Adevěrul, decembrie 1901 (Anul 14, nr. 4435-4463)
1901-12-01 / nr. 4435
Simbătă 1 Decembrie 1901 impresiuni şi PALAVRE (lui/i coresp. Im Chiţibuş cu cititoarele sale)Nebunul Lui C. I. Norima cu ocazia jubileului său artistic — Ha, ha, ha... Sunt ei nebun sau voi oameni în toată firea? Tu, de colo, care sub mustaţă ascunzi un zâmbet de ironie, tu, ce crezi că prin ale tale rime lumea cuminţeşti, tu, tu eşti nebun, nu eu. Tu eşti nebun cînd ţi se pare că cu versurile tale ca granitul tăiate, cu poezia-ţi dulce, dulce şi divină, vei face lumea mai bună să devie şi mai încrezătoare. Iar tu, artist desăvîrşit dacă cu proza diafană speri să reîntorci pe rătăciţii în calea zisă dreaptă, amar de tot te înşeli. Ha, ha, ha, ei! nebun? In balamucul nostru e adevărata fericire! Vezi acela ce sare pe movila de nisip, el crede că joacă jocul Olimpian şi despletita care aleargă de colo pînă colo ea-şî plînge imaginaţii şoapte fii jertfiţi în credinţa lui Iehova, iar bătrînul ce şade în gînduri adincit e filosoful Kant reînviat în eh şi tînărul cu plete crede că într’însul sufletul lui Goethe este rătăcit. Aici e fericirea, în lumea de nebuni, nu la voi colo în lumea de hîihari. Sînteţî bandiţi de codru, va um-' liţi, furaţi, ucideţi şi învingeţi,— asta-i al vostru ţel. . . . O luptă liniştită, câştiguri meritate, laude ciştigate prin muncă şi abnegaţie în lumea voastră sunt străine. Pe cînd la noi, la noi e fericirea. Fiecare în voe e rege, împărat, filosof, poet talentat. Avem şi noi durere, durere de nebuni. Ce i viaţa, dacă nu o nebunie ? Da, da, o recunosc. sînt nebun, dar mai puţin ca voi... Nebun? O da, sínt! Cu zdrenţe sfîşiate ce corpu-mî slab acopăr, mai mîndru sînt ca voi în hainele luxoase. Sub vesta da mătase, ciocoiula, vorbeşte, ce ascunzi ? O inimă brutală, un caracter perfid. Ai înşelat fecioare, le-ai nenorocit. Ai trimes în ceia lume un suflet de iubit. Şi tu, cucoană mîndră! roches-tî de dantelă îmbracă un corp divin, moale ca mătasea, fin ca catifeaua, pătat de uriste coarne ce soţului ai pus. Iar tu, calicu haine rupte, vezi-’ţi de opiiie, nu murdări hîrtia cu regine ideale, cu foe din poveste. Ha, ha, ha, ce nebuni sînt sţr sîntem cu toţii, veniţi o horă să încingem. Şi tu madonă sacră, fetiţă muncitoare, ce cu sudoarea frunţeî pîinea îţi cîştigi, aştepţi şi speri un dulce soţ să-ţi vină, să te scape am robie. Drept zestre n’ai nimica? Nici scule nici avuţie? Ce-ţî trebue castitatea, bani fie ai avea? N’ai? Te plîng în nebunie, sărmano. Deschide ochii bine, veghează-ţî fecioria, un tîlhăr să nu ţi-o fure, să cazi apoi în şanţul ce o să ţi-l arate. Fii mîndră în sărăcie şi luptă-te cu soarta, dar nu spera nimica. Nici voi, căror un pic de minte în preer v’a rămas, nici voi, v’o spun, nici voi n’aveţi credinţă oarbă în nimic ce e pe lume, nici în demon, nici în Dumnezeu. Totul e fam, totul nimic, nimic adevărat. Minciună este totul, praf, pulbere şi vînt. Sînt nebun? A? Nebun? Singe vreau să curgă, singe, singe, nu de om, nu de fiară, dar de nedreptate. Incheagă-la pe toate: tendrie răutate, hoţie, laşitate, dă-le fiaţă şi iată nedreptatea. Din ea să curgă sînge vrei, să vadă demonii, zeii şi dumnezii. Răsvrâtitor, nebun îmi ziceţi toţii. Ci bine, imi place, primesc cu bucurie aceste epitete, pe care voi nu le aveţi. Da, da, da, sunt răsvrâtitor, răsvrătesc pe toţii, pe mine insumi chiar, contra... oui ? Hm! Ce nerozie, curată nebunie! Aşa e firea mumei, condusă de maestrul Dumnezeu. Oameni, oameni cu mintea întreagă, staţi şi priviţi o clipă prin corpul vostru chiar şi veţi vedea scheletul, imaginaţi-vă, corpul desvelt de haine. Scheletul fără carne. Vedeţi voi şi ce gustă din al sărutului nectar- dar nu dînşii propriii zişi ci carnea de pe ei. Schelete sînt pe stradă, la mînă, schelete pretutindeni. Şi în sălile de dans, lipită vedeţi perechea, priviţi mai bine îrfsă, cît da departe stau unul de alţi, dar este a lor carne ce alături stă lipită şi îi umple de fiori. Totul e aparenţă în lumea voastră de minciuni, nimic adevărat. Doar nebunia ce tronează în lumea genială şi moartea pe d’asupra, au cerut anularea donaţiuneî, sub cuvînt că d-na Leontopol, prin căsătoria cu d. Leontopol, care în momentul cind s’a făcut donaţia, nu se bucura de drepturile de cetăţean, a urmat condiţia soţului şi a perdut prin aceasta dreptul de a primi imobile rurale. Curtea de apel, ultima instanţă de fond care a judecat acest proces, s’a pronunţat astfel: majoritatea Curţeî a acordat d-nei Leontopol dreptul asupra valoarei imobilului şi deţinerea lui pînă la vînzarea lui, iar minoritatea a fost pentru valoarea imobilului fără vînzare. înaintea Curţeî de casaţie în secţiuni unite d. M. Sipsomo din partea d-nei Leontopol, a susţinut erî că deoarece d. Leontopol a obţinut cu un an în urma donaţiuneî, recunoaşterea calităţe ! de cetăţean român şi această recunoaştere avînd efect retroactiv, d-na Leontopol n’a perdut nici un moment din viaţă, calitatea de romîncă, şi deci bine şi legal poate obţine donaţiunî de imobile rurale. Curtea de casaţie în secţiuni unite şi complectată în urma divirgenţeî după ce a ascultat şi părerile anterioare ale d-lor Comşa şi Păltineanu, a casat sentinţa Curţeî de apel din Craiova pe motivul invocat de d. Sipsomo şi a trimis afacerea să se judece la , o altă Curte, care desigur, in urma acestei importante jurisprudenţe, va admite că d-na Leontopol poate primi în natură donaţiunea. Iată deci stabilită puterea retroactivă a recunoaşterei ,a calităţea de cetățean român. Em. Hyppolita. Cărţi şi reviste Dreptul civil român de C. Nacu, profesor la Universitatea din Bucureşti. Vol. 1, de 942 de pag. Buc. I. V. Socea. Cazone, biblioteca umoristică, literarii, ilustrată, militară, cu numeroasa ilustraţie, uni intercalate. Un voi. în 8 de zi de pag. Educaţiunea şi datoriile militare ale soldaţilor cu precepţiuni şi exemple de majorul Elefterie Demetroscu, din reg. Argeş No. 4. Un voi. cartonat în 4 de S20 de pag. Buc. Tip. Carol Gobi. Camera de eotvercifi şi industrie. Circumscripţia VIII. laşi. Darea de seamă da activitatea Camerei pe anul 1900. Un voi. în 8 de 178 de pag. Uşi. Tip. Dacia. Prostituţia şi sifilisul, măsuri profilactice, teză pentru doctorat în medicină şi chirurgie, la Universitatea din Bucureşti de C. Poenaru-Caplescu. Un voi. în 8 de 98 de pag. Buc. Tip. Gutenberg. Monitorul intereselor petrolifere. Anul 11. No. 39. 20 Noem. 1901 are următorul sumar : Discuţiunî asupra capitalurilor străine. Superioritatea organizaţiei comerciale a Americeî.— Petrolul român la Regensburg.— Sistemul de sondaj hidraulic. Wogt în Cîmpinii.— Organizaţia petroliştilor galiţienî.— Vizita d-lui Henry Neuburger.— Producţia universala a petrolului în America şi Asia —Deschiderea institutului de petrol.— O nouă scrisoare a d-lui Alexandru Ştefflnescu — Bursa petrolului.—Mişcarea petrolului în Rominia,Informaţiani. Despre loterii, de Al. G. Bacaloglu. Se găseşte la librării şi kioşkuri principala cu 50 bani exemplarul. CURŢI ŞI TRIBUNALE Ştiri judiciare Curtea de apel secţia 1 a închis eri dezbaterile în procesul d-nelor Eleonora şi Aura Teodorini, cu primăria din Craiova, proces despre care am mai vorbit la această rubrică. * Secția II a tribunalului de Ilfov amînat dinnou judecarea procesului lui Gogu Pandelescu, eroul dramei de lft Herăstrău. .■s Secția comercială a tribunalului de Ilfov, a admis apelul d-lui Diamandy Manole, și a condamnat pe d. Lobel antreprenorul localului Edison, la plata sumei de 1000 lei, preţul blaneî ce s’a furat d-luî Diamandy, iarna trecută, în timpul unui bal. Articolul 7 § 5 Curtea de casaţie în secţiuni unite a discutat era un paragraf foarte important al articolului 7 din Constituţie şi anume aliniatul 1 din paragraful5 al celebrului articol şi care sună : «Numai romîniî, sau cei naturalizaţi romîni pot dobindi imobile rurale inRominia». lată cîteva detalii, cari vor contribui la lămurirea chestiune!: D-na Sina Leontopol dobîndeşte prin donaţiune o moşie. Rudele de singe ale donatoarei, d-nele Lina Rascovicianu și Oleanca Athanasiu. Ediţia de dimineaţă mFORMAŢIUUI Incidentul din Senat petrecut era cu privire la alegerea unui vice-preşedinte în locul regretatului V. A. Urechiă a arătat iarăşi starea de spirit din rîndurile majorităţei. Pe cînd d. Dr. Ştefănescu cerea amînarea alegereî pentru azî, spre a se stabili o înţelegere asupra persoanei de ales, d. Cavalioti cerea alegerea imediată ca să se vază cine e mai tare. Primul ministru îngrijat de acest fapt a cerut d-luî Eug. Stătescu să astîmpere pe recalcitranţi. Candidatul guvernului pare a fi d. Corbescu, deşi s'a pus înainte şi numele d-luî Gr. Macri. Se crede însă că va fi ales d. Corbescu. Azi după amiază se întruneşte la Ligă comitetul central executiv pentru a alege un nou preşedinte în locul regretatului V. A. Urechiă. Sînt puse pînă acum candidaturile d-lor M. Vlădescu, M. A. Florescu, Valerian Urseanu şi ale altor membri. Principele Ferdinand va lua parte la o mare vînătoare care se va organiza pentru zilele de 6, 7 şi 8 Desembrie, în pădurile Buda-Rafaila, Fâstâci, şi altele din judeţul Vaslui. In seara de 8 Decembrie, principele moştenitor se va duce la Ţibaneşti, unde va petrece noaptea. Această vînătoare e prima vînătoare pentru uciderea mistreţilor, organizată de comitetul societăţei vîtorilor din Vaslui. D. colonel Magheru, prefect de Tulcea, şi-a dat demisiunea. Este vorba despre numirea în acest post a d-luî Bastaki, consilier la Curtea de Apel din Galaţi. Odată cu proectul de procedură civilă, d. Stoicescu, ministru de justiţie, va depune pe biroul Camerei un proect de lege cu privire la asistenţa judiciară. Direcţia generală a poştelor a luat dispoziţiunea ca acele cărţi poştale ilustrate destinate pentru străinătate şi conţinind o corespondenţă să fie timbrate cu 10 bani, sub pedeapsa de a nu fi expediate, iar cărţile poştale ilustrate cari nu poartă vreo corespondenţă să fie francate cu 5 centime. HEMENTO — Vineri 30 Noembrie— TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă Trovatore de Verdi. Teatru Boulevard (Sala Băilor Eforieî).—In fiecare seară teatru de varietăţi. Ateneul român: concertul violonistului Ondricek.— în Sală: Expoziţia de pictură Ştefan Popescu, de la 9 a. m. la p. m. Cafee Edison. Orchestra W. Strauss. Berăria Triumf: Orchestră. Coloseul Oppler: Joia şi Duminica muzică militară. Berăria Hotel de France : Orchestra naţională, sub conducerea violonistului Cercel. Bereria Fîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Beles .—Teatru de varietăţi. Azî dimineaţă un serviciu religios se va oficia la biserica S-tul Nicolae Şelari cu ocazia S-tuluî Andrei. Va oficia archiepiscopul Sofronie Vulpescu. S-ta Liturghie va fi cvntată de corul seminarului Nifon mitropolitul, sub diresiunea profesorului C. Brătianu. D. Hepites, directorul Institutului Meteorologic, a fost primit er în audienţă de rege, căruia i-a remis ultimele publicaţiuni ale institutului precum şi lucrările pe cari le-a prezentat la ultimul congres de meteorologie din 1900 de la Paris. Regia monopolurilor statului, va primi zilele acestea un vagon de praf de puşcă din Colonia pe care l’a comandat pulberăriilor din Germania. Regia invoacă drept explicaţie pentru această comandă de praf de puşcă, scuza că pulberăria de la Lăculeţe se află în reparaţiune... Comisiunile de recrutare pentru contigentul 1903, cari se vor întruni in Februarie viitor, se vor constitui peste 2 săptăminî. S’a hotărît ca medicii recrutori din Oltenia să fie trimişi în Moldova şi vice-versa. Astă-seară se va întruni consiliul sanitar superior, sub preşedinţia d-lui dr. Petrini-Galaţi. Se vor discuta mai multe cereri pentru acordări de liberă practică unor farmacişti. D. C. Popovici, consilier la legaţiunea romina din Paris, a sosit in Capitală in virtutea unui concediu. Budgetul rectificativ D. secretar general al primăriei dă citire raportului primarului asupra bud-Prinţul Ferdinand a terminat era ins-getului rectificativ al comunei, din care secţia ‘reg. IV Ilfov No. 21, in care a se constata ca lifra reducenlor realifost azistat de d. locot-colonel Istrate. acest bridget e mal TMaie. Astăzi şi miine prinţul moştenitor va oOO.OOO lei, atit la personal cit şi la inspectareg. 6 de infanterie Mihaî- material. Bravul D- Ciocaneili cere a se plaţi pe 15 “ ' zile salahorii şi cărăuşii cari au fost Asociaţiunea femeilor române «Spriji- suplineaţi pe ziua de *15 Noembrie nul» va continua Duminică 2 Decem- Se aprobă, bine, la ora 3 p. m., prima serie de con D. Theodor Niculescu spune că s’au cerinţe populare, cerut funcţionarilor primăriei sacrificii: 1) *La şcoala primară de băeţi No. deoarece se prevedea un deficit în 25 din calea Griviţei (curtea bis. sf. budgetul comunei. Vinei!) va vorbi d-ra dr. Ecaterina Ar- Dacă budgetul se va solda cu un probore despre apa potabilă, fii după cum se speră, atunci benefi-2) La şcoala primară de fete No. 6 dul să se dea ca o gratificafie funcţie-Petrache Poenaru din str. Ştirbei-Vodă narilor sacrificaţi, d-na Smara Gheorghiu despre Edu- D. Procopie D Dumitrescu spune că pro caţie. Cupunerea d-lui Niculescu e prematură. 3) La şcoala primară de băeţi No. 27 şi va trebui discutată după ce se va de la şosea d-ra Fotescu despre Indu- încheia budgetul anului curent, strie şi Comerţ. D. Elefterie lonescu spune că cu Intrarea liberă. .multă durere au cedat toţi consilierii „ ~a se face actualele economii, D. S.m.on Iliescu oficiant superior D . alte ctta.va mici discutiuni la posta, ne roaga sa rectificam o «fer- budgetul se aprobă, fâcîndu-se mentimaţie a noastră în sensul,pa n a fost UDe de alt0 modificarî „duse in ultisuspendat pentru ca s’ar fi găsit la pat budgetului rectificativ al inspecție o lipsa de 800 lei in casa. coraunaî Suspendarea d-sale i-a fost atrasă de gema* budgetul pensiuni-A ruTAV.TM* 'S “»•' * *4. «vw* I. 7 putea s’o știe din cauza serviciului său ... .. .. . .» complicat, a găsit de cuviinţă să’l tină asistat la aceasta şedinţa, toţi in casă, unde banii s’au găsit la insfuncţionarii comune, care vroiau sa ştie timp cum au fost sacrificaţi. D. Simion Iliescu s’a făcut vinovat Proporţia reducerilor e a 6-a parte numai de faptul că n’a anunţat acel salariile maima.I ««Ulei, şi a plus la timp 18'a Parte din sala,,,ie sub 100 lei’ Un ziar din Capitală anunţă că d. Lalo, somat de d. Costinescu în chestia pădure! «Tarcăfi»—a se vedea articolul din pag. I intitulat Şantagiile la licitaţii—ar fi depus 150.000 de lei la Casa de depuneri, primind astfel desfiderea Ateneul român. Concertul violoncelis d-lui Costinescu, fulul Foeklesy Putem afirma in mod pozitiv ca d. Un artist in adevar fenomenal, un Lalon a depus aici un ban la casă de gubeik al violoncelului, a apărat adepuneri, nici n a înştiinţat pe d. Cosseai,a pentru prima oară înaintea noatinescuca-i primeşte sfidarea din arti gtră ^ Ateneu, colul său publicat prin Epoca, ca răs- Arnold Foeldesy e un virtuos al viopuns la calomnii.e pe care î le-a adus a-joncetuiu^ înţelesul pe care-l are acest cest domn Lalo. ^ cuvint azi cind technica a ajuns la o Astăzi a apărut No. 5 din Săptămîna, perfecţiune prodigioasă. Foeldesy insă revistă scrisă de d.?. Panii şi cuprinde nu e numai technician, el e mai presus următoarele articole : Guvern şi majorit de toate o natură muzicală aleasă şi un tateo ochire asupra situaţiei politice a Temperament de o extraordinară paşi guvernului şi a partidului liberali. — Un UBGi Nobilul instrument vibrează sub proces de daune este iminent (cu privire la degetele sare cu intensitate neohickerturile junimisto-conservatoare).— Unde ^ cu de ton uimitoare si este vorba mtîmplâtor de om si de cele a» _. . . Vaite animale-—Amintitî de la „Junimea“ cu.°/‘ft* n®in^llPub din Iaşi (al doilea articol). — Săptămâna. Astfel Foeldesy a fost pe cit de proo domnişoară în barou, agitaţia meseria- fiind muzical în concertul re major de şilor). Rubinstein şi concertul la minor de Un exemplar 50 banî.—Administraţia Gottermann, pe atîta de plin de cea mai strada Brezoianu No. 4. visătoare poezie în Nocturna de Chopin Accidente de tren rf?“tast «Elfentanz» de Popper. Singura prevedere serioasă contra con . Unde a atins insa proporţiunî diabosecinţelor fatale ale acestor accidente lies a fost in executarea cu o paeste asigurarea călătorilor prin tibete de sinne de inspirata faimoasei piese de inasigurare ce se vînd în casele de bilete ale plină „Zigeunerweisen“ de Sarasate. căilor ferate romane. _ _ Violoncelul lui Foeldesy avea aci și Un tibet costă 20 banî și asigură: lei tobletea gravă a acestui instrument și 500 în caz de moarte, lei 5000 în caz de vibrările vioarei. A fost un tur de forță invaliditate permanentă. 2.50 îndemnizare zilnică. Rep. TFA1RU-MUZICI care a electrizat publicul şi ovafiunile au izbucnit cu o putere elementară. Regina, princesa Maria şi prinţul Ferdinand dădeau semnalul aplauzelor. Pianistul Singer s-a distins prin ele- Pe misiunea d-lui Saita După şedinţa de erî a consiliului comunal al Capitalei, toţi d-niî consilieri ganta şi sigura interpretare a citor va s’au adimat în cabinetul d-lui primar, piesele solo, şi au discutat asupra demisiuneî d-lui D. Narice a ţinut spre mulţumirea Saita, generală acompaniamentul D. primar Procopie Dumitrescu şi toţi Foeldesy dă un al doilea concert domnii consilieri l’au rugat stăruitor pe Marţi 5 Decembrie şi cine nu l’a auzit d. Safta să renunţe la demisia sa, de să meargă să-l asculte. oarece comuna are absolută nevoe de serviciile şi de cunoştinţele d-sale. “• *■ D. primar a făcut cunoscut că d. ministru de interne P. S. Aurelian a refuzat de a primi demisiunea d-lui Saita, CEREA.Iar şi că a inzistat pe lîngă d-sa, ca d. Saita să-şi retragă demisiunea. D. All- Bucureşti, 29 Noembrie. elian a vorbit d-lui primar in special Si astazi ne.a sosit dia America 0 de proiectele d-luî Saita asupra moi 11 scadet.e de peste 2 cents Ia grîu si nn cărei sistemului de percepere al taxe- cents ,a porumb. din C0menotariiIe te.lor comunale. . »legramelor americane vedem că aceste Io arma adlto}' mzistente, d. _8aita a scadei.j se dat01.esc realizărilor insemparut ca cedeaza, s. se crede ca minor nafar- însă ca tendinta generala să d-sa va veni la prmnane, de unde lip fl ierdut ceva din fermîtate seste de trei zile, spre a-și relua servi- Asupra mersuluî cerealelor în piețele c,u • noastre nu avem de făcut vre-o comu-In jurul cadavrului bă ni?aie mai fav0l'.ablIa- Portul Constanța ■* a , ^ este momentan închis din cauza agiotrinmui »Ig’ler merațiunei vagoanelor, ast-fel că direc „ . . . . ..... raţiunea căilor ferate se vede nevoită a Er. dimineaţa, d. judecator de _.n- menţilM ordinul de a nu se permite instrucţie al cabinetulu 11 Savescu m- c4rcirea Vogoaneior pentru aceasta de preunacu dim _ prin-procuror San stinatie, pe cîod portul Brăila estein Marin, dr. M.nov.ci şi Pinu Alexan ,ljun’ de î(lchiderea navigatiuneT. drescu şeful siguranţei, au fost la Ba- In această situatiune, cumpărătorii neasa şi au cercetat asupra ga»i e. ca neavî()d tvu morijent nici o direcţiune da vru lui ba rinului Siglei’m focul din de încăl.care a mapturilor preferă de a partea locului. S’au făcut cercetări mn se obtine de u curopă’râri prompte fundul lacului, pentru a se putea gas. Afacerile stagnează, vre-un indiciu pare sa dovedească orao- El.j g,a viD(J’ut î n piata noastră circa 600 nea hatrinului Sigler. De-o-cam-data chire le obicinui'it cu leî 43 chila nu s a putut găsi nimic absolut, predate în primăvara anului viitor la gara Perisî. In urmă, d. dr. Minovici, medicul le- Aci timpul a fost astăzi frumos. In gist, a examinat de aproape cadavrul. Bră ila a căzut zăpadă, de asemenea și D-sa a constatat ca batrinul Siglera in parte in mdetul Ialomiţa, murit în apă. Cadavrul nu prezintă absolut nici o urmă de violenţe sau de lovituri, afară de trei coaste din partea dreapta cari sunt rupte. Se crede cu siguranţă că a fost atacat de vreun individ, şi a fost tîrit in lacul Băneasa cu forţa, pentru a fi înecat. D. judecător de instrucţie se ocupă de aproape, pentru a vedea dacă Sigler avea vreun rival, care să-l fi pîndit şi să-l fi omorît. Din relaţiunile date de familie, se dovedeşte că bătrinul Sigler era om liniştit, foarte sănătos la minte, că pînă la vîrsta de 75 ani nu i-a trecut niciodată prin minte ideea de a se sinucide, şi că nu avea pe deasupra, nici un motiv care să-l fi îndemnat la sinucidere. Din prima zi cînd bătrinul Sigler nu a mai venit acasă, d-na Alex şi o altă copilă a lui Sigler au venit de au cerut d-luî şef al siguranţei concursul, pentru a afla de urma tatălui lor; cele două fiice îşi închipuiai că a fost omorit, fiindcă nici nu le trecea prin minte ideea că ar fi putut să se sinucidă. Atunci,—sunt cîteva zile,—serviciul de siguranţă dăduse o circulară către poliţiile din ţară şi din Capitală, pentru aflarea lui Sigler, pe cînd el sărmanul se găsea mort in lacul de la Băneasa. Bep. Şedinţa consiliului cod 111 sassal — De la 29 Noembrie — fără Şedinţa se deschide la orele 7 15 m., sub preşidenţia d-luî Procopie Dumitrescu. Prezenţi sunt 20 domni consilieri. Se citeşte sumarul şedinţei trecute şi se învortă. er. „Adevĕrul“ va începe Simbătă 1 Decembrie publicarea celebrului roman al lui Alexandru Dumas tatăl Cei trei muşchetari cea mai renumită din operile celebrului romancier francez şi care a pasionat atitea generaţiuni. Cei trei muşchetari vor fi recitiţi cu plăcere de aceia cari i-au gustat in tinereţe. Cei trei muşchetari vor fi citiţi de generaţiunea tinără care n’a avut ocaziune de a gusta această operă de o colosală valoare literară istorică, şi dramatică, pasionantă de la primulpină la ultimul capitol. Faptele lui Atos Portos Aramis şi d’Artaginian eroii romanului Cei trei muşchetari vor reveni să pasioneze pe acei cari admiră nobleţă, curagiul şi cavalerismul sub toate feţele. Cititorii Adevărului“ să ceară dar la chioşcuri numărul de Simbătă 1 Decembrie, care cuprinde începutul romanului Cei trei muşchetari de Alexandru Dumas tatăl »Tv»TVTVTvv«vwiWTwv»rmvuT Adevărul Corpurile Legiuitoare CAMEIA. Urmarea şedinţei de la 29 Noembrie 1901 Discuţia mesagiului Cuvintarea d-luî Stere Oratorul continuă a vorbi despre capitalurile streine. Olanda are atitea capitaluri plasate in străinătate în cit venitul lor ar fi suficient pentru ca toţi olandezii să trăiască fără a munci ! Să se realizeze visul lui Gonu Leonida al lui Caragiale ! Prin urmare cine munceşte pentru acest popor1? Vedeţi clar că preponderenţa în veniturile unui popor o au capitalurile plasate in străinătate. In Anglia capitalul plasat în India are o mai mare importanţă de cit cel plasat in industria naţională. Probă că s’a creat de către guvernul englez un fel de primă în favoarea produselor textile din India şi în defavoarea celor naţionale. Vedeţi aci acel capital cozmopolit care circulă," revoluţionează şi îmbogăţeşte naţiunile. Ele par a nu se mai împărţi de acu untăţi capitaliste şi ţări imprumutătoare! Un ministru de finanţe francez a sfătuit pe capitaliştii din Franţa să facă tot posibilul pentru ca să emigreze capitalurile lor pretutindeni unde nu s’au exploatat avuţiile locale. Unde se va afla un francez, ori cit de departe, guvernul ii va proteja. Şi la noi s’a dovedit că guvernul francez a ţinut aceasta lozincă. D. Take Ionescu a afirmat că ne-am obicinuit ca în fiecare an să cheltuim 50 milioane din împrumuturi. Cuvintele acestea ar trebui să fie sculptate în bronz. Ele sunt o icoană a prăpăstieî către care mergeam şi caracterizează perfect o epocă întreagă de neinţelepciune. D. Carp a declarat odată că fiind ministru i s’a propus un împrumut, dar cu condiţiuni politice inacceptabile. Trebue să tragem învăţăminte din declaraţia aceasta. Daca în adevăr aşa a fost atunci să ştiţi că aceasta constitue singura operă bună a guvernului d-sale! (D. Carp se scoală de pe fotoliul său şi coborind treptele se duce urmări de, toate privirile spre banca ministerială şi şopteşte misterios citeva cuvinte la urechea d lui Sturdza. Toată Camera izbucneşte în hohote de ris şi ilaritatea durează cîteva minute. O voce strigă Dacă ’i trădare, s’o ştim şi noi ! Vorbind despre teoria că trebue să înfiinţăm in ţară o industrie puternică şi variată, d-sa spune că ea e bună. Trebue, cred eu, să exploatăm bogăţiie noastre naturale. Cele mai multe din industriile noastre naţionale nu sunt azi decit nişte aparate budgetivore. D-na Palade, ministru de finanţe, a depus alaltăerî un proect de lege pentru infiinţarea unei taxe contra exportului zaharului,ceea ce nu face decit să demonstreze afirmațiunea mea. Descriind bogăţiile noastre naturale, Sterea spune că poporul român trăeşte pe acest pămint bogat, fără să aibă nici un folos de la dînsul. (Aplauze). Ca să vă arăt cit de slabă e teoria capitalurilor străine, trebue să vă spun că Rusia, după o statistică oficială, are 1 milion 112.000 lucrători industriali la o populaţie de 135 mii. locuitori ! Şi cit a costat-o această industrie pe Rusia?! In timpul acesta industria casnică e ruinată, producţia agriculture! înstrăinată in măsură de două treimi, iar o treime nu mai rămine pentru trebuinţele populaţiei. Acum Rusia este pe cale de a face un împrumut de un miliard spre a susţine industria ei, cu preţuri atit de scumpe: foametea pe toată linia, părăsirea pămînturilor de către populaţia ţărănescă. Toate astea pentru a susţine o anemică industrie naţională. Să vă mai dau un exemplu perfect de convingător: Argentina, o ţară splendid dotată, cind populaţia ei era numai de 4 mii, avea 61 mii. boi, 4 mii. cai, şi 17 milioane de alte vite. Comparînd România cu Argentina pe acea vreme ar urma că noi am trebui să avem 106 milioane vite cornute şi n’avem decit 5, 6 milioane cai şi n’avem nici 2, etc. Unde punem că Argentina nu cui tiva atunci de cit 6 milioane hectare din 27 ? Şi in vremea asta imigraţiunea creştea, capitalurile străine erau bine primite, industria privată s’a dezvoltat insă astfel, că s’a putut prevede de atunci tristul prezent pe care îl are azi Argentina. Toate bogăţiile naturale au scăzut totul s’a prefăcut intr’un crach numai în 15 ani, imigraţiunea a încetat şi asstăzi Argentina e la un apogeu de decădere. Toate acestea sint opera capitalurilor străine, cari de alt-fel tr’au mai eşit din ţară, ci au rămas într’insa s’o «înavuţească» şi mai mult. (Aplauze). Situaţiunea actuală a ţărei, imposibilitatea de a crea o industrie cu capitaluri naţionale, e de natură a provoca scurgerea în străinătate a veniturilor noastre, deja prea mici. Suntem un popor sărac. 90 la sută din populaţia ţărăneas’că n’are ce lucra luni pe an şi ministrul de interne poate atesta că zeci de mii de ţărani emigrează de la noi anual spre a găsi de lucru aiurea. Apoi, după ce că sîntem săraci şi puţini, să ne mai lipsim de braţe de ale noastre’? Oratorul citează citeva date statistice ale ministerului de domenii din care reesa că statul plăteşte anual prime pentru industria noastră naţională 11 milioane de lei, iar salariile plătite de fabricele încurajate de stat se ridică la 12 milioane. De unde urmează prima concluzie : că statul plăteşte funcţionarii şi lucrătorii fabricelor—cu alte cuvinte pune gratuit munca la dispoziţia industriei naţionale. Plus atitea şi atitea alte avantagii cari sporesc încă pagubele statului pentru a avea, o Doamne o industrie naţională! D. Stere evoacă vremurile cind la ţară industria casnică era in floare, cînd iarna femeile puneau in lucru războaiele, cind aveam fierari, rotari, căruţaşi şi cind mica industrie imprima individualitatea naţională a noastră. Cu riscul de a fi taxat de reacţionar zice oratorul, o spun: simt o adîncă simpatie pentru situaţia de atunci, cu ţărănime mai conformă cu felul nostru naţional de a fi, mai favorizată materialiceşte şi moraliceşte. (Aplauze). Avem foarte mult de făcut pentru a inspira acea tărie morală necesară cetăţenilor acestei ţâri. Şi mă revolt, şi mă gindesc cu o adinei durere, la scenele ce s’au petrecut acum douî ani in incinta aceasta, cînd Camera a primit în hohote de ris protestările contra victimelor făcute din luptătorii pentru realizarea idealului unui organizat social: viaţa liberă cetăţenească. De pe acea bancă ministerială unul din miniştri lăuda vitejia armatei, iar altul făcea filozofia execuţiunilor preventive. N’am Cuvinte SBr’ a’m' exprima indignarea în contra acelui guvern, care totuşi a continuat să și păstreze portofoliile. *'b. Const.Mille- Vinovaţii n’au fost pedepsiţi. D. Stere: Un guvern nu poate strica ceea ce a făcut alt guvern. D. Stere reprobează faptul că în Senat s’a putut avea îndrăzneală de a se aduce în discuţie chestia restringerei libertăţilor cetăţeneşti. D. Carp este un om admirabil ca fond, dar greşeşte cind se lasă sedus de «formulele» despre care vorbea d. Missir la Senat. Prin forma lor de a fi, conservatorii ajung să nu mai fie, căci această formă e străină conştiinţei acestei ţări. D. Carp : Vorbeşte mai tare cind vorbeşti despre mine, că nu aud. D. Stere : Din respect şi stimă pentru bătrineţea, capacitatea şi trecutul dv. aşi fi trebuit ca să vorbesc aşa ca nici să nu fiu auzit de dv. (Aplauze). D. Stere termină spunind că istoria ţărei e strins legată de istoria partiduui liberal, care a pus bazele democratice ale acestei ţări, şi de aceea va vota ăspunsul la Mesaj. (Aplauze prelungite. Oratorul e viu felicitat). Şedinţa se suspendă pentru 5 minute la orele 3 şi 40 na. La redeschidere are cuvintul D- P. P. Carp. Deşi d. Stere ieri n’a avut laude la adresa mea ca azî, totuşi, trebue să spun că erî d. Stere a fost superior. Erî a fost ajutat de talentul d-sale, azi a fost trădat de ştiinţa sa. Oratorul relevă că discursul d-lui Stere a fost la un nivel înalt, mai ridicat de dit cele pe cari le-am auzit adesea, pine de fraze sforăitoare şi de o inconştienţă extraordinară. Mă mir însă zice d. Carp, cum d. Stere, socialist, şi cu d la întreaga tinerime generoasă, se mulţumesc numai cu votul universal, care nu poate fi un scop, ci numai un mijloc. Aceasta am atribuit-o neexperienţei. Votul universal odată realizat ce va face d. Stere? Trebue însă să ştie d-sa că realizarea acestui ideal pentru care a luptat pină acum depinde numai de şeful partidului liberal, care încă nu s’a pronunţat asupra lui. Altă inexperienţă d. Stere o arată cînd spune că dezbinările din partidul conservator sunt un rău. Or, dezbinări de acestea au fost nu de mult şi în partidul liberal. Teoria mea că şefii nu se aleg, ci se impun, nu e o simplă vorbă de antiteză. Chiar şi d. Sturdza, şeful incontestat al partidului liberal, s’a impus, nu s’a ales (Aplauze). Dacă ţara aceasta vecinie guvernamentală şi o felicit pentru asta (Risete) nu indică pe şefii de partide, atunci cine trebue să’i indice? D. Stere crede că o organizaţie, cu un club şi registre. E un progres care s’a făcut, şi care cred că e statornic. Eu nici odată nu m’am coborit în stradă şi am promisiunea formală a d-lui Sturdza că nici d-sa nu o va mai face. Aşa fiind ce trebue? E nevoe ca partidele să aibe şefi zdraveni cari să fie o garanţie pentru rege şi pentru ţară. Făcind aluzie la acuzarea d-luî Stere cu formulele false ale partidului conservator, d. Carp spune că generalii n’au cultură superioară şi se lasă uşor influenţaţi de tonul de cazarmă. Eu aşi fi lăsat la o parte pe d. general Manu dacă d. Stere nu m’ar fi silit să-i iau apărarea (Ilaritate). D. Stere a spus că la noi in partidul conservator un şef a fost rău ales, iar altul nu s’a impus încă. Eu îi răspund cu eroul lui Garagiale : Puţintică răbdare. (Ilaritate). Venind la fondul discursului d-lui Stere, d. Carp spune că fenomenul ereşterea exportului şi a scădere! importului s’a produs numai da doi ani in Franţa şi Anglia şi că înainte Franţa n’avea nici capitaluri plasate in străinătate, nici export superior importului. Noi am împrumutat din străinătate un miliard şi jumătate. Foarte bine. Dar întrebatu-s’a d. Stere de unde fenomenul că pe cind ţara trebuia să plătească în străinătate 75 milioane, să aibă venituri de 150 milioane? Deci stăm bine, producţia noastră ne ajuta să acumulăm! Dar oare toate sumele împrumutate— cam de altfel ne-au dat îndoit decit ceea ce am dat noi—trebuiau să servească numai la construcţiuni şi drumuri de fier ? Eu cred că pentru mărirea producţiunea trebue să facem apel la iniţiativa privată, la capitalurile străine. Sunt însă piedici cari se opun venireî acestor capitaluri străine, piedici pe cari trebue să le înlăturăm. Noi avem nevoe de aceste capitaluri mai mult de cit capitaliştii străini de eaî. Deci trebue să le acordăm anumite garanţii. Cind d. Sturdza spunea în Senat că va ameliora situaţia cu economii şi numai economii, eu i-am spus că se înşeală. Azî nu mai sint ministru, şi repet din nou că s’a înşelat. D. Sturdza a mai spus în Senat că va sta opt ani la putere. D. general Manu a devenit palid auzind aceasta. (Ilaritate). Eu nu cred in cei opt ani, dar de! Întreruperi: Tot ce se poate ! (Ilaritate). D. Carp: Eu vă mulţumesc pentru atenţia ce mi-o acordaţi şi vă las în liniştea sufletească ce v’o procură credinţa că veţi rămine 8 ani la putere. In timpul acesta aveţi de lucru: veţi face economii, veţi plăti datorii şi veţi depune activitate pe terenul legilor economice. Eu fiind la guvern m’am gîndit— vedeţi ce idee conservatoare—că straturile de jos contribue cu prea mult la cheltuiala statului, pe cînd cele de sus nu plătesc destul. Vream să fac ceva ca să remediez veniturile statului. Rezultatul a fost cel ştiut. Am însă convingerea că faţă cu adevărata ţară mi-am făcut datoria. Vrînd să distribui mai echitabil impozitele, am fost combătut de amici şi inamici. Numai această deosebire intre vederile mele şi ale actualului prim-ministru explică îndeajuns de ce nu voia vota răspunsul la mesagiu (Aplauze). La orele 4 şi 40 minute şedinţa se suspendă. La redeschidere are cuvintul P. Al. Djuvara D. Al. Djuvara începe prin a declara că nu-i priveşte cele spuse de d. Carp în privinţa situaţiei partidului conservator, aceasta fiind de ordine interioară. Va vorbi insă despre celelalte părţi ale discursului d-lui Carp şi va răspunde d-luî Stere relativ la capitalurile străine. Vorbind de introducerea capitalurilor străine, spune că aceste pot fi introduse intru cit servesc interesele economice ale ţărei; ţara romineascâ nu poate fi considerată ca pămint de cucerire. " Cred, zice oratorul, că d. Gsya Va convins, că azi nu se mai pot, vj^ri veniturile statului prin nos ahpozîte. Budgetul guvernului conservator a , font gi^şit ecnlibrat; s’a făcut o eroare de 65 T,uioane. Cînd s’a văzut partidul ^Tcservator in încurcătură, a venit d. Carp şi a zis : că am leacul. Şi atunci s’a petrecut cam acelaş lucru ca cu orbul şi paraliticul din parabolă: guvernul şi majoritatea conservatoare au făcut o asociaţie. Dar de astă-dată orbul s’a suit în capul paraliticului şi tovărăşia s’a stricat. (Ilaritate). Partidul conservator are nevoe să fie moralizat şi in aceasta d. Carp e de aceeaşî opinie cu noi. Partidul liberal n’are nevoe de moralizare şi în orî ce caz d. Carp n’ar putea s’o facă. Giud alături de armatele politice vin pe cîmpul de bătae şi alte formaţiuni, noi nu le recunoaştem. Ele sint lipsite de prestigiu, n’au un steag şi ori cite vitejii ar face nu vor putea reputa glorii. De aceea este imposibil ca d. Carp s , poată pretinde a rămine şef de partid sau cel puţin a fi considerat ca şef autorizat al unui partid politic (Aplauze). D. Moisescu, înscris să ia cuvintul roagă ca, pentru a nu se strica efectul cuvintărilor rostite pînă acum, să i se acorde să vorbească mîine. D. preşedinte Fericicide spune că timpul e foarte scump şi invită Camera, să continue şedinţa. Cuvintarea d-lui Moisescu D. Moisescu începe prin a spune că nu d. Miile e singurul apărător al clasei ţărăneşti, ci că mai sunt în Cameră şi alţi reprezentanţi reali ai colegiului al IlI-lea. D. Miile a zugrăvit în culori prea negre starea morală şi materială a ţărănimei. A fost odată aşa, dar azi situaţia s’a schimbat şi e mult mai îmbucurătoare. D. Miile a văzut poate numai excepţii, şi a făcut din ele regulă. Sunt învăţători cari In urma circulărei ca să se facă pretutindeni localuri de şcoală, nu toate comunele s’au întrunit şi din iniţiativa lor au fundat o mulţime de şcoli şi altele sunt pe cale de înfiinţare. Asta înseamnă că învăţătorii sunt conştienţi de menirea lor, iar nu inconştienţi, cum a zis d. Miile. Preoţii nu sunt corupători, ci îşi înţeleg şi eu menirea—afară de puţini preoţi din cei vechi, cari însă vor fi primeniţi. Gospodăriile comunale merg în adevăr prost, dar din cauza amestecului elementelor de oraşe, cari au venit să ocupe funcţiuni la sate. Aci mă unesc cu d-sa, dar nu mă uneam acum un an, cinci elemente de la oraşe nu se năpustiseră încă la funcţiunile comunale. D. Miile a citat un doctor german (?) care descrie în culori foarte negre starea sanitară de la sate. Cred că a greşit informîndu-se de la un om străin de ţară şi care nu o cunoaşte decît din fugă. Acestea zise, oratorul intră în fondul discursului său şi spune că a intrat de curînd in partidul liberal, pentru că acesta a avut mai multă solicitudine decit alt partid pentru clasa ţărănească, şi pentru că are în programul său marele ideal: sufragiul universal. Desigur că d. Miile în ziar o să mă ia miine în primire şi o să-mi spue că am şi eu vuzit reforma asta ca un ideal mai depărtat, fiindcă aşa scrie în programul liberal şi aşa vrea şeful partidului. D. Const. Miile : Nu prejudeca ! D. Moisescu : Bine ar fi ca prejudecata mea să nu fie întemeiată şi să nu citesc miine in «Adevărul» toate astea. Oratorul declară că e pentru sufragiul universal, dar că dacă reforma asta s’ar da acum, săritura ar fi prea mare. Făcind o paralelă între solicitudinea liberalilor şi solicitudinea conservatorilor faţă de ţărănime, d. Moisescu zice că partidul liberal e singurul care s’a îngrijit de populaţiunea sătească. D. Ferichide întrerupe pe orator şi spune că deoarece sint orele 6 declară şedinţa ridicată, răminînd ca d. Moisescu sa continue astăzi discursul d-sale. Şedinţa de la 30 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 1 şi 40 sub preşidenţia d-luî Ferechide, preşedinte. Prezenţi 110 dni deputaţi. Pe banca ministerială sunt domnii miniştri Ionel Brătianu, Spinu Haret, G. D. Palade. La ordinea zilei continuarea răspunsului la mesagiu. D. Moisescu are cuvintul spre a urma discursul început era. D-sa susţine că sub liberali libertăţile cetăţeneşti la ţară sunt mai bine, garantate decit sub conservatori. Acum douî ani sub guvernul conservator i s’a confiscat o scrisoare tipărită, pe care o adresa ţăranilor din Mu celin plicuri deschise, numai pentru că în ea se expuneau o serie de fapte comise sub acel guvern. Astăzi reprezentanţii partidului conservator, cînd un magistrat scrie un art. despre art. 7 din Constituţie, se revoltă că nu se respectă libertatea gîndirei. Conservatorii ademenesc pe ţăranii mai de frunte să se înscrie in partidul lor, făgăduindule, în coloanele registrelor în cari se înscriu, anumite recompense cînd partidul va veni la putere. Eu sunt sigur că aceste registre vor ajunge falsificate,iar cei ademeniți se vor întoarce la matcă." Oratorul face o paralelă între activitatea ultimelor legislaturi ale partidelor istorice. Arată că liberalii au făcut legea învăţămaintului secundar, favorabilă ţăranilor,legea repausului duminical, au depus un proect pentru legea casei rurale, pentru reforma consiliilor comunale, care dovedeşte, prin economia lui, că partidul se apropie spre marea reformă , votul universal, etc. Partidul conservator, prin mijloacele violente, prin revoluţii de stradă, a răsturnat guvernul liberal şi astfel frumoasele proecte ale acestui regim au rămas să fie realizate astăzi. D. Moisescu citează fapte prin care arată ameninţările, ingerinţele şi presiunile făcute de administraţia conservatoare în contra alegerei d-sale ca deputat. Prin urmare să nu vină conservatorii să ne vorbească astăzi în numele libertatii. Guvernul conservator a avut o activitate care se poate defini prin cuvintele: abrogare de legi, schilodire de legi. Oratorul aminteşte de legea îmvăţămintului care impunea restricţiuni de aşa natură că împedeca fiilor de săteni accesul şcoalelor secundare. D. Carp spunea că avea intenţia de a pune la contribuţiune mai mult pe cei bogaţi decit pe săraci. Cura se ex