Adevěrul, iunie 1901 (Anul 14, nr. 4252-4281)

1901-06-01 / nr. 4252

Vineri 1 iunie 1901 membri, era gata să facă această unire, dar lucrul a rămas baltă din cauza vi­tri­nelor ugroniştilor. De lupta se pregă­teşte de astă dată, pentru prima oară, şi partidul socialist. Conform cu deriziu­nea ultimului său congres acest partid va­ pune candidaţi în toate circumscrip­ţiile şi mai ales în Budapesta, dar şan­sele sunt foarte mici. Câţi­va romini can­didează cu protecţia guvernului, al că­ruia succes este ca in­tot­ d’a­una asi­gurat. ecolonicEi Prime de zahăr Absurditatea acordărei de prime asu­pra zahărului, care face ca locuitorii ţa­rei de producţiune să plătească zahărul mai scump pentru ca locuitorii unor ţări îndepărtate să-l consume pe un preţ mic,­devine şi în Franţa tot mai evi­dentă. Raportul oficial asupra încasărilor din impozite pe luna Maiu, arată că în primele cinci luni ale anului curent în­casările din impozitul asupra zahărului au fost cu 15 milioane sub prevederile budgetare. Cauzele acestei scăderi tre­bue căutate în parte in faptul că impo­zitul asupra zahărului e tot mai mult înghiţit de primele asupra zahărului exportat. E de prevăzut că vor trebui să se ia măsuri pentru ca să se reme­dieze această anormalitate. Scumpirea banilor La fie­care sfirşit de semestru bani* se scumpesc pe piaţa Berlinului. Pre­vestitorii acestei scumpiri s’au şi mani­festat căci scontul privat s’a urcat la trei şi trei optimi la sută. In aceste condiţiunî este exclusă o reducere scontului Băncei Imperiale, despre care se vorbea mult în ultimul timp in cer­curile financiare. Rafineria de petrol Societatea pentru rafinarea uleiurilor minerale, fondată la Fiume de către Kreditanstalt împreună cu Banca un­gară de credit, va plăti in anul acesta (1900-901) o dividentă de 25 Coroane, față cu 40 coroane cit a plătit in anul trecut. explicaţiunea credinţelor poporului, de George Jocu, şeful serviciului veterinar din ministerul de interne. Un vot. în 8 de 70 de pag. Buc. Tip. Speranţa. IMPRESIUNI şi PALAVRE Doui prieteni In fie­care zi ii vedeam trecind pe sub balconul meu. Din strada care uneşte strada Teatrului cu strada Sărindar, îl zariam înai­tind incetinel. Susţinut de cîrje unul din ei înaintează cu greutate, piciorul îi e rupt sau paralizat, nu ştiu, dar se indoie în chip ciudat, se îndoae ca şi cînd ar fi de cauciuc, se îndoae de la genunchi înainte şi mai jos de genunchi face o nouă îndoitură. Iţi face milă şi rău să t î vezi mergînd sprijinit de cîrjă, cu un aer de durere pe faţă. In fie­care zi el se arăta înaintea ochilor mei şi nu era singur ci cu un prieten, un fost ofiţer superior în armată, bătrîn, dar încă verde, mergînd cu voinicie, ca şi cînd nici n’ar apăsa asupra a i şase­zeci de ani. Şchiopul pare mult mai tînâr de cit tovarăşul lat de drum. Dar cit pare de deprimat, de sătul de viaţă, sfărămătură a existenţei fără de noimă şi fără putere de rezis­tenţă ! Şi într’o zi am zărit înaintînd singur singurel pe unul din cei doui tovarăşi. Am cercetat şi mi s’a spus că cel-l’alt a mu­rit. Să nu credeţi însă că a scăpat de viaţă cel bolnav, cel ticălos, cel care’şî uir­a existenţa în chip aşa de mizerabil. Nu. A murit din potrivă cel voinic, cel cu aerul militar şi războinic, cel sănătos, care părea că desfidea moartea şi b.itrî­­neţea. L'au­ găsit într'o dimineaţă mort, sufocat de astmă, mort fără să-şi dea seamă, în somn. Cel­l’alt e încă în viaţă şi în fie­care zi acum îl văd înain­­tînd singur şi cu greutate, tărîndu-şi fiin­ţa’i bolnavă şi îndurerată. O destăinuire ce mi -'a făcut, mi’l a­­rată pe lîngă aceasta nenorocit, dator vîn­­dut, cu casa scoasă în vînzare, expus mîini poimînî să fie aruncat pe stradă, pe cînd amicul care murise atît de bine şi de frumos, era pensionar, n’avea copii, n’avea familie, n’avea nici o grijă de­cît aceea de a ucide vremea. Nu cunosc pe nenorocitul schilod, de tibia cunoşteam pe fostul ofiţer, dar m'a frapat prietenia lor, acelaşi drum străbă­tut regulat de amindoi şi acum mă lasă trist apariţiunea în colţul stradei a schi­lodului care înaintează rezemat pe cirjă cu piciorul îndoit înainte ca de cauciuc, cu corpul slăbit şi deşirat, cu faţa îngăl­benită de boală şi de suferinţe. Chiţibuş. CÂRTI ŞTREVISTE Revista Economia Naţională, anul XXIV. N. 5. Meiu 1901 are următorul conţinut: C. G. Petrom : Asupra impozitului căi­lor de comunicaţie. N. Filip: Studiu critic asupra hergheliei naţionale şi a depozi­tului de armăsari de la Slobozia. P. Ră­­dulescu: Cicoarea ca plantă industrială. V. Augustin : Chestiunea islazurilor (ima­­şurilor) faţă cu agricultura in general şi cu creşterea vitelor în special. Banca na­ţională : Emisiunea a 8.000 acţiuni a 500 lei. Banca naţională : Adunarea generală extraordinară. Poveţe populare pentru cunoaşterea boalelor molipsitoare la animale, cu "lÎRrfsi HrriBHAll* Condamnat pentru bătaie Urîtul obiceiu de a bate pe subal­terni sau servitori, a fost în­tot­d­a­­una combătut de oamenii corecți. In ar­mată chiar, unde bătaia era un ce in­dispensabil (?), a fost infrinată in ul­tima vreme. Cu toate acestea după cum am văzut eri la secția III a tribunalului de Ilfov, se mai găsesc încă stăpînî cari să bată servitorii, şi încă un aşa mod, că o lună de zile fiinţa bătută a fost incapabilă pentru ori­ce muncă. Dar să expun cazul: D. Andrei Rogalsky, avînd în ser­viciul său pe Sara Şipoş, o fetiţă de 11 ani, a bătut-o atit de rău­ în cit lună de zile n’a putut mişca. Tribunalul de Ilfov secţia III, unde s’a înfăţişat crn acest proces, a condam­nat pe Bogalsky la 15 zile închisoare corecţională şi la 60 de lei despăgubiri civile. Omorît de o slrmă electrică Carol Naghy a fost ucis acum cît­va, timp, de o sîrmă electrică a tramva­­yului, care căzînd din intimplare a a­­tins pe Naghy. Tatăl nenorocitului a intentat acţiune in contra societăţei tramvayului electric, cerînd despăgubiri suma de 30.000 de Lei. Acest proces care a mai fost aminat de cite­va ori, s’a aminat şi ori de către secţia I a tribunalului de Ilfov. Gelozia turcului Ovanes Ovsepian, ca ori­ce turc care se respectă, are o nevastă pe care o iu­­beşte mai presus ca ori­ce în lume. In consecinţă, ori­ce insultă adusă acestei fiinţe, aprinde mninta turcului nostru. Acest lucru nu l’a ştiut se vede Aga­­pi­ian, căci intr’un cerc de prieteni in­sultă pe Fatima lui Ktr Ovanes. Cum a aflat Ovanes de acest lu­cru, imediat a conceput gindul răzbu­­nărei şi într’adevăr trei seri în urmă, intilneşte pe Agapirian în calea Moşi­lor şi ci­ ai clipir­ii, şi tae obrazul sting cu un cuţit. Dat în judecată pentru aceasta proce­sul lui Ovanes s’a judecat ori de secţia II a tribunalului Ilfov. Cum inculpatul şi martorul nu ştiau romineşte s’a recurs la serviciul unui interpret. Era deci foarte nostim să vezi cum magistraţii şi publicul din sală se uitau la turcii noştrii, la a căror gură par’că se băteau calicii. Lipsind o parte din martori s’a am­i­­nat continuarea procesului. Declarare In stare de faliment La secţia comercială a tribunalului de Ilfov s’au făcut ori următoarele de­clarări în stare de faliment : S. Kermen cu I. Bucuman, Oscar R­eindler cu Sava Lucescu. Am dat această ştire fără absolut­­ altă tendinţă de­cît de-a arăta sta­rea tezaurului şi ştiam că tezaurul a făcut faţă, la timp, la plata cupoa­nelor. D. Dimitrie Sturdza a chemat eri pe d. Ciocanelli căruia i-a reproşat în termeni foarte violenţi atitudinea sa în scandaloasa şedinţă a consiliu­lui comunal. D. Sturdza a spus d-lui Ciocanelli că dacă nu va înceta cu organiză­rile de bande pentru a-şi impune voinţa, il va exclude din rîndurile partidului liberal. Astăzi are loc inspecţia regală a trupelor din garnizoana Bucureşti. Regele va primi defilarea pe pla­toul Cotroceni, unde va prezida şi mai multe manevre. Cu începere de mîine 2 iunie mi­nisterele nu vor lucra de­cît înain­tea prînzului. Pe ziua de astăzi se va face o mică mişcare în corpul magistraturei. D. Aurelian a chemat ori la ora 3 la ministerul de interne mai mulţi consilieri comunali cari fac opoziţie d-lui Procopie Dumitrescu şi le-a pus în vedere să înceteze cu siste­mul scandalurilor cari nu fac de­cît să arunce discreditul asupra parti­dului liberal. D. Aurelian a făcut aceasta în urma îndemnului d-lui Dimitrie Sturdza. D. Procopie Dumitrescu a cerut d-lor Aurelian şi D. Sturdza destituirea mai multor funcţionari de la poliţie. Se vorbeşte despre destituirea inspec­torului de poliţie Ştefănescu Pelissier şi a unui altuia. Putem spune cu siguranţă că d. Pro­copie Dumitrescu a spus net d-luî Au­relian că nu garantează liniştita func­ţionare a consiliului comunal cită vreme d. Ştefănescu-Pelissier în special va fi inspector de poliţie. A apărut No. 1 din «Adevărul la sale» cu următorul cuprins : Fraţi săteni, de Const. Miile , Foame­tea in Basarabia, de I. Teodorescu­, Casa Rurală, Celor ce au luat parte in răz­boiţi, Lipsa de islaz, însemnătatea consi­liilor comunale, Ştiri din judeţe, Nu fa­ceţi revoluţie de Un feceor de ţăran­, Păşunatul in pădurile statului, interview cu inspectorul silvic d. Popovici, Popia, cuprinzînd răspunsurile toate la petiţiile ţăranilor din Teleorman, onoave de Du­mitru Stăncescu şi Mingăere, poezie de I. Păun. Abonament 3 Iei pe an. D. procuror Mumuhnu n’a terminat încă rechizitoriul in afacerea crimei din­ str. Icoanei. D-sa lucrează la acest re­chizitoriu pe care se crede că’l va de­pune pină Simbătă, cinci d. judecător de instrucţie Stelian Popescu va da şi ordonanţa definit­vă. Simbătă 2 Iunie d. Benedetto de Luca va ţine la Ateneu conferinţa a­­nunţată despre «Ideea şi simbo­ul h­omoi printre secole». Delegaţiunea congresului pensionari­lor prezentindu-se ori la ministerul de război şi spre a obţine rezultatul petiţiu­­neî prin care s’a supus d-lui prim­­ministru memoriul pensionarilor, d. co­lonel Goandă, secretarul general, a bine­voit a spune delegaţiunei că d. prim­­ministru sosind aleea Marţi în Capitală a luat cu d sa acasă memoriul spre a-l studia şi că îndată ce va fi studiat de­legaţia va fi anunţată spre a veni să afle rezultatul. Simbătă se va cunoaşte programul detaliat al pelerinajului la mormintul lui G. A. Prosetti, care va avea loc la 2 iunie. D. Nicolae Fleva, ministru pleni­potenţiar la Roma, este aşteptat să sosească în curînd în Capitală. Vineri 1 Iunie viitor, la ora 1 p. m. Academia romînă va ţine şedinţă pu­blică in localul săli, Calea Victoriei 135. D. C. Erbiceanu va citi continuarea memoriului său despre : Două acte ofi­ciale necunoscute de pe timpul împăratu­lui bizantin Isac II Angel, privitoare la Rominia din Peninsula Balcanică, spre finea secolului XII. A se vedea în pagina IV-a Bursa efectelor, a cerealelor, cota apelor şi deplasările. Aseară a avut loc întrunirea o­­bicinuită la clubul conservator din capitală. A vorbit de Take Ionescu, despre afacerea Coliaro şi despre politica naţională a românilor din Macedonia de la 1864 pină azi. Au­ luat parte mulţi membrii ai partidului conser­vator. Ediţia de dimineaţa INFORMATIUNT Am primit prin poştă zia­rul „Wiener Tageblatt“ cu in­­terviewul ce i -a acordat d. Carp. Darea de seamă tele­grafică a corespondentului no­stru asupra acestui inter­view pe care am putut-o publica încă Marţi seara la ediţia ce merge în Moldova, a fost atît de complectă, în­cît n’avem nimic de adăogat. Asupra primireî misiuneî romíne la Constantinopole, corespondentul ziarului Frankfurter Zeitung depe­­șează : Misiunea romina trimisă aci în ve­derea încheiereî tratatului comercial a fost primită da sultan. Acesta i-a spus : Am dat ordin ca să se gră­bească încheierea tratatului. Sultanul a relevat excelentele relaţiuni politice dintre România şi Turcia şi ti ă alău­­gat că acestea se unesc cu relaţiunile comerciale“. Un ziar guvernamental ne dez­minte ştirea că încasările de la mi­nisterul de finanţe ar merge prost şi afirmă, că din contră, merg bine. Cu toate acestea avem informa­­ţiunî pozitive că de pe alcool s’a în­casat pînă acum cu mult mai puţin de cît prevederile budgetare şi de la timbre asemenea. In ce priveşte obiecţiunea care ni sa face că cum am aflat încasările de pe Maiu cînd nici ministrul nu le cunoaște, vom răspunde că atît noi cît și ziarele guvernamentale, am dat, zilele trecute, cîte­va cifre asupra în­casărilor pe primele 10 zile ale lu­­nei curente. 2 SUMARUL «MODEI ILUSTRATE» de Simbătă 26 Maiu 1900 Cronica Modei, Gravuri, Dantelă filată,capca­­de, matineuri, rufărie, şorţuri, pă­lării şi toalete de vară , Mijloc practic pentru a lua măsură, Con­vorbire, Aforisme, Dumnezeu (poe­­sie), Sfaturi, Ce trebue să ştie o femee, Jocuri, etc. Supliment gratuit: Tiparul unei Rochițe Odette pentru o fetiță. Cortegiul pelerinajului la mormintul lui G. A. Rosetti va porni Duminică la orele 3 d. a., din str. Clemenţei, din faţa casei unde s’a născut ilustrul băr­bat al ţărei. De la consiliul de miniştri Consiliul de miniştri care s’a ţinut eri dimineaţă şi la care au participat primarul, primul ajutor şi şeapte con­silieri, a avut ca efect, judecind după şedinţa consiliului comunal ţinută a­­seară, restabilirea ordinei la primărie prin întărirea actualei administraţiunî comunale şi punerea la... rezon a celor cari pescuiau in apă tulbure. E interesant credem să revenim cu amănunte asupra celor petrecute în consiliul de miniştrii. Au­ fost la consiliu d. N. Procopie- Dumitrescu, primarul, d. Safta, primul ajutor şi d-nii consilieri Costescu-Co­­m­ăneanu, d-l Radovici, Assan, Bibi­­cescu, Al. Constantinescu, Matak şi Al. Petrovici. Toţi miniştri au luat asemenea parte. D. *IV. Procopie-Dumitrescu luind cuvîntul a declarat că intîmpină cele mai mari dificultăţi la primărie din cauza intrigilor ce se ţes de unii şi a comploturilor ce le organizează alţii cu tacita aprobare a unora din poliţie. Fiind desgustat de această stare de lucruri neavind destulă putere, să lupte contra unor asemenea apucături, s-a h­otărit să se retragă şi ţine la dispoziţia gu­vernului demisia sa. D-nii Dimitrie Sturdza şi P. S. Aure­lian au luat atunci cuvintul şi au în­demnat pe d. Procopie-Dumitrescu să rămină la locul său şi să conteze pe tot concursul guvernului. Preşedintele consiliului a făcut apoi apel la consilierii prezenţi să dea tot concursul primarului şi să cruţe guver­nul de asemenea dificultăţi, căci are destule de rezolvit. D.Al.Costantinescu a spus consiliului de miniştrii că cauza stărei de lucruri actuale de la primărie este atit lipsa de energie a primarului cit şi faptul că d. Procopie n’a ştiut cum să sa­tisfacă diferite exigenţe ale partidului. D. Costantinescu a mai criticat proceda­rea d-lui Procopie­ Dumitrescu de­ a acu­za în faţa judecătorului de instrucţie poli­ţia Capitalei indicind-o ca organizatoare a scandalului de la primărie,­­ ceea­ ce nu trebuia s’o facă de primar. D. I. G. Bibicescu a apărat cu căl­dură pe primar şi a cerut ca intrigile să înceteze şi aceia cari au fost bănuiţi că tolerează sau încurajează aceste in­trigi să dea imediat dovada că le dez­aprobă. D. Assan a vorbit in sensul d-lui Bibicescu. P- dr. Radovici a redus lucrurile la o proporţie mai mică şi a arătat că’n Consiliul comunal s’au afirmat oare­­cari veleităţi cari au­ pasionat cîţi­va consilieri, dar, acum marea majoritate a consilierilor e hotărita a da tot concur­sul actualei administraţiunî. D. Dim. Sturdza, luind din nou­ cu­­vintul, a reinoit declaraţiunea că gu­vernul va da tot concursul primarului Capitalei şi va reprima ori­ce ostilităţi cari i se vor semnala. D. Procopie Dumitrescu fiind mulţu­mit de asigurările guvernului a părăsit consiliul declarind că va căuta să con­tinue activitatea sa la primărie in bună armonie. * Intr’adevăr la şedinţa consiliului co­munal de aseară o ordine perfectă a dom­nit atit în sala de şedinţă cit şi in lo­calul primăriei, înainte de a se deschide şedinţa­­. Ciocanelli a fost in cabinetul primaru­lui şi faţă de mai mulţi consilieri i-a declarat că nu e animat de un spirit de ostilitate contra primarului, că nu va face nici un obstacol administraţiei comunale şi că nu are nici o ve­ritate. Dezbaterile din consiliu au fost liniş­tite şi nu s’a remarcat nici o notă dis­cordantă. Asupra scandalului nu s’a mai discu­tat nimic. Pe cit aflăm consiliul comunal va procede peste cîte­ va zile la alegerea încă a unui ajutor de primar şi dacă d. Hagi-Tudorache nu va accepta nici de astă dată va fi ales d. căpitan Slăni­­ceanu, şi tot”, d-nii consilieri,­­ şedinţa deschide la orele 5 şi 45 minute. Presidează d. Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei. «Sunt prezenţi 24 domni consilieri comunali. D. secretar H. Eliescu dă citire su­marului şedinţei trecute care nu men­ţionează nimic de scandalurile petrecu­te, şi sumarul se aprobă. D. Procopie Dumitrescu face cu­noscut că au fost numiţi membrii in com­isiunea pentru a cerceta gestiunea d-luî Rocco, d-nii Matak, Bibicescu, şi Petrovici­. D. Ciocanelli cere să se facă o mică rectificare în scopul de a se face an­chetă și la guarda comunală. * D. I. Q. Saita, primul ajutor de pri­mar, dă citire mai multor chestiuni trecute in ordinea de zi, intre cari li­nele cereri de credite mici, cari se a­­probă. D. Bibicescu propune a se numi d. d-l Anşelescu, pentru a controla une­le rețete ce se eliberează de către consultaţiunile gratuite de la servi­ciul medical al C­apitalei şi a vedea dacă aceste reţete nu sunt reţete de lux, împodobite cum se face de obiceiu. Consiliul găseşte alegerea excelentă. D. d­ l Argeşeanu arată ce fel se fac azi la serviciul consultaţiunilor gra­tuite cele mai multe dintre reţete, cari prevăd medicamente dintre cele mai luxoase dar cari insă sunt tot atît de efi­cace ca şi medicamentele adese­ori cu un preţ de nimic. D. d-l Angelescu mulţumeşte pen­tru alegerea făcută de consiliu in per­soana sa, şi spune că va căuta să in­troducă măsuri eficace in scopul de a simplifica reţetele medicale comunale. * Consiliul în urma avizului d-luî Sai­ta, autoriză administraţia comunală de a elibera toate restituirile de garanţii funcţionarilor eşiţî de la primărie, ră­­mînind ca să se prezinte consiliului ra­tificarea unui tablou care va cuprinde garanțiile eliberate.* D. A theodor Niculescu vorbind de hestiunea apei, întreabă dacă d. Uie Radu va veni să dea explicaţiunî comi­­siunei însărcinată cu studierea acestei chestiuni. D. primar răspunde in mod afirma­tiv,— și in urmă se numeşte d. Co­­stescu-Comăneanu, membru in această comisiune, în locul d-lui Dinu Brătianu. # D. Bibicescu cere ca corpul technic al primăriei să studieze dacă nu se poa­te aproba ca să se întrebuinţeze uleiu mineral dens fabricat in ţară la diferite antrepozite ale comunei. D. Safta spune că lucrul e foarte posibil, schimbindu-se condiţîunile de licitaţie. Pină acum se cerea la licitaţii ca uleiul să fie adus de la anumite fabrici din străinătate. D. Bibicescu mai spune că pe cind d-sa se afla ca director al societăţei Steaua Romînă, a propus direcţiei C. F. R. a­­celaşî lucru, şi in­ urma analizelor fă­cute, s’a decis ca uleiul mineral indigen să se admită.* Se ia în discuţiune cererea d lor N. Gheorghiu şi Stan Dorojan de a fi scutiţi cel d’intii de amenda de 457 lei, cel de-a! doilea de 500 lei la predarea finului şi paielor contractate, ca nece­sare cailor comunei. D. Ciocanelli cere scutirea de amenzi şi explică condiţîunile in cari se dau ast­fel de antreprize, şi cum se în­carcă devizurile atunci cind se execută. Consiliul aprobă scutirea. * Se discută refuzul societăţei tramva­­iului nou­ de a recunoaşte suma de 638 lei, cheltuită pentru transportul mate­rialului necesar la pavarea stradelor în­tre șinele tramvaiului. D. Ciocanelli zice ca să se impuie so­cietatea la plata sumei,—și se aprobă raportul făcut in acest sens de d. Saita. * Consiliul admite a se da curs expro­prierea imobilului d-lui căpitan Ada­­­meseu, din bulevardul Elisabeta, și a se trimite la juriul de exproprieri. Se amină cererea d-lui Andronescu de a se plăti dobinzile creditorilor săi, din cauză că primăria nu i-a achitat suma ce i-0 datorește pentru exproprie­rea unui imobil al d-sale. Pentru studiul chestiune! exproprie­rilor, ce se vor face d-lor Ioahid şi La­­hovari, se numeşte o comisiune compusă din d-nii: Vanie, Costescu-Comăneanu, Petrovici, Slătineanu şi Băicoianu, de­oare­ce această chestiune e de peste un milion lei. Consiliul aprobă prelungirea de ter­men pentru d. col. Coanda, ca să-şi a­linieze casa sa din str. Fintinei. * Se discută chestiunea de a se lăsa li­nele biserici numai cu un dascăl şi cu un preot, pentru a se face economii. D. Th. Niculescu protestează in contra acestei măsur­i Argeşeanu, membru in comisiunea bisericească, susţine ra­portul iar d. Safta spune că comisiunea are un fond prea restrins pentru a a­­corda subvenţiuni bisericilor,şi mai spune că pentru susţinerea acestei propuneri, va face intervenţiuni şi la ministerul cultelor şi la mitropolie. Acest raport se aproba. Consiliul aprobă un fond de 99.000 lei pentru reparaţiunile ce urmează a se face împrejurimilor bisericei Greţu-. Iesen, D. Costescu-Comăneanu cere a se face un regulament pentru întreţinerea împrejurimilor bisericelor. La orele 7 jum., şedinţa se ridică, a­­nunţîndu-se cea viitoare pentru azi d. a. la orele 4 juni. Marin. se Şedinţa de ori a consiliului comunal Eri d. a. consiliul comunal al Capita­lei a ţinut şedinţă. Lume atit de multă, ca şi in şedinţa trecută. După o mică consfătuire care a avut loc în cabinetul d-luî primar între d-sa Ad­evgro) Exportul cărneî în Anglia —Interview cu d-l medic veterinar Manta — Brăila, 29 Mai Chestiunea exportului cărneî in stră­inătate, interesind intr’un chip esenţial pe cultivatorii de vite din ţară în spe­cial şi întreg comerţul ţărei in genere, m’am decis să iau astăzi un interview d-lui Mantu­, medicul veterinar al co­munei şi director al abatorului din lo­calitate, d-sa fiind cel mai în măsură de a-mi da detalii. D-sa s’a pus cu o deosebită amabili­tate la dispoziţia mea şi iată declara­­ţiunile sale, pe cari vi le transmit iden­tic : Am început: — Cum mai stau, d­­e Manta, trata­tivele pentru exportul cărnei ? — Astăzi chiar, am scris companiei engleze în chestiune «The Marshall In­­gers L­ted», Londra, pentru a se grăbi să trimită in ţară pe reprezentanţii ei pentru a incheia convenfiunea, de­oare­ce la 15 iunie după cum mî-a declarat d. ministru Missir cu ocazia inaugură­­reî abatorului local, se vor deschide Ca­merele. E important ca pînă la această dată convenţiunea intre stat și compa­nie să fie încheiată, pentru a putea să fie supusă aprobărei corpurilor legiui­toare. — Se va acorda companiei oare­cari avantagii prin această convenţie? — Neapărat că da, i se va acorda a­­vantagiile şi premiile de încurajare ce legile noastre acordă ori­cărei industrii in ţară. Singura condiţie pe care o pune com­pania este de a nu se permite de către stat altor societăţi sau compa­nii înfiinţarea unei asemenea insta­laţii pentru exportul cărnei in An­glia şi coloniile ei. — Această condiţie se referă şi la alte state? — Pentru exportul cărnei în cele­­l’alte state de pe continente, natural că statul nostru este la drept de a acorda ori cinci şi ori­cărei persoane sau socie­tăţi drepturi similare. Clausa pusă de companie privește ex­clusiv după cum v’am spus mai sus, pe Anglia și pe coloniile ei. — Această clăusă era absolut nece­sară ? — Natural că da , compania va plasa in clădirile ce va construi un capital de peste un milion și jumătate ; după necesitate și mai mult chiar căci com­pania dispune de un capital de peste 25 milioane de lei, în acţiuni, care se poate mări prin noi vărsăminte. E deci foarte natural ca sa fie asi­gurată­­ întru cit­va de capitalul plasat prin existenţa unui debuşeu sigur pentru ea. — Sub ce formă se va exporta carnea ? — Atit proaspătă cit şi sub formă de conserve. Pentru prepararea acestor din urmă, se va construi de către compania 5 mari fabrici toate clădite in împreju­rimile abatorului şi prevăzute cu ins­­­talaţiile cele mai moderne şi mai perfecte. — Pentru mijloacele de transporta­rea cărneî s’a stabilit ceva pină in prezent ? — Compania Marshall mi-a comuni­cat că a încheiat o convenţie cu o so­cietate maritimă pentru stabilirea ta­rifului pentru exportul cărneî in va­poare fri­gori­fere. — Vitei, se vor tăia de către com­panie in abatoriul comunei sau in fa­­bricele ei ? — In abatorifi, iar taxele de tăere se vor plăti de către companie în­tocmai ca și de ori­ce simplu parti­cular, fără nici o reducere. Singurul avantagiu ce i se acordă este că primăria Brăilei se obligă de a con­strui un depozit sau hală frigoriferă pentru păstrarea cărnei pină la îmbar­carea ei in vapoare tot frigorifere. Această hală construită după cerin­țele cele mai hygienice va costa pe co­mună cam 120000 lei. In schimb, insă, această hală va fi închiriată compa­niei Marshall care va plăti comunei o chirie anuală de 14 sau 15 mii lei ast­fel ca ia 7 sau 8 ani să fie amor­tizată. — Aproximativ, cam cite vite se vor tăia pe an de către această companie. — Vite mari 15 mii; oi şi berbec? 60 mii; uimătorî 10 mii. — In definitiv, care este părerea d­v. asupra acestei convenţiuni şi cari cre­deţi că vor fi beneficiile resultate de co­mună şi ţară prin încheierea ei ? — Părerea mea— care e de altmin­teri împărtășită de toată lumea—e din cele mai favorabile prin faptul că se creează un debușeu­ foarte important pentru exportarea vitelor noastre. In Anglia Se resimte o mare necesit tate de carne in cît cantitatea impor­tată in Anglia pe fie­care pp este şi normă. '­ Pină acum, recordul exportului car­ne! faţă de Anglia era ţinut de Sta­­tele-Unite şi de Argentina care expor­­tau in special, carne conservată. Din cauza prea lungei distanţe de transport care făcea ca atit gustul cit şi preţul cărneî să nu fie tocmai plăcut englezi­lor, s’a căutat o ţară mai apropiată cu păşuni întinse şi cu o producţie supra-bogată de vite şi s’a găsit Ro­­minia. După calculele făcute de mine Co­muna singură va Incagra anual peste 50 mii lei taxe de la tăerea vitelor în abatorul comunal de către compania cu care suntem in tratative. Pentru ţară Insă, convenţia aceasta va fi de un folos incalculabil, prin faptul că valoarea cărnii exportate in Anglia va depăşi suma de 13 milioane Iei, bani cari toţi vor in­tra in ţară, dind ast­fel un mare a­­vint culturei vitelor atit de părăsită in ultimul timp din causa eftinătăţei cu care măcelarii cumpărau vitele de la cultivatori, vite care adese­ori e­­rau vindute pe preţuri derisorii. Preţul păşunilor de asemenea se va scumpi prin faptul creşterei pro­­ducţiunei vitelor. Am mulţumit d-lui medic veterinar Mantu pentru amabili­tatea sa şi căruia­ trebue să o mărtu­risesc — ii revine tot meritul acestei frumoase iniţiative, şi m’am retras pro­­punindu-mî de a da publicităţei acest interesant interview, care, sunt sigur, va deştepta tot interesul micilor şi marilor cultivatori de vite din ţară. Aligator. CEREALE Bucureşti, 30 Marti Situaţiunea agricolă in German­a con­tinuă să fie critică; s’a pierdut ori­ce speranţă acolo ca timpul călduros ai frumos de acuma să mai poată vindeca rănile semănăturilor de grine, cari au fost cauzate de gerurile primă­verei. Peste 1.470.000 hectare grine de iarnă au fost întoarse,—aproape toată întin­derea anuală a semănăturilor de grine a Ronom­iei—fără ca noile semănături de vară să se presinte în o stare bună. Agrarii germani recunosc că dezas­trul agricol este inevitabil, şi că nu vor fi în stare a acoperi cerinţele consu­­mului în cercurile competinte se soco­teşte deja că deficitul agricol al acestui an va fi de peste 287 milioane măre­. In cercurile germane se agită ideea, ca in interesul populaţiei să se deschidă graniţele şi să se suspende tarifele va­male atit de mari pentru grinele streine. Se zvoneşte deja că se lucrează la un proiect prin care să se uşureze importul grinelor din Rusia. Dar pentru grinele din Romînia, vor interveni oare ce­­in drept să facă ca să cadă zidul vamal de astă­zi atit de mare? Momentul este oportun. ♦ Nimic nou­ in judeţele noastre, se continuă cu treieratul rapiţei ajutat de timpul favorabil, s’a vindut cite­va sute de chile navetta cu lei 101 + 103 sche­la Olteniţa-Giurgiu. Barometrul la ora 8 seara se­ menţine urcat. _________________ Pr. M­­TMLa seară Ultime informaţii. Corpurile legiuitoare vor fi con­­vocate cu siguranţă la 16 iunie. Azi dimineaţă d-nii miniştrii Stoi­­cescu şi Sturdza au lucrat cu regele. Astăzi au­ loc alegerile col. III pentru consiliile generale de Baicau şi Gorj. Ni se scrie din Gratz (Austria) ur­mătoarele cu rugăciunea de a le publica in ziarul nostru : Serbarea desvelireî monumentului Gheorghe Candrea, s’a făcut Duminică 27 Maul a. c., și a a­vit un succes splen­did. Parastasul a fost oficiat de părin­tele d-l Fasile Lucaciu ; cintările fu­nebrele le-a executat corul universita­rilor. Desvăţirea s’a făcut cu o fru­moasă solemnitate, in faţa unui public imens, a coloniei române din Gretz şi il reprezentanţii studenţimeî romine de a universităţile din Austro-Ungaria. Au ţinut vorbiri entuziaste părintele Lucaciu, studentul d-rd Valeria Po­­pescu (Gratz), Ioan Giurgiu (Cluj), Bar­­bul (Viena) şi d-na Mathey. La serbare au participat şi reprezen­tanţi ai tinerime! italiene, săseşti, ger­mane şi slave. Familia Candrea a reprezentată prin sora răposatuliu u.n.­ţionalist. După serbarea desvălirii, s-a ţinut o şedinţă festivă cu un bogat program, in amintirea lui Candrea. Iar seria o masă comună la care s’au rostit mai multe toaste şi s’au citit o mulţime de telegrame, sosite din toate părţile lo­cuite de români. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ Isprăvile 31 poliţiei secrete Roman criminal de THOMAS COBB — Nu dorinţa de a alia adevă­rul şi de a se face dreptate în a­­ceastă afacere preocupă pe vărul d-tale. El nu caută de cît să dove­dească moartea tatălui d-tale. De­ a­­semenea nu trebue să uităm că a­­ceastă dovadă nu s’ar fi putut face fără ideia d-lui Derwent de a în­gropa cadavrul Annei Thursday în murmintul mamei d-tale. Dar acum trebue să mă grăbesc dacă vrea să ajung noaptea la Londra. Inspectorul se sculă și își luă pă­lăria de pe masă. Te las sănătoasă, d-șeară ! Bună seara, d-le doctor! Sper că peste puţine zile să pot aduce lămuriri mai sigure. CAP. 20 Descoperirea lui Josef Bodger Niminea nu’şî petrece viaţa pe a­­cest pămînt anume pentru a putea ispăşi un fapt obscur din trecutul său depărtat. Aceasta nu era nici cazul lui Io­­sef Bodger, care’şi făcea mustrările cele mai aspre, cînd, după sfîrşitul dezbaterilor, se întoarcea la „Prive­liştea pădurei“. Dacă ar fi avut curajul ar fi spus verde inspectorului Holt ceea­ ce a văzut ! Cine ştie ! Poate pentru mărturisirile sale ar fi căpătat cei o mie de pfunzi. Dar, vai ! nu avea curajul.— era fricos ! Numai el poseda cheia misteru­lui. Nimeni afară de el nu știa c’i în noaptea sinistră o persoană necunos­cută urmărea pe cel ucis. Totuși îi erau mîinele legate; el nu avea puterea morală de a face destăinuirea.. Deocamdată Iosef urmărea cele ce se petreceau în vecinătate. In „Priveliştea pădurei" viaţa îşi urma cursul ei obicinuit.1. Iosef amîna să joace ultima cartă. Ştia că are ceva preţios în mină, dar nu ştia cum să joace faţă de Owen Fairford care avea, de­sigur, o parte însemnată în a­­cest joc. El aştepta ceva, o întîmplare de care nu-şi dedea seama, un eveni­ment neaşteptat care să pui capăt criticei situaţiuni. Căci dacă nimic nu te sileşte să procedezi repede şi cu toată forţa în contra inamicului, este mai prac­tic să’l urmăreşti şi să’l învingi în­cet, cu sînge rece şi raţionînd fie­care pas. Deci Rodger nu lăsa să treacă nici o ocaziune pentru a se apropia cît mai mult de descoperirea miste­rului. Ieşirile prin sat în timpul nopţeî încetară şi Iosef se hotărî să urmă­rească mai mult cele ce se petrec în interiorul casei. Vineri şi Simbătă seara, după cît ştia el, n'a părăsit nimeni casa. Duminică seara, după orele 9, cind Sara se duse la biserică, d-na Caw­­drey se cufundă în citirea unui roman. Iosef şedea alene lîngă dinsa şi privea mereu pe gazdă. De­odată se auzi zgomotul unei uşi deschisă cu putere. D-na Cawdrey închise cartea şi se uită în spre uşă. In același moment se auzi vocea lui Owen Fairford : —• D-nă Cawdrey, d-nă Cawdrey, vino iute sus! Chemarea aceasta răsună așa de trist și vocea părea atît de sfîșie­­toare, că d-na Cawdrey, eși repede afară. Iosef o urmă fără se fie văzut și veni destul de la vreme în sală spre a vedea un colț al rochiei negre pe care o purta d-na Cawdrey, dispă­­rînd pe după rampa scărei. De-abia se închise ușa de sus, și Josef Rodger urcă încet scările, se așeză la locul său de supraveghere și ciuli urechile spre a prinde ori­ce zgomot de sus. Imediat el distinse două Owen Fan­ford. El auzi pe gazdă vorbind cu un glas rugător, dar nu putu prinde nici un cuvînt. De-abia cinh! Bedger auzi niște pași; prin coridor, el cobori și întîlni pe Sarah care în mai se i:i­­tarsese de la biserică. — A ţinut cam mult slujba biseri­cească de seară, zise el rece trecînd pe dinaintea ei. Ceasornicul batea zece cînd ușa de sus se deschise din nou. Josef ere rămase în sala de la intrare, văzu pe Owen coborînd scă­rile, fața ei era palidă și desfigu­rată. El se închise în sufragerie, unde Rodger îl auzi plimbîndu-se dispe­rat în colo și încoace mai mult de un sfert de oră. După trecerea acestui timp Oiven apăru din nou şi se sui iar în eta­jul misterios de sus. Din nou Rodger auzi glasul d-nei Cawdrey. De astă dată ea nu se ruga, ci mustra, cel puţin aşa înţe­lese neobositul spion, care nici de data asta nu putea distinge cuvin­tele. Pe la 10 şi jumătate Owen se cobori iar, deschise uşa şi dispăru în noaptea neagră. Nu trecu nici un minut și Rodger eși după dînsul pe poartă. Cerul era acoperit de nori, mai era un ceas pină la miezul nopţeî, d­ar cu toate astea cea mai mare linişte era în sat. Owen no rg.'a repede pe mijlocul «tri mu lui, iosef sknțfc ’«kna bătîndu-1 cu pu­tere — se afla el oare pe unna celei mai teribile descoperiri ? Să se fi petrec­ut oare ceva extra­ordinar pentru ca Owen să fie silit să facă cu atîta uşurinţă şi la o oră neobicînuită drumul pe care nu-l facea de­cît cu mari precauţiuni şi după miezul nopţeî ? Sîngele rece al lui Rodger se cam încălzi. . El arăta atît de emoţionat în­cît uită să păstreze dis­tanţa necesară între Owen și dînsul. Numai mulțumită enervărei în care se afla, Owen n’a auzit paşii lui Iosef care îl urma de aproape. Fairford aruncă o privire asupra curţei bisericei, păru că stă la în­doială asupra drumului pe care să-l apuce, apoi deschise poarta, tăie de-a curmezișul curtea și nu se opri de­cît la poarta gradinei d-rului Viret. Spre cea mai mare uimire a lui Iosef, el intră înăuntru și merse repede pînă la casa d-rului. De­sigur nouî evenimente se pre­pară ! De cînd urmărea Iosef pe rătă­citorul nocturn, n’a putut nici o dată să se apropie de această casă. Astăzi nu mai încape nici o îndo­ială asupra locului spre care se îndrepta Owen în plimbările sale din nopţile trecute, dar totuşi Iosef Rodger nu’și putea explica scopul g­estor plimbări. Aci stătu el, la cîţi­va stînjeni de poarta grădinei şi pîndi cu inima palipitîndă. Fie­care din eroi avea o poziţie cri­tică. Iosef fu apucat de groază la ve­derea unor cîini mari. Aceste animale vor începe să latre şi să muşce, ceea­ ce nu-i convenea de fel lui Rodger. De cîte ori a urmărit el pe Tigru însoţindu-şi stăpînul şi mergînd în urma lui cu limba roşie scoasă a­­fară printre colţii ascuţiţi! De­şi Rodger ardea de dorinţa de a afla scopul vizitei nocturne a lui Owen, el nu îndrăznea totuşi să înainteze mai departe şi rămase la poartă spre a aştepta accolo reîn­toarcerea lui Fairford. In acea seară, imediat după ce ceasornicul sună 10, Florence zise doctorului Viret bună seara și se retrase în camera ei. (Va urma) A

Next