Adevěrul, martie 1901 (Anul 14, nr. 4164-4194)

1901-03-01 / nr. 4164

Joi 1 Martie 1901 vorbească de acest subiect ie­cit cu o foarte mare rezervă. In privinţa capitulăreî trupelor din Africa de sud şi a condiţiilor păcei, d-rul Leyds a spus: — Nici preşedintele Krueger şi nici eu, mai ales, nu ne credem actualmente în drept să dăm în mod oficial o opinie orî­care ar fi ea asupra condiţiunilor păcei. Asta e treaba eroicilor combatanţi cari se află in Africa de sud, a valoro­şilor ce-i înconjoară ; ei trebue să-şi cântărească puterile şi să lucreze cum vor crede mai bine. Poţi dezminţi în modul cel mai absolut categoric că pre­şedintele Krueger sau eu am fi deschis vre­o­dată cele mai mici negocieri de pace cu guvernul englez. l­upta vamală între Germania şi Sueta Declaraţiunile categorice făcute de d. Bu­low, cu privire la urcarea tarifelor vamale pe cereale, au produs,"după cum de altfel am mai spus-o, o vie enervare în Rusia. Presa rusească a început să răspundă, ameninţind Germania că va lua contra măsuri. Această perspectivă a unei lupte vamale intre Germania şi Rusia, a început să preocupe mult toate straturile societăței germane. Presa ger­mană publică zilnic proteste de-ale ma­rilor industriaşi şi fabricanţi, care arată primejdia ce poate rezulta pentru in­dustria germană, în cazul cind Rusia va urca tariful saui vamal. Proprietarul unei fabrici­ electrotech­­nice scrie: «Găsim pentru maşinele noastre un mare export în Rusia, aşa că un războiu vamal cu această ţară ne-ar aduce pagube însemnate». La Stutt­gart 4 fabricanţi sunt pe cale a redita un protest în contra afirmărilor d-lui Bulow şi să provoace o mişcare pentru a sili pe cancelarul german să renunţe la acest proect. Campania contra guvernului Val­­dek-Rousseau Adversarii guvernului Valdek-Rous­­seau nu lasă să treacă prilejul fără a-l ataca cu furie și a da un asalt puter­nic pentru a­­ răsturna. Acum în urmă ei au crezut de bine să atace guvernul in chestia grevelor din Marsilia și Mont­­ceau Ies Mines. Clericalii au­ crezut că în desbaterea interpelărilor în chestia grevelor, vor reuşi să despartă pe so­cialişti de majoritatea guvernamentală. Dar s'au înşelat. Waldeck-Rousseau a arătat că se pricepe in chestiile sociale şi că ştie în rezolvirea lor să împace multele cerinţe ale democraţiei cu ne­voile statului de linişte şi ordine. El a ştiut chiar să găsească o formulă care să împace cele două extremităţi intre capital şi muncă, zicind: Capitalul trebue să muncească şi munca trebue să ajungă la capital. In d. Millerand guvernul francez a găsit un puternic ajutor. El a luat apărarea pe greviştilor şi nu le-a cerut de­cit să înştiinţeze de mai înainte pe patroni de cerinţele lor pentru ca aceştia să nu se plingă că au­ fost surprinşi. In trecut d. Mil­lerand şi-a apărat proeetul său de lege asupra grevelor, zicînd că prin această lege vor fi deopotrivă salvegardate in­teresele patronilor, ca şi ale muncito­rilor. In rezumat grevele au­ încetat, dezbaterea din Cameră a fost in favoa­rea guvernului, iar monarchiştii şi cle­ricalii au acum tot timpul să se gîn­­dească la un nou asalt, căci cel de a­­cuma n’a izbutit. Situaţia in Danemarca Seziunea parlamentară se apropie de sfârşit. Alegerile noi sunt fixate pentru 1 Aprilie, dar pină acum proectul pen­tru reforma impozitelor, care a ocupat întreaga seziune, n’a făcut un pa­s îna­inte. Şi nici că va fi rezolvită, de­oare­ce stingă proectează a se folosi de acest proect, pentru a agita mulţimea în ve­derea alegerilor, iminent este şi un alt conflict. Trei din actualii miniştri ocupase mai înainte funcţiuni înalte, care erau provizoriu­ o­­cupate de alţii, in aşteptare ca miniş­trii să le ocupe din nou. Stingă vrea a cuma să reducă lefurile la acele trei funcţiuni, fapt ce poate să aducă demi­sia miniştrilor. Interim Teatru-Concerte-Petreceri — Astăzî, Mercur!, celebra concertistâ Stefi Geyer dă la Atencă al 3-lea concert în beneficiul societățeî .Junimea studioasă medicală“, cu concursul orchestrei „Cer­cului amatorilor de muzică“ dirigiată de d-l R. Vidas. Avînd în ved­re frumuseţea bucăţilor din program, se speră la o azistenţă nu­meroasă. Reprezentaţiile d-reî Bîrsescu — Ultimele trei reprezentaţiunî ale d-reî Agatha Bîrsescu la Teatrul Naţional au loc în zilele următoare. Sîmbătă 3 Martie pentru beneficiu­l dis­tinsului artist d. V. Leonescu va apare în marele ei succes ‘ Parthenia din ja­iul pădurilor, care se dă după cererea gene­­rală. . Duminică, 4 Martie, ora 2 ziua da con­cursul la un Matineu pentru şcolari în care va juca pe Maria Stuart. Luni 5 Martie apare pentru prima oară în cea mai celebră a ei creaţiune Maria Magdalena, care se dă în beneficiul ilus­trei artiste. In urmă va pleca întîi la Vien­a unde e chiemată la Jubiläumstheater şi apoi la Deutsches Theater la Berlin. Deţinerile de bilete pentru aceste re­­prezentaţiuni au şi început la casa Tea­trului. Vor fi adevărate sărbători artistice. —Aflăm că tînărul violonist Ion V. Tasu, cunoscut publicului bucureștean, va da un concert, sub înaltul patronagiu al reginei, în seara de 9 Martie viitor. La timp vom da și programul. Biletele se găsesc de vînzare la maga­zinul de muzică Jean Feder. — In seara de mîine 1 Martie va avea loc în localul societăţii Liedertafel „Se­rata de familie a elevelor institutului J. Schmidt“. Ţinuta obicinuită, începutul la ora 9 seara. —Soc„ Providenţa“ dă un mare balDumi­­nică 4 Martie a. c. în sala băilor.Eforiei- Mari surprize sunt rezervate visitatorilor. Intre multe altele putem cita : Tombola splen­didă cu toate numerile cîştigătoare, co­­tilion aranjament ne mai văzut în Bucu­reşti, clopotul „Providenţei“ ploaie de stele, premii decernate celor mai fru­moase 3 perechi, ruletă amerit­ă, etc. etc. Preţul intrărei: lei: 1,50 de persoană, 3 lei de familie, 6 lei leje. Nu ne în­doim că publicul se va grăbi a da con­cursul sau acestei tinere societăţi, cu atît mai mult cu cît din produsul acestui bal se va acorda şi un ajutor săracilor. IMPRESIUNI şi PALAVRE I din ceresp. Iul Chiţibuş cu cititoarele sale­ mărturisire Ne reîntîlnira scumpă prietenă după 10 ani de viaţă. Copilele de altă dată sînt femei. In cîte­va ore numai retrăim tim­pul ce ne-a despărţit; sînt lucruri şi îm­prejurări ce ne au despărţit şi îmbă­trînit. Ne povestim multe, căutăm să aflăm tot, dar nu ne vom spune nimic. Vorbim de şcoală, de colege, de viaţa de mai tirziu, de lupta pentru trai şi—ajungem la d­ragoste. Zece ani de cînd, copile, cu inima plini de speranţe şi încredere în viitor, ne re­vedem cu paetele albe,—cu inimele zdro­bite şi cu frica că va fi şi mai rău­. Eşti mult mai fericită ca mine. Tu-mi zitî că n’ai flirtat, că aî rămas rece la slăbiciunile omeneşti, că un singur chip te-a ţinut un singur moment pe loc, dar n'ai cunoscut dragostea în adevăratul ei sens. Cit de mică şi slabă m’a făcut să mă simt astă mărturisire a ta! Eu ? El copila cuminte din alta vre­muri, fără poveţe serioase, fără sfaturi de mamă, cu inima curată şi plină de ade­văruri, neştiind că: minciună, răutate şi josnicie voiiî întîlni mereu — am crezut da, am avut naivitatea a crede—că tot ce gura grăeşte e ceea ce inima simte şi ceea ce creatul glndeşte şi amăgită am avut cîte­va momente slabe de cari azi imî pare rău. Greşeala recunoscută are drept a fi iertată. Imî spui că regreţi că nu iubeşti—d­r e grozav pe cerii. Nu poate fiinţă mai fe­ricită în lume, ca ceea ce poate spune inimei să tacă. Eu iţi mărturisesc că sînt fiinţa cea m­aî nenorocită, pentru că iubesc.—Nu-ţi poţi închipui durere mai mare, deznădejde mai straşnică de­cit cînd te crezi iubită şi te vezi părăsită; oh, nu-ţi pot spune prin vorbe destul de puternice ceea ce simt in momentul de faţă; e atît de mare durerea ce-mi sfişia inima, că aşi putea-o asemăna cu impresia ce ai simţi cînd dîndu-ţi perfect seamă ai vedea cum car­nea de pe tine bucăţică cu bucăţică se desface şi cade cum te sfărîmî, încet-în­­cet, îţi priveşti singură moartea şi simţi că în curînd nul vei mai fi şi totuşi nimic, auzi tu, nimic să nu fii în stare să faci. Moartea asta a sufletului n'ai simţit-o tu. Fii mulţumită. Sînt prea grele acele momente cînd iţi vezi nemernicia cît de slabă o­şti să te dai plecată unor senti­­mente ce te omoară moraliceşte şi te fac să-ţi vinzi tot pentru... cimie­ Paula. MAINE începe publicarea pasionan­tului roman O răpire misterioasă MEMENTO — Mercuri 28 Februarie — — PALATUL ATENEULUI — Concertul Stefi Geyer cu concusul orchestrei „Cercurilor amatorilor de muzică“ dirigiată da d. R. Vidas. — TEATRUL LYRIC — Le Pompier de Service, Opérette vaudeuville ea 3 actes de Gavault et Cotteus. Spectacole Sala Edison. De 3 orî pe săptămînă bal mascat. Dumineca, Marţea şi Joia. Sala splendid iluminată cu electricitate Circul Sidoli. — In fie­care seară mare reprezentaţie cu 80 artişti şi 50 caî. Teatru Boulevard. Sala Eforiei. De 3 ori pe săptmînă bai mascat. bun de a-şî însuşi giuvaerieale şi alte obiecte, pe cari amanetindu-le, să aibă bani de tram şi de petrecere. lată şi metodul nepatentat al lui Ciulea , sub forma de vrăjitor meşter, cerea credulilor cari apelau la ştiinţa sa, să-i dea un cearşaf alb şi giuvae­­rurî, căci alt­fel nu poate vrăji. Apoi după ce punea mina pe obiecte, era bun dus, căci nu se mai întorcea să aducă rezultatul şi obiectele. Prins cu aceste hoţii, a fost arestat şi eri tribunalul de Ilfov secţia I îl condamnă la trei luni închisoare şi 20 lei amendă. Lina Lăzărescu—Aurel Slascovici Tribunalul secţia I a amînat din nou procesul intentat de d­na Lina Lăză­­rescu lui Aurel Moscovici, acuzat că î ar fi furat nişte bijuterii ce le avea depuse la Fraţii Finkels. Procesul s-a aminat pentru 12 Apri­lie cind se vor mai cita şi alţi martori. Procesul Wexler Daniel Curtea a respins recursul­ d-lui Wex­ler intentat d-lui Daniel, relativ la a­­verea defunctului Andriopol, despre care am vorbit ori detailat. Jurist. CURŢI ŞI TRIBUNALE Procesul Stavri Brătianu Cu ocazia alegere! de senator a d-lui Sfetescu, s’a produs un incident între poliţia Capitalei in fruntea căreia se afla pe atunci d. Gaton Lecca şi intre d. Stavri Brătianu, fost deputat şi fost prefect de poliţie al Capitalei. D. Brătianu după ce a fost arestat la poliţie de agenţii poliţieneşti a mai fost dat in judecată pentru motivul că ar fi insultat poliţia in exerciţiul funcţiune!. Procesul acesta după multe aminări s’a terminat în sfirşit ori, cind tribu­nalul de Ilfov secţia II achită pe d. Brătianu. De remarcat e că toţi martorii che­maţi au fost unanimi in a constata nu m­ir­aî nevinovăţia d-luî Stavri, ci ceva mai mult atitudinea nedemnă a poliţiei, mai bine zis a capilor poliţiei cari au condus acest scandal. D. Sipsomo senior fiind citat ca mar­tor declară că a auzit pe inspectorul poliţiei Dumitrescu schimbind vorbe grave cu d. Caton Lecca şi in ceea ce priveşte atitudinea d-lui Brătianu spu­ne că a fost foarte demnă. D. Fundăţeanu fost prefect de Argeş declară că a auzit pe d. Lecca spunind : „luaţi-l pe sus“ agenţilor poliţieneşti cari li ezitau a pune mina pe d. Bră­­tianu, neobicinuind ei a uza de aseme­nea mijloace de cit cu oamenii de rind. Relativ la purtarea d-lui Brătianu zice că nu l-a auzit spunind nimic ofensator. D. dr. Rimniceanu spune că a auzit pe d. Sc. Popescu care presida alegerile spunind că dacă poliţia nu se astîm­­pără va fi nevoit să chieme armata ca s’o liniştească.. Renunţindu-se la ascultarea celor­l’laţi martori, d. prim-procuror Nicolau în­cepe rechizitorul, care a strălucit prin francheţă. D. Nicolau spune că în toate ţările constituţionale alegerile se fac cu pa­timă, aşa că in aceste momente spiri­tele din ambele partide combatante fiind excitate, nu trebue să se ţie seamă de un cuvint de minimă importanţă pro­nunţat de o persoană atit de sus pusă, o persoană care a jucat şi joacă un rol în politica ţărei. Conchide la neculpabilitatea d-lui Brătianu, cerind achitarea lui de în­vinuirea nefondată că ar fi ultragiat poliţia. In urma rechizitorului d-lui procu­­or, ia cuvintul pentru a apăra pe d. Brătianu d. avocat Giani, care se aliază la cele susţinute de d. prim-procuror şi in mod complimentar, cere ca pe lingă achitarea d-lui Brătianu, tribunalul şi in special ministarul public să deschidă o acţiune contra celor ce s’au purtat a­­tît de samavolniceşte cu o persoană ca d. Brătianu, chemat să-şi exercite drep­turile sale de alegător. D. Ferechi de faţă cu pledoariile mi­nistrului public şi a d-lui T. Giani am­bele in favoarea inculpatului, renunţă a mai pleda. Sala a fost plină de avocaţi distinşi, cari au primit Bine, ad­uia..ea .d-li­i Brătianu. țj* Un vrăjitor modern Axen­ti Ghiulea, găseşte pe aceste! # vremuri de criză generală, un mijloci§3 Ediţia de dimineaţă IOTORMATITJU­ Comitetul executiv al partidului conservator s’a adunat ori la d-l G. Cantacuzino. D-nui colonel Roznovanu şi V. Vlădoianu au­ comunicat că la Iaşi junimiştii au­ făcut cartel ca li­beralii. Acest fapt s’a discutat mult în comitet şi s’a hotărît ca asemenea carteluri să fie dezaprobate de par­tidul conservator. S’a mai discutat asupra candida­tură d-lor Cantacuzino şi general Manu la colegiul I de Cameră din Iaşi şi în şedinţa pe care o va ţine şi astăzi comitetul se va lua o deci­­ziune definitivă. Acum cite­va zile ministerul de do­menii a cerut tuturor camerelor de co­merţ din ţară referinţe asupra preţuri­lor cu care se vind vitele de velnica vii şi asupra situaţiei acestui soiu de vite. După cercetările făcute de camera de comerţ, se constată că vitele de vel­­niţă se vind cu preţuri foarte mici, de la 38—40 bani kilogramul predate la staţiile de căi ferate române. Aceste referinţe au fost cerute de ministerul de domenii pentru a se co­munica unei case de export de vite din Odesa. Un ţigan anume Neagu Vasile­scu fiind urmărit astă-noapt de socrul sau anume Muşetescu cârâia îi furase şi 3 inele de aur, a tras intr’vnsul pe calea Griviţeî No. 146, şi şî-a tras şi eşi un foc de revolver. Ţiganul a fost transportat într’o stare desperată la spitalul Filantropia. Au fost numiţi comisari de poliţie d-nul Odisei Bodescu la Iaşi , d-nui Ilie Corbu şi Ion Hubaru la Tecuci, d. M. Linaru la Slatina ; d. Gr. Munteanu la Neamţ; Ştefan Smărăndescu la Drăgă­­şanî; Voicu Panaitescu la Focşani; d-nii Eta. Ilie, Panait Borş şi C. Popescu la Birlad. Au fost numiţi sub-prefecţi: d. D. Ionescu la plasa Cimpu din judeţul Dolj, d. Rosa la plasa Berhonelele ju­deţul Dorohoia. In judeţul Constanţa, şi chiar în mai toată Dobrogea, bintue rîia printre să­teni. Se prenumără pină în prezent o mul­ţime de cazuri. Consiliul technic superior a respins proectul pentru deschiderea mai mul­tor străzi în Capitală, intre Calea Că­lăraşilor şi str. Orzarii vechi. D. procuror Nicolau a arestat ori în şedinţa tribunalului secţia I pe un in­divid anume Tănăsescu care acum trei ani a comis o crimă asupra unui amic­al sau, descărcind intr­insul 4 focuri de revolver. Dii seară arestatul a şi fost inaintat la instrucţie. Studenţii din cursul superior al se­minarului pedagogic din Capitală s’au pus ori in grevă, suspended cursurile şcoalei. Această grevă e îndreptată in­potriva directorului seminarului. Studenţii spun ca sunt persecutaţi de director, că li­ se dă hrana proastă, şi că sunt nedreptăţiţi cu notele. O încăerare chiar a avut loc ori in­tre studenţi şi pedagogii şcoalei. O comisiune de mai mulţi profesori s’a format deja, pentru a cerceta ca­zul punerea in grevă a studenţilor. D-nii ingineri Isen Vasile şi I. I. De­­metrescu, în serviciul ministerului de do­menii, au fost admişi în ca­drele corpului technic, cadrul detaşat,­-cu gradul de ingineri cl. I. Domnul inginer Alexandru A. Brăescu, absolvent cu diplomă al şcoalei do mine din Frei­erg (Saxonia) a fost primit în corpul technic cu gradul de inginer sta­giar. Anunţăm căsătoria la Craiova a d-rei Camelia Cornescu, fiica d-nei Zoe Cor­­nescu, cu d-l Abdul Şabanoff din Con­stanţa şi pr­in toate fericirile tinerilor soţi. Eftinăţiile caută toată lumea, şi mai ef­­tin de c­um se traduce la singurul Biurou internaţional de traduceri din palatul „Adevărului", nici că se poate. Pentru echilibrarea budgetului e vorba de un nou monopol. Monopolul scrierilor lui Iodoform. Singure «Verzi și uscate» ar da peste 10 milioane. Acum cînd primă­vara bate la uşe care femee nu e preo­cupată de o croială nouă a rochilor, croială care să la avantajeze trupul? „Moda I­­lustrată“ revista noastră atît de­spre dată, prin faptul că satisface ,şi gustul şi cernin­­ţele tutelor cititoarelor noa­stre, va da ca supliment gra­­tu­i o cată cu uum rul ce va ap­re Sîmbăt' 24 Febru­arie tip.vui unei lupe mu­­dci'cc c­u vi lup. Un exem­plar 20 beat. Adevărul înfiorătoarea crimă din str. icoanei Cite­va date asupra vieţei Iulie! După cum am mai spus, Iulia Iarca e fiica unui vechiu şi distins profesor din Capitală Dimitrie Iarca, fost revizor şcolar al Capitalei, mort acum 20 ani. La moartea sa Dimitrie Iarca a lăsat o însemnată avere copiilor săi in număr de 4: lulia Iarca, căpitan Iarca, şi alte două fiice măritate: una cu d. Popp advocat in Capitală, şi alta cu d. Con­­stantinescu referendar la Curtea de compturi. lulia s'a măritat şi dînsa mai de de­mult,dar din cauza nepotrivire! de caracter a trebuit curind să se despartă de so­ţul sad—şi de aci viaţa ei se îndreptă pe alte căi. Julia începu să decază zi cu zi, tot mai mult pe povârnişul destrăbălărei să atragă la dinsa adese­ori tineri minori, câutînd ast­fel să se amuzeze. Sint ciţi­va ani de cind intrase în oare­cari relaţiuni cu un cunoscut me­dic, mort de curînd. Pe atunci Iulia nu făcea alt­ceva de­cit să se laude pre­tutindeni şi în familie şi pe la prietenii săi, că se va mărita cu acel doctor. O ţigancă foarte iscusită aflase de păcatele Iu­l­iei, se introduse la curtea sa, în­cetul cu încetul devenindu-î confidentă, şi insuflindu-i credinţa că e o mare şi nepreţuită vrăjitoare. Julia a crezut-o şi tot timpul zilei nu făcea alt­ceva da­cit să se supuie la tot felul de torturi dictate de ţigancă, crezînd că ast­­fel va reuşi să-l despartă pe îndrăgostitul ei de o fată cu care era in strinse rela­ţiuni, spre a’l lua de bărbat. Graţie ma­­şinaţiunilor întrebuinţate de ţigancă pseudo - vrăjitoare nenorocita lulia i-a dat suma de 40.000 lei în decurs numai de cite­va luni. In acelaşi timp s’a intimplat ca d­rul de care vorbim să moară in urma unei nenorocite în­­tiruplări, şi lulia să rămină cu inim arsă de focul disperărei care o consuma. După acest incident care a trecut mai apoi neobservat, lulia a prins dra­gostea de un francez, al cărui nume de asemeni vroim să-l tăcem, şi de astă­­dată se debarasase de ţigancă şi luase Calea bisericei. In fie­care zi lulia lua drumul spre biserică, și dădea cite 5—6 ab­atiste pe zi pentru a’i ajuta D-zeu să se căsăto­rească cu d-nui în chestiune. Dacă se ducea in familie, nu făcea alt­ceva de­cît să batjocorească pe toate rudele sale, fiind­că nu le vedea dind areatiste la biserică... Aceste fapte nedemne de familia şi de numele Iulie­ au făcut ca familia sa să o dispreţuiască. La unii dintre cum­naţii săi nici nu mai avea intrare, fiind­că conduita ei era vecini, un iau exemplu pentru copilele cumnaţilor săi Fratele său şi toată lumea o dojeneau in toate zilele, şi o rugau să se îndrep­­teze. Singurul de care purta mai multă temere și respect, şi de care se ferea în tot-d’auna, era fratele sau căpitanul Iarca. De mult timp dinsa n’a mai dat ochi cu fratele sau. Luni seara cînd s’a săvârşit asasina­tul, lulia a fost la mama sa, in strad Polonă n­rut 146, a cerut 100 lei ma­mei sale, și după aceea n’a mai stat de cit ttină la orele 8 luna. La fie­care clipă se tot uita la ceasornicul din pe­rete, temindu-­e de ora 9, cind frateie ei sosea de la Nisa cu trenul. De la mama sa Iulia a plecat spre casă; nenorocirea a făcut ca criminalii Alexandru Candiano-Popescu sa o in­­tilnească in cale, şi să urmeze apoi co­miterea înfiorătoare! crime din strada Icoanei. Eri pe înserate am vizitat pe mem­bri! familiei Iulie! Iarca. Am găsit acolo ma! mulţi drn car! în momentul cînd faceau tocmeala pentru îngropare... Am plecat de acolo lăsîndu-i pe si­niştri­ profesionişti la tocmeală... Criminalii la parchet Să-i urmărim acum pe cei doi crimi­nali. La orele 12 din zi, după ce fotograful palatului de justiţie a luat două foto­grafii la locuinţa Iuliei, atit odaia ble­stemată a crimei unde dinsa se afla întinsă sub aripele morţei, cit şi sufra­­geria cu tot ce se afla într’insa, cu masa întinsă cum rămăsese după crimă, cadavrul a fost ridicat şi dus la morgă. Al. Candiano-Popescu şi micul gim­nazist Vlădoianu se aflau ţinuţi in pază secretă la secţia 9-a, unde comisarul Becarian orinduise o pază vigilentă. A­­mindo, au fost ridicaţi şi duşi la cabi­netul­­ de instrucţie al d-lui judecător Alexandrescu. Cel dinţii a fost chemat la intero­gator Al. Candiano-Popescu. Prezenţa lui la cabinetul de instrucţie nu i-a făcut nici o impresie. La fotograf Lumea s’a ţinut după dînşii pină jos, în curtea palatului de justiţie. Înainte de a fi fotografiat, Al. Can­diano-Popescu îşi pune la butonieră un buchet de violete şi pozează cu o mină in buzunarul pardesiului, cu figura se­meaţă, trufaşă. Operaţiunea durează pentru amindoi un sfert de ceas. Cei doi criminali sunt aduşi din nou la judecătorul de ins­trucţie, şi interogatoriul continuă pină la orele 6 jum. seara. La această oră amindoi au fost trimişi la Văcăreşti. Plănuirea unui alt asasinat, Al. Candiano-Popescu a mai declarat judecătorului de instrucţie că tot in acea noapte contaseră să omoare pe un unchin al sau bogat Hagi Pandele, în dulapul căruia zărise cu cîte­va zile mai înainte o sumă napoleoni. Dar in­­tilnindu-se pe drum cu Iulia Iarca, si-au schimbat planul de acţiune. Interview expres cu medicul legist Seara mergeam obosit de enervarea şi munca febrilă de peste zi in spre redacţie. In dreptul palatului mă întilnesc faţă in faţă cu medicul legist, simpaticul d-l N. Minovici. II acostez îndată cu un mic interview. — Aţi luat in primire cadavrul ? — Da, încă de la amiază, dar nu ’i vom­ face autopsia de cît mîine dimi­neaţa. — L’aţi văzut pe asasin? — Da, ba iacă l’am ascultat cu a­­tenţiune cind ne povestea azi dimineaţă, la secţie, săvirşirea crimei. —■ Ce impresie v’a făcut ? — Cred că e un iresponsabil. încă n’am văzut o mai monstruoasă crimă Descrierea pe care mi-a făcut-o singur mi-a făcut o impresie dezastroasă... Ştiți că mina dreaptă a Juliei e scoasă din loc... — Cum asta ? — Criminalul, după ce i-a aplicat lo­vitura de pumnal, a apucat-o de mină și a azvirlit-o la pămint cu atita furie in­cit i-a scos din loc mina. Din cele ce am auzit din gura lui, văd că a a­vut o energie de a lovi la disperare, in­cit nu m’aşi fi mirat să-i tac şi capul după ce a zugrumat-o. — Am auzit că d. judecător de in­strucţie va cere unei comisiunî de me­dici să se pronunţe asupra stărei facul­tăţilor mintale ale lui Al. Gandiano Po­pescu. — Se poate şi e foarte natural cînd fi se prezintă un ast­fel de crimi­nal ale cărui antecedente dau încă mult de bănuit... — La revedere. — La revedere ! Marin blicate. Aceste acte cuprind exprese in­sultătoare la adresa d-luî Vrăbiescu şi martorii d-luî Căpităneanu ii reco­mandă să-şi caute satisfacţia pe orî­ ce altă cale. Care a fost această cale? Dăm cu­vintul d-luî Vrăbiescu, care se exprimă ast­ fel intr’o lungă scrisoare pe care ne-a adresat’o: Calea indicată am văzut-o Sîmbăta tre­cută 23 Febuiarie. Intre 4—5 ore p. m., întoreîndu-mă de la palatul de justi­ţie spre cu­să, singur şi fără a purta cel puţin vre-un baston în mînă, am fost ata­cat pe stradă de trei ofiţeri de artilerie, dintre cari unul era mai sus numitul Că­­pităneanu, iar cri-Teiţi doui erau locote­nenţii Poenaru şi Michescu. M’au urmărit, m’au pîndit şi m’au luat cu asalt cum nu puteau probabil sâ ia un fort întărit. D. Că­­pit­ăneanu era ascuns după colţul stradei Lipscani în faţa librăriei Soco­l şi aştepta tremur­înd de frică cu sabia într’o mînă şi un băţ într’alta; d. locotenent Poenaru urmă­­rindu-mă pe dinapoi, mî-a dat de­odată brîncî, ca să înlesnească camaradului din faţă loviturile ce voia a’mi aplica la cap, iar d. locotentut Miclescu, sărind dintr'o ascunz­­oare de lingă librăria Socec s’a aşezat în faţa mea, ţinîndu-mă da braţe, pentru ca să nu fac vre-o mişcare agre­sivă spre camaradul Căpităneanu. Şi toţi aceşti ofiţeri purtau săbii şi uniforma artileria române , împrejurările acestea i s-au arătat cîţî­­va martori ascultaţi la ancheta făcută la comănduirea pieţei martori, pe cari nici nu-i cunoşteam puri atunci. Judece opinia publică şi autoritatea mi­litară superioară dacă aceasta se cheamă cavalerism sau laşitate; dacă această a­­gresiune brutală şi cu pîndirea se poate califica o nouă provocare spre a mă sili să mă bat cu Căpităneanu, sau un ade­vărat atentat la viaţa mea. BUZĂU 27 Februarie.— Junimiştii, în urma unei consfătuiri, au fixat candidaţii pen­tru alegerile de Cameră şi anume : d-na A. Marghiloman şi G. la colegiul I și N. Bărbulescu la colegiul al 2-lea.--G’or. Crima de la Cernica —Descoperiri senzaţionale— Cititori! cunosc toate amănuntele în­grozitoare! crime de la Cernica, învă­luită totuşi pină azi într’un mister ne­pătruns. Pentru a sparge acest mister, şi a a­­duce totul la lumina zilei, d. judecă­tor Florescu lucrează, fără întrerupere, zi şi noapte, puindu-ş! în serviciul jus­tiţie­ toată activitatea şi inteligenţa ce-i caracterizează. Se cunosc cela descoperite pină azi : dispariţia pădurarului şi arestarea ban­dei de ţigani, din a cărora mărturisire rezultă că pădurarul a fost ucis, după ce i s’au lu­at lucrurile ce avea asupra lui, anume cojocul, geanta şi puşca. Or, pentru a face dovadă in justiţie, trebuia ca mărturisirile aceste să fie coroborate cu fapte precise şi pentru aceasta trebuiau găsite cojocul şi puşca, trupul victimei şi in fine ce­ două adevăraţi ucigaşi, Lache şi Bodescu, şe­fii bande­ cari au ucis pe pădurar şi i-au ascuns trupul. Neîntrerupt de jude de instrucţie Florescu muncea pentru descoperirea acestora, şi munca aceasta pare in fine încoronată de succes Descoperirea puştei Ce a devenit puşca pădurarului? Complicii lui Lache şi Bodescu, cei două şefi, afirmaseră că mi au luat-o cu dinşii. Dar atunci unde e ? Tot punindu-şi această întrebare d. Florescu se hotărî a întrebuinţa un mijloc ce i se părea că va da un re­zultat bun. Chemă la biroul său pe unul dintre arestaţi, anume Ioniţă Circiumarul, care nu se făcuse vinovat de cit pen­tru oare­care tăinuire şi avea toate şansele de a fi achitat. — Uite, îi zise d. Florescu, îţi dau drumul, dar cu o condiţie : să-mi des­coperi puşca pădurarului, sau de nu, te bag in puşcărie». Ţiganul căzu în genuchi. «Am copii şi nevasta, nu mă nenorociţi, şi jur că voi­ afla unde e puşca.» Judele de instrucţie, după ce-i dădu oare­cari instrucţiuni, îi dădu drumul. Ioniţă, ştiind că libertatea sa depinde de descoperire, se ţinu de cuvint. Nu-şi dădu nici un răgaz şi după zece zile vesti postul de jandarmi că puşca se află ascunsă la Hirsa, la un anume Mateiu Apostol. D. Florescu, înştiinţat, se duse la faţa locului, începu investigaţiunile şi la urmă găsi puşca îngropată in zăpadă, ia curte. Era puşca pădurarului. Dar ea suferise o transformare. Puşca avea un pat nou, şi nici de cum cei vechi­, cu înăditură, ast­fel cum a ară­tat-o soţia victimei. Mateiu Apostol luat la cercetare, mărturisi că ,a cumpărat puşca de la Lache pentru şapte lei şi că i-a schimbat patul pentru ca să nu fie recunoscută. Dar unde e patul vechiu, singura do­vadă că puşca găsită e cea adevărată ? Mateiu zise că i-a dat unui mocan din apropiere. Dau toţi fuga acolo. Şi o şansă deo­sebită încorona cercetările, căci sosiră la timp pentru a găsi patul pustei, pe care mocanul era tocmai s’o distrugă şi s'o pue pe foc. Patul pustei era cel căutat, avind în editură indicată. Soţia pădurarului o recunoscu ime­diat. Urmărirea lui Lache Mulţumit cu această descoperire, d. Florescu continuă cu investigaţiunile sale. Acum trebuiai­ urmăriţi şi prinşi Lache şi Bodescu, şefii bandei, şi cari singurii ştiau unde au îngropat cadavrul pădurarului. Un agerit special fu trimes in urmă­rirea lui Lache şi după ştirile primite, se pare cert că pină în cite­va zile Lache va fi in miinile justiţiei. Prinderea lui Bodescu Acum cîte­va zile d. Florescu, chemă de d. lonescu, sub-prefectul din Ol­teniţa şi iî spuse că are infirmaţii si­gure, că Costache Bodescu,­al doilea şef al bandei, se află la una din comunele de acolo, li trimise fotografii şi îl invită să-şi dea toate silinţele pentru a-l prinde. Aşteptarea n'a fost lungă. Em­­c. Florescu primi o telegramă în care d. lonescu­­ comunică că a a­­restat pe un ţigan, îmbrăcat ca femeie şi avind mustăţile rase. Sub-prefectul adause că seamănă mult cu fotografia, e i s’a trimes, dar ţiganul zice că il chiamă Radu şi că e­ din Bucureşti D. Florescu a ordonat ca să fie adus in Bucureşti şi mîine ţiganul îmbrăcat femeeşte va­ fi in Capitală. Se va vedea aci dacă captura făcută e cea căutată. incidentul Vrăbiescu-Căpită­­neanu E cît­va timp de cînd d. avocat N. Vrăbiescu, crezind că are motive se­rioase de a bănui că d. sub­locot. Căpi­­tăneanu s’ar fi făcut vinovat de o in delicateţă gravă faţă de dinsul, l’a in­vitat prin chiar mama ofiţerului d-na Alice Căpităneanu, să vină să se ex­plice. Ofiţerul vine şi lămuririle ur­mează pe un aşa ton, şi cit d­. Vră­­biescu loveşte pe ofiţer. De aci un schimb de martori: ai d-lui Vrăbiescu cu mandat limitat de a cere scuze, ai d-lui Căpităneanu cerind cu stăruinţă o i­eşi­re pe teren. Neputînd ajunge la o înţelegere, martorii au încheiat mai multe procese-verbale care au fost pu­ telegramele­­Severului Sultanul și Kedivul Constantinopol, 27 Februarie.— Ahmed Chefik bey, secretarul Ke­­divului, trimis la Constantinopol cu misiunea de a regula unele ches­tiuni pendinte între Sultan și Kediv pleacă mîine în Egipt, misiunea sa, pe cît se asigură, neisbutind asupra punctelor cele mai importante. Sul­tanul a propus ca condiţia prealabilă întoarcerea cumnatului său Damad Mahmud paşa, refugiat în Egipt. Starea împăratului Wilhelm Berlin. 21 Februarie.— Ultimul bu­letin medical asupra răneî împăratului zice că nici o tulburare nu s’a produs in mersul vindecărei. Predarea lu­i N­­o iha Londra, 27 Februarie.­— Se comu­nică din Lorenco-Marques Agenției Reuter ca generalul Botha este dis­pus să se predea. El a cerut un ar­mistițiu pentru a sa pune în raport cu generalul Deivet. Se crede chiar că în cazul cînd acesta ar refuza să­­ urmeze, generalul Botha ar depune armele. Ciuma la Capetown Capetown, 27 Februarie.— Ciuma ia o întindere primejdioasă. 15 ca­zuri noui s’au produs ori; printre persoanele atinse se află și europeni. Serbările din Munich Munich, 27 F­ebruarie.— Oraşul este pavoazat. Prinţul regent a trecut la amiazî in revistă trupele din garni­zoană, in prezenţa împăratului Fran­cisc Iosef şi a prinţului moştenitor al Germaniei; prinţul regent şi au­guşti­ oaspeţi au fost aclamaţi căl­duros de mulţime. întrunirea burouililor’ Paris, 27 Februarie. — Delegaţii comitetelor pentru independenţa bu­rilor s’au întrunit la Paris şi au ho­tărît să formeze o uniune federativă internaţională a comitetelor din Eu­ropa şi din America însărcinată să întrebuinţeze pe lîngă opinia publică din toate ţările, şi din Anglia, pe lîngă parlamente şi guverne toate mijloacele legale, pentru a face să reiasă spiritul care a inspirat de­­cisiile conferinţei de la Haga. iîicăerai’ea din llipoli Madrid, 27 Februarie.2011 con­flict grav s’a produs ori la Ili­­poli, provincia Gerona, între grupuri care cereai­ lucru şi pline­ şi jandarmeria. Un mani­festant a fost ucis şi trei ră­niţi. Numărul fabricelor închi­se in Catalonia este de 65. Ştiri din Portugalia anunţă că mai multe manifestaţii s’au produs la Guimaraes contra iezuiţilor. Mişcarea trupelor hore Londra, 27 Februarie.— Se comu­nică din Bloemfontein ziarului „Ti­mes“ că generalul Dewet cu 400 oameni se retrage în marş forţat; el se îndreptează de­sigur spre Bull­­fontein. Generalii Pretorius, Brand, Herzog şi Kolbe sa află tot în Sud- Estul Oranj­elul cu trupele lor îm­părţite în foarte mici detaşamente. Generalul Brand a atacat arier­gar­­da generalului Plumer, lîngă Pe­­trusburg. Un englez a fost ucis şi 15 făcuţi prisonieri, dar au­ fost li­beraţi la sosirea avangardă lui Be­thuen. Detaşamentele burilor comandate de Kruezinger şi Scheerer sunt singurele cari se mai află încă în colonia Cop. Condiţiuni de pacel Colonia, 27 Februarie.— Se a­­nunţă din Londra Gazetei de Colonia că predarea unui mare număr de Duri va avea Ioc chiar săptămînă aceasta. Lor­dul Kitchener cere supunerea fără condiţiuni, hurii ar avea totuşi asigurarea că adminis­traţia militară va fi repede în­locuită prin administrația ci­vilă. Serviciul particular IAȘI Moartea lui Alexandrescu Urechia­­ In urma atacului de paralizie d­e care a fost lovit cri, d. Alexandrescu Urechiă, decanul facultăției de drept, a încetat din viaţă, azi lă orele 8 şi ju­mătate seara. La universitate s’a arborat drapelul negru. 27 Februarie.— Cu începere de la 15 Martie a. c. comuna noastră va des­fiinţa postul de inginer-şef, ocu­pat a­­cum de d-l Charles Chaigneau. Servi­ciul teculc va trece sub dirigenţa d-lui iriginer Savul. Din această suprimare comuna noastră va realiza o economie de 1500 lei lunar — onorarul d-luî Chaigneau* angajat fără nici o reţinere. — Votul pentru alegerea delegaţilor pentru colegiul al III electoral, d’azi, a dat următorul rezultat: înscrişi 937 a­­legâtorî. S’au prezentat la vot 517. Din aceste s’au anulat 2 voturi iar restul de 515 au ales următorii delegați: d-nii V. Speranță, I. Dumbravă, V. Dra­ghici e com. Ienăchescu, N. . Chirilă, Al. Gheorghiu, D. Handoca, V. Bogza, G. Sterea, G. Stihi, S. Gheorghiu, O. Ta­tami, N. Lupu, N. Cîrjă, C. Unire, G. M. Stihi, G. Petrovicî, D. Timus şi Grig. Tomitiu. — Archiereul dr. Conon Arămescul- Donicî, d’aci, candidează la episcopia de Huşi, rămasă vacanta prin moartea episcopului Silvestru. Se zice că arhie­reul Conon va avea cele mai mar­­şanse de reuşită in faţa marelui colegiu electoral, care după încredinţarea I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei, se va con­voca prin decret regal îndată după Săr­bătorile de Paşti. Tot la acest episcopat candidează şi archiereul Calistrat Bir­­lădeanul, actualul locotenent pe scaunul episcopiei de Huşi. — D-l G. Musteaţă, noul revizor şco­lar al judeţului Iaşi, şi-a luat azi func­ţia in primire, lucrind împreună cu d-l Vărlănescu, fostul revizor şcolar, demi­sionat. „ Duminică 4 Martie va avea loc în sala de şedinţă a creditului agricol întrunirea funcţionarilor publici, secţia locală, pentru alegerea noului consiliu auxiliar in locul celui demisionat. — Am anunţat moartea tinărului te­legrafist Traian Damaschin. Azi a în­cetat din viaţa şi sora sa Liza Dama­­sch­in, în etate de 17 ani. Fratele şi sora vor fi inmormintaţi împreună şi vor fi duşi la cimitirul «Eternitate» in același convoiajj funebru. Mormintele sunt săpate alăturea. — A fost, internat la spitalul sf. Spi­ridon Costache Ruicu, din comuna Po­­iana Crinului, al cărui picior sting a fost sfărimat complect de o grindă;­­ la urma unui denunț, căpitanul Corjescu împreună cu căpitanul Gujbă, făcînd o descindere la aghiotantul Da­­bija, din regimentul 7 de călărași au găsit multe lucruri din averea regi­mentului. — Un incendii! a distrus­ casele Maria Șubă, de pe șoseaua Arcu. Ca­sele au fost asigurate la «Universala» pentru suma de 6000 lei. Casele au fost ocupate de circiu­marul Iosub Smi­­lovici, căruia i-a ars toată marfa. Maria era asigurată la societatea Da­cia pentru 8000 Vi.—Riga. CRAIOVA 27 Februarie.—Clubul liberal a ho­tărît definitiv candidaţii următori: la colegiul 1 de Senat tî-nii Alexandru Nicolaid şi Nicolae Crătunescu. La colegiul 1 de Cameră d-nii Nae Popp, Iancu Presala, Iancu Mitescu şi Petru Chiţu­. La colegiul al doilea de Cameră d-nii Gogu Ştefănescu, Gostică Girleş­­teanu, Nae Romanescu şi Paul Cocu­­iescu. In privinţa celorl’alte colegii se va hotărî mai tirziu. — Junimiştii au hotărît candidaturile d-lor Barbu Ştirbeiu şi Mişu Săulescu la colegiul I de Cameră. Celel’alte candidaturi se vor hotari la 3 Martie. — D. Take Ionescu a propus cartel electoral prinţului Stirbe­m, daria ecae a refuzat. — Ziarul «Junimea» va începe să a­­pară zilnic. — Prognosticurile electorale sint fa­vorabile prinţuluiŞtirbeiu care are mult simpatii in toate partidele­­— Conservatorii n’au fixat încă data le candidaţi.— Coresp. GALAŢI 27 Februarie.—Curtea de apel secţia a respins azi apelul lui Pardowitz contra sentinţei de liberare pe cauţiune pentru suma de 50.000 lei. — De asemenea a respins apelul lui N. Ştefănescu, fost funcţionar al biu­­roului de servitori din Constanţa, care a fost condamnat la 5 ani închisoare şi 500 lei amendă pentru punerea in cir­culaţie de monede false. — Liberalii ţin astă-seară o întrunire în localul şcoalei No. 6 din maidanul Străjescu. — In ultimul moment conservatorii au decis şi candidatura d-lui Take Io­nescu. — Candidat independent la col. II e şi d. Ion Măgură, care a trecut la li­berali.­­ Vaporul român Constanța a în­cărcat 200 de vite pentru Palermo. Protestul comitetului naa a c e­a 3­0 0 u e a aa Londra, 27 Februarie.— I csfmm­­ster Gazette afirmă ca comitetul maced­o-bulgar a adresat o scri­soare Sultanului, protestind în contra barbariilor autorităţilor turceşti. In aferă de aceasta comite­tul a trimis scrisori regelui Angliei, Ţarului, împăratului Frantz Iosef, împăratului Wil­helm, preşedintelui Republicei franceze şi regelui Italiei, prin care cere pentru Macedonia a­­plicarea articolului 23 din Tra­tatul de Berlin şi protestează contra nedreptăţilor ce îi co­mite Turcia. O predică politică Paris, 27 Februarie.— Preo­tul Leon a ţinut o predică, în care s’a ridicat cu violenţă în contra politicei internaţionale a guvernului. Ascultătorii au părăsit înfuriaţi biserica. In Paris vestea acestei pre­dice a produs senzaţie: înaintarea lui Dewet Londra, 27 Februarie.— Dewet înaintează, la nord, spre Ballfou­­tein.

Next