Adevěrul, decembrie 1901 (Anul 14, nr. 4435-4463)

1901-12-01 / nr. 4435

Simbătă 1 Decembrie 1901 impresiuni şi PALAVRE (lui/i coresp. Im Chiţibuş cu cititoarele sale)­­Nebunul Lui C. I. Norim­a cu ocazia jubileului său artistic — Ha, ha, ha... Sunt ei­ nebun sau voi oameni în toată firea? Tu, de colo, care sub mustaţă ascunzi un zâmbet de ironie, tu, ce crezi că prin ale tale rime lu­mea cuminţeşti, tu, tu eşti nebun, nu eu. Tu eşti nebun cînd ţi se pare că cu ver­surile tale ca granitul tăiate, cu poezia-ţi dulce, dulce şi divină, vei face lumea mai bună să devie şi mai încrezătoare. Iar tu, artist desăvîrşit dacă cu proza diafană speri să reîntorci pe rătăciţii în­­ calea zisă dreaptă, amar de tot te înşeli. Ha, ha, ha, ei! nebun? In balamucul nostru e adevărata fericire! Vezi acela ce sare pe movila de nisip, el crede că joacă jocul Olimpian şi despletita care aleargă de colo pînă colo ea-şî plînge imaginaţii şoapte fii jertfiţi în credinţa lui Iehova, iar bă­­trînul ce şade în gînduri adincit e filo­soful Kant reînviat în eh şi tînărul cu plete crede că într’însul sufletul lui Goe­­the este rătăcit. Aici e fericirea, în lumea de nebuni, nu la voi colo în lumea de hîihari. Sînteţî bandiţi de codru, va um­-' liţi, furaţi, ucideţi şi învingeţi,— asta-i al vostru ţel. . . . O luptă liniştită, câştiguri meritate, laude ciştigate prin muncă şi abnegaţie în lu­mea voastră sunt străine. Pe cînd la noi, la noi e fericirea. Fie­care în voe e rege, împărat, filosof, poet talentat. Avem şi noi durere, durere de nebuni. Ce i viaţa, dacă nu o nebunie ? Da, da, o recunosc. sînt nebun, dar mai puţin ca voi... Nebun? O da, sínt! Cu zdrenţe sfîşiate ce corpu-mî slab acopăr, mai mîndru sînt ca voi în hainele luxoase. Sub vesta da mătase, ciocoiula, vorbeşte, ce ascunzi ? O inimă brutală, un caracter perfid. Ai înşelat fecioare, le-ai nenorocit. Ai trimes în ceia lume un suflet de iubit. Şi tu, cucoană mîndră! roches-tî de dantelă îm­bracă un corp divin, moale ca mătasea, fin ca catifeaua, pătat de uriste coarne ce soţului ai pus. Iar tu, calic­­u haine rupte, vezi-’ţi de o­piiie, nu murdări hîrtia cu regine ideale, cu foe din poveste. Ha, ha, ha, ce nebuni sînt sţr sîntem cu toţii, ve­niţi o horă să încingem. Şi tu madonă sacră, fetiţă muncitoare, ce cu sudoarea frunţeî pîinea îţi cîştigi, aştepţi şi speri un dulce soţ să-ţi vină, să te scape am robie. Drept zestre n’ai nimica? Nici scule nici avuţie? Ce-ţî trebue castitatea, bani fie ai avea? N’ai? Te plîng în nebunie, sărmano. Deschide ochii bine, veghează-ţî fecioria, un tîlhăr să nu ţi-o fure, să cazi apoi în şanţul ce o să ţi-l arate. Fii mîn­dră în sărăcie şi luptă-te cu soarta, dar nu spera nimica. Nici voi, căror un pic de minte în preer v’a rămas, nici voi, v’o spun, nici voi n’a­veţi credinţă oarbă în nimic ce e pe lume, nici în demon, nici în Dumnezeu. Totul e fam, totul nimic, nimic adevă­­rat. Minciună este totul, praf, pulbere şi vînt. Sînt nebun? A? Nebun? Singe vreau să curgă, singe, singe, nu de om, nu de fiară, dar de nedreptate. Incheagă-la pe toate: tendrie răutate, hoţie, laşitate, dă-le fiaţă şi iată nedreptatea. Din ea să curgă sîng­e vre­­i, să vadă demonii, zeii şi dum­­nezii. Răsvrâtitor, nebun îmi ziceţi toţii. Ci bine, im­i place, primesc cu bucurie a­­ceste epitete, pe care voi nu le aveţi. Da, da, da, sunt răsvrâtitor, răsvrătesc pe to­ţii, pe mine insu­mi chiar, contra... oui ? Hm! Ce nerozie, curată nebunie! Aşa e firea mumei, condusă de maestrul Dumnezeu. Oameni, oameni c­u mintea întreagă, staţi şi priviţi o clipă prin corpul vostru chiar şi veţi vedea scheletul, imaginaţi-vă, corpul desvelt de haine. Scheletul fără carne. Vedeţi voi şi ce gustă din al săru­tului nectar- dar nu dînşii propriii zişi ci carnea de pe ei. Schelete sînt pe stradă, la mînă, schelete pretutindeni. Şi în să­lile de dans, lipită vedeţi perechea, priviţi mai bine îrfsă, cît da departe stau unul de al­ţi, dar este a lor carne ce alături stă lipită şi îi umple de fiori. Totul e a­­parenţă în lumea voastră de minciuni, ni­mic adevărat. Doar nebunia ce tronează în lumea genială şi moartea pe d’asupra, au cerut anularea donaţiuneî, sub cu­­vînt că d-na Leontopol, prin căsătoria cu d. Leontopol, care în momentul­­ cind s’a făcut donaţia, nu se bucura de­ drepturile de cetăţean, a urmat condiţia soţului şi a perdut prin aceasta dreptul de a primi imobile rurale. Curtea de apel, ultima instanţă de fond care a judecat acest proces, s’a pronunţat ast­fel: majoritatea Curţeî a acordat­ d-nei Leontopol dreptul asupra valoarei imobilului şi deţinerea lui pînă la vînzarea lui, iar minoritatea a fost pentru valoarea imobilului fără vînzare. înaintea Curţeî de casaţie în secţiuni unite d. M. Sipsomo din partea d-nei Leontopol, a susţinut erî că de­oare­ce d. Leontopol a obţinut cu un an în urma donaţiuneî, recunoaşterea cali­­tăţe ! de cetăţean român şi această recunoaştere avînd efect retroactiv, d-na Leontopol n’a perdut nici un mo­ment din viaţă, calitatea de romîncă, şi deci bine şi legal poate obţine dona­ţiunî de imobile rurale. Curtea de casaţie în secţiuni unite şi complectată în urma divirgenţeî după ce a ascultat şi părerile anterioare ale d-lor Comşa­ şi Păltineanu, a casat sen­tinţa Curţeî de apel din Craiova pe motivul invocat de d. Sipsomo şi a tri­mis afacerea să se judece la , o altă Curte, care desigur, in urma acestei importante jurisprudenţe, va admite că d-na Leontopol poate primi în natură donaţiunea. Iată deci stabilită puterea retroac­tivă a recunoaşterei ,a calităţea de ce­tățean român. Em. Hyppolita. Cărţi şi reviste Dreptul civil român de C. Nacu, pro­fesor la Universitatea din Bucureşti. Vol. 1, de 942 de pag. Buc. I. V. Socea. Cazone, biblioteca umoristică, literarii, ilustrată, militară, cu numeroasa ilustraţie, uni intercalate. Un voi. în 8 de zi de pag. Educaţiunea şi datoriile militare ale soldaţilor cu precepţiuni şi exemple de majorul Elefterie Demetroscu, din reg. Argeş No. 4. Un voi. cartonat în 4 de S20 de pag. Buc. Tip. Carol Gobi. Camera de eotvercifi şi industrie. Circumscripţia VIII. laşi. Darea de seamă da activitatea Camerei pe anul 1900. Un voi. în 8 de 178 de pag. Uşi. Tip. Dacia. Prostituţia şi sifilisul, măsuri profilac­tice, teză pentru doctorat în medicină şi chirurgie, la Universitatea din Bucureşti de C. Poenaru-Caplescu. Un voi. în 8 de 98 de pag. Buc. Tip. Gutenberg. Monitorul intereselor petrolifere. Anul 11. No. 39. 20 Noem. 1901 are ur­mătorul sumar : Discuţiunî asupra capitalurilor străine. Superioritatea organizaţiei comerciale a Americeî.— Petrolul român la Regens­burg.— Sistemul de sondaj hidraulic­­. Wogt în Cîmpinii.— Organizaţia petroliş­tilor galiţienî.— Vizita d-lui Henry Neu­burger.— Producţia universala a petrolu­lui în America şi Asia —Deschiderea in­stitutului de petrol.— O nouă scrisoare a d-lui Alexandru Ştefflnescu — Bursa pe­trolului.—Mişcarea petrolului în Rom­inia,­­Informaţiani. Despre loterii, de Al. G. Bacaloglu. Se găseşte la librării şi kioşkuri prin­cipala cu 50 bani exemplarul. CURŢI ŞI TRIBUNALE Ştiri judiciare Curtea de apel secţia 1 a închis eri dezbaterile în procesul d-nelor Eleonora şi Aura Teodorini, cu primăria din Craiova, proces despre care am mai vorbit la această rubrică. * Secția II a tribunalului de Ilfov amînat din­­nou judecarea procesului lui Gogu Pandelescu, eroul dramei de lft Herăstrău. .■s Secția comercială a tribunalului de Ilfov, a admis apelul d-lui Diamandy Manole, și a condamnat pe d. Lobel antreprenorul localului Edison, la plata sumei de 1000 lei, preţul blaneî ce s’a furat d-luî Diamandy, iarna trecută, în timpul unui bal. Articolul 7 § 5 Curtea de casaţie în secţiuni unite a discutat era un paragraf foarte impor­tant al articolului 7 din Constituţie şi anume aliniatul 1 din paragraful­­5 al celebrului articol şi care sună : «Numai romîniî, sau cei naturalizaţi romîni pot dobindi imobile rurale in­­Rominia». lată cîte­va detalii, cari vor contribui la lămurirea chestiune!: D-na Si­na Leontopol dobîndeşte prin donaţiune o moşie. Rudele de singe ale donatoarei, d-nele Lina Rascovicianu și Oleanca Athanasiu. Ediţia de dimineaţă mFORMAŢIUUI Incidentul din Senat petrecut era cu privire la alegerea unui vice-pre­­şedinte în locul regretatului V. A. Urechiă a arătat iarăşi starea de spirit din rîndurile majorităţei. Pe cînd d. Dr. Ştefănescu cerea amînarea alegereî pentru azî, spre a se stabili o înţelegere asupra persoa­nei de ales, d. Cavalioti cerea alege­rea imediată ca să se vază cine e mai tare. Primul ministru îngrijat de acest fapt a cerut d-luî Eug. Stătescu să astîmpere pe recalcitranţi. Candidatul guvernului pare a fi d. Corbescu, de­şi s'a pus înainte şi numele d-luî Gr. Macri. Se crede însă că va fi ales d. Corbescu. Azi după amiază se întruneşte la Ligă comitetul central executiv pen­tru a alege un nou preşedinte în locul regretatului V. A. Urechiă. Sînt puse pînă acum candidaturile d-lor­ M. Vlădescu, M. A. Florescu, Valerian Urseanu şi ale altor mem­bri. Principele Ferdinand va lua parte la o mare vînătoare care se va or­ganiza pentru zilele de 6, 7 şi 8 De­sembrie, în pădurile Buda-Rafaila, Fâstâci, şi altele din judeţul Vas­lui. In seara de 8 Decembrie, princi­pele moştenitor se va duce la Ţiba­­neşti, unde va petrece noaptea. Această vînătoare e prima vînă­toare pentru uciderea mistreţilor, or­ganizată de comitetul societăţei vî­torilor din Vaslui. D. colonel Magheru, prefect de Tulcea, şi-a dat demisiunea. Este vorba despre numirea în a­cest post a d-luî Bastaki, consilier la Curtea de Apel din Galaţi. Odată cu proectul de procedură civilă, d. Stoicescu, ministru de ju­stiţie, va depune pe biroul Camerei un proect de lege cu privire la asi­stenţa judiciară. Direcţia generală a poştelor a luat dispoziţiunea ca acele cărţi poştale ilu­strate destinate pentru străinătate şi conţinind o corespondenţă să fie tim­brate cu 10 bani, sub pedeapsa de a nu fi expediate, iar cărţile poştale ilustrate cari nu poartă vre­o corespondenţă să fie francate cu 5 centime. HEMENTO — Vineri 30 Noembrie— TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă Trovatore de Verdi. Teatru Boulevard (Sala Băilor E­­forieî).—In fie­care seară teatru de va­rietăţi. Ateneul român: concertul violonis­tului Ondricek.— în Sală: Expoziţia de pictură Ştefan Popescu, de la 9 a. m­. la p. m. Cafee Edison. Orchestra W. Strauss. Berăria Triumf: Orchestră. Coloseul Oppler: Joia şi Duminica muzică militară. Berăria Hotel de France : Or­chestra naţională, sub conducerea violo­nistului Cercel. Bereria Fîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Beles .—Teatru de varietăţi. Azî dimineaţă un serviciu religios se va oficia la biserica S-tul Nicolae­ Şelari cu ocazia S-tuluî Andrei. Va oficia archiepiscopul Sofronie Vul­pescu. S-ta Liturghie va fi cvntată de corul seminarului Nifon mitropolitul, sub di­resiunea profesorului C. Brătianu. D. Hepites, directorul Institutului Me­teorologic, a fost primit er î­­n audienţă de rege, căruia i-a remis ultimele publi­caţiuni ale institutului precum şi lucră­rile pe cari le-a prezentat la ultimul congres de meteorologie din 1900 de la Paris. Regia monopolurilor statului, va primi zilele acestea un vagon de praf de puşcă din Colonia pe care l’a comandat pul­berăriilor din Germania. Regia invoacă drept explicaţie pentru această comandă de praf de puşcă, scuza că pulberăria de la Lăculeţe se află în reparaţiune... Comisiunile de recrutare pentru con­­tigentul 1903, cari se vor întruni in Februarie viitor, se vor constitui peste 2 săptăminî. S’a hotărît ca medicii recrutori din Oltenia să fie trimişi în Moldova şi vice-versa. Astă-seară se va întruni consiliul sanitar superior, sub preşedinţia d-lui dr. Petrini-Galaţi. Se vor discuta mai multe cereri pentru acordări de liberă practică unor far­macişti. D. C. Popovici, consilier la legaţiunea romina din Paris, a sosit in­ Capitală in virtutea unui concediu. Budgetul r­ectificativ D. secretar general al primăriei dă citire raportului primarului asupra bud-Prinţul Ferdinand a terminat era ins-­getului rectificativ al comunei, din care secţia ‘reg. IV Ilfov No. 21, in care a se constata ca lifra reducenlor reali­­fost azistat de d. locot-colonel Istrate. a­cest bridget e mal TMaie. Astăzi şi miine prinţul moştenitor va oOO.OOO lei, atit la personal cit şi la inspecta­­reg. 6 de infanterie Mihaî- material. Bravul D- Ciocaneili cere a se plaţi pe 15 “ '­­ zile salahorii şi cărăuşii cari au fost Asociaţiunea femeilor române «­Spriji- suplineaţi pe ziua de *15 Noembrie nul» va continua Duminică 2 Decem- Se aprobă, bine, la ora 3 p. m­., prima serie de con­ D. Theodor Niculescu spune că s’au cerinţe populare, cerut funcţionarilor primăriei sacrificii: 1) *La şcoala primară de băeţi No. de­oare­ce se prevedea un deficit în 25 din calea Griviţei (curtea bis. sf. budgetul comunei. Vinei!) va vorbi d-ra dr. Ecaterina Ar- Dacă budgetul se va solda cu un pro­­bore despre apa potabilă, fii după cum se speră, atunci benefi-2) La şcoala primară de fete No. 6 d­ul să se dea ca o gratificafie funcţie-Petrache Poenaru din str. Ştirbei-Vodă narilor sacrificaţi, d-na Smara Gheorghiu despre Edu- D. Procopie D Dumitrescu spune că pro caţie. C­u­punerea d-lui Niculescu e prematură. 3) La şcoala primară de băeţi No. 27 şi va trebui discutată după ce se va de la şosea d-ra Fotescu despre Indu- încheia budgetul anului curent, strie şi Comerţ. D. Elefterie lonescu spune că cu Intrarea liberă. .multă durere au cedat toţi consilierii „ ~a se face actualele economii, D. S.m.on Iliescu oficiant superior D . alte ctta.va mici discutiuni­ la posta, ne roaga sa rectificam o «fer- budgetul se aprobă, fâcîndu-se menti­­maţie a noastră în sensul,pa n a fost UDe de alt0 modificarî „duse in ulti­­suspendat pentru ca s’ar fi găsit la p­a­t budgetului rectificativ al inspecție o lipsa de 800 lei in casa. coraunaî Suspendarea d-sale i-a fost atrasă de ge­ma* budgetul pensiuni-A ruTAV.TM* 'S “»•' * *4. «vw* I. 7 putea s’o știe din cauza serviciului său ... .. .. . .» complicat, a găsit de cuviinţă să’l tină asistat la aceasta şedinţa, toţi in casă, unde banii s’au găsit la ins­­funcţionarii comune, care vroiau sa ştie tim­p cum au fost sacrificaţi. D. Simion Iliescu s’a făcut vinovat Proporţia reducerilor e a 6-a parte numai de faptul că n’a anunţat acel salari­ile maima.I ««Ulei, şi a plus la timp 18'a Parte din sala,,­,ie sub 100 lei’ Un ziar din Capitală anunţă că d. Lalo, somat de d. Costinescu în chestia pădure! «Tarcăfi»—a se vedea articolul­ din pag. I intitulat Şantagiile la licita­ţii—ar fi depus 150.000 de lei la Casa de depuneri, primind ast­fel desfiderea Ateneul român. Concertul violoncelis d-lui Costinescu, fulul Foeklesy Putem afirma in mod pozitiv ca d. Un artist in adevar fenomenal, un Lalo­n a depus aici un b­an la casă de gube­ik al violoncelului, a apărat a­­depuneri, nici n a înştiinţat pe d. Cos­­seai,a pentru prima oară înaintea noa­­tinescuca-i primeşte sfidarea din arti­ gtră ^ Ateneu, colul său­ publicat prin Epoca, ca răs- Arnold Foeldesy e un virtuos al vio­­puns la calomnii.e pe care î le-a adus a-­joncetuiu^ înţelesul pe care-l are acest cest domn Lalo. ^ cuvint azi cind technica a ajuns la o Astăzi a apărut No. 5 din Săptămîna, per­fecţiune prodigioasă. Foeldesy insă revistă scrisă de d.­­?. Panii şi cuprinde nu e numai technician, el e mai presus următoarele articole : Guvern şi majorit de toate o natură muzicală aleasă şi un tate­­o ochire asupra situaţiei politice a Temperament de o extra­ordinară paşi guvernului şi a partidului liberali. — Un UBGi Nobilul instrument vibrează sub proces de daune este iminent (cu privire la degetele sare cu­­ intensitate neohick­­­erturile junimisto-conservatoare).— Unde ^ cu de ton uimitoare si este vorba mtîmplâtor de om si de cele­ a» _. . . Vaite animale-—Amintitî de la „Junimea“ cu.°/‘ft* n®in^llPub­ din Iaşi (al doilea articol). — Săptămâna. Ast­fel Foeldesy a fost pe cit de pro­­­o domnişoară în barou, agitaţia meseria- fiind muzical în concertul re major de şilor). Rubinstein şi concertul la minor de Un exemplar 50 banî.—Administraţia Gottermann, pe atîta de plin de cea mai strada Brezoianu No. 4. visătoare poezie în Nocturna de Chopin Accidente­ de tren rf?“tast «Elfentanz» de Popper. Singura prevedere serioasă contra con­ . Unde a atins insa propor­ţiunî diabo­­secinţelor fatale ale acestor accidente lies a fost in executarea cu o pa­­este asigurarea călătorilor prin tibete de sinne de inspirata faimoasei piese de in­­asigurare ce se vînd în casele de bilete ale plină „Zigeunerweisen“ de Sarasa­te. căilor ferate romane. _ _ Violoncelul lui Foeldesy avea aci și Un tibet costă 20 banî și asigură: lei tobletea gravă a acestui instrument și 500 în caz de moarte, lei 5000 în caz de vibrările vioarei. A fost un tur de forță invaliditate permanentă. 2.50 îndemnizare zilnică. Rep. TFA1RU-MUZICI care a electrizat publicul şi ovafiunile au izbucnit cu o putere elementară. Regina, princesa Maria şi prinţul Fer­dinand dădeau semnalul aplauzelor. Pianistul Singer s-a distins prin ele- Pe misiune­a d-lui Saita După şedinţa de erî a consiliului co­munal al Capitalei, toţi d-niî consilieri ganta şi sigura interpretare a citor­ va s’au adimat în cabinetul d-lui primar, piesele solo, şi au­ discutat asupra demisiuneî d-lui D. Narice a ţinut spre mulţumirea Saita, generală acompaniamentul D. primar Procopie Dumitrescu şi toţi Foeldesy dă un al doilea concert domnii consilieri l’au rugat stăruitor pe Marţi 5 Decembrie şi cine nu l’a auzit d. Safta să renunţe la demisia sa, de să meargă să-l ascu­lte. oare­ce comuna are absolută nevoe de serviciile şi de cunoştinţele d-sale. “• *■ D. primar a făcut cunoscut că d. mi­nistru de interne P. S. Aurelian a re­fuzat de a primi demisiunea d-lui Saita, C­EREA.Iar şi că a inzistat pe lîngă d-sa, ca d. Saita să-şi retragă demisiunea. D. All- Bucureşti, 29 Noembrie. elian a vorbit d-lui primar in special Si astazi ne.a sosit dia America 0 de proiectele d-luî Saita asupra moi 11­ scadet.e de peste 2 cents Ia grîu si nn cărei sistemului de percepere al taxe- cents ,a po­rumb. din C0menotariiIe te.­lor comunale. . »legramelor americane vedem că aceste Io arma adlto}' mzistente, d. _8aita a scadei.j se dat01.esc realizărilor insem­parut ca cedeaza, s. se crede ca mino­r na­­far- însă ca tendinta generala să d-sa va veni la prmnane, de unde lip fl ierdut ceva din fermîtate seste de trei zile, spre a-și relua servi- Asupra mersuluî cerealelor în piețele c,u • noastre nu avem de făcut vre-o comu-In jurul cadavrului bă­ ni?aie mai fav0l'.ablIa- Portul Constanța ■* a , ^ este momentan închis din cauza agio­trinmui »Ig’ler merațiunei vagoanelor, ast-fel că direc­ „ . . . . ..... r­a­ţiunea căilor ferate se vede nevoită a Er. dimineaţa, d. judecator de _.n- menţilM ordinul de a nu se permite in­strucţie al cabinetulu 11 Savescu m- c4rcirea Vogoaneior pentru aceasta de preunacu d­im _ prin-procuror San stinatie, pe cîod portul Brăila estein Marin, dr. M.nov.ci şi Pinu Alexan­ ,ljun’ de­ î(lchide­rea navigatiuneT. drescu şeful siguranţei, au fost la Ba- In această situatiune, cumpărătorii neasa şi au cercetat asupra ga»i e. ca­ neavî()d tvu morijent nici o direcţiune da vru lui ba rinului Siglei’m focul din de încăl.care a mapturilor preferă de a partea locului. S’au făcut cercetări mn se obtine de u curopă’râri prompte fundul lacului, pentru a se putea gas. Afacerile stagnează, vre-un indiciu pare sa dovedească orao- El.j g,a viD(J’ut î n piata noastră circa 600 nea hatrinului Sigler. De-o-cam-data chire le obicinui'it cu leî 43 chila nu s a putut găsi nimic absolut, predate în primă­vara anului viitor la gara Perisî. In urmă, d. dr. Minovici, medicul le- Aci timpul a fost astă­zi frumos. In gist, a examinat de aproape cadavrul. Bră ila a căzu­t zăpadă, de asemenea și D-sa a constatat ca batrinul Sigler­a in parte in mdetul Ialomiţa, murit în apă. Cadavrul nu prezintă­­ absolut nici o urmă de violenţe sau de lovituri, afară de trei coaste din partea dreapta cari sunt rupte. Se crede cu siguranţă că a fost ata­cat de vre­un individ, şi a fost tîrit in lacul Băneasa cu forţa, pentru a fi înecat. D. judecător de instrucţie se ocupă de aproape, pentru a vedea dacă Sigler avea vre­un rival, care să-l fi pîndit şi să-l fi omorît. Din relaţiunile date de familie, se dovedeşte că bătrinul Sigler era om li­niştit, foarte sănătos la minte, că pînă la vîrsta de 75 ani nu i-a trecut nici­odată prin minte ideea de a se sinu­cide, şi că nu avea pe de­asupra, nici un motiv care să-l fi îndemnat la sinu­cidere. Din prima zi cînd bătrinul Sigler nu a mai venit acasă, d-na Alex şi o altă copilă a lui Sigler au venit de au cerut d-luî şef al siguranţei concursul, pen­tru a afla de urma tatălui lor; cele două fiice îşi închipuiai­ că a fost omo­rit, fiind­că nici nu le trecea prin minte ideea că ar fi putut să se sinucidă. Atunci,—sunt cîte­va zile,—serviciul de siguranţă dăduse o circulară către poliţiile din ţară şi din Capitală, pentru aflarea lui Sigler, pe cînd el sărmanul se găsea mort in lacul de la Bă­neasa. Bep. Şedinţa consiliului cod 111 sassal — De la 29 Noembrie — fără Şedinţa se deschide la orele 7 15 m., sub preşidenţia d-luî Procopie Dumitrescu. Prezenţi sunt 20 domni consilieri. Se citeşte sumarul şedinţei trecute şi se învortă. er. „Adevĕrul“ va începe Simbătă 1 Decembrie publicarea celebrului roman al lui Alexandru Dumas tatăl Cei trei muşchetari cea mai renumită din operile cele­brului romancier francez şi care a pasionat atitea generaţiuni. Cei trei muşchetari vor fi recitiţi cu plăcere de aceia cari i-au gustat in tinereţe. Cei trei muşchetari vor fi citiţi de generaţiunea tinără care n’a avut ocaziune de a gusta a­­ceastă operă de o colosală valoare literară istorică, şi dramatică,­­ pa­sionantă de la primulpină la ultimul capitol. Faptele lui A­tos Portos Aramis şi d’Artaginian eroii romanului Cei trei muşchetari vor reveni să pasioneze pe acei cari admiră nobleţă, curagiul şi cavale­rismul sub toate feţele. Cititorii Adevărului“ să ceară dar la chioşcuri numărul de Simbătă 1 Decembrie, care cuprinde începutul romanului Cei trei muşchetari de Alexandru Dumas tatăl »T­v»TVTVTvv«vwiWT­wv»rmvuT Adevărul Corpurile Legiuitoare CAMEI­­A. Urm­area şedinţei de la 29 Noembrie 1901 Discuţia mesagiului Cuvintarea d-luî Stere Oratorul continuă a vorbi despre ca­pitalurile streine. Olanda are atitea capitaluri plasate in străinătate în cit venitul lor ar fi sufi­cient pentru ca toţi olandezii să trăia­scă fără a munci ! Să se realizeze visul lui Gonu Leonida al lui Caragiale ! Prin urmare cine munceşte pentru acest po­por1? Vedeţi clar că preponderenţa în veniturile unui popor o au capitalurile plasate in străinătate. In Anglia capitalul plasat în India are o mai mare importanţă de cit cel pla­sat in industria naţională. Probă că s’a creat de către guvernul englez un fel de primă în favoarea produselor textile din India şi în defavoarea celor naţionale. Vedeţi aci acel capital cozmopolit care circulă," revoluţionează şi îmbogăţeşte naţiunile. Ele par a nu se mai împărţi de a­cu­ un­tăţi capitaliste şi ţări impru­­mutătoare! Un ministru de finanţe fran­cez a sfătuit pe capitaliştii din Franţa să facă tot posibilul pentru ca să emi­greze capitalurile lor pretutindeni unde nu s’au exploatat avuţiile locale. Unde se va afla un francez, ori cit de departe, guvernul ii va proteja. Şi la noi s’a do­vedit că guvernul francez a ţinut a­ceasta lozincă. D. Take Ionescu a afirmat că ne-am obicinuit ca în fie­care an să cheltuim 50 milioane din împrumuturi. Cuvintele acestea ar trebui să fie sculp­tate în bronz. Ele sunt o icoană a pră­­păstieî către care mergeam şi caracteri­zează perfect o epocă întreagă de nein­ţelepciune. D. Carp a declarat odată că fiind mi­nistru i s’a propus un împrumut, dar cu condiţiuni politice inacceptabile. Tre­bue să tragem învăţăminte din declara­ţia aceasta. Daca în adevăr aşa a fost atunci să ştiţi că aceasta constitue sin­gura operă bună a guvernului d-sale! (D. Carp se scoală de pe fotoliul său şi coborind treptele se duce urmări de, toate privirile spre banca ministerială şi şopteşte misterios cite­va cuvinte la u­reche­a d lui Sturdza. Toată Camera iz­bucneşte în hohote de ris şi ilaritatea durează cîte­va minute. O voce strigă Dacă ’i trădare, s’o ştim şi noi !­ Vorbind despre teoria că trebue să înfiinţăm in ţară o industrie puternică şi variată, d-sa spune că ea e bună. Trebue, cred eu, să exploatăm bogă­ţiie noastre naturale. Cele mai multe din industriile noastre naţionale nu sunt azi de­cit nişte aparate budgetivore. D-na Palade, ministru de finanţe, a depus a­­laltă­erî un proect de lege pentru in­fiinţarea unei taxe contra exportului za­harului,­ceea ce nu face de­cit să de­monstreze afirmațiunea mea. Descriind bogăţiile noastre naturale, Sterea spune că poporul român tră­­eşte pe acest pămint bogat, fără să aibă nici un folos de la dînsul. (Apla­uze). Ca să vă arăt cit de slabă e teo­ria capitalurilor străine, trebue să vă spun că Rusia, după o statistică oficială, are 1 milion 112.000 lucrători indus­triali la o populaţie de 135 mii. locui­tori ! Şi cit a costat-o această industrie pe Rusia?! In timpul acesta industria casnică e ruinată, producţia agriculture! înstră­inată in măsură de două treimi, iar o treime nu mai rămine pentru trebuinţele populaţiei. Acum Rusia este pe cale de a face un împrumut de un miliard spre a susţine industria ei, cu preţuri atit de scumpe: foametea pe toată linia, pă­răsirea pămînturilor de către populaţia ţărănescă. Toate astea pentru a susţine o anemică industrie naţională. Să vă mai dau un exemplu perfect de convingător: Argentina, o ţară splen­did dotată, cind populaţia ei era numai de 4 mii, avea 61 mii. boi, 4 mii. cai, şi 17 milioane de alte vite. Comparînd Ro­­mânia cu Argentina pe acea vreme ar urma că noi am trebui să avem 106 milioane vite cornute şi n’avem de­cit 5, 6 milioane cai şi n’avem nici 2, etc. Unde punem că Argentina nu cui ti­va atunci de cit 6 milioane hectare din 27 ? Şi in vremea asta imi­­graţiunea creştea, capitalurile străine erau bine primite, industria privată s’a dezvoltat insă ast­fel, că s’a putut prevede de atunci tristul prezent pe care îl are azi Argentina. Toate bogăţiile naturale au­ scăzut totul s’a prefăcut intr’un crach numai în 15 ani, imigraţiunea a încetat şi as­­stăzi Argentina e la un apogeu de de­cădere. Toate acestea sint opera capitaluri­lor străine, cari de alt-fel tr’au mai e­­şit din ţară, ci au rămas într’insa s’o «înavuţească» şi mai mult. (Aplauze). Situaţiunea actuală a ţărei, imposibi­litatea de a crea o industrie cu capita­luri naţionale, e de natură a provoca scurgerea în străinătate a veniturilor noastre, deja prea mici. Suntem­ un popor sărac. 90 la sută din populaţia ţărăneas’că n’are ce lucra luni pe an şi ministrul de interne poate atesta că zeci de mii de ţărani emi­grează de la noi anual spre a găsi de lucru aiurea. Apoi, după ce că sîntem săraci şi puţini, să ne mai lipsim de braţe de ale noastre’? Oratorul citează cite­va date statis­tice ale ministerului de domenii din care reesa că statul plăteşte anual prime pentru industria noastră naţională 11 milioane de lei, iar salariile plătite de fabricele încurajate de stat se ridică la 12 milioane. De unde urmează prima concluzie : că statul plăteşte funcţiona­rii şi lucrătorii fabricelor—cu alte cu­vinte pune gratuit munca la dispoziţia industriei naţionale. Plus atitea şi ati­tea alte avantagii cari sporesc încă pagu­bele statului pentru a avea, o Doamne o industrie naţională! D. Stere evoacă vremurile cind la ţară industria casnică era in floare, cînd iarna femeile puneau in lucru războa­iele, cind aveam fierari, rotari, căruţaşi şi cind mica industrie imprima ind­ivi­dualitatea naţională a noastră. Cu riscul de a fi taxat de reacţionar zice oratorul, o spun: simt o adîncă simpatie pentru situaţia de atunci, cu ţă­rănime mai conformă cu felul nostru naţional de a fi, mai favorizată materiali­ceşte şi moraliceşte. (Aplauze). Avem foarte mult de făcut pentru a inspira acea tărie morală necesară cetă­ţenilor acestei ţâri. Şi mă revolt, şi mă gindesc cu o adinei durere, la scenele ce s’au petrecut acum douî ani in in­cinta aceasta, cînd Camera a primit în hohote de ris protestările contra victi­melor făcute din luptătorii pentru rea­lizarea idealului unui organizat social: viaţa liberă cetăţenească. De pe acea bancă ministerială unul din miniştri lăuda vitejia armatei, iar altul făcea filozofia execuţiunilor preventive. N’am Cuvinte SBr’­ a’m' exprima indignarea în contra acelui guvern, care totuşi a continuat să și păstreze portofoliile. *'b. Const.­­Mille- Vinovaţii n’au fost pedepsiţi. D. Stere: Un guvern nu poate strica ceea­ ce a făcut alt guvern. D. Stere reprobează faptul că în Senat s’a putut avea îndrăzneală de a se aduce în discuţie chestia restringerei libertăţilor cetăţeneşti. D. Carp este un om admirabil ca fond, dar greşeşte cind se lasă sedus de «formulele» despre care vorbea d. Mis­­sir la Senat. Prin forma lor de a fi, conservatorii ajung să nu mai fie, căci această formă e străină conştiinţei ace­stei ţări. D. Carp : Vorbeşte mai tare cind vorbeşti despre mine, că nu aud. D. Stere : Din respect şi stimă pentru bătrineţea, capacitatea şi trecutul dv. aşi fi trebuit ca să vorbesc aşa ca nici să nu fiu auzit de dv. (Aplauze). D. Stere termină spunind că istoria ţărei e strins legată de istoria partidu­­ui liberal, care a pus bazele democra­tice ale acestei ţări, şi de aceea va vota ăspunsul la Mesaj. (Aplauze prelun­gite. Oratorul e viu felicitat). Şedinţa se suspendă pentru 5 minute la orele 3 şi 40 na. La redeschidere are cuvintul D- P. P. Carp. De­şi d. Stere ieri n’a avut laude la adresa mea ca azî, totuşi, trebue să spun că erî d. Stere a fost superior. Erî a fost ajutat de talentul d-sale, azi a fost trădat de ştiinţa sa. Oratorul relevă că discursul d-lui Stere a fost la un nivel înalt, mai ri­dicat de dit cele pe cari le-am auzit adesea, p­ine de fraze sforăitoare şi de o inconştienţă extra­ordinară. Mă mir însă zice d. Carp, cum d. Stere, socialist, şi cu d la întreaga ti­nerime generoasă, se mulţumesc numai cu votul universal, care nu poate fi un scop, ci numai un mijloc. Aceasta am atribuit-o neexperienţei. Votul universal odată realizat ce va face d. Stere? Trebue însă să ştie d-sa că realizarea acestui ideal pentru care a luptat pină acum depinde numai de şeful partidului liberal, care încă nu s’a pronunţat asu­pra lui. Altă inexperienţă d. Stere o arată cînd spune că dezbinările din partidul conservator sunt un rău. Or, dezbinări de acestea au fost nu de mult şi în partidul liberal. Teoria mea că şefii nu se aleg, ci se impun, nu e o simplă vorbă de antiteză. Chiar şi d. Sturdza, şeful incontestat al partidului liberal, s’a impus, nu s’a ales (Aplauze). Dacă ţara aceasta vecinie guverna­mentală şi o felicit pen­tru asta (Risete) nu indică pe şefii de partide, atunci cine trebue să’i indice? D. Stere crede că o organizaţie, cu un club şi registre. E un progres care s’a făcut, şi care cred că e statornic. Eu nici odată nu m’am co­borit în stradă şi am promisiunea formală a d-lui Sturdza că nici d-sa nu o va mai face. Aşa fiind ce trebue? E nevoe ca par­tidele să aibe şefi zdraveni cari să fie o garanţie pentru rege şi pentru ţară. Făcind aluzie la acuzarea d-luî Stere cu formulele false ale partidului con­servator, d. Carp spune că generalii n’au cultură superioară şi se lasă uşor in­fluenţaţi de tonul de cazarmă. Eu aşi fi lăsat la o parte pe d. general Manu dacă d. Stere nu m’ar fi silit să-i iau apărarea (Ilaritate). D. Stere a spus că la noi in partidul conservator un şef a fost rău ales, iar altul nu s’a impus încă. Eu îi răspund cu eroul lui Gara­giale : Puţintică răbdare. (Ilaritate). Venind la fondul discursului d-lui Stere, d. Carp spune că fenomenul ere­şterea exportului şi a scădere! importu­lui s’a produs numai da doi ani in Franţa şi Anglia şi că înainte Franţa n’avea nici capitaluri plasate in străinătate, nici export superior importului. Noi am împrumutat din străinătate un miliard şi jumătate. Foarte bine. Dar întrebatu-s’a d. Stere de unde fe­nomenul că pe cind ţara trebuia să plătească în străinătate 75 milioane, să aibă venituri de 150 milioane? Deci stăm bine, producţia noastră ne ajuta să acumulăm! Dar oare toate sumele împrumutate— cam­ de alt­fel ne-au dat îndoit de­cit ceea­ ce am dat noi—trebuiau să servească numai la construcţiuni şi drumuri de fier ? Eu cred că pentru mărirea pro­­ducţiunea trebue să facem apel la ini­ţiativa privată, la capitalurile străine. Sunt însă piedici cari se opun venireî acestor capitaluri străine, piedici pe cari trebue să le înlăturăm. Noi avem ne­voe de aceste capitaluri mai mult de cit capitaliştii străini de eaî. Deci tre­bue să le acordăm anumite garanţii. Cind d. Sturdza spunea în Senat că va ameliora situaţia cu economii şi nu­mai economii, eu i-am spus că se în­şeală. Azî nu mai sint ministru, şi re­pet din nou că s’a înşelat. D. Sturdza a mai spus în Senat că va sta opt ani la putere. D. general Manu a devenit palid auzind aceasta. (Ilaritate). Eu nu cred in cei opt ani, dar de! Întreruperi: Tot ce se poate ! (Ila­ritate). D. Carp: Eu vă mulţumesc pentru atenţia ce mi-o acordaţi şi vă las în li­niştea sufletească ce v’o procură cre­dinţa că veţi rămine 8 ani la putere. In timpul acesta aveţi de lucru: veţi face economii, veţi plăti datorii şi veţi depune activitate pe terenul legilor e­­conomice. Eu fiind la guvern m’am gîndit— vedeţi ce idee conservatoare­­—că stra­turile de jos contribue cu prea mult la cheltuiala statului, pe cînd cele de sus nu plătesc destul. Vream să fac ceva ca să remediez veniturile statului. Rezultatul a fost cel ştiut. Am însă convingerea că faţă cu adevărata ţară mi-am făcut datoria. Vrînd să distribui mai echitabil impozitele, am fost com­bătut de amici şi inamici. Numai a­­ceastă deosebire intre vederile mele şi ale actualului prim-ministru explică în­de­ajuns de ce nu voia vota răspunsul la mesagiu (Aplauze). La orele 4 şi 40 minute şedinţa se suspendă. La redeschidere are cuvintul P. Al. Djuvara D. Al. Djuvara începe prin a declara că nu-i priveşte cele spuse de d. Carp în privinţa situaţiei partidului conser­vator, aceasta fiind de ordine interioară. Va vorbi insă despre cele­l­alte părţi ale discursului d-lui Carp şi va răs­punde d-luî Stere relativ la capitalurile străine. Vorbind de introducerea capitalurilor străine, spune că aceste pot fi intro­duse intru cit servesc interesele econo­mice ale ţărei; ţara rom­ineascâ nu poate fi considerată ca pămint de cucerire. " Cred, zice oratorul, că d. Gsya Va convins, că azi nu se mai pot, vj^ri ve­niturile statului prin nos ahpozîte. Budgetul guvernului conservator a , font gi^şit ecnlibrat; s’a făcut o eroare de 65 T,uioane. Cînd s’a văzut partidul ^Tcservator in încurcătură, a venit d. Carp şi a zis : că am leacul. Şi atunci s’a petrecut cam acelaş lucru ca cu orbul şi paraliticul din parabolă: gu­vernul şi majoritatea conservatoare au făcut o asociaţie. Dar de astă-dată or­bul s’a suit în capul paraliticului şi tovărăşia s’a stricat. (Ilaritate). Partidul conservator are nevoe să fie moralizat şi in aceasta d. Carp e de a­­ceeaşî opinie cu noi. Partidul liberal n’are nevoe de moralizare şi în orî­ ce caz d. Carp n’ar putea s’o facă. Giud alături de armatele politice vin pe cîm­­pul de bătae şi alte formaţiuni, noi nu le recunoaştem. Ele sint lipsite de pres­tigiu, n’au un steag şi ori cite vitejii ar face nu vor putea reputa glorii. De aceea este imposibil ca d. Carp s­ , poată pretinde a rămine şef de partid sau cel puţin a fi considerat ca şef au­torizat al unui partid politic (Aplauze). D. Moisescu, înscris să ia cuvintul roagă ca, pentru a nu se strica efectul cuvintărilor rostite pînă acum, să i se acorde să vorbească mîine. D. preşedinte Fericicide spune că timpul e foarte scump şi invită Camera, să continue şedinţa. Cuvintarea d-lui Moisescu D. Moisescu începe prin a spune că nu d. Miile e singurul apărător al cla­sei ţărăneşti, ci că mai sunt în Cameră şi alţi reprezentanţi reali ai colegiului al IlI-lea. D. Miile a zugrăvit în culori prea ne­gre starea morală şi materială a ţără­­nimei. A fost odată aşa, dar azi situa­ţia s’a schimbat şi e mult mai îmbucu­rătoare. D. Miile a văzut poate numai excepţii, şi a făcut din ele regulă. Sunt învăţători cari In urma circu­­lărei ca să se facă pretutindeni localuri de şcoală, nu toate comunele s’au în­trunit şi din iniţiativa lor au­ fundat o mulţime de şcoli şi altele sunt pe cale de înfiinţare. Asta înseamnă că învăţătorii sunt conştienţi de menirea lor, iar nu incon­ştienţi, cum a zis d. Miile. Preoţii nu sunt corupători, ci îşi înţe­leg şi eu menirea—afară de puţini preoţi din cei vechi, cari însă vor fi primeniţi. Gospodăriile comunale merg în adevăr prost, dar din cauza amestecului ele­mentelor de oraşe, cari au venit să o­­cupe funcţiuni la sate. Aci mă unesc cu d-sa, dar nu mă uneam acum un an, cinci elemente de la oraşe nu se năpus­tiseră încă la funcţiunile comunale. D. Miile a citat un doctor german (?) care descrie în culori foarte negre sta­rea sanitară de la sate. Cred că a gre­şit informîndu-se de la un om străin de ţară şi care nu o cunoaşte de­cît din fugă. Acestea zise, oratorul intră în fondul discursului său şi spune că a intrat de curînd in partidul liberal, pentru că acesta a avut mai multă solicitudine de­cit alt partid pentru clasa ţără­nească, şi pentru că are în programul său marele ideal: sufragiul universal. De­sigur că d. Miile în ziar o să mă ia miine în primire şi o să-mi spue că am şi eu vu­zit reforma asta ca un ideal mai depărtat, fiind­că aşa scrie în programul liberal şi aşa vrea şeful par­tidului. D. Const. Miile : Nu prejudeca ! D. Moisescu : Bine ar fi ca preju­decata mea să nu fie întemeiată şi să nu citesc miine in «Adevărul» toate astea. Oratorul declară că e pentru sufra­giul universal, dar că dacă reforma asta s’ar da acum, săritura ar fi prea mare. Făcind o paralelă între solicitudinea liberalilor şi solicitudinea conservatori­lor faţă de ţărănime, d. Moisescu zice că partidul liberal e singurul care s’a îngrijit de populaţiunea sătească. D. Ferichide întrerupe pe orator şi spune că de­oare­ce sint orele 6 de­clară şedinţa ridicată, răminînd ca d. Moisescu sa continue astăzi discursul d-sale. Şedinţa de la 30 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 1 şi 40 sub preşidenţia d-luî Ferechide, preşe­dinte. Prezenţi 110 d­ni deputaţi. Pe banca ministerială sunt domnii mi­niştri Ionel Brătianu, Spinu Haret, G. D. Palade. La ordinea zilei continuarea răspun­sului la mesagiu. D. Moisescu are cuvintul spre a urma discursul început era. D-sa susţine­ că sub liberali libertă­ţile cetăţeneşti la ţară sunt mai bine, garantate de­cit sub conservatori. Acum douî ani sub guvernul conservator i s’a confiscat o scrisoare tipărită, pe care o adresa ţăranilor din Mu cel­in plicuri deschise, numai pentru că în ea se ex­puneau o serie de fapte comise sub a­­cel guvern. Astăzi reprezentanţii partidului conser­vator, cînd un magistrat scrie un art. des­pre art. 7 din Constituţie, se revoltă că nu se respectă libertatea gîndirei. Conserva­torii ademenesc pe ţăranii mai de frunte să se înscrie in partidul lor, făgăduindu­­le, în coloanele registrelor în cari se în­­scriu, anumite recompense cînd parti­dul va veni la putere. Eu sunt sigur că aceste registre vor ajunge falsificate,iar­ cei ademeniți se vor întoarce­ la matcă." Oratorul face o paralelă între activi­tatea ultimelor legislaturi ale partidelor istorice. Arată că liberalii au făcut legea în­­văţămaintului secundar, favorabilă ţăra­nilor,­­legea repausului duminical, au depus un proect pentru legea casei ru­rale, pentru reforma consiliilor comu­nale, care dovedeşte, prin economia lui, că partidul se apropie spre marea re­formă , votul universal, etc. Partidul conservator, prin mijloacele violente, prin revoluţii de stradă, a răs­turnat guvernul liberal şi ast­fel fru­moasele proecte ale acestui regim au­ rămas să fie realizate astăzi. D. Moisescu citează fapte prin care a­­rată ameninţările, ingerinţele şi presiu­nile făcute de administraţia conserva­toare în contra alegerei d-sale ca de­putat. Prin urmare să nu vină conser­vatorii să ne vorbească astăzi în nu­mele libertatii. Guvernul conservator a avut o acti­vitate care se poate defini prin cuvin­tele: abrogare de legi, schilodire de legi. Oratorul aminteşte de legea îm­văţămin­­tului care impunea restricţiuni de aşa natură că împedeca fiilor de săteni ac­cesul şcoalelor secundare. D. Carp spunea că avea intenţia de a pune la contribuţiune mai mult pe cei bogaţi de­cit pe săraci. Cura se ex­

Next