de­oare­ce în acest otel Sarafoff a făurit complotul bulgăresc. Cererea se respinge, asemenea o i­­dentică cerere făcută de otel „Union“. D. Marinescu relevă că un consilier d. Golţescu, a părăsit şedinţa, şi numă­rul consilierilor s’a descomplectat. Primarul recunoscînd aceasta, ridică şedinţa. Sunt orele 6. D. mfTEATRU-MUZICA Teatral Lyric.—Zigeunerbaron Mult mai puţin fericită a fost repre­zentaţia de aseară a trupei de la Carl­theater cu Voevodul Ţiganilor. S’a cîntat şi jucat la noi mult maai bine această operetă, nu numai pe tim­pul lui Iulian, dar şi în urmă. Au fost părţi bune şi aseară, de pildă duetul! Cine ne-a cununat, din care in special d-ra Mizi Günther a ştiut să scoată frumoase efecte. D. Felix, tenorul care a cîntat pe Barinkay, era vizibil indispus. Rolul lui Otokar era ridicul susţinut, iar în rolul lui Zsupán, bas-porcarul, d. Natz­­ler a avut numai intenţia de a fi co­mic. Suvenirul lui Iulian şi chiar al lui Toneanu a revenit multora. D-ra Stoian a suprimat — spre marea noastră mirare — clasicul vals din actul al II-lea : «Es giebt kein’ schön’re Stadt» şi a intercalat la începutul celui de al treilea un fel de cavatină în care a dat o nouă probă de triluri şi stacatii mă­estre. Bucata insă a lăsat impresia unui fragment străin introdus fără rost. Corurile s’au arătat și de astă-dată perfect studiate. In general însă o mare deosebire intre modul cum s’a cîntat «Fledermaus» si modul cum s’a cintat «Zigeunorbaron.» E. D. F. SERVICIUL TELEGRAFIC —Serviciul part al „^Deverului“— Condamnare. — Inocodiu.—Arestarea anul suspect.—Alte arestări Galaţi, 30 Octombre.—Azi Curtea de apel a judecat procesul sub­ lt. Cornea din reg. 7 Buzau şi al d-neî Elena Van­gheli, condamnaţi primul la 1 lună şi a doua la 3 luni, de tribunal pentru flagrant delict. Curtea, după o lungă de­liberare, respinge apelul și condamnă pe ambii la cîte trei luni. — Aseară la 5 luna, un mic incendiu s’a declarat la locuinţa comerciantului Osias Aufschnitt, str. Mavromolu 57 Pagubele se urcă la 400 lei. — Individul Costică Murescu, din Bucureşti, sosit azi cu vaporul de poştă din Paris, a fost arestat ca suspect. A­­supra lui s’a găsit un paşaport bulgar şi numeroase monede de aur. Se bă­­nueşte că ar fi comis vre-o crimă în lunga lui călătorie. — Aci a fost arestat dezertorul rus Nicolae Ivanoff. A mai fost arestat Costică Popa, ca hoț de cai.— Coresp. Marele Incendiu din Islaz.— O crimă Brăila, 30 Octombrie. — Un puternic incendiu a consumat in comuna Islaz, de lingă Brăila, proprietatea comunei în care locuește doamna Ecaterina Mar­covici. Alte case ale moștenitorilor Anghel Gertan au căzut de asemenea jertfă flă­cărilor. Şire de fin ale d-lui St. Mihăi­­lescu au fost distruse. Pagubele se urcă la maî multe zeci de mii de lei. — O crimă fioroasă s’a comis erî la ora 5 p. m. Bulgarul Ivanciu Ivanoff, in divorţ cu soţia sa, a întilnit’o pe strada Prusiana şi a injunghiat’o cu mai multe lovituri de cuţit in abdomen. Victima a fost dusă la spital, iar crimi­nalul arestat. Aligator. Procesul Hü­lsner Rechizitorul Viena, 30 Octombrie.— Şedinţa de azi a fost consacrată acuzărea. Procurorul îşi începe rechizitorul său­, spunînd că presupunerea insi­nuată că ar fi un omor ritual este cu desăvîrşire exclusă, însă totul in­dică că Hübner este asasinul. Partea civilă In numele părţeî civile vorbeşte ad­io­tatul dr. Baxa. D-sa spune că mobilul crimei este omorul ritual şi termină cerînd un verdict de con­damnare.—Bran, Mraetfer şi irlandezii Londra, 30 Octombrie. — Toate cluburile irlandeze au trimis prezidentului Krueger o adresă simpatică, în care îl felicită pentru eroizmul arătat de buni in lupta pentru neatâr­narea lor. — John. Moda ilustrată» Ho. 44 cuprinde urmatorul sumar: Cronica Modei cu detalii asupra hai­nelor şi jupelor de Laura . Gravuri: Cameră de culoare modern til, costume pentru copilite, diferite palele şi ti­chete, costume diferite, corsaje etc. Fantezii: de Narcis. O sărutare î (Poezie) de P. Dănescu Sfaturi (Roşeala nasului) de­ Ba-Ba. Felurimi: de Dus», de Gra-mnon, Inter­esantul roman Idealuri nimicite, iar ca tipar o jachetă tailicur,­dat ca supliment gratuit. Inclhiderca ext5«o zâțieî Paris, 30 Octombrie. — Erî a fost penultima zi in care expoziţia universală a fost deschisă. în acea­stă zi expoziţia a fost vizitată de şase sute de mii de oameni. Azi un bubuit de tun de pe tur­mă Eiffel anunţă sfîrşitul expozi­ţiei. — Emile. (Toate telegramele acestea se află expuse în Sala noastră de depeşt). —­ «Serviciul Agenţiei Romine» — Boala ţarului St.­Peterburg, 30 Octombrie.—Ţa­­rul este bolnav de influenţă; boala îşi urmează cursul normal şi nu prezintă nici o complicaţiune. Buletine zilnice despre mersul b­oa­lei nu se publică. Amnistia In Italia Roma, 29 Octombrie.—Regele a sem­nat, cu ocazia aniversăreî naştere! sale, decreta de amnistie in favoarea condam­naţilor pentru contravenţia ei la legile financiare şi pentru delicte militare care na fi avut o pedeapsă trecind peste 6 luni Închisoare. ...seară Ultime internaţiuni E aproape cert că d. Maiorescu se va retrage In curind de la mi­nisterul de Justiţie, pentru a se re­trage la Burtenberg. D. Maiorescu n’a consimţit de a intra în minister, de cît pentru a face operă de purificare in magis­tratură şi creaîndu- şî opera aproape terminată se va retrage. Ca succesor al d-nului Maiorescu se vorbeşte de d. Fetre­ffîissir. In faţa pretenţiunilor exagerate ale d-lui Rokefeller, d. P. P. Carp a renunţat la proectul pentru aren­darea terenurilor petrolifere. D. ministru al cultelor Const. C. Arion a plecat azi dimineaţă la Si­naia pentru a fi primit de rege în audienţă după concediu. D-sa se va întoarce în Capitală astă-seară.­Ultima telegramă sosită la mini­sterul de externe anunţă sosirea d-lui ministru Al. Marghiloman pen­tru mîine dimineaţă. Mîine după amiază d-sa acordă audienţe la minister. Azi după aroiazî, va avea Ioc la mi­nisterul de externe obicinuita recepţie diplomatică. In acest scop d. Maiorescu ministrul ad-interim la externe va rămîne la mi­nister toată ziua.­­ Duminică 29 curent s’a descin­s pe lingă şcoala corn. Zimbreasca, cursul pentru adulţi. A asistat autoritatea comunală, şi fruntaşii satului. Cursul e în anul al IV şi e audiat lu­nile Noembrie, Decembrie, Ianuarie şi Februarie de 55 elevi adulţi. Azi la ora 1 se va da la spitalul Col­­fea, proba scrisă pentru concursul de medici de oraşe şi judeţe. In comuna Ghimpaţi, din judeţul Pra­hova, a încetat din viaţă locuitorul Pana Holbein, in etate de 105 ani. Pină în momentul încetărei din viaţă, el a pu­­tut munci şi s’a bucurat de toate fa­cultăţile mintale. La fabrica de cherestea din comuna Bicaj, judeţul Neamţ, izbucnind un foc, a distrus toată fabrica, ca­uz­ând proprie­tarului ei, d. H. Abramovici, o pagubă de 49.000 lei. Fabrica era asigurată la «Naţionala», pentru 92.000 lei. In curând se vor deschide in sala de jos a Ateneului, nişte cursuri superi­oare de istorie şi literatură. In noaptea de 29 spre 30 cor, nişte spărgători, înarmaţi cu beţe şi puşti au încercat a spuge şi prăda halta Gă­geni. Şeful de staţie simţindu-î s’a înarmat cu o puşcă şi la tras asupra hoţilor. S’a fi a tras focuri şi din partea hoţilor nereuşind a fura casa de bani, s-au mulţumit a fura lucruri de puţină valoare. Consiliul comunei urbane Huşi a fost dizolvat, instituindu-se o comisie inte­rimară compusă din d­nul Vasile G. Penu, preşedinte, Stere­a I. Atanasiu, vice-preşedinte, George I. Botez, Vasile Constantinescu şi George Arginteanui, membri. Asupra motivelor de dizolvare, reproducem trei rinduri caracteristice din raportul d-lui Olănescu : «Toate instituţiunile puse de legi, sub privegherea şi administrarea co­munelor, sunt cu totul neglijate de actualul consiliu comunal». Consiliul de administraţie al C. F. R a aprobat licitaţia unei case din Pesta de 2 300 000 kgr. sine de fer uzate, pe preţul de 129.000 iei. In anul viitor 1900, va avea loc o importantă conferinţă la ateneul din Capitală, cu prilejul aniversarei asasi­­năreî lui Mi­hai Viteazu pe câmpia de la Turda. D. Rosetti Solescu ministrul ţăreî la Petersburg, a sosit azi dimineaţa în Capitală pentru cîte­va zile. Pentru astă-seară la orele 8 toţi a­­legătorii coloarei de verde sunt chemaţi la o Întrunire acasă la d. Iancu Bră­­tescu. E vorb­ de începerea unei campanii pe chestia .legei din 1895 cu privire la întinderea razei oraşului Bucureşti. Pentru a se lămuri presa asupra ca­zului d-lui dr. Basilescu din Craiova, s’a pus la dispozița presei decizia con-. siliuluî sanitar superior, din care rezultă că d. Basilescu a fost pedepsit facia­ Sursa efectelor. 82-280. Scont. Şedinţa consiliului comunal — Luni 30 Octombrie 1900 — Şedinţa se deschide la ora 5.25 sub preşidenţia d-lui Delavrancea, primarul Capitalei. Sunt prezenţi 13 d-ni consilieri. Demisia, d­­al maior Vasilescu Înainte de a intra in ordinea zilei, primarul comunică că d. maior Vasi­­lescu, ca o urmare poate a interpelăreî d-sale, și-a trimis demisia. Primarul roagă a se respinge demisia. D. Gherghel zice că d. Vasilescu a atacat întreg consiliul și a produs o rea impresie asupra consiliului, căci nici un membru nu l-a sprijinit. D-sa cere să i se primească demisia. D. Manu zice că ori­care ar fi consi­deraţiile, cere să se respingă demisia. Punindu-se la vot, se declară paritate de voturi, fiind 7 pentru și 7 contra. * Primarul comunică că comisiunea e pentru ridicarea statuei lui Alex. La­ L '■Y V

Next