Adevěrul, martie 1901 (Anul 14, nr. 4164-4194)
1901-03-01 / nr. 4164
Joi 1 Martie 1901 vorbească de acest subiect iecit cu o foarte mare rezervă. In privinţa capitulăreî trupelor din Africa de sud şi a condiţiilor păcei, d-rul Leyds a spus: — Nici preşedintele Krueger şi nici eu, mai ales, nu ne credem actualmente în drept să dăm în mod oficial o opinie orîcare ar fi ea asupra condiţiunilor păcei. Asta e treaba eroicilor combatanţi cari se află in Africa de sud, a valoroşilor ce-i înconjoară ; ei trebue să-şi cântărească puterile şi să lucreze cum vor crede mai bine. Poţi dezminţi în modul cel mai absolut categoric că preşedintele Krueger sau eu am fi deschis vreodată cele mai mici negocieri de pace cu guvernul englez. lupta vamală între Germania şi Sueta Declaraţiunile categorice făcute de d. Bulow, cu privire la urcarea tarifelor vamale pe cereale, au produs,"după cum de altfel am mai spus-o, o vie enervare în Rusia. Presa rusească a început să răspundă, ameninţind Germania că va lua contra măsuri. Această perspectivă a unei lupte vamale intre Germania şi Rusia, a început să preocupe mult toate straturile societăței germane. Presa germană publică zilnic proteste de-ale marilor industriaşi şi fabricanţi, care arată primejdia ce poate rezulta pentru industria germană, în cazul cind Rusia va urca tariful saui vamal. Proprietarul unei fabrici electrotechnice scrie: «Găsim pentru maşinele noastre un mare export în Rusia, aşa că un războiu vamal cu această ţară ne-ar aduce pagube însemnate». La Stuttgart 4 fabricanţi sunt pe cale a redita un protest în contra afirmărilor d-lui Bulow şi să provoace o mişcare pentru a sili pe cancelarul german să renunţe la acest proect. Campania contra guvernului Valdek-Rousseau Adversarii guvernului Valdek-Rousseau nu lasă să treacă prilejul fără a-l ataca cu furie și a da un asalt puternic pentru a răsturna. Acum în urmă ei au crezut de bine să atace guvernul in chestia grevelor din Marsilia și Montceau Ies Mines. Clericalii au crezut că în desbaterea interpelărilor în chestia grevelor, vor reuşi să despartă pe socialişti de majoritatea guvernamentală. Dar s'au înşelat. Waldeck-Rousseau a arătat că se pricepe in chestiile sociale şi că ştie în rezolvirea lor să împace multele cerinţe ale democraţiei cu nevoile statului de linişte şi ordine. El a ştiut chiar să găsească o formulă care să împace cele două extremităţi intre capital şi muncă, zicind: Capitalul trebue să muncească şi munca trebue să ajungă la capital. In d. Millerand guvernul francez a găsit un puternic ajutor. El a luat apărarea pe greviştilor şi nu le-a cerut decit să înştiinţeze de mai înainte pe patroni de cerinţele lor pentru ca aceştia să nu se plingă că au fost surprinşi. In trecut d. Millerand şi-a apărat proeetul său de lege asupra grevelor, zicînd că prin această lege vor fi deopotrivă salvegardate interesele patronilor, ca şi ale muncitorilor. In rezumat grevele au încetat, dezbaterea din Cameră a fost in favoarea guvernului, iar monarchiştii şi clericalii au acum tot timpul să se gîndească la un nou asalt, căci cel de acuma n’a izbutit. Situaţia in Danemarca Seziunea parlamentară se apropie de sfârşit. Alegerile noi sunt fixate pentru 1 Aprilie, dar pină acum proectul pentru reforma impozitelor, care a ocupat întreaga seziune, n’a făcut un pas înainte. Şi nici că va fi rezolvită, deoarece stingă proectează a se folosi de acest proect, pentru a agita mulţimea în vederea alegerilor, iminent este şi un alt conflict. Trei din actualii miniştri ocupase mai înainte funcţiuni înalte, care erau provizoriu ocupate de alţii, in aşteptare ca miniştrii să le ocupe din nou. Stingă vrea a cuma să reducă lefurile la acele trei funcţiuni, fapt ce poate să aducă demisia miniştrilor. Interim Teatru-Concerte-Petreceri — Astăzî, Mercur!, celebra concertistâ Stefi Geyer dă la Atencă al 3-lea concert în beneficiul societățeî .Junimea studioasă medicală“, cu concursul orchestrei „Cercului amatorilor de muzică“ dirigiată de d-l R. Vidas. Avînd în vedre frumuseţea bucăţilor din program, se speră la o azistenţă numeroasă. Reprezentaţiile d-reî Bîrsescu — Ultimele trei reprezentaţiunî ale d-reî Agatha Bîrsescu la Teatrul Naţional au loc în zilele următoare. Sîmbătă 3 Martie pentru beneficiul distinsului artist d. V. Leonescu va apare în marele ei succes ‘ Parthenia din jaiul pădurilor, care se dă după cererea generală. . Duminică, 4 Martie, ora 2 ziua da concursul la un Matineu pentru şcolari în care va juca pe Maria Stuart. Luni 5 Martie apare pentru prima oară în cea mai celebră a ei creaţiune Maria Magdalena, care se dă în beneficiul ilustrei artiste. In urmă va pleca întîi la Viena unde e chiemată la Jubiläumstheater şi apoi la Deutsches Theater la Berlin. Deţinerile de bilete pentru aceste reprezentaţiuni au şi început la casa Teatrului. Vor fi adevărate sărbători artistice. —Aflăm că tînărul violonist Ion V. Tasu, cunoscut publicului bucureștean, va da un concert, sub înaltul patronagiu al reginei, în seara de 9 Martie viitor. La timp vom da și programul. Biletele se găsesc de vînzare la magazinul de muzică Jean Feder. — In seara de mîine 1 Martie va avea loc în localul societăţii Liedertafel „Serata de familie a elevelor institutului J. Schmidt“. Ţinuta obicinuită, începutul la ora 9 seara. —Soc„ Providenţa“ dă un mare balDuminică 4 Martie a. c. în sala băilor.Eforiei- Mari surprize sunt rezervate visitatorilor. Intre multe altele putem cita : Tombola splendidă cu toate numerile cîştigătoare, cotilion aranjament ne mai văzut în Bucureşti, clopotul „Providenţei“ ploaie de stele, premii decernate celor mai frumoase 3 perechi, ruletă amerită, etc. etc. Preţul intrărei: lei: 1,50 de persoană, 3 lei de familie, 6 lei leje. Nu ne îndoim că publicul se va grăbi a da concursul sau acestei tinere societăţi, cu atît mai mult cu cît din produsul acestui bal se va acorda şi un ajutor săracilor. IMPRESIUNI şi PALAVRE I din ceresp. Iul Chiţibuş cu cititoarele sale mărturisire Ne reîntîlnira scumpă prietenă după 10 ani de viaţă. Copilele de altă dată sînt femei. In cîteva ore numai retrăim timpul ce ne-a despărţit; sînt lucruri şi împrejurări ce ne au despărţit şi îmbătrînit. Ne povestim multe, căutăm să aflăm tot, dar nu ne vom spune nimic. Vorbim de şcoală, de colege, de viaţa de mai tirziu, de lupta pentru trai şi—ajungem la dragoste. Zece ani de cînd, copile, cu inima plini de speranţe şi încredere în viitor, ne revedem cu paetele albe,—cu inimele zdrobite şi cu frica că va fi şi mai rău. Eşti mult mai fericită ca mine. Tu-mi zitî că n’ai flirtat, că aî rămas rece la slăbiciunile omeneşti, că un singur chip te-a ţinut un singur moment pe loc, dar n'ai cunoscut dragostea în adevăratul ei sens. Cit de mică şi slabă m’a făcut să mă simt astă mărturisire a ta! Eu ? El copila cuminte din alta vremuri, fără poveţe serioase, fără sfaturi de mamă, cu inima curată şi plină de adevăruri, neştiind că: minciună, răutate şi josnicie voiiî întîlni mereu — am crezut da, am avut naivitatea a crede—că tot ce gura grăeşte e ceea ce inima simte şi ceea ce creatul glndeşte şi amăgită am avut cîteva momente slabe de cari azi imî pare rău. Greşeala recunoscută are drept a fi iertată. Imî spui că regreţi că nu iubeşti—dr e grozav pe cerii. Nu poate fiinţă mai fericită în lume, ca ceea ce poate spune inimei să tacă. Eu iţi mărturisesc că sînt fiinţa cea maî nenorocită, pentru că iubesc.—Nu-ţi poţi închipui durere mai mare, deznădejde mai straşnică decit cînd te crezi iubită şi te vezi părăsită; oh, nu-ţi pot spune prin vorbe destul de puternice ceea ce simt in momentul de faţă; e atît de mare durerea ce-mi sfişia inima, că aşi putea-o asemăna cu impresia ce ai simţi cînd dîndu-ţi perfect seamă ai vedea cum carnea de pe tine bucăţică cu bucăţică se desface şi cade cum te sfărîmî, încet-încet, îţi priveşti singură moartea şi simţi că în curînd nul vei mai fi şi totuşi nimic, auzi tu, nimic să nu fii în stare să faci. Moartea asta a sufletului n'ai simţit-o tu. Fii mulţumită. Sînt prea grele acele momente cînd iţi vezi nemernicia cît de slabă oşti să te dai plecată unor sentimente ce te omoară moraliceşte şi te fac să-ţi vinzi tot pentru... cimie Paula. MAINE începe publicarea pasionantului roman O răpire misterioasă MEMENTO — Mercuri 28 Februarie — — PALATUL ATENEULUI — Concertul Stefi Geyer cu concusul orchestrei „Cercurilor amatorilor de muzică“ dirigiată da d. R. Vidas. — TEATRUL LYRIC — Le Pompier de Service, Opérette vaudeuville ea 3 actes de Gavault et Cotteus. Spectacole Sala Edison. De 3 orî pe săptămînă bal mascat. Dumineca, Marţea şi Joia. Sala splendid iluminată cu electricitate Circul Sidoli. — In fiecare seară mare reprezentaţie cu 80 artişti şi 50 caî. Teatru Boulevard. Sala Eforiei. De 3 ori pe săptmînă bai mascat. bun de a-şî însuşi giuvaerieale şi alte obiecte, pe cari amanetindu-le, să aibă bani de tram şi de petrecere. lată şi metodul nepatentat al lui Ciulea , sub forma de vrăjitor meşter, cerea credulilor cari apelau la ştiinţa sa, să-i dea un cearşaf alb şi giuvaerurî, căci altfel nu poate vrăji. Apoi după ce punea mina pe obiecte, era bun dus, căci nu se mai întorcea să aducă rezultatul şi obiectele. Prins cu aceste hoţii, a fost arestat şi eri tribunalul de Ilfov secţia I îl condamnă la trei luni închisoare şi 20 lei amendă. Lina Lăzărescu—Aurel Slascovici Tribunalul secţia I a amînat din nou procesul intentat de dna Lina Lăzărescu lui Aurel Moscovici, acuzat că î ar fi furat nişte bijuterii ce le avea depuse la Fraţii Finkels. Procesul s-a aminat pentru 12 Aprilie cind se vor mai cita şi alţi martori. Procesul Wexler Daniel Curtea a respins recursul d-lui Wexler intentat d-lui Daniel, relativ la averea defunctului Andriopol, despre care am vorbit ori detailat. Jurist. CURŢI ŞI TRIBUNALE Procesul Stavri Brătianu Cu ocazia alegere! de senator a d-lui Sfetescu, s’a produs un incident între poliţia Capitalei in fruntea căreia se afla pe atunci d. Gaton Lecca şi intre d. Stavri Brătianu, fost deputat şi fost prefect de poliţie al Capitalei. D. Brătianu după ce a fost arestat la poliţie de agenţii poliţieneşti a mai fost dat in judecată pentru motivul că ar fi insultat poliţia in exerciţiul funcţiune!. Procesul acesta după multe aminări s’a terminat în sfirşit ori, cind tribunalul de Ilfov secţia II achită pe d. Brătianu. De remarcat e că toţi martorii chemaţi au fost unanimi in a constata nu miraî nevinovăţia d-luî Stavri, ci ceva mai mult atitudinea nedemnă a poliţiei, mai bine zis a capilor poliţiei cari au condus acest scandal. D. Sipsomo senior fiind citat ca martor declară că a auzit pe inspectorul poliţiei Dumitrescu schimbind vorbe grave cu d. Caton Lecca şi in ceea ce priveşte atitudinea d-lui Brătianu spune că a fost foarte demnă. D. Fundăţeanu fost prefect de Argeş declară că a auzit pe d. Lecca spunind : „luaţi-l pe sus“ agenţilor poliţieneşti cari li ezitau a pune mina pe d. Brătianu, neobicinuind ei a uza de asemenea mijloace de cit cu oamenii de rind. Relativ la purtarea d-lui Brătianu zice că nu l-a auzit spunind nimic ofensator. D. dr. Rimniceanu spune că a auzit pe d. Sc. Popescu care presida alegerile spunind că dacă poliţia nu se astîmpără va fi nevoit să chieme armata ca s’o liniştească.. Renunţindu-se la ascultarea celorl’laţi martori, d. prim-procuror Nicolau începe rechizitorul, care a strălucit prin francheţă. D. Nicolau spune că în toate ţările constituţionale alegerile se fac cu patimă, aşa că in aceste momente spiritele din ambele partide combatante fiind excitate, nu trebue să se ţie seamă de un cuvint de minimă importanţă pronunţat de o persoană atit de sus pusă, o persoană care a jucat şi joacă un rol în politica ţărei. Conchide la neculpabilitatea d-lui Brătianu, cerind achitarea lui de învinuirea nefondată că ar fi ultragiat poliţia. In urma rechizitorului d-lui procuor, ia cuvintul pentru a apăra pe d. Brătianu d. avocat Giani, care se aliază la cele susţinute de d. prim-procuror şi in mod complimentar, cere ca pe lingă achitarea d-lui Brătianu, tribunalul şi in special ministarul public să deschidă o acţiune contra celor ce s’au purtat atît de samavolniceşte cu o persoană ca d. Brătianu, chemat să-şi exercite drepturile sale de alegător. D. Ferechi de faţă cu pledoariile ministrului public şi a d-lui T. Giani ambele in favoarea inculpatului, renunţă a mai pleda. Sala a fost plină de avocaţi distinşi, cari au primit Bine, aduia..ea .d-lii Brătianu. țj* Un vrăjitor modern Axenti Ghiulea, găseşte pe aceste! # vremuri de criză generală, un mijloci§3 Ediţia de dimineaţă IOTORMATITJU Comitetul executiv al partidului conservator s’a adunat ori la d-l G. Cantacuzino. D-nui colonel Roznovanu şi V. Vlădoianu au comunicat că la Iaşi junimiştii au făcut cartel ca liberalii. Acest fapt s’a discutat mult în comitet şi s’a hotărît ca asemenea carteluri să fie dezaprobate de partidul conservator. S’a mai discutat asupra candidatură d-lor Cantacuzino şi general Manu la colegiul I de Cameră din Iaşi şi în şedinţa pe care o va ţine şi astăzi comitetul se va lua o deciziune definitivă. Acum citeva zile ministerul de domenii a cerut tuturor camerelor de comerţ din ţară referinţe asupra preţurilor cu care se vind vitele de velnica vii şi asupra situaţiei acestui soiu de vite. După cercetările făcute de camera de comerţ, se constată că vitele de velniţă se vind cu preţuri foarte mici, de la 38—40 bani kilogramul predate la staţiile de căi ferate române. Aceste referinţe au fost cerute de ministerul de domenii pentru a se comunica unei case de export de vite din Odesa. Un ţigan anume Neagu Vasilescu fiind urmărit astă-noapt de socrul sau anume Muşetescu cârâia îi furase şi 3 inele de aur, a tras intr’vnsul pe calea Griviţeî No. 146, şi şî-a tras şi eşi un foc de revolver. Ţiganul a fost transportat într’o stare desperată la spitalul Filantropia. Au fost numiţi comisari de poliţie d-nul Odisei Bodescu la Iaşi , d-nui Ilie Corbu şi Ion Hubaru la Tecuci, d. M. Linaru la Slatina ; d. Gr. Munteanu la Neamţ; Ştefan Smărăndescu la Drăgăşanî; Voicu Panaitescu la Focşani; d-nii Eta. Ilie, Panait Borş şi C. Popescu la Birlad. Au fost numiţi sub-prefecţi: d. D. Ionescu la plasa Cimpu din judeţul Dolj, d. Rosa la plasa Berhonelele judeţul Dorohoia. In judeţul Constanţa, şi chiar în mai toată Dobrogea, bintue rîia printre săteni. Se prenumără pină în prezent o mulţime de cazuri. Consiliul technic superior a respins proectul pentru deschiderea mai multor străzi în Capitală, intre Calea Călăraşilor şi str. Orzarii vechi. D. procuror Nicolau a arestat ori în şedinţa tribunalului secţia I pe un individ anume Tănăsescu care acum trei ani a comis o crimă asupra unui amical sau, descărcind intrinsul 4 focuri de revolver. Dii seară arestatul a şi fost inaintat la instrucţie. Studenţii din cursul superior al seminarului pedagogic din Capitală s’au pus ori in grevă, suspended cursurile şcoalei. Această grevă e îndreptată inpotriva directorului seminarului. Studenţii spun ca sunt persecutaţi de director, că li se dă hrana proastă, şi că sunt nedreptăţiţi cu notele. O încăerare chiar a avut loc ori intre studenţi şi pedagogii şcoalei. O comisiune de mai mulţi profesori s’a format deja, pentru a cerceta cazul punerea in grevă a studenţilor. D-nii ingineri Isen Vasile şi I. I. Demetrescu, în serviciul ministerului de domenii, au fost admişi în cadrele corpului technic, cadrul detaşat,-cu gradul de ingineri cl. I. Domnul inginer Alexandru A. Brăescu, absolvent cu diplomă al şcoalei do mine din Freierg (Saxonia) a fost primit în corpul technic cu gradul de inginer stagiar. Anunţăm căsătoria la Craiova a d-rei Camelia Cornescu, fiica d-nei Zoe Cornescu, cu d-l Abdul Şabanoff din Constanţa şi prin toate fericirile tinerilor soţi. Eftinăţiile caută toată lumea, şi mai eftin de cum se traduce la singurul Biurou internaţional de traduceri din palatul „Adevărului", nici că se poate. Pentru echilibrarea budgetului e vorba de un nou monopol. Monopolul scrierilor lui Iodoform. Singure «Verzi și uscate» ar da peste 10 milioane. Acum cînd primăvara bate la uşe care femee nu e preocupată de o croială nouă a rochilor, croială care să la avantajeze trupul? „Moda Ilustrată“ revista noastră atît despre dată, prin faptul că satisface ,şi gustul şi cerninţele tutelor cititoarelor noastre, va da ca supliment gratui o cată cu uum rul ce va apre Sîmbăt' 24 Februarie tip.vui unei lupe mudci'cc cu vi lup. Un exemplar 20 beat. Adevărul înfiorătoarea crimă din str. icoanei Citeva date asupra vieţei Iulie! După cum am mai spus, Iulia Iarca e fiica unui vechiu şi distins profesor din Capitală Dimitrie Iarca, fost revizor şcolar al Capitalei, mort acum 20 ani. La moartea sa Dimitrie Iarca a lăsat o însemnată avere copiilor săi in număr de 4: lulia Iarca, căpitan Iarca, şi alte două fiice măritate: una cu d. Popp advocat in Capitală, şi alta cu d. Constantinescu referendar la Curtea de compturi. lulia s'a măritat şi dînsa mai de demult,dar din cauza nepotrivire! de caracter a trebuit curind să se despartă de soţul sad—şi de aci viaţa ei se îndreptă pe alte căi. Julia începu să decază zi cu zi, tot mai mult pe povârnişul destrăbălărei să atragă la dinsa adeseori tineri minori, câutînd astfel să se amuzeze. Sint ciţiva ani de cind intrase în oarecari relaţiuni cu un cunoscut medic, mort de curînd. Pe atunci Iulia nu făcea altceva decit să se laude pretutindeni şi în familie şi pe la prietenii săi, că se va mărita cu acel doctor. O ţigancă foarte iscusită aflase de păcatele Iuliei, se introduse la curtea sa, încetul cu încetul devenindu-î confidentă, şi insuflindu-i credinţa că e o mare şi nepreţuită vrăjitoare. Julia a crezut-o şi tot timpul zilei nu făcea altceva dacit să se supuie la tot felul de torturi dictate de ţigancă, crezînd că astfel va reuşi să-l despartă pe îndrăgostitul ei de o fată cu care era in strinse relaţiuni, spre a’l lua de bărbat. Graţie maşinaţiunilor întrebuinţate de ţigancă pseudo - vrăjitoare nenorocita lulia i-a dat suma de 40.000 lei în decurs numai de citeva luni. In acelaşi timp s’a intimplat ca drul de care vorbim să moară in urma unei nenorocite întiruplări, şi lulia să rămină cu inim arsă de focul disperărei care o consuma. După acest incident care a trecut mai apoi neobservat, lulia a prins dragostea de un francez, al cărui nume de asemeni vroim să-l tăcem, şi de astădată se debarasase de ţigancă şi luase Calea bisericei. In fiecare zi lulia lua drumul spre biserică, și dădea cite 5—6 abatiste pe zi pentru a’i ajuta D-zeu să se căsătorească cu d-nui în chestiune. Dacă se ducea in familie, nu făcea altceva decît să batjocorească pe toate rudele sale, fiindcă nu le vedea dind areatiste la biserică... Aceste fapte nedemne de familia şi de numele Iulie au făcut ca familia sa să o dispreţuiască. La unii dintre cumnaţii săi nici nu mai avea intrare, fiindcă conduita ei era vecini, un iau exemplu pentru copilele cumnaţilor săi Fratele său şi toată lumea o dojeneau in toate zilele, şi o rugau să se îndrepteze. Singurul de care purta mai multă temere și respect, şi de care se ferea în tot-d’auna, era fratele sau căpitanul Iarca. De mult timp dinsa n’a mai dat ochi cu fratele sau. Luni seara cînd s’a săvârşit asasinatul, lulia a fost la mama sa, in strad Polonă nrut 146, a cerut 100 lei mamei sale, și după aceea n’a mai stat de cit ttină la orele 8 luna. La fiecare clipă se tot uita la ceasornicul din perete, temindu-e de ora 9, cind frateie ei sosea de la Nisa cu trenul. De la mama sa Iulia a plecat spre casă; nenorocirea a făcut ca criminalii Alexandru Candiano-Popescu sa o intilnească in cale, şi să urmeze apoi comiterea înfiorătoare! crime din strada Icoanei. Eri pe înserate am vizitat pe membri! familiei Iulie! Iarca. Am găsit acolo ma! mulţi drn car! în momentul cînd faceau tocmeala pentru îngropare... Am plecat de acolo lăsîndu-i pe siniştri profesionişti la tocmeală... Criminalii la parchet Să-i urmărim acum pe cei doi criminali. La orele 12 din zi, după ce fotograful palatului de justiţie a luat două fotografii la locuinţa Iuliei, atit odaia blestemată a crimei unde dinsa se afla întinsă sub aripele morţei, cit şi sufrageria cu tot ce se afla într’insa, cu masa întinsă cum rămăsese după crimă, cadavrul a fost ridicat şi dus la morgă. Al. Candiano-Popescu şi micul gimnazist Vlădoianu se aflau ţinuţi in pază secretă la secţia 9-a, unde comisarul Becarian orinduise o pază vigilentă. Amindo, au fost ridicaţi şi duşi la cabinetul de instrucţie al d-lui judecător Alexandrescu. Cel dinţii a fost chemat la interogator Al. Candiano-Popescu. Prezenţa lui la cabinetul de instrucţie nu i-a făcut nici o impresie. La fotograf Lumea s’a ţinut după dînşii pină jos, în curtea palatului de justiţie. Înainte de a fi fotografiat, Al. Candiano-Popescu îşi pune la butonieră un buchet de violete şi pozează cu o mină in buzunarul pardesiului, cu figura semeaţă, trufaşă. Operaţiunea durează pentru amindoi un sfert de ceas. Cei doi criminali sunt aduşi din nou la judecătorul de instrucţie, şi interogatoriul continuă pină la orele 6 jum. seara. La această oră amindoi au fost trimişi la Văcăreşti. Plănuirea unui alt asasinat, Al. Candiano-Popescu a mai declarat judecătorului de instrucţie că tot in acea noapte contaseră să omoare pe un unchin al sau bogat Hagi Pandele, în dulapul căruia zărise cu cîteva zile mai înainte o sumă napoleoni. Dar intilnindu-se pe drum cu Iulia Iarca, si-au schimbat planul de acţiune. Interview expres cu medicul legist Seara mergeam obosit de enervarea şi munca febrilă de peste zi in spre redacţie. In dreptul palatului mă întilnesc faţă in faţă cu medicul legist, simpaticul d-l N. Minovici. II acostez îndată cu un mic interview. — Aţi luat in primire cadavrul ? — Da, încă de la amiază, dar nu ’i vom face autopsia de cît mîine dimineaţa. — L’aţi văzut pe asasin? — Da, ba iacă l’am ascultat cu atenţiune cind ne povestea azi dimineaţă, la secţie, săvirşirea crimei. —■ Ce impresie v’a făcut ? — Cred că e un iresponsabil. încă n’am văzut o mai monstruoasă crimă Descrierea pe care mi-a făcut-o singur mi-a făcut o impresie dezastroasă... Ştiți că mina dreaptă a Juliei e scoasă din loc... — Cum asta ? — Criminalul, după ce i-a aplicat lovitura de pumnal, a apucat-o de mină și a azvirlit-o la pămint cu atita furie incit i-a scos din loc mina. Din cele ce am auzit din gura lui, văd că a avut o energie de a lovi la disperare, incit nu m’aşi fi mirat să-i tac şi capul după ce a zugrumat-o. — Am auzit că d. judecător de instrucţie va cere unei comisiunî de medici să se pronunţe asupra stărei facultăţilor mintale ale lui Al. Gandiano Popescu. — Se poate şi e foarte natural cînd fi se prezintă un astfel de criminal ale cărui antecedente dau încă mult de bănuit... — La revedere. — La revedere ! Marin blicate. Aceste acte cuprind exprese insultătoare la adresa d-luî Vrăbiescu şi martorii d-luî Căpităneanu ii recomandă să-şi caute satisfacţia pe orî ce altă cale. Care a fost această cale? Dăm cuvintul d-luî Vrăbiescu, care se exprimă ast fel intr’o lungă scrisoare pe care ne-a adresat’o: Calea indicată am văzut-o Sîmbăta trecută 23 Febuiarie. Intre 4—5 ore p. m., întoreîndu-mă de la palatul de justiţie spre cusă, singur şi fără a purta cel puţin vre-un baston în mînă, am fost atacat pe stradă de trei ofiţeri de artilerie, dintre cari unul era mai sus numitul Căpităneanu, iar cri-Teiţi doui erau locotenenţii Poenaru şi Michescu. M’au urmărit, m’au pîndit şi m’au luat cu asalt cum nu puteau probabil sâ ia un fort întărit. D. Căpităneanu era ascuns după colţul stradei Lipscani în faţa librăriei Socol şi aştepta tremurînd de frică cu sabia într’o mînă şi un băţ într’alta; d. locotenent Poenaru urmărindu-mă pe dinapoi, mî-a dat deodată brîncî, ca să înlesnească camaradului din faţă loviturile ce voia a’mi aplica la cap, iar d. locotentut Miclescu, sărind dintr'o ascunzoare de lingă librăria Socec s’a aşezat în faţa mea, ţinîndu-mă da braţe, pentru ca să nu fac vre-o mişcare agresivă spre camaradul Căpităneanu. Şi toţi aceşti ofiţeri purtau săbii şi uniforma artileria române , împrejurările acestea i s-au arătat cîţîva martori ascultaţi la ancheta făcută la comănduirea pieţei martori, pe cari nici nu-i cunoşteam puri atunci. Judece opinia publică şi autoritatea militară superioară dacă aceasta se cheamă cavalerism sau laşitate; dacă această agresiune brutală şi cu pîndirea se poate califica o nouă provocare spre a mă sili să mă bat cu Căpităneanu, sau un adevărat atentat la viaţa mea. BUZĂU 27 Februarie.— Junimiştii, în urma unei consfătuiri, au fixat candidaţii pentru alegerile de Cameră şi anume : d-na A. Marghiloman şi G. la colegiul I și N. Bărbulescu la colegiul al 2-lea.--G’or. Crima de la Cernica —Descoperiri senzaţionale— Cititori! cunosc toate amănuntele îngrozitoare! crime de la Cernica, învăluită totuşi pină azi într’un mister nepătruns. Pentru a sparge acest mister, şi a aduce totul la lumina zilei, d. judecător Florescu lucrează, fără întrerupere, zi şi noapte, puindu-ş! în serviciul justiţie toată activitatea şi inteligenţa ce-i caracterizează. Se cunosc cela descoperite pină azi : dispariţia pădurarului şi arestarea bandei de ţigani, din a cărora mărturisire rezultă că pădurarul a fost ucis, după ce i s’au luat lucrurile ce avea asupra lui, anume cojocul, geanta şi puşca. Or, pentru a face dovadă in justiţie, trebuia ca mărturisirile aceste să fie coroborate cu fapte precise şi pentru aceasta trebuiau găsite cojocul şi puşca, trupul victimei şi in fine ce două adevăraţi ucigaşi, Lache şi Bodescu, şefii bande cari au ucis pe pădurar şi i-au ascuns trupul. Neîntrerupt de jude de instrucţie Florescu muncea pentru descoperirea acestora, şi munca aceasta pare in fine încoronată de succes Descoperirea puştei Ce a devenit puşca pădurarului? Complicii lui Lache şi Bodescu, cei două şefi, afirmaseră că mi au luat-o cu dinşii. Dar atunci unde e ? Tot punindu-şi această întrebare d. Florescu se hotărî a întrebuinţa un mijloc ce i se părea că va da un rezultat bun. Chemă la biroul său pe unul dintre arestaţi, anume Ioniţă Circiumarul, care nu se făcuse vinovat de cit pentru oarecare tăinuire şi avea toate şansele de a fi achitat. — Uite, îi zise d. Florescu, îţi dau drumul, dar cu o condiţie : să-mi descoperi puşca pădurarului, sau de nu, te bag in puşcărie». Ţiganul căzu în genuchi. «Am copii şi nevasta, nu mă nenorociţi, şi jur că voi afla unde e puşca.» Judele de instrucţie, după ce-i dădu oarecari instrucţiuni, îi dădu drumul. Ioniţă, ştiind că libertatea sa depinde de descoperire, se ţinu de cuvint. Nu-şi dădu nici un răgaz şi după zece zile vesti postul de jandarmi că puşca se află ascunsă la Hirsa, la un anume Mateiu Apostol. D. Florescu, înştiinţat, se duse la faţa locului, începu investigaţiunile şi la urmă găsi puşca îngropată in zăpadă, ia curte. Era puşca pădurarului. Dar ea suferise o transformare. Puşca avea un pat nou, şi nici de cum cei vechi, cu înăditură, astfel cum a arătat-o soţia victimei. Mateiu Apostol luat la cercetare, mărturisi că ,a cumpărat puşca de la Lache pentru şapte lei şi că i-a schimbat patul pentru ca să nu fie recunoscută. Dar unde e patul vechiu, singura dovadă că puşca găsită e cea adevărată ? Mateiu zise că i-a dat unui mocan din apropiere. Dau toţi fuga acolo. Şi o şansă deosebită încorona cercetările, căci sosiră la timp pentru a găsi patul pustei, pe care mocanul era tocmai s’o distrugă şi s'o pue pe foc. Patul pustei era cel căutat, avind în editură indicată. Soţia pădurarului o recunoscu imediat. Urmărirea lui Lache Mulţumit cu această descoperire, d. Florescu continuă cu investigaţiunile sale. Acum trebuiai urmăriţi şi prinşi Lache şi Bodescu, şefii bandei, şi cari singurii ştiau unde au îngropat cadavrul pădurarului. Un agerit special fu trimes in urmărirea lui Lache şi după ştirile primite, se pare cert că pină în citeva zile Lache va fi in miinile justiţiei. Prinderea lui Bodescu Acum cîteva zile d. Florescu, chemă de d. lonescu, sub-prefectul din Olteniţa şi iî spuse că are infirmaţii sigure, că Costache Bodescu,al doilea şef al bandei, se află la una din comunele de acolo, li trimise fotografii şi îl invită să-şi dea toate silinţele pentru a-l prinde. Aşteptarea n'a fost lungă. Emc. Florescu primi o telegramă în care d. lonescu comunică că a arestat pe un ţigan, îmbrăcat ca femeie şi avind mustăţile rase. Sub-prefectul adause că seamănă mult cu fotografia, e i s’a trimes, dar ţiganul zice că il chiamă Radu şi că e din Bucureşti D. Florescu a ordonat ca să fie adus in Bucureşti şi mîine ţiganul îmbrăcat femeeşte va fi in Capitală. Se va vedea aci dacă captura făcută e cea căutată. incidentul Vrăbiescu-Căpităneanu E cîtva timp de cînd d. avocat N. Vrăbiescu, crezind că are motive serioase de a bănui că d. sublocot. Căpităneanu s’ar fi făcut vinovat de o in delicateţă gravă faţă de dinsul, l’a invitat prin chiar mama ofiţerului d-na Alice Căpităneanu, să vină să se explice. Ofiţerul vine şi lămuririle urmează pe un aşa ton, şi cit d. Vrăbiescu loveşte pe ofiţer. De aci un schimb de martori: ai d-lui Vrăbiescu cu mandat limitat de a cere scuze, ai d-lui Căpităneanu cerind cu stăruinţă o ieşire pe teren. Neputînd ajunge la o înţelegere, martorii au încheiat mai multe procese-verbale care au fost pu telegrameleSeverului Sultanul și Kedivul Constantinopol, 27 Februarie.— Ahmed Chefik bey, secretarul Kedivului, trimis la Constantinopol cu misiunea de a regula unele chestiuni pendinte între Sultan și Kediv pleacă mîine în Egipt, misiunea sa, pe cît se asigură, neisbutind asupra punctelor cele mai importante. Sultanul a propus ca condiţia prealabilă întoarcerea cumnatului său Damad Mahmud paşa, refugiat în Egipt. Starea împăratului Wilhelm Berlin. 21 Februarie.— Ultimul buletin medical asupra răneî împăratului zice că nici o tulburare nu s’a produs in mersul vindecărei. Predarea lui No iha Londra, 27 Februarie.— Se comunică din Lorenco-Marques Agenției Reuter ca generalul Botha este dispus să se predea. El a cerut un armistițiu pentru a sa pune în raport cu generalul Deivet. Se crede chiar că în cazul cînd acesta ar refuza să urmeze, generalul Botha ar depune armele. Ciuma la Capetown Capetown, 27 Februarie.— Ciuma ia o întindere primejdioasă. 15 cazuri noui s’au produs ori; printre persoanele atinse se află și europeni. Serbările din Munich Munich, 27 Februarie.— Oraşul este pavoazat. Prinţul regent a trecut la amiazî in revistă trupele din garnizoană, in prezenţa împăratului Francisc Iosef şi a prinţului moştenitor al Germaniei; prinţul regent şi auguşti oaspeţi au fost aclamaţi călduros de mulţime. întrunirea burouililor’ Paris, 27 Februarie. — Delegaţii comitetelor pentru independenţa burilor s’au întrunit la Paris şi au hotărît să formeze o uniune federativă internaţională a comitetelor din Europa şi din America însărcinată să întrebuinţeze pe lîngă opinia publică din toate ţările, şi din Anglia, pe lîngă parlamente şi guverne toate mijloacele legale, pentru a face să reiasă spiritul care a inspirat decisiile conferinţei de la Haga. iîicăerai’ea din llipoli Madrid, 27 Februarie.2011 conflict grav s’a produs ori la Ilipoli, provincia Gerona, între grupuri care cereai lucru şi pline şi jandarmeria. Un manifestant a fost ucis şi trei răniţi. Numărul fabricelor închise in Catalonia este de 65. Ştiri din Portugalia anunţă că mai multe manifestaţii s’au produs la Guimaraes contra iezuiţilor. Mişcarea trupelor hore Londra, 27 Februarie.— Se comunică din Bloemfontein ziarului „Times“ că generalul Dewet cu 400 oameni se retrage în marş forţat; el se îndreptează desigur spre Bullfontein. Generalii Pretorius, Brand, Herzog şi Kolbe sa află tot în Sud- Estul Oranjelul cu trupele lor împărţite în foarte mici detaşamente. Generalul Brand a atacat ariergarda generalului Plumer, lîngă Petrusburg. Un englez a fost ucis şi 15 făcuţi prisonieri, dar au fost liberaţi la sosirea avangardă lui Bethuen. Detaşamentele burilor comandate de Kruezinger şi Scheerer sunt singurele cari se mai află încă în colonia Cop. Condiţiuni de pacel Colonia, 27 Februarie.— Se anunţă din Londra Gazetei de Colonia că predarea unui mare număr de Duri va avea Ioc chiar săptămînă aceasta. Lordul Kitchener cere supunerea fără condiţiuni, hurii ar avea totuşi asigurarea că administraţia militară va fi repede înlocuită prin administrația civilă. Serviciul particular IAȘI Moartea lui Alexandrescu Urechia In urma atacului de paralizie de care a fost lovit cri, d. Alexandrescu Urechiă, decanul facultăției de drept, a încetat din viaţă, azi lă orele 8 şi jumătate seara. La universitate s’a arborat drapelul negru. 27 Februarie.— Cu începere de la 15 Martie a. c. comuna noastră va desfiinţa postul de inginer-şef, ocupat acum de d-l Charles Chaigneau. Serviciul teculc va trece sub dirigenţa d-lui iriginer Savul. Din această suprimare comuna noastră va realiza o economie de 1500 lei lunar — onorarul d-luî Chaigneau* angajat fără nici o reţinere. — Votul pentru alegerea delegaţilor pentru colegiul al III electoral, d’azi, a dat următorul rezultat: înscrişi 937 alegâtorî. S’au prezentat la vot 517. Din aceste s’au anulat 2 voturi iar restul de 515 au ales următorii delegați: d-nii V. Speranță, I. Dumbravă, V. Draghici e com. Ienăchescu, N. . Chirilă, Al. Gheorghiu, D. Handoca, V. Bogza, G. Sterea, G. Stihi, S. Gheorghiu, O. Tatami, N. Lupu, N. Cîrjă, C. Unire, G. M. Stihi, G. Petrovicî, D. Timus şi Grig. Tomitiu. — Archiereul dr. Conon Arămescul- Donicî, d’aci, candidează la episcopia de Huşi, rămasă vacanta prin moartea episcopului Silvestru. Se zice că arhiereul Conon va avea cele mai marşanse de reuşită in faţa marelui colegiu electoral, care după încredinţarea I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei, se va convoca prin decret regal îndată după Sărbătorile de Paşti. Tot la acest episcopat candidează şi archiereul Calistrat Birlădeanul, actualul locotenent pe scaunul episcopiei de Huşi. — D-l G. Musteaţă, noul revizor şcolar al judeţului Iaşi, şi-a luat azi funcţia in primire, lucrind împreună cu d-l Vărlănescu, fostul revizor şcolar, demisionat. „ Duminică 4 Martie va avea loc în sala de şedinţă a creditului agricol întrunirea funcţionarilor publici, secţia locală, pentru alegerea noului consiliu auxiliar in locul celui demisionat. — Am anunţat moartea tinărului telegrafist Traian Damaschin. Azi a încetat din viaţa şi sora sa Liza Damaschin, în etate de 17 ani. Fratele şi sora vor fi inmormintaţi împreună şi vor fi duşi la cimitirul «Eternitate» in același convoiajj funebru. Mormintele sunt săpate alăturea. — A fost, internat la spitalul sf. Spiridon Costache Ruicu, din comuna Poiana Crinului, al cărui picior sting a fost sfărimat complect de o grindă; la urma unui denunț, căpitanul Corjescu împreună cu căpitanul Gujbă, făcînd o descindere la aghiotantul Dabija, din regimentul 7 de călărași au găsit multe lucruri din averea regimentului. — Un incendii! a distrus casele Maria Șubă, de pe șoseaua Arcu. Casele au fost asigurate la «Universala» pentru suma de 6000 lei. Casele au fost ocupate de circiumarul Iosub Smilovici, căruia i-a ars toată marfa. Maria era asigurată la societatea Dacia pentru 8000 Vi.—Riga. CRAIOVA 27 Februarie.—Clubul liberal a hotărît definitiv candidaţii următori: la colegiul 1 de Senat tî-nii Alexandru Nicolaid şi Nicolae Crătunescu. La colegiul 1 de Cameră d-nii Nae Popp, Iancu Presala, Iancu Mitescu şi Petru Chiţu. La colegiul al doilea de Cameră d-nii Gogu Ştefănescu, Gostică Girleşteanu, Nae Romanescu şi Paul Cocuiescu. In privinţa celorl’alte colegii se va hotărî mai tirziu. — Junimiştii au hotărît candidaturile d-lor Barbu Ştirbeiu şi Mişu Săulescu la colegiul I de Cameră. Celel’alte candidaturi se vor hotari la 3 Martie. — D. Take Ionescu a propus cartel electoral prinţului Stirbem, daria ecae a refuzat. — Ziarul «Junimea» va începe să apară zilnic. — Prognosticurile electorale sint favorabile prinţuluiŞtirbeiu care are mult simpatii in toate partidele— Conservatorii n’au fixat încă data le candidaţi.— Coresp. GALAŢI 27 Februarie.—Curtea de apel secţia a respins azi apelul lui Pardowitz contra sentinţei de liberare pe cauţiune pentru suma de 50.000 lei. — De asemenea a respins apelul lui N. Ştefănescu, fost funcţionar al biuroului de servitori din Constanţa, care a fost condamnat la 5 ani închisoare şi 500 lei amendă pentru punerea in circulaţie de monede false. — Liberalii ţin astă-seară o întrunire în localul şcoalei No. 6 din maidanul Străjescu. — In ultimul moment conservatorii au decis şi candidatura d-lui Take Ionescu. — Candidat independent la col. II e şi d. Ion Măgură, care a trecut la liberali. Vaporul român Constanța a încărcat 200 de vite pentru Palermo. Protestul comitetului naa a c ea 30 0 u e a aa Londra, 27 Februarie.— I csfmmster Gazette afirmă ca comitetul macedo-bulgar a adresat o scrisoare Sultanului, protestind în contra barbariilor autorităţilor turceşti. In aferă de aceasta comitetul a trimis scrisori regelui Angliei, Ţarului, împăratului Frantz Iosef, împăratului Wilhelm, preşedintelui Republicei franceze şi regelui Italiei, prin care cere pentru Macedonia aplicarea articolului 23 din Tratatul de Berlin şi protestează contra nedreptăţilor ce îi comite Turcia. O predică politică Paris, 27 Februarie.— Preotul Leon a ţinut o predică, în care s’a ridicat cu violenţă în contra politicei internaţionale a guvernului. Ascultătorii au părăsit înfuriaţi biserica. In Paris vestea acestei predice a produs senzaţie: înaintarea lui Dewet Londra, 27 Februarie.— Dewet înaintează, la nord, spre Ballfoutein.