Adevěrul, iunie 1901 (Anul 14, nr. 4252-4281)
1901-06-01 / nr. 4252
Vineri 1 iunie 1901 membri, era gata să facă această unire, dar lucrul a rămas baltă din cauza vitrinelor ugroniştilor. De lupta se pregăteşte de astă dată, pentru prima oară, şi partidul socialist. Conform cu deriziunea ultimului său congres acest partid va pune candidaţi în toate circumscripţiile şi mai ales în Budapesta, dar şansele sunt foarte mici. Câţiva romini candidează cu protecţia guvernului, al căruia succes este ca intot d’auna asigurat. ecolonicEi Prime de zahăr Absurditatea acordărei de prime asupra zahărului, care face ca locuitorii ţarei de producţiune să plătească zahărul mai scump pentru ca locuitorii unor ţări îndepărtate să-l consume pe un preţ mic,devine şi în Franţa tot mai evidentă. Raportul oficial asupra încasărilor din impozite pe luna Maiu, arată că în primele cinci luni ale anului curent încasările din impozitul asupra zahărului au fost cu 15 milioane sub prevederile budgetare. Cauzele acestei scăderi trebue căutate în parte in faptul că impozitul asupra zahărului e tot mai mult înghiţit de primele asupra zahărului exportat. E de prevăzut că vor trebui să se ia măsuri pentru ca să se remedieze această anormalitate. Scumpirea banilor La fiecare sfirşit de semestru bani* se scumpesc pe piaţa Berlinului. Prevestitorii acestei scumpiri s’au şi manifestat căci scontul privat s’a urcat la trei şi trei optimi la sută. In aceste condiţiunî este exclusă o reducere scontului Băncei Imperiale, despre care se vorbea mult în ultimul timp in cercurile financiare. Rafineria de petrol Societatea pentru rafinarea uleiurilor minerale, fondată la Fiume de către Kreditanstalt împreună cu Banca ungară de credit, va plăti in anul acesta (1900-901) o dividentă de 25 Coroane, față cu 40 coroane cit a plătit in anul trecut. explicaţiunea credinţelor poporului, de George Jocu, şeful serviciului veterinar din ministerul de interne. Un vot. în 8 de 70 de pag. Buc. Tip. Speranţa. IMPRESIUNI şi PALAVRE Doui prieteni In fiecare zi ii vedeam trecind pe sub balconul meu. Din strada care uneşte strada Teatrului cu strada Sărindar, îl zariam înaitind incetinel. Susţinut de cîrje unul din ei înaintează cu greutate, piciorul îi e rupt sau paralizat, nu ştiu, dar se indoie în chip ciudat, se îndoae ca şi cînd ar fi de cauciuc, se îndoae de la genunchi înainte şi mai jos de genunchi face o nouă îndoitură. Iţi face milă şi rău să t î vezi mergînd sprijinit de cîrjă, cu un aer de durere pe faţă. In fiecare zi el se arăta înaintea ochilor mei şi nu era singur ci cu un prieten, un fost ofiţer superior în armată, bătrîn, dar încă verde, mergînd cu voinicie, ca şi cînd nici n’ar apăsa asupra a i şasezeci de ani. Şchiopul pare mult mai tînâr de cit tovarăşul lat de drum. Dar cit pare de deprimat, de sătul de viaţă, sfărămătură a existenţei fără de noimă şi fără putere de rezistenţă ! Şi într’o zi am zărit înaintînd singur singurel pe unul din cei doui tovarăşi. Am cercetat şi mi s’a spus că cel-l’alt a murit. Să nu credeţi însă că a scăpat de viaţă cel bolnav, cel ticălos, cel care’şî uira existenţa în chip aşa de mizerabil. Nu. A murit din potrivă cel voinic, cel cu aerul militar şi războinic, cel sănătos, care părea că desfidea moartea şi b.itrîneţea. L'au găsit într'o dimineaţă mort, sufocat de astmă, mort fără să-şi dea seamă, în somn. Cell’alt e încă în viaţă şi în fiecare zi acum îl văd înaintînd singur şi cu greutate, tărîndu-şi fiinţa’i bolnavă şi îndurerată. O destăinuire ce mi -'a făcut, mi’l arată pe lîngă aceasta nenorocit, dator vîndut, cu casa scoasă în vînzare, expus mîini poimînî să fie aruncat pe stradă, pe cînd amicul care murise atît de bine şi de frumos, era pensionar, n’avea copii, n’avea familie, n’avea nici o grijă decît aceea de a ucide vremea. Nu cunosc pe nenorocitul schilod, de tibia cunoşteam pe fostul ofiţer, dar m'a frapat prietenia lor, acelaşi drum străbătut regulat de amindoi şi acum mă lasă trist apariţiunea în colţul stradei a schilodului care înaintează rezemat pe cirjă cu piciorul îndoit înainte ca de cauciuc, cu corpul slăbit şi deşirat, cu faţa îngălbenită de boală şi de suferinţe. Chiţibuş. CÂRTI ŞTREVISTE Revista Economia Naţională, anul XXIV. N. 5. Meiu 1901 are următorul conţinut: C. G. Petrom : Asupra impozitului căilor de comunicaţie. N. Filip: Studiu critic asupra hergheliei naţionale şi a depozitului de armăsari de la Slobozia. P. Rădulescu: Cicoarea ca plantă industrială. V. Augustin : Chestiunea islazurilor (imaşurilor) faţă cu agricultura in general şi cu creşterea vitelor în special. Banca naţională : Emisiunea a 8.000 acţiuni a 500 lei. Banca naţională : Adunarea generală extraordinară. Poveţe populare pentru cunoaşterea boalelor molipsitoare la animale, cu "lÎRrfsi HrriBHAll* Condamnat pentru bătaie Urîtul obiceiu de a bate pe subalterni sau servitori, a fost întotdauna combătut de oamenii corecți. In armată chiar, unde bătaia era un ce indispensabil (?), a fost infrinată in ultima vreme. Cu toate acestea după cum am văzut eri la secția III a tribunalului de Ilfov, se mai găsesc încă stăpînî cari să bată servitorii, şi încă un aşa mod, că o lună de zile fiinţa bătută a fost incapabilă pentru orice muncă. Dar să expun cazul: D. Andrei Rogalsky, avînd în serviciul său pe Sara Şipoş, o fetiţă de 11 ani, a bătut-o atit de rău în cit lună de zile n’a putut mişca. Tribunalul de Ilfov secţia III, unde s’a înfăţişat crn acest proces, a condamnat pe Bogalsky la 15 zile închisoare corecţională şi la 60 de lei despăgubiri civile. Omorît de o slrmă electrică Carol Naghy a fost ucis acum cîtva, timp, de o sîrmă electrică a tramvayului, care căzînd din intimplare a atins pe Naghy. Tatăl nenorocitului a intentat acţiune in contra societăţei tramvayului electric, cerînd despăgubiri suma de 30.000 de Lei. Acest proces care a mai fost aminat de citeva ori, s’a aminat şi ori de către secţia I a tribunalului de Ilfov. Gelozia turcului Ovanes Ovsepian, ca orice turc care se respectă, are o nevastă pe care o iubeşte mai presus ca orice în lume. In consecinţă, orice insultă adusă acestei fiinţe, aprinde mninta turcului nostru. Acest lucru nu l’a ştiut se vede Agapiian, căci intr’un cerc de prieteni insultă pe Fatima lui Ktr Ovanes. Cum a aflat Ovanes de acest lucru, imediat a conceput gindul răzbunărei şi într’adevăr trei seri în urmă, intilneşte pe Agapirian în calea Moşilor şi ci ai clipirii, şi tae obrazul sting cu un cuţit. Dat în judecată pentru aceasta procesul lui Ovanes s’a judecat ori de secţia II a tribunalului Ilfov. Cum inculpatul şi martorul nu ştiau romineşte s’a recurs la serviciul unui interpret. Era deci foarte nostim să vezi cum magistraţii şi publicul din sală se uitau la turcii noştrii, la a căror gură par’că se băteau calicii. Lipsind o parte din martori s’a aminat continuarea procesului. Declarare In stare de faliment La secţia comercială a tribunalului de Ilfov s’au făcut ori următoarele declarări în stare de faliment : S. Kermen cu I. Bucuman, Oscar Reindler cu Sava Lucescu. Am dat această ştire fără absolut altă tendinţă decît de-a arăta starea tezaurului şi ştiam că tezaurul a făcut faţă, la timp, la plata cupoanelor. D. Dimitrie Sturdza a chemat eri pe d. Ciocanelli căruia i-a reproşat în termeni foarte violenţi atitudinea sa în scandaloasa şedinţă a consiliului comunal. D. Sturdza a spus d-lui Ciocanelli că dacă nu va înceta cu organizările de bande pentru a-şi impune voinţa, il va exclude din rîndurile partidului liberal. Astăzi are loc inspecţia regală a trupelor din garnizoana Bucureşti. Regele va primi defilarea pe platoul Cotroceni, unde va prezida şi mai multe manevre. Cu începere de mîine 2 iunie ministerele nu vor lucra decît înaintea prînzului. Pe ziua de astăzi se va face o mică mişcare în corpul magistraturei. D. Aurelian a chemat ori la ora 3 la ministerul de interne mai mulţi consilieri comunali cari fac opoziţie d-lui Procopie Dumitrescu şi le-a pus în vedere să înceteze cu sistemul scandalurilor cari nu fac decît să arunce discreditul asupra partidului liberal. D. Aurelian a făcut aceasta în urma îndemnului d-lui Dimitrie Sturdza. D. Procopie Dumitrescu a cerut d-lor Aurelian şi D. Sturdza destituirea mai multor funcţionari de la poliţie. Se vorbeşte despre destituirea inspectorului de poliţie Ştefănescu Pelissier şi a unui altuia. Putem spune cu siguranţă că d. Procopie Dumitrescu a spus net d-luî Aurelian că nu garantează liniştita funcţionare a consiliului comunal cită vreme d. Ştefănescu-Pelissier în special va fi inspector de poliţie. A apărut No. 1 din «Adevărul la sale» cu următorul cuprins : Fraţi săteni, de Const. Miile , Foametea in Basarabia, de I. Teodorescu, Casa Rurală, Celor ce au luat parte in războiţi, Lipsa de islaz, însemnătatea consiliilor comunale, Ştiri din judeţe, Nu faceţi revoluţie de Un feceor de ţăran, Păşunatul in pădurile statului, interview cu inspectorul silvic d. Popovici, Popia, cuprinzînd răspunsurile toate la petiţiile ţăranilor din Teleorman, onoave de Dumitru Stăncescu şi Mingăere, poezie de I. Păun. Abonament 3 Iei pe an. D. procuror Mumuhnu n’a terminat încă rechizitoriul in afacerea crimei din str. Icoanei. D-sa lucrează la acest rechizitoriu pe care se crede că’l va depune pină Simbătă, cinci d. judecător de instrucţie Stelian Popescu va da şi ordonanţa definitvă. Simbătă 2 Iunie d. Benedetto de Luca va ţine la Ateneu conferinţa anunţată despre «Ideea şi simboul homoi printre secole». Delegaţiunea congresului pensionarilor prezentindu-se ori la ministerul de război şi spre a obţine rezultatul petiţiuneî prin care s’a supus d-lui primministru memoriul pensionarilor, d. colonel Goandă, secretarul general, a binevoit a spune delegaţiunei că d. primministru sosind aleea Marţi în Capitală a luat cu d sa acasă memoriul spre a-l studia şi că îndată ce va fi studiat delegaţia va fi anunţată spre a veni să afle rezultatul. Simbătă se va cunoaşte programul detaliat al pelerinajului la mormintul lui G. A. Prosetti, care va avea loc la 2 iunie. D. Nicolae Fleva, ministru plenipotenţiar la Roma, este aşteptat să sosească în curînd în Capitală. Vineri 1 Iunie viitor, la ora 1 p. m. Academia romînă va ţine şedinţă publică in localul săli, Calea Victoriei 135. D. C. Erbiceanu va citi continuarea memoriului său despre : Două acte oficiale necunoscute de pe timpul împăratului bizantin Isac II Angel, privitoare la Rominia din Peninsula Balcanică, spre finea secolului XII. A se vedea în pagina IV-a Bursa efectelor, a cerealelor, cota apelor şi deplasările. Aseară a avut loc întrunirea obicinuită la clubul conservator din capitală. A vorbit de Take Ionescu, despre afacerea Coliaro şi despre politica naţională a românilor din Macedonia de la 1864 pină azi. Au luat parte mulţi membrii ai partidului conservator. Ediţia de dimineaţa INFORMATIUNT Am primit prin poştă ziarul „Wiener Tageblatt“ cu interviewul ce i -a acordat d. Carp. Darea de seamă telegrafică a corespondentului nostru asupra acestui interview pe care am putut-o publica încă Marţi seara la ediţia ce merge în Moldova, a fost atît de complectă, încît n’avem nimic de adăogat. Asupra primireî misiuneî romíne la Constantinopole, corespondentul ziarului Frankfurter Zeitung depeșează : Misiunea romina trimisă aci în vederea încheiereî tratatului comercial a fost primită da sultan. Acesta i-a spus : Am dat ordin ca să se grăbească încheierea tratatului. Sultanul a relevat excelentele relaţiuni politice dintre România şi Turcia şi ti ă alăugat că acestea se unesc cu relaţiunile comerciale“. Un ziar guvernamental ne dezminte ştirea că încasările de la ministerul de finanţe ar merge prost şi afirmă, că din contră, merg bine. Cu toate acestea avem informaţiunî pozitive că de pe alcool s’a încasat pînă acum cu mult mai puţin de cît prevederile budgetare şi de la timbre asemenea. In ce priveşte obiecţiunea care ni sa face că cum am aflat încasările de pe Maiu cînd nici ministrul nu le cunoaște, vom răspunde că atît noi cît și ziarele guvernamentale, am dat, zilele trecute, cîteva cifre asupra încasărilor pe primele 10 zile ale lunei curente. 2 SUMARUL «MODEI ILUSTRATE» de Simbătă 26 Maiu 1900 Cronica Modei, Gravuri, Dantelă filată,capcade, matineuri, rufărie, şorţuri, pălării şi toalete de vară , Mijloc practic pentru a lua măsură, Convorbire, Aforisme, Dumnezeu (poesie), Sfaturi, Ce trebue să ştie o femee, Jocuri, etc. Supliment gratuit: Tiparul unei Rochițe Odette pentru o fetiță. Cortegiul pelerinajului la mormintul lui G. A. Rosetti va porni Duminică la orele 3 d. a., din str. Clemenţei, din faţa casei unde s’a născut ilustrul bărbat al ţărei. De la consiliul de miniştri Consiliul de miniştri care s’a ţinut eri dimineaţă şi la care au participat primarul, primul ajutor şi şeapte consilieri, a avut ca efect, judecind după şedinţa consiliului comunal ţinută aseară, restabilirea ordinei la primărie prin întărirea actualei administraţiunî comunale şi punerea la... rezon a celor cari pescuiau in apă tulbure. E interesant credem să revenim cu amănunte asupra celor petrecute în consiliul de miniştrii. Au fost la consiliu d. N. Procopie- Dumitrescu, primarul, d. Safta, primul ajutor şi d-nii consilieri Costescu-Comăneanu, d-l Radovici, Assan, Bibicescu, Al. Constantinescu, Matak şi Al. Petrovici. Toţi miniştri au luat asemenea parte. D. *IV. Procopie-Dumitrescu luind cuvîntul a declarat că intîmpină cele mai mari dificultăţi la primărie din cauza intrigilor ce se ţes de unii şi a comploturilor ce le organizează alţii cu tacita aprobare a unora din poliţie. Fiind desgustat de această stare de lucruri neavind destulă putere, să lupte contra unor asemenea apucături, s-a hotărit să se retragă şi ţine la dispoziţia guvernului demisia sa. D-nii Dimitrie Sturdza şi P. S. Aurelian au luat atunci cuvintul şi au îndemnat pe d. Procopie-Dumitrescu să rămină la locul său şi să conteze pe tot concursul guvernului. Preşedintele consiliului a făcut apoi apel la consilierii prezenţi să dea tot concursul primarului şi să cruţe guvernul de asemenea dificultăţi, căci are destule de rezolvit. D.Al.Costantinescu a spus consiliului de miniştrii că cauza stărei de lucruri actuale de la primărie este atit lipsa de energie a primarului cit şi faptul că d. Procopie n’a ştiut cum să satisfacă diferite exigenţe ale partidului. D. Costantinescu a mai criticat procedarea d-lui Procopie Dumitrescu de a acuza în faţa judecătorului de instrucţie poliţia Capitalei indicind-o ca organizatoare a scandalului de la primărie, ceea ce nu trebuia s’o facă de primar. D. I. G. Bibicescu a apărat cu căldură pe primar şi a cerut ca intrigile să înceteze şi aceia cari au fost bănuiţi că tolerează sau încurajează aceste intrigi să dea imediat dovada că le dezaprobă. D. Assan a vorbit in sensul d-lui Bibicescu. P- dr. Radovici a redus lucrurile la o proporţie mai mică şi a arătat că’n Consiliul comunal s’au afirmat oarecari veleităţi cari au pasionat cîţiva consilieri, dar, acum marea majoritate a consilierilor e hotărita a da tot concursul actualei administraţiunî. D. Dim. Sturdza, luind din nou cuvintul, a reinoit declaraţiunea că guvernul va da tot concursul primarului Capitalei şi va reprima orice ostilităţi cari i se vor semnala. D. Procopie Dumitrescu fiind mulţumit de asigurările guvernului a părăsit consiliul declarind că va căuta să continue activitatea sa la primărie in bună armonie. * Intr’adevăr la şedinţa consiliului comunal de aseară o ordine perfectă a domnit atit în sala de şedinţă cit şi in localul primăriei, înainte de a se deschide şedinţa. Ciocanelli a fost in cabinetul primarului şi faţă de mai mulţi consilieri i-a declarat că nu e animat de un spirit de ostilitate contra primarului, că nu va face nici un obstacol administraţiei comunale şi că nu are nici o veritate. Dezbaterile din consiliu au fost liniştite şi nu s’a remarcat nici o notă discordantă. Asupra scandalului nu s’a mai discutat nimic. Pe cit aflăm consiliul comunal va procede peste cîte va zile la alegerea încă a unui ajutor de primar şi dacă d. Hagi-Tudorache nu va accepta nici de astă dată va fi ales d. căpitan Slăniceanu, şi tot”, d-nii consilieri, şedinţa deschide la orele 5 şi 45 minute. Presidează d. Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei. «Sunt prezenţi 24 domni consilieri comunali. D. secretar H. Eliescu dă citire sumarului şedinţei trecute care nu menţionează nimic de scandalurile petrecute, şi sumarul se aprobă. D. Procopie Dumitrescu face cunoscut că au fost numiţi membrii in comisiunea pentru a cerceta gestiunea d-luî Rocco, d-nii Matak, Bibicescu, şi Petrovici. D. Ciocanelli cere să se facă o mică rectificare în scopul de a se face anchetă și la guarda comunală. * D. I. Q. Saita, primul ajutor de primar, dă citire mai multor chestiuni trecute in ordinea de zi, intre cari linele cereri de credite mici, cari se aprobă. D. Bibicescu propune a se numi d. d-l Anşelescu, pentru a controla unele rețete ce se eliberează de către consultaţiunile gratuite de la serviciul medical al Capitalei şi a vedea dacă aceste reţete nu sunt reţete de lux, împodobite cum se face de obiceiu. Consiliul găseşte alegerea excelentă. D. d l Argeşeanu arată ce fel se fac azi la serviciul consultaţiunilor gratuite cele mai multe dintre reţete, cari prevăd medicamente dintre cele mai luxoase dar cari insă sunt tot atît de eficace ca şi medicamentele adeseori cu un preţ de nimic. D. d-l Angelescu mulţumeşte pentru alegerea făcută de consiliu in persoana sa, şi spune că va căuta să introducă măsuri eficace in scopul de a simplifica reţetele medicale comunale. * Consiliul în urma avizului d-luî Saita, autoriză administraţia comunală de a elibera toate restituirile de garanţii funcţionarilor eşiţî de la primărie, rămînind ca să se prezinte consiliului ratificarea unui tablou care va cuprinde garanțiile eliberate.* D. A theodor Niculescu vorbind de hestiunea apei, întreabă dacă d. Uie Radu va veni să dea explicaţiunî comisiunei însărcinată cu studierea acestei chestiuni. D. primar răspunde in mod afirmativ,— și in urmă se numeşte d. Costescu-Comăneanu, membru in această comisiune, în locul d-lui Dinu Brătianu. # D. Bibicescu cere ca corpul technic al primăriei să studieze dacă nu se poate aproba ca să se întrebuinţeze uleiu mineral dens fabricat in ţară la diferite antrepozite ale comunei. D. Safta spune că lucrul e foarte posibil, schimbindu-se condiţîunile de licitaţie. Pină acum se cerea la licitaţii ca uleiul să fie adus de la anumite fabrici din străinătate. D. Bibicescu mai spune că pe cind d-sa se afla ca director al societăţei Steaua Romînă, a propus direcţiei C. F. R. acelaşî lucru, şi in urma analizelor făcute, s’a decis ca uleiul mineral indigen să se admită.* Se ia în discuţiune cererea d lor N. Gheorghiu şi Stan Dorojan de a fi scutiţi cel d’intii de amenda de 457 lei, cel de-a! doilea de 500 lei la predarea finului şi paielor contractate, ca necesare cailor comunei. D. Ciocanelli cere scutirea de amenzi şi explică condiţîunile in cari se dau astfel de antreprize, şi cum se încarcă devizurile atunci cind se execută. Consiliul aprobă scutirea. * Se discută refuzul societăţei tramvaiului nou de a recunoaşte suma de 638 lei, cheltuită pentru transportul materialului necesar la pavarea stradelor între șinele tramvaiului. D. Ciocanelli zice ca să se impuie societatea la plata sumei,—și se aprobă raportul făcut in acest sens de d. Saita. * Consiliul admite a se da curs exproprierea imobilului d-lui căpitan Adameseu, din bulevardul Elisabeta, și a se trimite la juriul de exproprieri. Se amină cererea d-lui Andronescu de a se plăti dobinzile creditorilor săi, din cauză că primăria nu i-a achitat suma ce i-0 datorește pentru exproprierea unui imobil al d-sale. Pentru studiul chestiune! exproprierilor, ce se vor face d-lor Ioahid şi Lahovari, se numeşte o comisiune compusă din d-nii: Vanie, Costescu-Comăneanu, Petrovici, Slătineanu şi Băicoianu, deoarece această chestiune e de peste un milion lei. Consiliul aprobă prelungirea de termen pentru d. col. Coanda, ca să-şi alinieze casa sa din str. Fintinei. * Se discută chestiunea de a se lăsa linele biserici numai cu un dascăl şi cu un preot, pentru a se face economii. D. Th. Niculescu protestează in contra acestei măsuri Argeşeanu, membru in comisiunea bisericească, susţine raportul iar d. Safta spune că comisiunea are un fond prea restrins pentru a acorda subvenţiuni bisericilor,şi mai spune că pentru susţinerea acestei propuneri, va face intervenţiuni şi la ministerul cultelor şi la mitropolie. Acest raport se aproba. Consiliul aprobă un fond de 99.000 lei pentru reparaţiunile ce urmează a se face împrejurimilor bisericei Greţu-. Iesen, D. Costescu-Comăneanu cere a se face un regulament pentru întreţinerea împrejurimilor bisericelor. La orele 7 jum., şedinţa se ridică, anunţîndu-se cea viitoare pentru azi d. a. la orele 4 juni. Marin. se Şedinţa de ori a consiliului comunal Eri d. a. consiliul comunal al Capitalei a ţinut şedinţă. Lume atit de multă, ca şi in şedinţa trecută. După o mică consfătuire care a avut loc în cabinetul d-luî primar între d-sa Adevgro) Exportul cărneî în Anglia —Interview cu d-l medic veterinar Manta — Brăila, 29 Mai Chestiunea exportului cărneî in străinătate, interesind intr’un chip esenţial pe cultivatorii de vite din ţară în special şi întreg comerţul ţărei in genere, m’am decis să iau astăzi un interview d-lui Mantu, medicul veterinar al comunei şi director al abatorului din localitate, d-sa fiind cel mai în măsură de a-mi da detalii. D-sa s’a pus cu o deosebită amabilitate la dispoziţia mea şi iată declaraţiunile sale, pe cari vi le transmit identic : Am început: — Cum mai stau, de Manta, tratativele pentru exportul cărnei ? — Astăzi chiar, am scris companiei engleze în chestiune «The Marshall Ingers Lted», Londra, pentru a se grăbi să trimită in ţară pe reprezentanţii ei pentru a incheia convenfiunea, deoarece la 15 iunie după cum mî-a declarat d. ministru Missir cu ocazia inaugurăreî abatorului local, se vor deschide Camerele. E important ca pînă la această dată convenţiunea intre stat și companie să fie încheiată, pentru a putea să fie supusă aprobărei corpurilor legiuitoare. — Se va acorda companiei oarecari avantagii prin această convenţie? — Neapărat că da, i se va acorda avantagiile şi premiile de încurajare ce legile noastre acordă oricărei industrii in ţară. Singura condiţie pe care o pune compania este de a nu se permite de către stat altor societăţi sau companii înfiinţarea unei asemenea instalaţii pentru exportul cărnei in Anglia şi coloniile ei. — Această condiţie se referă şi la alte state? — Pentru exportul cărnei în celel’alte state de pe continente, natural că statul nostru este la drept de a acorda ori cinci şi oricărei persoane sau societăţi drepturi similare. Clausa pusă de companie privește exclusiv după cum v’am spus mai sus, pe Anglia și pe coloniile ei. — Această clăusă era absolut necesară ? — Natural că da , compania va plasa in clădirile ce va construi un capital de peste un milion și jumătate ; după necesitate și mai mult chiar căci compania dispune de un capital de peste 25 milioane de lei, în acţiuni, care se poate mări prin noi vărsăminte. E deci foarte natural ca sa fie asigurată întru citva de capitalul plasat prin existenţa unui debuşeu sigur pentru ea. — Sub ce formă se va exporta carnea ? — Atit proaspătă cit şi sub formă de conserve. Pentru prepararea acestor din urmă, se va construi de către compania 5 mari fabrici toate clădite in împrejurimile abatorului şi prevăzute cu instalaţiile cele mai moderne şi mai perfecte. — Pentru mijloacele de transportarea cărneî s’a stabilit ceva pină in prezent ? — Compania Marshall mi-a comunicat că a încheiat o convenţie cu o societate maritimă pentru stabilirea tarifului pentru exportul cărneî in vapoare frigorifere. — Vitei, se vor tăia de către companie in abatoriul comunei sau in fabricele ei ? — In abatorifi, iar taxele de tăere se vor plăti de către companie întocmai ca și de orice simplu particular, fără nici o reducere. Singurul avantagiu ce i se acordă este că primăria Brăilei se obligă de a construi un depozit sau hală frigoriferă pentru păstrarea cărnei pină la îmbarcarea ei in vapoare tot frigorifere. Această hală construită după cerințele cele mai hygienice va costa pe comună cam 120000 lei. In schimb, insă, această hală va fi închiriată companiei Marshall care va plăti comunei o chirie anuală de 14 sau 15 mii lei astfel ca ia 7 sau 8 ani să fie amortizată. — Aproximativ, cam cite vite se vor tăia pe an de către această companie. — Vite mari 15 mii; oi şi berbec? 60 mii; uimătorî 10 mii. — In definitiv, care este părerea dv. asupra acestei convenţiuni şi cari credeţi că vor fi beneficiile resultate de comună şi ţară prin încheierea ei ? — Părerea mea— care e de altminteri împărtășită de toată lumea—e din cele mai favorabile prin faptul că se creează un debușeu foarte important pentru exportarea vitelor noastre. In Anglia Se resimte o mare necesit tate de carne in cît cantitatea importată in Anglia pe fiecare pp este şi normă. ' Pină acum, recordul exportului carne! faţă de Anglia era ţinut de Statele-Unite şi de Argentina care exportau in special, carne conservată. Din cauza prea lungei distanţe de transport care făcea ca atit gustul cit şi preţul cărneî să nu fie tocmai plăcut englezilor, s’a căutat o ţară mai apropiată cu păşuni întinse şi cu o producţie supra-bogată de vite şi s’a găsit Rominia. După calculele făcute de mine Comuna singură va Incagra anual peste 50 mii lei taxe de la tăerea vitelor în abatorul comunal de către compania cu care suntem in tratative. Pentru ţară Insă, convenţia aceasta va fi de un folos incalculabil, prin faptul că valoarea cărnii exportate in Anglia va depăşi suma de 13 milioane Iei, bani cari toţi vor intra in ţară, dind astfel un mare avint culturei vitelor atit de părăsită in ultimul timp din causa eftinătăţei cu care măcelarii cumpărau vitele de la cultivatori, vite care adeseori erau vindute pe preţuri derisorii. Preţul păşunilor de asemenea se va scumpi prin faptul creşterei producţiunei vitelor. Am mulţumit d-lui medic veterinar Mantu pentru amabilitatea sa şi căruia trebue să o mărturisesc — ii revine tot meritul acestei frumoase iniţiative, şi m’am retras propunindu-mî de a da publicităţei acest interesant interview, care, sunt sigur, va deştepta tot interesul micilor şi marilor cultivatori de vite din ţară. Aligator. CEREALE Bucureşti, 30 Marti Situaţiunea agricolă in Germana continuă să fie critică; s’a pierdut orice speranţă acolo ca timpul călduros ai frumos de acuma să mai poată vindeca rănile semănăturilor de grine, cari au fost cauzate de gerurile primăverei. Peste 1.470.000 hectare grine de iarnă au fost întoarse,—aproape toată întinderea anuală a semănăturilor de grine a Ronomiei—fără ca noile semănături de vară să se presinte în o stare bună. Agrarii germani recunosc că dezastrul agricol este inevitabil, şi că nu vor fi în stare a acoperi cerinţele consumului în cercurile competinte se socoteşte deja că deficitul agricol al acestui an va fi de peste 287 milioane măre. In cercurile germane se agită ideea, ca in interesul populaţiei să se deschidă graniţele şi să se suspende tarifele vamale atit de mari pentru grinele streine. Se zvoneşte deja că se lucrează la un proiect prin care să se uşureze importul grinelor din Rusia. Dar pentru grinele din Romînia, vor interveni oare cein drept să facă ca să cadă zidul vamal de astăzi atit de mare? Momentul este oportun. ♦ Nimic nou in judeţele noastre, se continuă cu treieratul rapiţei ajutat de timpul favorabil, s’a vindut citeva sute de chile navetta cu lei 101 + 103 schela Olteniţa-Giurgiu. Barometrul la ora 8 seara se menţine urcat. _________________ Pr. MTMLa seară Ultime informaţii. Corpurile legiuitoare vor fi convocate cu siguranţă la 16 iunie. Azi dimineaţă d-nii miniştrii Stoicescu şi Sturdza au lucrat cu regele. Astăzi au loc alegerile col. III pentru consiliile generale de Baicau şi Gorj. Ni se scrie din Gratz (Austria) următoarele cu rugăciunea de a le publica in ziarul nostru : Serbarea desvelireî monumentului Gheorghe Candrea, s’a făcut Duminică 27 Maul a. c., și a avit un succes splendid. Parastasul a fost oficiat de părintele d-l Fasile Lucaciu ; cintările funebrele le-a executat corul universitarilor. Desvăţirea s’a făcut cu o frumoasă solemnitate, in faţa unui public imens, a coloniei române din Gretz şi il reprezentanţii studenţimeî romine de a universităţile din Austro-Ungaria. Au ţinut vorbiri entuziaste părintele Lucaciu, studentul d-rd Valeria Popescu (Gratz), Ioan Giurgiu (Cluj), Barbul (Viena) şi d-na Mathey. La serbare au participat şi reprezentanţi ai tinerime! italiene, săseşti, germane şi slave. Familia Candrea a reprezentată prin sora răposatuliu u.n.ţionalist. După serbarea desvălirii, s-a ţinut o şedinţă festivă cu un bogat program, in amintirea lui Candrea. Iar seria o masă comună la care s’au rostit mai multe toaste şi s’au citit o mulţime de telegrame, sosite din toate părţile locuite de români. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ Isprăvile 31 poliţiei secrete Roman criminal de THOMAS COBB — Nu dorinţa de a alia adevărul şi de a se face dreptate în această afacere preocupă pe vărul d-tale. El nu caută de cît să dovedească moartea tatălui d-tale. De asemenea nu trebue să uităm că această dovadă nu s’ar fi putut face fără ideia d-lui Derwent de a îngropa cadavrul Annei Thursday în murmintul mamei d-tale. Dar acum trebue să mă grăbesc dacă vrea să ajung noaptea la Londra. Inspectorul se sculă și își luă pălăria de pe masă. Te las sănătoasă, d-șeară ! Bună seara, d-le doctor! Sper că peste puţine zile să pot aduce lămuriri mai sigure. CAP. 20 Descoperirea lui Josef Bodger Niminea nu’şî petrece viaţa pe acest pămînt anume pentru a putea ispăşi un fapt obscur din trecutul său depărtat. Aceasta nu era nici cazul lui Iosef Bodger, care’şi făcea mustrările cele mai aspre, cînd, după sfîrşitul dezbaterilor, se întoarcea la „Priveliştea pădurei“. Dacă ar fi avut curajul ar fi spus verde inspectorului Holt ceea ce a văzut ! Cine ştie ! Poate pentru mărturisirile sale ar fi căpătat cei o mie de pfunzi. Dar, vai ! nu avea curajul.— era fricos ! Numai el poseda cheia misterului. Nimeni afară de el nu știa c’i în noaptea sinistră o persoană necunoscută urmărea pe cel ucis. Totuși îi erau mîinele legate; el nu avea puterea morală de a face destăinuirea.. Deocamdată Iosef urmărea cele ce se petreceau în vecinătate. In „Priveliştea pădurei" viaţa îşi urma cursul ei obicinuit.1. Iosef amîna să joace ultima cartă. Ştia că are ceva preţios în mină, dar nu ştia cum să joace faţă de Owen Fairford care avea, desigur, o parte însemnată în acest joc. El aştepta ceva, o întîmplare de care nu-şi dedea seama, un eveniment neaşteptat care să pui capăt criticei situaţiuni. Căci dacă nimic nu te sileşte să procedezi repede şi cu toată forţa în contra inamicului, este mai practic să’l urmăreşti şi să’l învingi încet, cu sînge rece şi raţionînd fiecare pas. Deci Rodger nu lăsa să treacă nici o ocaziune pentru a se apropia cît mai mult de descoperirea misterului. Ieşirile prin sat în timpul nopţeî încetară şi Iosef se hotărî să urmărească mai mult cele ce se petrec în interiorul casei. Vineri şi Simbătă seara, după cît ştia el, n'a părăsit nimeni casa. Duminică seara, după orele 9, cind Sara se duse la biserică, d-na Cawdrey se cufundă în citirea unui roman. Iosef şedea alene lîngă dinsa şi privea mereu pe gazdă. Deodată se auzi zgomotul unei uşi deschisă cu putere. D-na Cawdrey închise cartea şi se uită în spre uşă. In același moment se auzi vocea lui Owen Fairford : —• D-nă Cawdrey, d-nă Cawdrey, vino iute sus! Chemarea aceasta răsună așa de trist și vocea părea atît de sfîșietoare, că d-na Cawdrey, eși repede afară. Iosef o urmă fără se fie văzut și veni destul de la vreme în sală spre a vedea un colț al rochiei negre pe care o purta d-na Cawdrey, dispărînd pe după rampa scărei. De-abia se închise ușa de sus, și Josef Rodger urcă încet scările, se așeză la locul său de supraveghere și ciuli urechile spre a prinde orice zgomot de sus. Imediat el distinse două Owen Fanford. El auzi pe gazdă vorbind cu un glas rugător, dar nu putu prinde nici un cuvînt. De-abia cinh! Bedger auzi niște pași; prin coridor, el cobori și întîlni pe Sarah care în mai se i:itarsese de la biserică. — A ţinut cam mult slujba bisericească de seară, zise el rece trecînd pe dinaintea ei. Ceasornicul batea zece cînd ușa de sus se deschise din nou. Josef ere rămase în sala de la intrare, văzu pe Owen coborînd scările, fața ei era palidă și desfigurată. El se închise în sufragerie, unde Rodger îl auzi plimbîndu-se disperat în colo și încoace mai mult de un sfert de oră. După trecerea acestui timp Oiven apăru din nou şi se sui iar în etajul misterios de sus. Din nou Rodger auzi glasul d-nei Cawdrey. De astă dată ea nu se ruga, ci mustra, cel puţin aşa înţelese neobositul spion, care nici de data asta nu putea distinge cuvintele. Pe la 10 şi jumătate Owen se cobori iar, deschise uşa şi dispăru în noaptea neagră. Nu trecu nici un minut și Rodger eși după dînsul pe poartă. Cerul era acoperit de nori, mai era un ceas pină la miezul nopţeî, dar cu toate astea cea mai mare linişte era în sat. Owen no rg.'a repede pe mijlocul «tri mu lui, iosef sknțfc ’«kna bătîndu-1 cu putere — se afla el oare pe unna celei mai teribile descoperiri ? Să se fi petrecut oare ceva extraordinar pentru ca Owen să fie silit să facă cu atîta uşurinţă şi la o oră neobicînuită drumul pe care nu-l facea decît cu mari precauţiuni şi după miezul nopţeî ? Sîngele rece al lui Rodger se cam încălzi. . El arăta atît de emoţionat încît uită să păstreze distanţa necesară între Owen și dînsul. Numai mulțumită enervărei în care se afla, Owen n’a auzit paşii lui Iosef care îl urma de aproape. Fairford aruncă o privire asupra curţei bisericei, păru că stă la îndoială asupra drumului pe care să-l apuce, apoi deschise poarta, tăie de-a curmezișul curtea și nu se opri decît la poarta gradinei d-rului Viret. Spre cea mai mare uimire a lui Iosef, el intră înăuntru și merse repede pînă la casa d-rului. Desigur nouî evenimente se prepară ! De cînd urmărea Iosef pe rătăcitorul nocturn, n’a putut nici o dată să se apropie de această casă. Astăzi nu mai încape nici o îndoială asupra locului spre care se îndrepta Owen în plimbările sale din nopţile trecute, dar totuşi Iosef Rodger nu’și putea explica scopul gestor plimbări. Aci stătu el, la cîţiva stînjeni de poarta grădinei şi pîndi cu inima palipitîndă. Fiecare din eroi avea o poziţie critică. Iosef fu apucat de groază la vederea unor cîini mari. Aceste animale vor începe să latre şi să muşce, ceea ce nu-i convenea de fel lui Rodger. De cîte ori a urmărit el pe Tigru însoţindu-şi stăpînul şi mergînd în urma lui cu limba roşie scoasă afară printre colţii ascuţiţi! Deşi Rodger ardea de dorinţa de a afla scopul vizitei nocturne a lui Owen, el nu îndrăznea totuşi să înainteze mai departe şi rămase la poartă spre a aştepta accolo reîntoarcerea lui Fairford. In acea seară, imediat după ce ceasornicul sună 10, Florence zise doctorului Viret bună seara și se retrase în camera ei. (Va urma) A