Adevěrul, ianuarie 1902 (Anul 15, nr. 4467-4492)

1902-01-05 / nr. 4467

donanţă cu privire la organizarea de societăţi studenţeşti pe lingă universită­ţile şi şcolile superioara ruseşti. In­ baza acestei ordonanţe se va per­mite pe viitor studenţilor de a face societăţi, de a fonda case de ajutor de a deschide cabinete de lectură şi biblio­teci, de a organiza acuratoriî cari să pro­­cure de lucru studenţilor săraci şi corporaţiunî in scopul de a discuta chestiuni artistice, literare şi ştiinţifice. Din statutele anexate ordonanţei re­iese că deşi studenţii în toate organiza­­ţiunile lor pot proceda în mod indepen­dent, totuşi insă supravegherea supremă asupra tuturor instituţiunilor studenţeşti aparţine autorităţilor universitare. Cu această ordonanţă Wannowsky a satisfăcut o dorinţă a studenţilor ruşi. Din Spania Lunea viitoare va avea loc deschide­rea cortezilor (Camerelor spaniole). Se­­ziunea parlamentară va dura aproape două luni şi va fi consacrată discuţiei legei contra grevelor, a legei munici­pale, a proectului prin care se stabileşte plata in aur a taxelor de vamă precum şi discuţiei convenţiunei intre Banca Spaniei şi ministerul finanţelor prin care se va reorganiza circulaţia fiduciară. D. Urzaiz a afectat partea lichidă produsă de­­subscrierea la obligaţiunile tesau­­rului (24,910,000 pesetas) acoperirea avansurilor făcute de Banca Spaniei tesaurului, aşa că ele vor fi reduse de la 150 la 124 milioane. Restul subscripţiei va permite să se retragă 21 milioane de bilete de război din mîinile Băncei ipotecare. Cifra circulaţîunei fiduciare s’a urcat cu patru milioane în săptămîna din urmă. Tripla şi alinţa franco-itală Comentariile stârnite de înţelegerea franco-italiană cu privire la sîtuaţiunea în Marea Mediterană au produs o vie nemulţumire la Constantinopol, deşi a­­tît palatul cît şi Poarta se aşteptau la această înţelegere. Se zice că Poarta are de gînd să pro­testeze contra învoelilor stabilite între Paris şi R­oma, deşi ar fi preferat să evite un a­st­fel de demers. După o versiune Curtea imperială nu s’ar prea nelinişti de însemnătatea înţelegere! franco-italiene de oare­ce ex­plicafiunile primite in privinţa aceasta din Germania, au­ înlăturat ori­ce ca­racter îngrijitor. In alte cercuri politice, din potrivă, neliniştea este mare cu privire la si­­tuațiu­nea Tripolitaniei, mai ales dată mil­itarea deplorabilă în care se gă­­esc pe de o parte fortificațiunile a­­estei provincii, iar pe de alta, flota turcă. Moartea din coniac.— Din Berlin se scrie : Marţi a fost înmormîntat la Potsdam cu mare pompă locotenentul Eichel­ Streiber din regimentul 3 de ulanî al gardei. După raportul oficial ofiţerul a murit sufocat. După relaţiunî particulare însă locotenentul a murit fiind­că băuse dintr’odată o sticlă plină de coniac, după ce un alt ofiţer băuse înaintea lui un pahar de apă plin cu coniac. Ordonanţa a găsit a doua zi di­mineaţa pe locotenent răsuflînd încă dar ofiţerul a murit pînă la ora 9 a. m. Cărţi şi reviste Cele şapte candele. Pe catafalc, ro­man creştin da Iuliu Dragom­irescu. Un vol. în 8 de 208 pag. Buc. Editura im­primeriei E. S. Cerbu. Preţul 2 lei. Bilder aus Rumänien, von Maximi­lian W. Schroff, Übersetzungen aus V. A. Urechii, und N. Gane.­­ Band. Un vol. în 8 de 111 pag. Buc. Tip. „Bukarester Tageblat“. Preţul 1 leu. De­­vînzare la li­brăriile Socec, Alcalay şi Sfetea. Această lucrare de popularizare în genere a lite­raturei romîneşti va cuprinde 12 volume. Volumul al 2-lea va cuprinde traduceri de Delavrancea şi Al. Vlahuţă. Almanachul Hygeea, pe 1902, întoc­mit şi editat de Aurel Scurtu, farmacist. Un vol. în 8 de 268 de pag. Buc. Tip. „Minerva". Preţul 2.50. Noua metodă pentru calcularea dobîn­­zeî de 12, 10 şi 2 la sută, (la capital de 5—1000 lei), necesară operaţiunilor cu Creditul agricol. De V. Gh. Gherasimescu, sub-şeful Creditului agricol Vaslui. Pre­­țul 50 de bani. Tipografia „Adevărul“. Starea ţârănime, cuvîntare ţinută înaintea Camerei deputaţilor în mia de 28 Noembrie 1901, de Const. Mille deputat al colegiului al lll-lea de Te­leorman. O broşură în 8 de 45 de pagini. 10 bani exemplarul Tribunalul ascultind şi concluziile d lui procuror Magheru, condamnă pe inculpaţii absenţi la cîte 100 lei amendă iar pe cei prezenţi la cite 50 lei mendă. Sentinţa cu drept de opoziţie pentru cei absenţi şi apel pentru cei presenţi. Toţi condamnaţii au făcut cam­ opozi­ţie, cam­ apel. Em. CEREALE Bucureşti 3 Ianuarie Cea mai importantă ştire de asta­zi este schimbarea timpului care a deve­nit friguros, ba chiar geros. Pentru mo­ment gerul care a suprins pămîntul us­cat, nu a cauzat nici o pagubă semănătu­rilor şi cum timpul înclină acum spre seară serios spre ninsoare, ar fi o ade­vărată fericire pentru agricultură dacă s’ar*depune pe semănături un strat pu­ternic de zăpadă, evitînd ast-fel defa­vorabilele consecinţe ale gerului. Şi ia interiorul ţărei timpul cel dulce s’a schimbat fâcînd foc iernei. Cu toate că nu a sosit nici o ştire despre arăta­rea sloiurilor de ghiaţă din partea de sus a Dunărei, totuşi încărcările in toate porturile sunt terminate şi precum nu se telefonează din Brăila se va declara zilele acestea navigaţia pe Dunăre în­chisă. Din Brăila se expediază încă cu mare iuţeală un număr însemnat de şlepuri spre Sulina încărcate cu cereale. Din străinătate nu a sosit nici astăzi vre-un impuls favorabil preţurilor. De alt­fel dispoziţiunea generală din pieţele noastre este foarte slabă pentru cum­părări, in vederea greutăţilor colosale de export prin unicul port* Constanţa in timpul ernei. Descărcarea vagoanelor şi încărcările vapoarelor se fac cu atitea greutăţi şi în legătură cu atitea chel­­tueli enorme imposibile de calculat la incheerea transacţiei, în cit multe case mari de export din Brăila, au renunţat de a lucra iarna aceasta in Constanţa. Pr. Ediţia de dimineaţă ! Se ştie că d. Panu, cu ocazia discursului sau din Cameră, în ches­tia Olimpicelor, a afirmat că fostul ministru de justiţie d. O. Disescu cu prilejul discuţiei în Cameră a art. 66 din procedura civilă n’ar fi declarat în mod formal că e nevoe de o lege. Un redactor al nostru întâlnind pe d. C. Disescu, acesta ne-a rugat să restabilim adevărul. D-sa fiind între­rupt de d. deputat G. Cantili cu în­trebarea : — Cine recunoaște persoanele mo­rale la nou ? a răspuns în mod pre­cis cu următoarele cuvinte înregis­trate și de stenografi: —Aceasta e o altă chestiune. După starea legislaţiei actuale se ştie că treime o lege specială. Data ţinerei congresului interna­ţional de petrol la noi în ţară se va hotărî abia odată cu alcătuirea bud­getului pe viitorul exerciţiu al mi­nisterului de domenii, în care se vor prevedea fondurile necesare ţinerei acestui congres. Ziarele conservatoare dezmint şti­rea lansată de „Secolul XX“, cum că s’a hotărît contramandarea întru­nirei publice anunţate de conserva­tori pentru 20 Ianuarie. Comitetul delegaţilor pentru pro­­ectul de lege asupra poliţiei rurale, se va întruni azi d. a. la ministerul de interne pentru a continua discu­­ţiunea asupra acestui proect de ege. D. ministru de interne P. S. Au­relian va lua parte de asemenea la discuţiunea delegaţilor. Inaugurarea clubului liberal de la Focşani, care era să aibă loc­uri, a fost din nou amînată. Se vede că liberalii din Focşani sunt cam recalcitranţi şi greu de grupat într’un singur mănunchiu şi că d. I. Brătianu, care după cum se ştie era să primească preşidenţia de onoare a clubului, n’a fost încă în stare să împace şi să satisfacă toate apetiturile. După sărbători consiliul comunal al Capitalei va fi convocat în cîte­va şedinţe spre a discuta cîte­va oferte importante făcute primăriei de mai mulţi antreprenori. Ziarele oficioase liberale dezmint zvonul scornit de „Epoca“, cum că d. Alex. Djuvara, fost ministru, va trece în partidul conservator. In timpul carnavalului d. Dimitrie Sturdza va da în locuinţa sa din str. Mercur mai multe prînzuri di­plomatice, urmate de recepţiuni. La primul prînz, care va avea loc în seara de 6 ianuarie, au fost in­vitaţi şi membrii parlamentului. Direcţiunea serviciului sanitar supe­rior a adresat medicilor veterinari o circulară prin care ii îndeamnă ca în inspecţiunile ce fac să caute a ţine cu sătenii consfătuiri populare asupra gra­­vităţei boalelor molipsitoare la animale, cunoaşterea şi combaterea lor. Budgetul ministerului de finanţe va fi alcătuit abia după ce se vor termina lucrările operaţiunilor de trezorerie cari se vor face anul acesta,de la 1 Aprilie, de către sucursalele din provincie ale Băncei Naţionale. Se ştie că în acest scop, Banca Na­ţională a înfiinţat sucursale în pro­vincie. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, s’a înapoiat ori în Capitală. Se ştie că într’una din şedinţele em­issanei permanente de pe lingă Ca­mera de comerţ din Bucureşti s’a ascul­tat părerea d lui Toma Gonstantinescu, cunoscutul şi apreciatul comerciant din Capitală, asupra agitaţiune! comercian­­ilor de băuturi spirtoase. U. Toma Gonstantinescu a arătat cu acea ocaziune, că una dintre plîngerile comercianţilor de băuturi spirtoase e şi aceea că mulţi producători de vinuri din ţară, desfac cantităţi mari de vinuri fără a plăti vre­o licenţă, de­oare­ce le desfac in mod detaliat, cu căruţele, pe la locu­inţele particularilor. Aceşti producători de vinuri cauzează prejudiţii, comer­cianţilor cari plătesc taxa licenţei, şi cari mai sunt împovăraţi şi cu alte două taxe. Camera de comerţ din Capitală faţă cu această constatare a trimis o adresă ministerului de domenii în care ii re­latează cazul, cerind să ia măsurile cari se vor crede necesare. «Conservatorul» începe să publice din studiu asupra chestiunei macedonene intitulat Răspuns d-lui Haret. In seria de articole anunţate autorul, care iscă­leşte Un conservator, îşi propune să facă o expunere complectă a proble­mei naţionale din Pind. Aceste articole vor fi reunite în urmă intr’o broşură—după cum scrie «Con­servatorul»— care va fi distribuită în zeci de mii de exemplare romînilor din regat, Macedonia şi Transilvania. Pentru ocuparea definitivă a posturi­lor vacante de veterinar­ de oraşe, cum şi pentru ocuparea definitivă a postu­rilor vacante de veterinari de judeţe, se vor ţine concursuri cu începere de la 1 Februarie 1902 pentru cele de oraşe şi cu începere de la 15 Februarie 1902 pentru cele de judeţe. D. judecător de instrucţie Romulus Voinescu de la cabinetul 1, va face în curind o nouă şi importantă descoperire in afacerea atentatului de la gara de Nord. Zilele acestea se vor termina expe­rienţele făcute de d. inspector veterinar Furtună cu scrumul Bacceli, contra febrei aftoase. Concluziunile, foarte interesante, vor fi expuuse direcţiunea serviciului sanitar printrun raport detaliat. Consiliul superior de epizootii studiază sistemul cel mai practic de marcare a animalelor. Aseară prinţul Ferdinand şi princi­pesa Maria au asistat la reprezentaţia trupei germane de operetă, de la teatrul Lyric. Ministerul de interne, în baza avizu­lui dat de consiliul sanitar superior, a autorizat vinzarea în ţară a următoa­relor două specialităţi farmaceutice : Chlorhidro­phosphat de calciu şi ovule de glycerină solidificată cu ichtiol. Au fost admişi la libera practică a medicinei in ţară d-niî d-nn Hoişie­sin Avram şi Gottfried Moritz, la libera practică a farmaciei d. Albulescu Gri­­gore şi la libera practică a medicinei veterinare d. George Popescu-Piteşti cu diploma din Lyon. «Voinţa Naţională» crede ca va in­teresa pe cititorii săi înşirarea tuturor acelor, cari l'au felicitat pe d. Sturdza cu prilejul anului nou, sperind că prin­­tr’asta va dovedi şi popularitatea pre­mierului. In consecinţă oficiosul liberal publică în numărul sau de ori cinci coloane şi jumătate de nume proprii şi promite că va mai continua, şi 2 noui, pojar: 44 bolnavi vechi, 72 noui, din cari 28 însănătoşiţi şi 85 ră­maşi. Tuse convulsivă : 28 bolnavi vechi, 4 noui, din cari au murit 2, 1 însănă­toşit şi 29 râmaşi. Varicela : 4 bolnavi vechi, 5 noui, din cari 1 mort, 3 însă­nătoşiţi şi 5 rămaşi. Morvă: 4 bolnav nou. • De la 23—29 Decembrie tot la Ca­pitală au fost următoarele cazuri: Scai latină: 48 bolnavi vechi, 5 noui, din cari 2 însănătoşiţi şi 24 rămaşi. Difteria : 50 vechi, 10 noui, din cari 6 au­ murit, 7 s’au însănătoşit şi 48 rămaşi. Febra tifoidă : 48 bolnavi vechi, 2 nouî, din cari 4 mort, 6 însănătoşiţi, şi 13 râmaşi. Votar : 85 bolnavi vechi, 5 noui, din cari 2 morţi 22 însănătoşiţi şi 66 rămaşi. Tuse convulsivă : 29­ bolnavi vechi, 2 noui, din cari 9 însănătoşiţi şi 22 rămaşi. Varicelă: 5 bolnavi vechi, din cari 2 însănătoşiţi şi 3 rămaşi. Morvă: 4 bolnav vechiu, 1 rămas. Tragerea loteriei un­gare La prima tragere a clasei a treia din loteria ungară av est următoarele nu­mere : 80.000 coroane cîştigă : 44668. 20.000 coroane cîştigă: 3545. 16.000 coroane cîştigă : 86927. 5.000 coroane cîştigă : 51765. 2.000 coroane cîştigă : 5908, 6768, 53.079,63934. 1.000 coroane cîştigă: 42005, 46215 21149, 44153, 69780,93728. 500 coroane cistig: 4364 5013 5598 8592 12995 14414 15903 24366 28866 30109 30113 34262 38970 42766 43156 43979 44074 44829 55462 55642 66171 67635 71333 74810 75643 7717481798 87162 90886 98836 99217. Afară de acestea s’au mai tras 1954 de numere cari cîştigă cite 130 coroane. Chestia zahărului Urcarea primei de producere —O nouă umilire Imediat ce s’a votat taxa de export asupra zahărului, noi—fiind bine infor­maţi asupra demersurilor diplomatice ale ministrului Belgiei—am denunţat opiniei publice noua umilire la care va fi expusă Roroînia din pricina stîngăciei acelora, cari conduc actualmente desti­nele ţărei. Oficioasele insă au crezut de cuviinţă să ne înjure ca de obiceiu şi să dezmintă categoric­ informaţiile noa­stre cu privire la urcarea primei de producere, aşa fel, ca să se contraba­lanseze paguba adusă fabricanţilor de zahăr prin taxa de export. Astăzi insă dreptatea noastră iese la iveală, Guvernul fiind strîns cu uşa şi ne­avind destulă forţă morală să reziste în mod demn la influenţele streine e pe cale de a ceda... * Pentru a’şi pregăti terenul, d. Stur­dza a dat ordin să se publice in «Se­colul XX» un articol, din care extra­gem următoarele pasagii caracteristice : „Cind guvernul s’a decis să elaboreze legea in chestiune, el a fost departe de ori­ce intenţiune de a aduce vre-un râu industriei zahărului, care numai prin faptul sacrificiilor ce a costat pină a­­cura pe stat, merită şi trebue să tră­­iască“. Şi mai departe : „Şi noi ştiam şi ştim, că industria zahă­rului in Rominia nu a fost înfloritoare înainte de taxa de export şi numai cu greutăţi mari s’ar putea susţine în parte după această taxă. De aceea, dacă mina guvernului n’ar fi fost oare­cum forţată de unele abuzuri, ce se comi­teau la unele fabrici, sintem­ siguri că el s’ar fi gîndit în linişte şi ar fi studiat cu răgazul necesar chestiunea sarcinei primei de fabricaţiune căreia i ar fi dat poate o altă soluţiune de cît taxa de export. Cu toate acestea, timpul nu e iacă per­­dut. Guvernul nu face chestiune de omor propriu­ dintr’o măsură absolut tranzito­rie şi va fi de ajuns ca să se con­vingă, că taxa va avea efecte rele ca el să se decidă la înlocuirea ei prin­­tr’o măsură profitabilă şi statului şi fabricelor de zahăr“. Articolul sfirşeşte astfel: «Statul nostru trece prin împrejurări grele ; industria zahărului e expusă— după cum se afirmă—ruinei. Să găsea­scă interesaţii calea de împăcare a ne­voilor statului cu necesitatea lor de a exista şi înţelegerea se va stabili uşor: «Que messieurs les sucriers commencentl» • Guvernul recunoaşte deci printr’o gazetă oficioasă, că ultima lege privi­toare la taxa de export asupra zahăru­lui n’a fost studiată şi că e in căuta­rea unei alte soluţiuni, care să convie mai bine industriei zahărului! O iniţiativă lăudabilă Am vorbit acum cîte­va zile despre iniţiativa luată de d. prefect de Brăila Const. Gabrielescu, pentru înfiinţarea unei societăţi de bine­facere în oraşul Brăila, care să aibă de scop construirea şi reconstruirea localurilor de şcoli din judeţ. In urma mai multor consfătuiri cari au avut loc în acest scop in localul prefecture! o­aşului, s’a ales la comitetul societăţi;­ d-uia: Const. Gabrielescu, O. Alexiu, Gh. Eremia, S. Tr­andafil I Bercealul, M. N. lonescu, S. Moldovan, B. Balan, Jean V­erona, Gh. Găetan, C. Cociaş, Sgardelii, dr. Butărescu, Gh. Grigorescu, dr. Roşianu, Th. Mendle­ur, Apostoleanu, N. Petrescu, D. Moi­­sescu, Crămilău­. In comitetul de control d-nii: S. Calfoglu, Popescu, N. Filoti, Gh. Iordănescu, Radu Şeitan, Oţeleanu. A rămas a se mai alege cu­ o altă oc­aziune şi consiliul de administraţie, * Societatea va aduna fonduri prin serbări, donaţiuni etc., pentru a putea înfiinţa şi reconstitui localuri pentru şcoli in acest judeţ, şi a le face hi­­gienice, proprii pentru şcoală. Or, astă­zi din lipsa de localuri de şcoli în acest judeţ din 14.000 copii în virste de şcoală, abia dacă 5500 fre­­cventează cele 71 şcoli existente. Din aceste şcoli, 50 sunt nelocuibile. E vorba să se facă localuri speciale pentru şcoli. Azi mare parte din aceste şcoli ocupă grajduri, şoproane, şi ori­ce, afară de localuri potrivite pentru şcoli. * Din partea noastră, felicităm această iniţiativă. Confex viaţa drului To­­cilescu Aseară d. Tocilescu a ţinut la Ate­­nea o conferinţă inaugurală, vorbind despre vizita studenţilor romîni in Gre­cia. D-sa a vorbit cu multă căldură de entuziasta primire ce le-au făcut gre­cii. Vorbind cu multă dragoste de stu­denţi a apărat în special pe studente de calomniile cu cari au fost injuriate, spunînd că studentele cari au luat parte la escursiune au avut o conduită demnă. Intr’o serie de proecţiuni electrice de conferenţiar arată episoade din timpul călătoriei şi din Grecia, precum şi mo­numentele moderne şi antice ale Ate­nei. Foarte multă lume a asistat la acea­stă conferință, aplaudind cu căldura pe orator. A apărut­­şi se află de vâtizare la toate libră­riile şi depozitele de ziare almaaaokt! Merofiliii PE 1903 PREŢUL 1 LEU RE­SI UNI şi PALAVRE .lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Renunţare Domnişoarei Sofia Chi­nori păzită de nopţi întregi stă luna; pipuri grele de ploaie cad într’una ă cu totul sub greutatea lor tristul freamăt al frunzelor ce mor. H grei de veghe porni pe nesimţite­­,—prinosul durere! tăinuite , înfiorată... eşti singură ’n odae­­­tan... Şi afară într’una vânt şi ploaie, ni şi cazi pe gînduri. In mintea-ţi aiurită crîmpiie din viaţa-ţ! chi­nuită , vui ispite, în plîns le-ai năbuşit surprinde apusul cu traiul ne­trăit. Fatma Felurimi familie de surdo-muţî asfixiată.­Juminică după amiază, s’a descoperit la Calais (Franţa), în odaia de culcare soţilor Ficquot, trupurilor lor neîm­­­fleţite. Aici bărbatul în virstă de două’-zecî şi trei de ani, cit şi femeea, cu trei ani* mai tînără ca el, erau surdo­muţi. Dînşiî erau lucrători la o fabrică de horbotă. Medicii chemaţi in grabă declarară că nenorociţii fuseseră asfixiaţi în timpul nopţei de emanaţiunile de oxid da carbon produse de un mangal aşezat la căpătiiul patului, şi pe cap din imprudenţă, îl lăsaseră aprins. Decanul de virstă al primarilor francezi.— D. Lavigne, primar al co­­­linei Benaguet şi consilier de avon­­isment al cantonului Pamiers (Franţa) surit deunăzi în virstă de o sută şi noi ani. Cu toată virstă sa înaintată, de La­ne era in întregimea minţeî sale. o avea încă destul de ţeapănă şi destul de ager ca să se poată MEMENTO — Vineri 4 ianuarie — — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă pentru prima oară Ruy- Blas de Marcherii în beneficiul bari­tonului Maggi. Teatrul Lyric.— Wiener Blut în beneficiul d-rei Fischer-Frey. Ateneul romîn. — Expoziţia de pic­tură Grigorescu. Pasagiul român. Expoziţia de pictu­­ră N. Vermont. Sala Mitică Georgescu.—Cunoscutul artist I. Th. Dumitrescu. Sala Edison.— Baluri mascate de 3 ori pe săptămână Marţi, Joi şi Duminică. Berăria Triumf: Orchestră. Berăria Hotel de France : Or­chestra naţională, sub conducerea violo­nistului Cercel. Berăria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Feleş .—Teatru de varietăţi. CURŢI ŞI TRIBUNALE Propusul ziarelor Toate ziarele cari au publicat in tim­pul din urmă anunciurile loteriilor stră­ine, au­ fost date in judecată şi au fost citate era înaintea secţiei I a tribuna­lului de Ilfov, prin giranţii, editorii sau proprietarii gazetelor delicvente. Cum toate aceste procese aveaţi una şi aceeaşi speţă, d. Const. Miile directo­rul şi proprietarul „Adeverului“, a sus­ţinut cauza tuturor ziarelor. Soarta a făcut ca primul proces să fie al ziarului «Epoca» şi ast­fel d. Miile a apărat ziarul... „Epoca“!? înainte de a intra in fondul proce­sului, d. Miile a ridicat excepţia de incompetenţă a tribunalului să judece acest delict, care fiind de presă, după articolul 5 al Constituţiei noastre , de competinţa Curţilor cu juraţi. Fericiţii întemeietori ai Constituţiei, a spus d. Miile, trimit înaintea juraţi­lor delictele de presă. In cazul nostru însă parchetul a ur­mat calea arătată de Constituţie şi în­tocmai ca la ori­ce delict de presă a chemat pe giranţi, tipografi, editori sau proprietari in judecată, dar în loc să-i trimită înaintea juraţilor i-a adus în faţa tribunalului. Juisprudenţa unanimă a Curţei de casaţie spune că toate delictele de presă sunt de com­petinţa Curţilor cu juraţi. Or, acest delict nu poate fi alt­fel calificat de­cât un delict de presă. Dacă delictul încriminat e de compe­tinţa instanţelor ordinare trebuiau ur­măriţi atunci autorii delictului, conform legei penale. Tribunalul respingînd acest incident, d. Miile ia cuvintul in fond şi arată că nu ziarele sunt culpabile de acest delict, ci acei cari au făcut comandele anun­ţurilor. Nu nouă ni se aplică legea ci acelor cari au lansat anunciurile. Mai arată apoi că nici delict nu există de­oare­ce a fost mult timp tolerată publica­rea acestor anunţuri şi există oare­care precedente. Cere deci achitarea incul­paţilor c­a să vină să mă bine, dar cum şi unde ca fericirea să te mai revăd ? Stai la îndoială dacă mă vei mai revedea ? — O! nu, doamnă. — Fii sigur, voi­ avea eu­ grije să te înștiințez. — Tifi la cuvîntul d-tale. — Fii sigur. D’Artagnan salută pe d-na Bonasio aruncînd una din cele mai drăgăs­toase priviri ce inima i-a putut dicta, acestei femei atît de îneîntătoare. Pe cînd se cobora pe scară cl auz ușa închizîndu-se în urmă și învîr colegii săi doliți, au făcut schelari 9 DE­ndru Dumas III „ADEVERUL“ tindu-se cheia de două ori pe ^ din năuntru. Făcu cîte­va sărituri și imediat ajunse la Luvru. Cind intră pe poarta din­spre Esquelle ceasul suna zece ore. Evenimentele pe cari Ie povestirăm pînă aci s’au petrecut în o jumătate de oră. Totul se petrecu după cum d-na Bonasio ordonase. La lozinca dată, Germain se înclină. După zece minute la Port era jos. In două cuvinte d’Artagnan o povesti toate spunîn­­du-i unde se află d-na Bonasio. La Port întrebă de două ori spre a nu uita adresa casei și plecă imediat. Dar nu făcu zece pași și se întoarse — Dar, ascultă tinere, zise el lui d’Artagnan, am să-ți dau un sfat. — Și anume,? — Poate te va supăra ceea­ ce s’a petrecut. — Cum așa? — Da. Nu cunoști g pe cine­va ai cărui ceasornic să meargă înapoi ? Pentru ce ? — Du-te Ia dinsul ca să poată dovedi cînd va fi nevoe că ai fos Ia el Ia orele 9 și jumătate. In cod aceasta se numește un alibi! D’Artagnan găsi acest, sfat foarte înțelept. U tot cît mai ire Ia picior și ajunse to­t de Trevil. Dar în loc să se ducă în salon unde se afla oată lumea, ceru voie să intre în cabinetul săf­. Și fiind­că d’Artagnan era unul din cunoscuții hotelului, nimeni nu s’a opus cerere! sale. Pe de altă parte oamenii casei se duseră la d. de Trevil și-î spuseră că tînărul său compatriot, vrînd să-î vorbească ceva important, îl roagă să-i dea o audiență particulară. După cinci mi­nute, d. de Trevil întrebă pe d’Ar­tagnan ce putea să facă spre a” servi și ce lucru îl ducea la dinsu la o oră atît de înaintată. — Iartă-mă, d-le, zise d’Artagnan, care a profitat de timpul in care ră­măsese singur ca să dea arătătorul în­dărăt cu trei sferturi de oră, fiind­că nu sînt de­cît orele 9 şi 25 m; am crezut că nu este tîrziu ca să poată cine­va să se înfăţişeze înaintea d-tră. — La orele 9 şi 25 m, zise d. de Trevil uitîndu-se la orologiul său ? Cum se poate aceasta! ~­ Iată d-le, zise­ d’Artagnan, ve­deţi şi d-tră. — Ai dreptate, aşa este, zise d. de Trevil, credeam câ e mal tîrzifi. Dar să vedem ce pofteşti ? Atunci d’Artagnan povesti d-luî de Trevil multe asupra regine!. I! spuse că se tem­e foarte mult de maiestatea im, apoi povesti cîte a auzit vorbindu-se prin lume despre scopul ce are cardinalul cu Buckin­­gam, și toate acestea le spunea cu o indiferență și inteligență atît de rafinată în­cît d. de Trevil îl crezu, mai cu seamă câ bănuise ceva nou între cardinalul, regele și regina. Pe cînd suna zece ore, d’Artagnan părăsi pe d. de Trevil care-i mul­țumi pentru aceste ştiri şi îi reco­mandă ca să fie tot­d’auna credin­cios regelui şi reginei. Apoi intră iarăşi în salon. Dar cînd să se dea jos pe scară, d’Artagnan îşi aminti că a uitat bastonul sau: se urcă re­pede să-l ia, intră în cabinet, dete într’o clipă minotarul orologiului la ora ce trebuia să fie pentru a nu se băga de seamă și să poată a doua zi să servească drept o măr­turie, ca să poată stabili un alibi. Apoi se coborî și ieși în stradă Capitolul XI Intui­to se­t gelte© După vizita făcută d-lui de Trevil d’Artagnan, gânditor, făcu un mare ocol pînă să ajungă acasă. La ce se gîndea oare d’Artagnan, ciad se abătea de la drumul drept, privind stelele, cînd suspinînd, cînd stim­aiad ? Se gîndea la d-na Bonasio. Căci pentru receutul mușchetar, tînăra femee era un ideal. Frumoasă, posesoarea unui mare număr de secrete la curte, era peste putință ca ea să nu fie şi simţitoare, ceea ce e o atracţie irezistibilă pentru amanţii începători. Ceva mai mut d’Artagnan a scăpat-o din ghiarele acelor demoni cari voiau să o chi­nuiască şi să o maltrateze, dar acest serviciu atît de mare legase între el şi ea unul din acele simţiminte de recunoştinţă care ia îndată un ca­racter ciudat. D’Artagnan vedea în toate acestea, —căci gîndul zboară iute pe aripile imaginaţiei — vedea că este întîm­­pinat de către un mesager din partea tinerei femei, care-i dă o scrisoare de întâlnire, un lanţ de aur sau un diamant. Am mai spus că pe acele timpuri cavalerii primeau fără ruşine daruri de la rege. In acel timp nu li se părea o înjosire ca să aştepte şi de la metresele lor daruri şi acestea is dedeau cele preţioase suve­niruri ca şi cînd ele ar fi voi să pi­pae fragilitatea inimei prin suma cea mare a darurilor. Pe atunci se forma fără ruşine o carieră static fern al Iar. Femeile frumoase îşi dedeau fru­museţea lor. Da aci poate şi proverbul, care spune : Fata cea mai frumoasă din lume nu poate da de cît ceea­ ce are. Cele care erau avute, dedeau între altele, sume de banî, şi s’ar putea cita un număr foarte mare din eroii acelei galante epoci, eroi cari n’ar fi putut să cîştige nici pintenii, și nici războaiele fără pun­gile mai mult sau mai puţin încăr­cate pe care metresele lor le atîrnau la şelele cailor. D’Artagnan nu mai respecta nimic din ceea­ ce apucase de la părinții săi, ci se conducea după sfaturile celor trei amici, aşa că nu voia ca să se plece înaintea ori­cărei per­soane afară de cele trei regele, regina şi d. de Trevil. Pentru moment d’Artagnan era cuprins de un sentiment mai nobil şi mai desinteresat. Negustorul îi spu­­sese că este bogat şi tînărul putea foar­te lesne să-şi închipuiască că cu imn asemenea bărbat ca d. Bonasio, femeea negreşit trebuia să ţie cheia de la casa de bani. Insă toate a­­cestea influenţase foarte puţin senti­mentul ce îi inspirase vederea d-nei Bonasio, şi interesul rămăsese cu totul străin ac­estui amor ce creştea cu atîta repepez­ciuna. Farmecul ca inspiră o tînără femee frumoasă, graţioasă, spirituală şi avută tot de­odată dă acestui început de amor, mai multă putere. Sunt o mulţime de mici lucruri, de mici podoabe aristrocratice cari valorează mai mult de­cît frumuseţea. Un ciorap subţire şi alb, o roche de mătase, o garnitură de dantelă, un pantof drăguţ pe picior, o panglică frumoasă pe cap, toate acestea nu fac frumoasă pe femee urîtă, dar fac foarte frumoasă pe o femee frumoasă. Cititorul cunoaşte foarte bine, ce­ea­ ce nu i-am ascuns nici­odată, starea financiară a lui d’Artagnan și anume că nu era milionar; dar spera că va deveni intr’o zi cu toate că timpul unei asemenea fericite preschimbări era încă foarte departe de dînsul. Dar cîtă disperare, de­o­cam­ dată, pentru un tînăr care vede o femee ce dorește o mie și una de nimicuri pe cari ’ el nu i le poate da ! Cu toate câ atunci cînd femeea şi este avută şi amantul sărac, ceea­ ce el nu e în stare să-i dea îşi dă ea însă­şi. S’a întîmplat însă de multe ori ca din banii bărbatului femeea să-şi satisfacă mulţumirile el, dar iar s’a întîmplat că şi ea aâ-i rămînă datoare recunoştinţă (Va urma Epidemiile în Capitală De la 16 pină la 22 Decembrie au fost în Capitală 13 bolnavi vechi de scarlatină, 40 noui din cari 5 s’au în­sănătoşit şi 18 au rămas; 42 bolnavi vechi da angină difterică, 18 noui din cari s’au însănătoşit 6 şi au rămas 50 ; 24 bolnavi vechi de febră tifoidă, 4 noui, din cari unul a murit, 8 însănă­toşiţi şi 18 rămaşi. In spitalul militar au fost 13 bolnavi vechi de febră tifoidă ROMAN Teatru.—Aseară s’a jucat pe scena teatrului local, frumoasa piesă „Banii, Gloria și amorul“, piesă în 5 acte. Pot spune că la nici o piesă nu s’a rîs atît de mult ca la aceasta. D-l Niculescu Bu­zău în rolul luî Dig—Dig (servitor) și d-l Nicu Poenariu în Rudolf, (pescar), au fost aceia care prin talentul lor spiritual au ţinut publicul într’un continuu rîs. Nu mai puţin, au excelat şi d-nii I. Th. Du­­mitrescu în rolul lui Herman (Bogat Pro­­pietar) şi Achil Popescu in marchiza!. Dintre doamne au reuşitt d-na Christescu în Stella (amoreza luî Rudolf) şi d-ra Ec. Vigin (amoreaza luî Dig—Dig). Din numerosul public notez pe d-rele Stan, Misir, Mustea, d-na Misir, Em. Wil­berg, Mustea, d-rele Stroescu, d-na căp. Guriţă, Melinte, dr. Ţurcanovici, col. Se­­gariceanu, Deker, s. a. D-nii col. Boeres­­cu şi Segăricianu, dr. Ţurcanovicî, Em. Zilberg, Mustea, Gavriliu, Deker, Bors, loc. Samsanovici, căp. Guriţă, N. Capri, Misir, loc. Tănăsescu, sub. loc. Boerescu, Ionescu, Ciocaneli s. a. a. Pe Duminică se anunţă „Fata Mamei“. Încercare de sinucidere.­ Soldaţii Wagner Ferenţ şi Podoleanu Mih­aiu din Iaşi fiind lăsaţi în permisiune spre a pe­trece sărbătorile Crăciunului acasă au gă­sit de cuvinţă că în beciul poliţiei ar pu­tea petrece mai bine. De aceia în loc de a lua drumul acasă, rămîn în Roman, găz­duind la cîrciumarul Pincu David din str. Suceava. Peste noapte se scoală amlndoi şi după ce străbat în prăvălie, scormo­nind prin tejghea, crezînd că vor găsi ceva...., se îndreptă spre patul cîrciumaru­­lui, ameninţîndu-i cu moarte la caz de nu le dă bani La alarma făcută de a­­cesta nevasta şi copiii se treziră şi dă­dură alarmă şi ei. Poliţia isbuti să pue mîna pe cei doi hoţi şi să-i înainteze Comînduirea. Hoţi prinşi.—Sub comisarul N. Droc, a isbutit a pune mîna pe doi vestiţi pun­gaşi, M. Felrstein şi Aron B. Silberman, ambii puşi în urmărire de către poliţia din Iaşi.IEri au fost înnaintaţe prefecture­ respective.—Octav. FOCŞANI Teatru.—Pentru seara de 3 Ianuarie se anunţă o drăguţă reprezentaţie de teatru, în beneficiul simpaticilor artişti Marietta şi Angelo Bi­nch­i, în sala berăriei Azuga. In program figurează pe lingă dansurile naţionale executate de beneficienţî şi cîte­­va bucăţi muzicale clasice executate de excelenţii mandoliniştî, fraţii Maffioletti. Se va petrece de minune. Bal.— In seara de 5 cor, societatea d-relor israelite, organizează o mare se­rată artistică—muzicală şi dansantă în sala Ciurea şi în scop filantropic. Se vor executa la piano, bucăţi clasice de către domnişoarele VVagshal, Sommer, acompaniate de d. Sommer la vioară ; d-ra Didina Grünberg va cînta din gură; d ra Sophie Grunberg va declama La Icoană de Vlahuţă; d. Y. va executa cîte­va experienţe de prestidigitaţie, etc. După ora 12 se va dansa.—Moni. PITEŞTI Diverse.—In Piteşti se trăeşte cam monoton, iarna mai cu seamă, dar se tră­eşte. Şi dacă morala şi loiala „Epoca“ publică imbecilităţile şi fantaziele veni­noase ale aşa zisului său corespondent, poi ele nu produc aici de­cit desgust şi ilaritate... Avem totuşi dreptul a ne tângui da lu­cruri stranii, ce se petrec­ea uneia ser­vicii publice, adecă de indulgenţa sau nepăsarea lor. Parte din cauze, redutera­ şi prea economicoasei viaţi a personalu­lui, se cepătează rău. Corespondenţa poş­tală care soseşte din Capitală noaptea la ora 2, se distribue pe la 10 -11 şi 12 ora am­eazî. Camera rezervată telefonului ser­vă şi de sală da trecere a oamenilor de serviciu ! Aceste două pa­ni­ dă de­o­cam­dată. O altă başibuzucie apoi. Debitele de tu­tunuri, ţigarete, ţigări, mărci poştale,tim­bre etc. nu au mai nici­odată marea mo­nopolului R. S. ce sunt obligate a avea la ori­ce momente. Sau le lipseşte cutare calitate de tutun ori ţigarete, s­au chibri­turile. Cit despre mărci poştale, mai nici­odată nu se găseşte ceea­ ce se cere lip­sesc ori cutare mărci, ori cărţi poştale , fiind-că... se câştigă puţin la ele!... Iar culmea başibuzucie, după cum am­ zis, este că unii debitanţi refuză a primi pie­sele de o centimă şi două centime—chiar în sume mici de 10—15—20 bani,­sub cuvînt că... Regia nu le primeşte lor cu plată aceste monede !!­Lucrul mi se pare însă că are alt motiv, alt scop. Este o înţelegere pentru a desgusta lumea şi a o face să se fereas­c de aceste monede, şi ast­fel a le scoate din circulaţie.,, Evenimentul teatral.—Pentru ziua de 12 Ianuarie ni se promite un eveniment teatral. O trupă de artişti dramatici din Capitală va da nici o reprezentaţie „es­­trasio“, al cărei crin este o comedie bufă cu titlul „Capcana lui Musu Jan“, şi cu acţiunea petrecîndu-se în Fiteşti! Este o revistă generală a vieţei piteştene, cu zeflemele monumentale. Această revistă, prima în felul ei, asu­pra localitatei unde se joacă, este com­pusă de unul dintre scriitorii dramaticei cunoscuţi în ţară,­şi indiscreţii zic că e fără pereche de nostimă şi satirică. D-na A. Romanesnu se zice că va da concur­­sul său graţios şi gratuit, la această re­­prezintaţie­­jucînd în altă piesă de ait „Capcana“. Societatea întreagă şi-a dat întâlnire şi aşteaptă această serată tea­trală extra-ordinară,— care s'a amînat din ziua de 4 pentru 12 Ianuarie, din ca­uza împiedicărei d-nei Romanescu, de a juca în provincie de către onor. Corniţei teatral.—De la Trivale. ROŞIORI Teatru*—Astăzi s’a reprezentat de cfc tre trupa romînă de artişti sub conduce­rea d-lui P. Constantinescu şi G. Popescu frumoasele piese „Ştrengarul din Paris" şi „Judecată şi Osînda“. Ambele drame au fost jucate foarte bine de către întreaga trupă. Printre persoanele aflate am putut re­marca: d-l şi d-na T. Daia, Ghiţă Iones­­cu, Rădulescu farmacist, Stanciu, Voicuş, dr. Fen­­brit, A. Westfried, Mihail Garbiş, dr. Ieremia şi d-l judecător de ocol Timpul este foarte frumos. Zile căldu­roase şi nopţi senine —Faxe­. VALU1 Crimă oribilă.—Femeia Maria Luga a. din com. Brodoe născînd un copil şi vo­ind să ascundă nascerea a ucis copilul, al cărui cadavru l-a îngropat în dosul u­­nui gard. Un cîne scormonind pămîntul a dat de o plapomă plină de sînge, care fiind zărită de mai mulţi locuitori, aceştia au însciinţat pe primarul com­unei. Primarul în urma mai multor cercetări a putut descoperi pe criminala mumă. Emigrare.—Aseară a plecat spre Ame­rica familia vechiului manufecturist, O Termin, un bătrîn comerciant, care timp de 40 de ani a muncit aci.-Coresp. T-11U Serată dansantă.—In seara de 31 Dec. o prea rumoasă serată dansantă s’a dat în saloanele Cercului Militar din locali­tate, sub gentilul patrom­agiu al d-nei şi d-luî col. Dancovici. I) şi în aceiaş seară s’au organizat şi alte pireceri în cîte­va familii, totuşi cunoscute fiind simpatiele de care se bucură în oraşul nostru d-na şi d-l col. Dancovici, a asistat la această serată tot ce oraşul are mai nobil maî dis­tins într’un cuvînt floarea societăţeî T­­iane. La ora 10 serata a fost deschisă printr’un frumos vals executat de orchestra militară condusă de d-l Danielciu, şeful muziceî—Care a durat aproape 2 ore. La ora 12 orchestra anunţa anului 1902, cînd Jvanurî şampanie spumegau prin pahare iar d. I. Carabatescu proiec­tul judeţului, prin cuvinte bine simţite a salutat noul an şi a toastat în sănătatea celor de faţă. S’a petrecut ast­fel Că ptnă la ora 6 dim, a domnit cea maî perfectă animaţie. Printre mulţime am distins d-nele: Ca­­suca Dancovici, Pauline Carabaţescu, Cor­nelia Jacomi, M. Dimitriu, A. Frumuşanu, Adv. Niculescu, M. Dănaricu, Staicu, Pulchoric Călinescu, Nat. Softoiu Stela Rizu, Grigorescu, Amelia Caribolu, Marau­­lescu, Dascalescu, Bobancu etc. D rele Angela şi Sabina, Carabatescu, Silea Seftoiu, surorile Călinescu A. Da­naricu, Staicu, Marin etc.... D-nii Ion Carabatescu, col. Dancovici, maior Călinescu, A. Jacomi, Grigorescu, maior Bunescu, Ion Saftoiu, maior Pără­­ianu, Stef. Săftoiu, căp. Stambulescu, căp. Saita, căp. Avramescu, căp. Niculescu, Alex. Canibel, lot. Slavescu Adr. lot. Cul­­cescu, lot. Slavescu Cat., lot. Teodorescu, lot- Constantinescu, Brătescu, lot. Popes­­cu Ion,sub­let. Popescu D. sub. let. Mărculescu, sublet. Sichitiu, sub. let. Con­­stantinescu etc....

Next