Adevěrul, mai 1901 (Anul 14, nr. 4222-4251)
1901-05-01 / nr. 4222
Marți 1 Maiu 1901 velul» de cel maî indemistic pungaş din Europa: „ Dar stai, ca n’afl» sfirşit. Mai am o socoteală de miluit cu misterioasa d-tale persoană. . . ... Te miri şi te vaeţi la plingerea d-tale de faptul că—din chiar senin ziarul „Adevărul“ se ocupă de d-ta, un umil şi modest funcţionar (?!) La ce atita vaet şi mirare ? Nu mai plinge, învinuirea n’a fost lipsită de temeiu. Dacă ai fi—după cum pretinzi --numai un umil şi modest funcţionar, care n’are nimic rău pe conştiinţă, nimenea n’ar fi fost nebun să se ocupe de d-ta . Dar A’ae Demetrescu nu e numai un modest funcţionar. El e şi un mic şef de birou cl. 1 la iulie. Iat e prezidentul A. A. Şi membrul ce mai de frunte în M. O. A. El mai e «directorul» de fapt al ziarului „Apărarea Raţională“. El mai e vestitul deturnator al fondurilor secrete A. A. R. El mai e excrocul care a inventat Medaliile ştiute. El mai e umilul funcţionar care pentru suma de 1000 sau 500 lei înlesneşte numiri, avansări şi permutări in corpul didactic primar El mai e Armeanul care face antisemitism în ţara romineasca^. El mai e autorul moral al deflorărei d-şoarei ... etc., etc... * In «plingerea» d-tale mai ţii să adaoge că părinţii ţi-au lăsat cea mai preţioasă avere, ce tî-ar fi putut lăsa, adică aceea de a şti să-ţi iubeşti ţara şi neamul!... Vai, ce nenorocire! ţara d-tale abia mai figurează pe harta istoriei vechi ! Intrucit priveşte de neam ştiu că testamentul mistic al părinţilor d-tale suna cam astfel: „Urmaşilor mai Dumitreşti, „Las vouă moştenire „Creşterea limbei armeneşti ,,Şî-a’ neamului iubire ! N’am ce zice. V’aţî ţinut şi vă ţineţi de cuvînt. «Aţi îmbrăţişat antisemitizmul romin» ca un conservativ—sub toate raporturile armenesc. Trecem înainte. Mai zici in plingerea d-taie că de cînd ai îmbrăţişat această chestiune (a antisemitizmului) şi pină acum, nu aieşit din limitele unui. promin «liniştit şi raţional», neluind nici odată parte la vreo mişcare de natură a aduce turburare instituţiunilor şi legilor tarei.“ Prea frumos din parte-ţi. Antisemitism intelectual! Permite-mî însă să-ţi amintesc eu de ce anume n’ai eşit pină acum din limitele unui romin liniştit şi raţional. Mai întii, pentru că eşti funcţionar la departamentul Cultelor, şi deci, în caşul cind ţî-aî fi eşit din sărite, n’ai mai fi avut şansa să eşi la pensie. Al II-lea, A. A. R. pe care, o prezidezi şi speculezi, e înregimentată ambelor partide politice. Aşa încit abţinerea d-tale raţională se explică de minune. O întrunire publică armeano-antisemită ar fi fost defavorabilă «guvernului» şi favorabilă «opoziţiei» In acest, caz, evident că guvernul ar fi luat măsuri severe: A. A. R. descoperită,'atîoî desfiinţată şi un fine M. C A. tradus in corpore la bara justiţiei Asta ar fi fost concluzia, care nu ti-ar fi convenit—cred,—de loc, mai cu osebiri că odată cu desfiinţarea A. A. R. s’ar teaza "efe o ani cas'seva uturepai lidivraia In plîngere mai faci o declaraţie categorică : că nu eşti «casierul» A. A. S. și di in această calitate nu i-ai deții mat-forulurile cu pricina. — Suntem de acord,, insă, cu reservă. Nu ești — intr’adevâr— casierul ; dar eşti prezidentul. Calitatea aceasta ţî-a fost suficientă ca să deturnezi toate fondurile. Iei martor ziarul «Adevărul» care a mărturisit că nu eştî casierul. Nu mai era nevoie. Tus trei am fost şi suntem in această privinţă de acord. Mai departe susţii că chiar de ai fi fost casierul, membrii eî (adică ai A. A. R.) cari trebue să fie mai în curent de cit ziarul «Adevărul», nu ar fi căutat să vadă care este adevărul “?! Răspund , nu. Pentru că societatea antisemită combinată de d-ta este secretă și statutul eî este ticluit in sensul voinței dumitaie — adică el cuprinde într’insul articole, paragrafe și aliniate cari interzic cu desăvirșire membrilor să ceară socoteala.... sail, după cum zici, să vadă care-i adevărul ? Mai departe continui astfel: «Oare în orîce institufiune casierul mînuește banii ? Nu trebuie să existe Un comitet conducător care să dispute și să controleze averea instituţiuneî» ?!.— Zicem noi alt-fel ? Nu. Goi instituția insă pe care ai combinat’o lucrurile merg după o normă cu totul deosebită. Am spus, întrun precedent articol că ea nu e nici instituție nici societate de calitatea altora. Ea e un spita de Cameră... subţire, al cărei conducător eşti d-ta.— Comitetul, despre care vorbeşti, e combinat şi el in chipul ştiut, tot de d-ta şi al d-tale. Aşa încit un «control» nu poate să existe decit in mintea unor membrii naivi din A. A. R. Al. Rioşanu P. S. In articolul de mniune — care e și ultimul — se va edea ce e cu „slabele oboluri“ pe cari le Încasează d. Nae Demetrescu de la funcţionarii pe cari i-a făcut membrii în A. A. IR, care e respectabilul ,toate al acestor „slabe oboluri“, cum demisiile din A. A. 11. au nceput să curgă, ce e cu „Biblioteca antisemită“ şi in fine „Un epilog“. IMPRESIUNI şi PALAVRE ! A spune adevărul Stă gînditor cu scrisoarea în mină, o scrisoare pe care î-o trimete un prieten obscur dar sincer, un om care-l iubeşte şi care-î critică purtarea. Corespondentul acesta are simţul moral niţel pervertit, el nu are în vedere decît succesul , şi ştie că pentru aceasta trebuie ca minciuna să fie ridicată în sistem. E atins de sentimentele ce i se arată, ştie că ele vin dintr’o inimă bună, dar nu poate urma aceste sfaturi. Nu. Datoria omului drept şi cinstit este să spue adevărul, tot adevărul. E şi în interesul tuturor şi este şi în interesul lui ,personal. Dintr’o zi în alta, dar după o muncă grea şi iară de răgaz, iată-1 transformat pentru unele minţi naive şi setose de dreptate, iată-1 un fel de om miraculos, iată-1 un fel de Mesia pe pămînt. De la el se aşteaptă totul şi tul este capabil el să săvîrşească. Nedreptatea care de veci apasă omenirea, răul şi ticăloşia, el cu o singură vorbă e în stare să facă să dispară. Ar putea desigur dacă ar fi şarlatan, să speculeze această întîmplare, să-şi croiască drumul spre victorie, pe prostia şi naivitatea omenească, să-şi clădească viitorul său... Aşa au făcut alţii, aşa ar putea face şi el şi totuşi nu-i capabil să săvîrşească aşa ceva, să atragă prin minciuni şi fraudă minţile copilăreşti, să le împingă la cine ştie ce fapte, căci oricît ai fi de puternic, vine lin moment cînd frînele din mînă îţi cad şi atunci vine şi clipa degrengolăreî, ţi sa deschide poarta cădereî şi păţeşti ca fetişi! sălbaticilor pe cari aceştia îi slăvesc cît cred ei că le sînt de folos, iar atunci cînd văd că n’au nici o putere îi aruncă în noroiu şi îi strivesc cu picioarele. Stăpînirea bazată pe minciună nu poate dura mult, este un vis care trece ca toate visurile. El dar caută a lumina capetele, îşi dă toată silinţa să risipească legenda ce s’a creeat în juru-i, sa arate lucrurile ast-fel cum sînt, de ce este capabil şi de ce nu, am ca toţi oamenii şi pus în aşa împrejurări că poate mai puţin chiar de cît alţii. — Dar este o greşală! îi strigă disperat prietenul. Iţi risipeşti ca nebunii o comoară, îţi distrugi popularitatea. Rău faci de te arăţi aşa cum eşti. Azi eşti ridicat aşa de sus de mulţime fiindcă—fie prin noi, fie aşa de la sine, minţile au lucrat, fanteziile s’au îincălzit, lumea setoasă de dreptate a luat cuvintele d-tale cu alte înţelesuri de cit le-am spus, a citit printre rînduri aceea ce nu trebuia să citească, dar a citit, proşti ori nebuni, ori simpli naivi au brodat de la ei poveşti şi o mulţime de lucruri închipuite şi d-ta, d-ta acum dai cu piciorul la toata aceste şi nu voeşti să profiţi de puterea ce ţi s’a dat ! ...Nu-i trebuia lui această aureolă de minciuni. A urît în tot-d’auna manifestaţiile pentru el, s’a dat tot-d’auna la o parte în faţa lor, preferind să muncească îndelung, cinstit şi drept. De cît soare cu raze false şi cu lumina fabricată, mai bine obscur în toată viaţa şi locuit pentru totd’auna şi, crimă. Şi apoi el, încă odată, crede cu adevărul şi dreptatea trebue să triumfe. Vine în numele acestor două zeiţe şi socoate că chiar cînd i se va risipi aureola, tot va fi în stare să fie acelaşi ca şi azi, dar încă odată fără să speculeze prostia ori fantaziea publică. Chiţibuş. Din toată lumea Actor şi pungaş.—Poliţia din Viena a arestat pe actorul Frantz Lang, care pentru a mai varia, a furat din prăvălia d lui Cyrill Moshek, o bicicletă, haine şi cîteva bijuterii. Imediat după ce a furat aceste lucruri, Lang se hotărise să tragă un chef, in tovărăşie cu amanta sa, o actriţă dintr’un mic teatru din împrejurimile Vienei. In acest scop luară amîndoi trenul şi se duseră la Mariazell, insă deja află poliţia de acest furt şi abia ajuns la destinaţie şi Lang fu înhăţat de jandarmi. Un escrop. — Tribunalul corecţional din Viena a judecat pe Frantz Urban, care a excrocat o sumă de bani la trei fete, promiţind la fiecare din ele că o va lua de nevastă. Cercetările au dovedit că Urban practica de multă vreme acest sistem de excrocherie, şi încă în multe oraşe. Tribunalul a condamnat pe acest excroc la şease luni închisoare. CÂRŢI şi REVISTE Arhiva, organul societăţeî ştiinţifice şi literare din Taşî, director A. D. Xenopol, are sumarul următor : Valeriu Hulubeiu. Industria şi compreiul la sate.—P- Vrînceanu. Iarna. Simpatie, (poezii).—Emilgar. Ţăranul ca soldat.—A. Vojen. îndemn, iubire. Nostalgie, (poezii). Emilgar. Mama Catrina (nuvelă).— N. Bosnief-Paraschivescu. Din vremuri. Visul pescarului. Pe luciul lacului albastru (po- ezii).—Emilgur. Epigrame.—N. Craft. Te duci. In primăvară. (poezii). Dări de seamă. Darea de seamă a d-lui P. Lacombe asupra lucrăreî d-lui Xenopol.—Expoziţia permanentă a asociaţiuneî generale a artiştilor din Iaşi. (Qarvo). Documente : Documente din domnia lui Cuza-Vodă. Notiţi: Despre origina familiei Cantacuzino. — L’alcoolisme et le mouvement antialcooliqui en Roumanie par le Docteur S. Possa.—Alegerea d-lui A. D. Xenopol ca membru corespondent al Academiei ştiinţelor morale şi politice din Paris. — Gheorghe Hîrzescu. Un tipar bun aduce multe servicii, fiind baza oricărei toalete. Suplimentul gratuit al revistei «Moda Ilustrată» reprezintă in tot ceauna cele mai utile și elegante tipare. N-rul de Simbătă 28 Aprilie e unul din cele mai necesare fiind un lGBT CORSAJ-TIP Ill-Iea de Putna, alegere care are loc astăzi. Pînă aseară nu se ştia încă cine va fi candidatul guvernului la acest colegiat, dar probabil că d. Ionel Brătianu va reuşi să impună pe favoritul său. Mulţi liberali sunt indignaţi de modul cum a procedat guvernul cu fixarea candidaturilor la colegiile rămase vacante prin optare. D. G. Palade, ministru de finanţe, se află bolnav de cîteva zile. D. Dimitrie Sturdza a plecat la Sulina pentru a căuta să tranşeze conflictul ivit între antreprenorul lucrărilor de alimentare cu apă a oraşuluî şi administraţia locală. Intorcîndu-se de la Sulina, preşedintele consiliului se va opri la Galaţi cîteva ore. Militare Nouă hrană pentru soldaţi. — O circulară a ministerului de război şi austro-ungar anunţă intendenţele comandamentelor ca să reducă succesiv jumătate din proviziunea de conserve pentru supă in depozit. In locul conservelor reduse se vor procura conserve de cafea. O porţiune de conserve de cafea cintăreşte in medie fără ambalaj 20 grame şi constă din 2, 5 grame cafea, 10 grame zahăr, 4,5 grame cafea de ovăz şi 3 grame cafea Kneipp (de smochine). Conservele sunt preparate in porţiuni duble paralelipedice, de cite 40 grame bucata. Fiecare 20 de porţiuni de cite 20 grame sunt învelite în hirtie de pergament. Zece asemenea pachete in hirtie groasă și 2000 într’o ladă. Se crede că conservele de cafea sunt din toate punctele de vedere superioare celor de supă. Ediţia de dimineaţa INFORMATITNMI Succesul noului roman „Isprăvile poliţiei secrete“ pare că va întrece aşteptările noastre. Această convingere am căpătat-o în urma numeroaselor cereri de foi şi abonamente ce au sosit era la administraţia Adevărului, care pentru a iniţia pe publicul cititor în noul roman, fâcîndu-î cunoscute calităţile în cari abundă de la primul capitol chiar, a răspîndit la întreaga ţară în ultimele zile mii de supliente gratuite conţinînd primele capitole din acest senzaţional şi palpitant roman criminal. Persoanele cari nu au avut prilejul să pună mîna pe un asemenea supliment, bine-voiască a citi coprinsul sau reprodus în forţele de azî ale Adevărului şi sîntem siguri că pe deplin satisfăcute de această lectură vor aştepta cu nerăbdare urmarea, în numărul de iiline al acestui ziar. Cu privire la buleta d-lui Sturdza în afacerea Collaro, vom face la ediţia de seară cîteva importante 081k*IP!OIL.sLyA?4.. Aa in extenso aceasta afacere. Rezultatul alegerilor de cri de la Gorj şi Prahova a fost favorabil guvernului. D. Barbu Ştirbei a reuşit contra d-lui Take Ionescu obţinînd 114 voturi mai mult. Cele 11 voturi obținute de d. Take Ionescu sunt dar pur conservatoare. La Prahova şefii conservatorilor a căzut față de d. d l Cantelcusino cu 116 voturi mai puțin. Erie orele 8 s’a întrunit un număr de proprietari, la sediul societăței „Bucur“. A prezidat d. D. Cruţescu. D. Danielescu a propus a se amina întrunirea pentru Sîmbăta viitoare orele 8 seara, cînd adunarea să decidă dacă proprietarii să se grupeze sub formă de societate, sau sub formă de ligă. Propunerea s'a admis. Azi la orele 11.40 seara prinţul Ferdinand va pleca singur la T. Măgurele. D. Iarca, nefericitul ex-candidat al colegiului al IlI-lea de Teleorman, a făcut tot posibilul să candideze și la colegiul al IlI-lea de Putna. D. Iarca a cerut guvernului un colegiu sau restituirea celor 12.000 Iei pe cari i-a cheltuit cu alegerile liberalilor din Teleorman. Liberalii din Focşani susţin însă candidatura d-lui Ştefan Graur. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a plecat la Focşani pentru a impune candidatura celebrului domn Iarca la colegiul al 2 O telegrama ne anunţă că trimişii „Severului“ la Abazzia a sosit ori acolo, pentru a fi faţă la sosirea regelui George al Greciei , la întrevederea acestuia cu regel Carol. Trimisul „Adeverului va prezenta scrisori de recomandaţiune unor înalt personagii oficiale şi va fi în poziţiune să ne întreţie cu cele mai repezi şi mai complecte Ştiri telegrafice Aceasta cu începere de azi, cin regele George soseşte la Abazzia. Dec cititorii „ Adevărului* vor găsi în chia Ediţia de seară de az începutul acestui serviciu telegrafii In Monitorul Oficial de eri a apărut decretul prin care sinodul est convocat în seziune ordinară de primăvară,,pe ziua de 1 Maiu. D. M. E. Papamihalopol, directoril ziarului La Roumanie, a încercat o dureroasă perdere prin moartea copilei sal în virstă de aproape trei ani. Trimitem familiei confratelui nostr sincere condoleanțe. F!rî rîiminAnnn rn fiv*nnl Ho Hi n O nouă circulară vă fi adresată de către ministerul instrucţiunea tuturor învăţătorilor din ţară prin care le va da cîteva cunoştinţe despre modul cum vor trebui să înceapă cultura la sate pe păminturile din jurul şcoalelor, pentru a face astfel totodată lecţiuni practice de agricultură fiii de săteni. Ministerul in prezent a cerut referinţe tuturor societăţilor de agricultură, asupra modului cum s’ar putea începe in mod destoinic la sate o organizaţie agricolă cu învăţătorii şi cu săteni. Telegrama pe care ne a expediat-o corespondentul nostru din Iaşi eri la ora 4 şi 15 m. p. m.— şi care relatează despre manifestaţia meseriaşilor evrei fără lucru—ne-a sosit noaptea la orele 10. 40 m. cu o observaţiune a oficiului telegrafic central că a intîrziat din cauza deranjamentului liniei telegrafice. Telegrama în cestiune n’a putut deci pleca in ediţia de provincie de aseară Era dimineaţă cu trenul de 11.45 au plecat din Capitală la posturile lor d-nii generali Iarca şi Comăneanu. D. ministru de interne P. S. Aurelian a sosit aseară în Capitală, cu trenul de 5.40 m. venind de la moşia d-sale. D. prefect al poliţiei Capitalei Emil Petrescu a sosit aseară în Capitală. Ministerul domeniilor va face foarte multe invitaţii persoanelor cari posedă ca şi cari se ocupă cu cultura acestei rase de animale, de a participa la tîrgul de la Constanţa, care se va ţine odată cu marile alergări din luna" Mai" a. c. D. ministru al domeniilor a promis că dă tot concursul sau expoziţia ne!de MAflUlă îitaliaTefin iniţiativa d-lui medic veterinar al acestui oraş Const. Mantu. D. ministru va participa la această expoziţiune, prezidind chiar solemnitatea distribuire! de premii expozanţilor. Era d. a. societatea femeilor romine «Sprijinul» a ţinut conferinţele anunţate la toate şcoalele din Capitală. Pretutindeni a asistat lume foarte multă, ascultind cu atenţiune conferinţele doamnelor din societate cari prin acest mod dădeau cele maî bune sfaturi populaţiunea Capitalei, sfaturi higienice, casnice, etc. Tot era Cercul cultural al studenţilor universitari a ţinut o conferinţă la şcoala Caimata. D. G. Orănescu a vorbit despre rolul studenţimei în răspîndirea culturei din popor. Aci au asistat peste 60 de studenţi, şi toţi au ascultat cu multă atenţiune conferinţa d-lui Olănescu. lata numărul soldaţilor bacalaureaţi din corpul I de armată, cari au reuşit la examenul de sub-locotenenţî in rezervă : Bosoacă Const., Ciocrlteu loan, Greţeanu Dumitru, Iarca Leonida, Georgescu Nicolae, Georgescu Petre, Ionescu P. Ilie, Marinovicî Victor, Nicolaescu, Păsăreanu Const., Petrescu David, Stăncuiescu Const., Ştiucă E., Constantin şi Ştiucan Dumitru. Aceste examene s’au terminat şi cu soldaţii din corpul III de armată. " Direcţiunea generală a serviciului sanitar a tipărit nişte publicaţiuni prin cari aduce la cunoştinţa publicului mai multe poveţe populare pentru cunoaşterea răpciugei şi a cirtifei (morva şi fardu). Această publicaţie, cuprinde următoarele instrucţiuni: cum trebue să ferim cai şi oamenii de molipsire ; cum se cunoaşte răpciugă la cai, răpciugă omului; cum iad cai! răpciugă și cum trebue să-i ferim ; ce e de făcut; cum prinde omul răpciugă. întrevederea de la Abazzia De ce s’a făcut întihnrea la Abazzia ?—De ce nu merge regele Carol la Atena? Convenţia comercială greco-romînă.— împăratul Franz Josef şi întrevederea.—Chestia macedoneană Asupra întrevedereî de la Abazzia, ziarul Pester Lloyd publică din sursă diplomatică bine informată următoarele: «Cei doi monarchi, dintre cari unul regele grecilor e pe tron de 38 ani, pe cind cel-l’alt, regele rominilor, guvernează și el de peste 35 ani, n’au avut încă ocaziunea să se întilnească personal, deşi au multe interese comune ca suverani a două state balcanice. De ambele părţi se manifestase de ani de zile via dorinţă de a se întilni. Lucrul cel mai natural ar fi fost, ca ambii regi să se fi vizitat în capitalele lor. Făcind insă abstracţie de distanţa cea mare ce ar fi de parcurs in aceste călătorii, trebue să se mai aibă în vedere că regele Carol nu e obicinuit cu marea, şi deci nu ar putea să facă uşor o călătorie la Atena, un oraş la care poate ajunge mimai pe apă, fără a se expune primejdiei de a suferi în mod considerabil pe apă. Deoarece insă regele Carol este şi în anul acesta la Abazzia, regele Cheorghe, care se află totdeauna primăvara in splendidul său palat din Korfu, s’a folosit de această ocazie pentru a face o excursiune la Abazzia, ceea ce se aseamănă mai mult cu o intilnire într’o bao meritimă,— așa că prin aceasta regele Ilominieî nu e angajat la nici o contravizită. Ambii monarchi vor fi însoţiţi numai de anturajul Curţei, nu insă de miniştri. Aceasta dovedeşte absolut că nu e nici o chestiune de actualitate care a provocat întilnirea suveranilor. Oricum insă, se manifestează într’această întrevedere buna înţelegere între Grecia şi Romînia. Aceasta s’a mai manifestat şi prin convenţia comercială de curind încheiată între ambele state. La aceasta se mai adaogă faptul îmbucurător pentru Grecia că coloniile greceşti din Romînia au obţinut de la guvernul romin noui garanţii pentru UUZIVU Huivu lui. Vikin tei ca ÎI urmă cu citî-va an! relaţiunile dintre ambele state se încordaseră pînă intr’atita în cit relaţiunile diplomatice au fost rupte, apoi actuala întrevedere apare cu atît mai îmbucurătoare. * Ni se comunică cum că această întrevedere este foarte bine venită guvernului austro-ungar, ca şi împăratului Franz Iosef care a ştiut despre ea înainte ca proeotul să fi devenit public. Căi evenimentele din Macedonia vor forma obiectul dezbaterilor dintre ambii monarchi e un lucru asupra căruia nu mai încape nici o îndoială. Se vizita însă asupra faptului că nici Romînia, nici Grecia nu urmăresc în Macedonia o politică expansivă, ci numai menţinerea statului quo. Singurul lucru ce ar mai putea urma din întilnirea de la Abazzia este că Grecia ca şi Romînia ar cere cu mai multă inzistenţă decit pînă acum de la Turcia reformele la cari aceasta a fost obligată de congresul din Berlin şi cari pină acum au rămas un pium desiderium, spre reconstituirea şi îndrumarea sănătoasă a partidului*. Această acţiune d. Nicu Filipescu a şi început s’o desfăşura şi se pare că e hotărît a începe chiar o campanie în toată regula. Mai multe consfătuiri au avut deja Ioc în Capitală şi la ultima întrunire intimă ţinută la d. colonel Costescu s’ar fi constituit şi comitete de acţiune. D. Filipescu a mai declarat la Focşani că politica sa va fi urmată şi de d-nii Ionel Grădişteanu, Delavrancea şi O. Hiotu, cari s’au declarat solidari cu partizanii politicei guvernului Carp. * In cercurile conservatoare însă se atribue această nouă îndîrjire a d-lui Filipescu faptului că d. general Lahovarji nu vrea să ’l urmeze şi a primit să intre în comitetul executiv sub preşedinţia d-lui G. Cantacuzino. La clubul conservator se critică cu toată asprimea goana care se continuă contra d-lui Take Ionescu de partizanii d-lui Carp împreună cu o parte din liberalii cari înconjură pe d. Dimitrie Sturdza. Această politică a ridicat o adevărată furtună în grosul partidului conservator. Ceea ce e mai semnificativ e că chiar printre liberali a început să se accentueze o vie nemulţumire în potriva amestecului unor liberali în certurile din partidul conservator şi mulţi fruntaşi din partidul liberal dezaprobă categoric faptul că se încurajează de guvern politica d-lui Nicu Filipescu, a căruia candidatura i se zice că va fi sprijinită de guvern la unul din colegiile vacante. Asemenea se critică în cercurile liberale foarte mult şi candidatura impusă a d-lui Barbu Ştirbei tot pentru a se infringe pe d. Take Ionescu cu un junimist şi nu cu un liberal. Această politică nu poate dar să mai continue mult fără a ridica protestări legitime și în partidul liberal. R. C’isaipsaiaia d-luî Men Filipescu D. Nicu Filipescu a fost la Focşani şi sub pretextul de a recomanda candidatura junimistă a d-lui Cottescu a plasat un discurs foarte vehement la adresa „fevruariştilor“ şi în special contra d-lui Take Ionescu. Ex-micul dictator a denunţat pe „fevruarişti“ că ei nu se gîndesc la reconstituirea partidului conservator, ci la stăpînirea lui şi prin urmare dacă se va urma această cale trebuie întreprinsă „o acţiune mai activă Alegerile de erî Iată rezultatul alegerilor parţiale cari au avut loc erî : Covurtuî: Colegiul al IlI-lea de Cameră. D. C. Demetrescu Iaşi, candidatul guvernamental, a întrunit 422 voturi, şi a fost proclamat ales. Conservatorii nu au prezentat candidat. Putna : Colegiul I de Senat. D. Al. A. Plagino, candidatul guvernamental, a întrunit 181 voturi şi a fost proclamat ales. D. Const. A. Cottescu, candidatul junimist, a întrunit 71 voturi. Gorj: Colegiul I de Cameră. D. Barbu Ştirbey, candidatul guvernamental, a întrunit 205 voturi şi a fost proclamat ales. D. Take Ionescu, candidatul conservator, a întrunit 1x voturi. Prahova : Col. 1 Cameră: d. dr. Cantacuzino, candidatul guvernamental, a întrunit 202 voturi și a fost proclamat ales. D. Gr. C. Cantacuzino, candidatul conservator, a întrunit 106 voturi. Intralirea meseriașilor Erî, la orele 3 după amiază, meseriaşii romiul s’au intrunit în sala constructorilor. întrunirea s’a deschis de d. Toma Georgescu, prezidentul asociaţiuneî. D. Petrescu arată situaţia tristă a zidarilor şi dulgherilor, care nu pot găsi de lucru, din cauza concurenţei străinilor. D. Stănescu propune a se numi o comisiune care să invite autorităţile de a da lucrările unei asociaţiunî de meseriaşi. Mai vorbeşte d. Iancu Brătescu care îndeamnă pe meseriaşi la luptă pentru ă ajunge la isbindă. Ronipensionari Au fost înscrişi intre pensionarii civili d-nii: Grigore Gorlotescu, Ion Popescu, Preotul Al. Mihăilescu, Al. Georgescu, Ion C. Margăritescu, G. Ștefănescu, Dimitrie Iancovescu, Teodor P. Rătescu, Dimitrie Lăzîrescu, Nicolae I. Vasiliiî, Iorgu Schina, Alexandru Alexandrescu, minorii G. Petesel, Ion Ionescu, Gheorghe Iliescu, Marin Boisinescu, Neculae N. Siad, Dimitrie Duca, Grigorie Stamatescu, Ilie Ionescu, d-l Petre Hagiescu, Ion P. Stoianovici, Dumitru Florescu, Petre Bucovescu, Constantin Olanescu, Matei Petrescu, C. D. Păsculescu, Preotul D. A. Negru, Ion Protopopescu-Pioseanu, G. T. Ionescu, N. M. Perietzeanu, N. I. Georgescu, Vasile Ionescu, M. Sitescu, V. Tighilin, Zoe G. Cantacuzino, Marin Simionescu, Eufrosina Băncilă, Petru Atanasiu, N. Murgășeanu, Petre Oprea, Gheor Adevour Administraţia revistei de familie Moda Ilustrată, in dorinţa ei de a aduce cit mai mule servicii celor ce o citesc, a instituit o serie de premii odată cu luna Lift şi începind cu o frumoasă bluză de taftă paille şi un jupon de mătase bogat garnisit. Modelele acestei premii sunt expuse dealtfel in Sala de depoşt și toate abonatele iau parte la ciştigarea acestor premii prin tragere la sorţi. > ► ‚► ► & & f» ► ► ghe Bănescu, Nicolae Ionescu, Ion Negrescu, protoereul Ștefan Nicolaescu, Ion Gialik, Theodor Balaban, G. Gr. Bogdănescu, Al. Răducănescu, Protoereul Iconom N. N. Delcescu, Preotul Vasile Stup Ceanu, Minorul Ilie Carlova și d-rele Sofia C. Catopol, Maria Mik. Berar, Maria S. I. Giuan, Eugenia G. Ionescu, Vasilichia G. Dimitrescu, Maria preotul p.I. Sachelarie, Aglaia Panait Nicolau, Anastasia C. A. Ursache, Lea Moscu Gîmpeanu, Maria Frătiţă, Nathalia I. Metroniu, Zoe G. Cantacuzino, Maria Simionescu, Eufrosina Băncilă, Polixenia G. Nancovici, Ecaterina C. Gheorghiiî, Adela I. Micu, Păuna preotul G. Poşiulescu, şi Măruţ preotul Al. Stanescu, ■-r Adunarea farmaciştilor A doua şedinţă a adunăreî generale a farmaciştilor s’a ţinut Simbătă 28 Aprilie în localul «Centralei». S’a procedat la tragerea la sorţi a patru membri din comitet şi au eşit: D-nii Berberianu, Parepa, Biltz şi Mihălţianu. Toţi aceştia au fost realeşi. S’a primit demisiunea d -lui A. Benedict din demnitatea de casier. D-nii Pascal şi Niculescu (Galaţi) se consideră ca demisionaţi din comitet. Se constitue noul comitet astfel: Preşedinte d. I. Roşu, vice-preşedinţi: T. Witting, I. Berberianu (Constanţa), I. Bogdan (T.Severin). Membrii: A. Benedict, I. Vespremeanu. Archivar: dr. M. Biltz. Bibliotecar: C. D. Parepa. Casier, D. Czeidner.D-l Parepa propune transformarea societăţei în o cameră sindicală farmaceutică. Iau parte la discuţie d-nii Ienţiescu, Bogdan, Berberianu, Mihălţianu şi Petra. Propunerea se admite în principiu şi se însărcinează comitetul a elabora procesul de statuie. D. Henţiescu propune ca fondul societăţii să se capitalizeze în acţiuni de ale «Centralei». Această propunere e susţinută de d-nii Berberianu, Bogdan, Parepa şi Bălăcescu. Vorbesc contra propunerea d-nii Petra, Mihălfianu, Benedict şi Biltz. După o discuţiune de aproape o oră adunarea primeşte cu 24 voturi contra 10 o propunere a d-lui Petra în sensul că această afacere nu se poate tranşa pină la modificarea statutelor. Rezultatul alergărilor de eri ore a fost a doua alergare din astă primăvară. Timpul destul de frumos a făcut ca lumea să vie un număr mai mare. Au asistat de asemenea principee Ferdinand şi principesa Maria. Au fost şease alergări. La la cu premiul Oity pe distanţa de 2000 metre au alergat 9 cai. Premiul de 2000 lei a fost cîștigat de «Marioara» al d-luî Al. Marghiloman la care s’a plătit pariul mutual pentru 5 ciștigător 12—20—48. Al doilea a eșit Florin al d-lui Cap. Păianu. S’a plătit pentru 5—35 și pentru 20-140. * 1 La a doua alergare cu premiul Consiliului general da 2000 lei pe distanţă de 2200 metri au alergat 6 cai. Premiul l-iu l’a cîştigat Claret Cap al d-lui Plessia. S’a plătit pentru pariul de 5—14 şi pentru 20—26. Al doilea a eşit Hero al d-lui căp. Păianu. S’a plătit pentru 5—18, 20—72. La a treia alergare cu premiul „Fulger“ de 1500 lei pe distanţa de 1000 metri, au alergat patru cai. Premiul întîî a fost cîştigat de Sans- Gene al d-lui Al. Marghiloman. S’a plătit pentru 5—15 şi pentru 20—00. La a patra alergare cu premiul „Cayuga“ de 2500 lei pe distanţa de 1600 metri au alergat 3 cai. Premiul viii a fost cîştigat de Argeş al d-lui Al. Marghiloman. S’a plătit pentru pariul de 5—6 şi 20—24. La a cincea alergare cu premiul «Mirs» de 1200 lei pe distanţă de 1600 metri, au alergat patru cai. Premiul întii a fost cîştigat de «Kismet» al d-lui lt. Crăiniceanu. S’a plătit pentru pariul de 5—8 lei şi pentru 20—42. ’ 1 La aceasea alergare cu garduri premiul «Kitila» de 2000 lei pe distanta de 3600 metri, au alergat trei cai. Premiul întii a fost cîștigat de Eric d-lui Al. Marghiloman. S’a plătit lei 21 si pentru pentru pariul de 20-96. La această alergare la o săritură a căzut Révérance al d-lui Marghiloman fără a se intimpla insă accident. aci, pe dreapta tremura o lumină palidă printre crengile fără frunze ale unui şir de tel. îndărătul acestor tel şi a unei grădini mari era situată o vilă cunoscută sub numele La priveliştea pădureţi. De aci înainte se întindea o alee mărginită de tufişuri, la marginea căreia se arăta o a doua casă, numită La cuibul cioară. Era ultima a satului şi cînd o lăsase în urmă el îşi continuă drumul cu inima uşurată. CAPITOLUL II Ce a păţit Iosef Rodger A Weststreet a Londrei se învecinează cu un cartier bogat, nu aparţine însă de loc acestei vecinătăţi alese. Pe cînd clopotele bisericilor chemau la serviciul religios de dimineaţa, muzica armatei de salvare trece chitind. Copii murdari duc ulcioare cu lapte în diverse case şi numai puţine prăvălii sunt deschise. Dintr’uniul din întunecoasele antreuri ale unei case populate de sute de famini, esi în această dimineaţă, deşteptat de sunetul clopotelor, Iosef Rodger şi apucă drumul spre bărbieria ce se afla în apropiere de colţul străzei. Partea de jos a ferestrelor cu obloane era văruită, pentru a împiedica pe cei curioşi de a privi înăuntru. La uşă atîrna o firmă cu următoarea inscripţie : „încredinţează părul tau lui John „Căci altul nu-1 poate îngriji mai bine. Urmînd acestei invitaţiunî, Iosif intră, se aşeză pe un scaun, plecă capul, şi imediat barba sa fu frecată cu săpun. — Bună dimineaţa, Iosife ! zise domnul Jones căruia propriul sau păr şi barbă îi faceau cea mai bună reclamă. — Ce barbă încîlcită ! mai zise d-l Jones pe cînd trecea cu briciul într’o apropiere primejdioasă nasului lui Iosif. — Pentru d-ta trebuie un bărbier Joi! Ei, cum îți place acum? mai zise — Figaro-ul după ce isprăvise lucrul. Iosif se sculă de pe scaun,— un om schimbat ca exterior. Arareori cheltuise un ban în mod atît de util. Mai cheltui un ban, îşi cumpără un ziar de dimi Duminică adică din acea zi, şi se duse cu ea la Hyde-Park. Acolo el se întinse aproape de coloana de marmoră în iarbă şi începu să citească raportul poliţiei. Abia deschise ziarul că atenţiunea lui şi fu atrasă de următorul articol: Un poet dispărut fără urmă „D-1 Derwent“, autorul bine cunoscut al mai multor splendide poezii şi povestiri populare pentru copil, a dispărut acum de curînd în condiţiunî foarte misterioase din casa sa. Soţia poetului, la care acesta ţinea cu o dragoste sinceră, ba chiar pasionată, murise după o lungă şi crudă boală şi a fost dusă la ultimul locaş, la 4 a lunei acesteia. Marţi după amiază. „D-l Derwent, care deplînsese împreună cu unica sa fiică greaua sa pierdere, urmă sicriul pînă la cimitir, văzu cum scumpul corp fu coborît în mormînt, şi se întoarse apoi la locuinţa sa, vila situată la capătul frumosului sat Rockfield şi numită chiar de dînsul „Cuibul cioareî“. „Deşi foarte întristat din cauza loviturei ce primise, d-l Derwent părea atît trupeşte cît şi sufleteşte ' » . A ----- Uliu Ui UAL DUHU DUS brneaţă, se uită la data, văzu că e de absolut sănătos. După ce prinzise şi petrecuse seara cu fiică-sa în aşa mod încît nu trădase prin nimic vreo intenţiune misterioasă, se retrase pentru a se culca în camera sa. „Miercuri dimineaţa o servitoare a găsit uşa vestibulului nezăvorită, fapt care nu alarmă pe nimeni, deoarece d-l Derwent obicinuia adesea sa facă o plimbare înainte de cafea. „Ora cafelei sosi, dar stăpînul nu. Patul sau era neatins şi de atunci n’a mai fost văzut. Mult apreciatul scriitor, care era iubit nu numai de toţi acei ce-l cunosc, ci şi de publicul care se dilecta citind sentimentalele şi spiritualele sale opere, a rămas dispărut fără de urmă pentru ai săi şi pentru amicii săi cari îl doping. „Satul de altmintrelea atît de liniştit şi de pacînic a fost pe deasupra în noaptea de Marţi spre Mercuri, în care nenorocitul poet a căzut victima unei soarte sinistre, şi teatrul unei alte fapte rele. In vila locuită de colonelul Askew, situată la cîteva sute de metri distanţă de „Cuibul cioareî“, s’a comis cam pe acelaş timp o spargere, furîndu-se o mulţime de obiecte de argint. „Conduşi de dorinţa, de a oferi cititorilor noştri cele mai exacte amănunte ale evenimentului pe cît de misterios, pe atît şi de trist,— am trimes la Rookfield un corespondent special. D-şoara Derwent mai intîiu n’a vroit să-i acorde un interview, cînd însă i s’a arătat că publicarea tuturor amănuntelor într’un ziar atît de răspîndit ca al nostru, ar uşura descoperirea, ea concedă în sfîrşit şi primi pe redactorul nostru. Interview cu fiica poetului „Cuibul cioareî“ poate fi numit fără exagerare un ideal de locuinţă de poet. Aşezată la capătul unui sat pitoresc, la o milă jumătate distanţă de la cea mai apropiată staţie de cale ferată, el oferă o o splendidă privelişte asupra onduloasei păduri a Rockfieldului. „Casa nu e înnaltă, dar spaţioasă şi înconjurată de o grădină mare, în care şofranul galben de primăvară îşi crapă bobocii sacoşî. Plante acăţătoare acoperă ferestrele şi pe gazoanele de flori noul făcute, cari despart casa de şosea, pe care circulă puţine care, va înflori în curînd purpuriul rhododendron. „Domnişoara Derwent a primit pe reporter într’o splendidă cameră de stil vechin, ai căreia pereţi erau acoperiţi cu lemn de stejar şi cam în partea de sus erau acoperiţi cu dulapuri pline de cărţi. „D-şoara Florence Derwent este o splendidă şi frumoasă damă în vîrstă de 19 ani, mare, distinsă şi frumoasă, îmbrăcată în mare doliu. Cu toate că în aparență se stăpînea, ajungea un cuvînt, o aluzie trecătoare, pentru a face ca ochii să-i fie inundaţi de lacrimi. — Aceasta a fost deci camera poetului, începu redactorul nostru. Locul naştere! unor nobile idei cari plecau de aci spre a se răspîndi în toată lumea. — Aci a fost camera de studiu a tatălui meu, confirmă d-șoara Derwent. In fiece dimineață, de cînd îmi pot aminti eu, el şedea la această masă — și mi se pare cu neputință de priceput că nu’l mai văd aci. — Să fie oare aceasta cu totul cu neputință ? — Speranța e mică—exclamă ea. Dacă mai trăește, de ce nu se întoarce? Marţi seara l’am văzut pentru ultima dată,—azi e Sîubătă, şi nici un cuvînt, nici un semn de la dînsul nu ne-a parvenit. El n’avea nici un duşman pe pămînt, toţi îl iubeau şi ’l apreciaţi. Cine putea oare face acestui om o nedreptate ? — Se presupune că poate ’şi-a făcut el singur vreun rău ? — Această explicaţiune—răspunse interlocutoarea cu vioiciune—este exclusă pentru toţi aceia cari îl cunoşteau caracterul şi modul de trai. Nici chiar inspectorul Holt nu crede că e mort. Cum însă ar putea trăi şi să mă lase pe mine în această nesiguranţă ! — Inspectorul Holt pare deci a respinge bănuiala că d-l Derwent a căzut în mîinile unor bandiți ? — observă reporterul nostru. — Ce ar putea face pe un bandit sau pe un hoț ca să se gîndească la tatăl meu ? Iei n’avea niciodată obiecte de valoare asupră’și, numai un ceas, pe care’l ţinea fără lanţ în buzunar. Dacă, după cum presupunem, s’a dus la cimitir, pentru a vizita mormîntul mamei, apoi de sigur că a luat drumul care la mici distanţe e presărat de case. Afară de asta era un om voinic care ar fi opus o remarcabilă rezistenţă şi deştepta (Urmare în pas. IV-a)