Adevěrul, ianuarie 1902 (Anul 15, nr. 4467-4492)
1902-01-05 / nr. 4467
donanţă cu privire la organizarea de societăţi studenţeşti pe lingă universităţile şi şcolile superioara ruseşti. In baza acestei ordonanţe se va permite pe viitor studenţilor de a face societăţi, de a fonda case de ajutor de a deschide cabinete de lectură şi biblioteci, de a organiza acuratoriî cari să procure de lucru studenţilor săraci şi corporaţiunî in scopul de a discuta chestiuni artistice, literare şi ştiinţifice. Din statutele anexate ordonanţei reiese că deşi studenţii în toate organizaţiunile lor pot proceda în mod independent, totuşi insă supravegherea supremă asupra tuturor instituţiunilor studenţeşti aparţine autorităţilor universitare. Cu această ordonanţă Wannowsky a satisfăcut o dorinţă a studenţilor ruşi. Din Spania Lunea viitoare va avea loc deschiderea cortezilor (Camerelor spaniole). Seziunea parlamentară va dura aproape două luni şi va fi consacrată discuţiei legei contra grevelor, a legei municipale, a proectului prin care se stabileşte plata in aur a taxelor de vamă precum şi discuţiei convenţiunei intre Banca Spaniei şi ministerul finanţelor prin care se va reorganiza circulaţia fiduciară. D. Urzaiz a afectat partea lichidă produsă desubscrierea la obligaţiunile tesaurului (24,910,000 pesetas) acoperirea avansurilor făcute de Banca Spaniei tesaurului, aşa că ele vor fi reduse de la 150 la 124 milioane. Restul subscripţiei va permite să se retragă 21 milioane de bilete de război din mîinile Băncei ipotecare. Cifra circulaţîunei fiduciare s’a urcat cu patru milioane în săptămîna din urmă. Tripla şi alinţa franco-itală Comentariile stârnite de înţelegerea franco-italiană cu privire la sîtuaţiunea în Marea Mediterană au produs o vie nemulţumire la Constantinopol, deşi atît palatul cît şi Poarta se aşteptau la această înţelegere. Se zice că Poarta are de gînd să protesteze contra învoelilor stabilite între Paris şi Roma, deşi ar fi preferat să evite un astfel de demers. După o versiune Curtea imperială nu s’ar prea nelinişti de însemnătatea înţelegere! franco-italiene de oarece explicafiunile primite in privinţa aceasta din Germania, au înlăturat orice caracter îngrijitor. In alte cercuri politice, din potrivă, neliniştea este mare cu privire la situațiunea Tripolitaniei, mai ales dată militarea deplorabilă în care se găesc pe de o parte fortificațiunile aestei provincii, iar pe de alta, flota turcă. Moartea din coniac.— Din Berlin se scrie : Marţi a fost înmormîntat la Potsdam cu mare pompă locotenentul Eichel Streiber din regimentul 3 de ulanî al gardei. După raportul oficial ofiţerul a murit sufocat. După relaţiunî particulare însă locotenentul a murit fiindcă băuse dintr’odată o sticlă plină de coniac, după ce un alt ofiţer băuse înaintea lui un pahar de apă plin cu coniac. Ordonanţa a găsit a doua zi dimineaţa pe locotenent răsuflînd încă dar ofiţerul a murit pînă la ora 9 a. m. Cărţi şi reviste Cele şapte candele. Pe catafalc, roman creştin da Iuliu Dragomirescu. Un vol. în 8 de 208 pag. Buc. Editura imprimeriei E. S. Cerbu. Preţul 2 lei. Bilder aus Rumänien, von Maximilian W. Schroff, Übersetzungen aus V. A. Urechii, und N. Gane. Band. Un vol. în 8 de 111 pag. Buc. Tip. „Bukarester Tageblat“. Preţul 1 leu. Devînzare la librăriile Socec, Alcalay şi Sfetea. Această lucrare de popularizare în genere a literaturei romîneşti va cuprinde 12 volume. Volumul al 2-lea va cuprinde traduceri de Delavrancea şi Al. Vlahuţă. Almanachul Hygeea, pe 1902, întocmit şi editat de Aurel Scurtu, farmacist. Un vol. în 8 de 268 de pag. Buc. Tip. „Minerva". Preţul 2.50. Noua metodă pentru calcularea dobînzeî de 12, 10 şi 2 la sută, (la capital de 5—1000 lei), necesară operaţiunilor cu Creditul agricol. De V. Gh. Gherasimescu, sub-şeful Creditului agricol Vaslui. Prețul 50 de bani. Tipografia „Adevărul“. Starea ţârănime, cuvîntare ţinută înaintea Camerei deputaţilor în mia de 28 Noembrie 1901, de Const. Mille deputat al colegiului al lll-lea de Teleorman. O broşură în 8 de 45 de pagini. 10 bani exemplarul Tribunalul ascultind şi concluziile d lui procuror Magheru, condamnă pe inculpaţii absenţi la cîte 100 lei amendă iar pe cei prezenţi la cite 50 lei mendă. Sentinţa cu drept de opoziţie pentru cei absenţi şi apel pentru cei presenţi. Toţi condamnaţii au făcut cam opoziţie, cam apel. Em. CEREALE Bucureşti 3 Ianuarie Cea mai importantă ştire de astazi este schimbarea timpului care a devenit friguros, ba chiar geros. Pentru moment gerul care a suprins pămîntul uscat, nu a cauzat nici o pagubă semănăturilor şi cum timpul înclină acum spre seară serios spre ninsoare, ar fi o adevărată fericire pentru agricultură dacă s’ar*depune pe semănături un strat puternic de zăpadă, evitînd ast-fel defavorabilele consecinţe ale gerului. Şi ia interiorul ţărei timpul cel dulce s’a schimbat fâcînd foc iernei. Cu toate că nu a sosit nici o ştire despre arătarea sloiurilor de ghiaţă din partea de sus a Dunărei, totuşi încărcările in toate porturile sunt terminate şi precum nu se telefonează din Brăila se va declara zilele acestea navigaţia pe Dunăre închisă. Din Brăila se expediază încă cu mare iuţeală un număr însemnat de şlepuri spre Sulina încărcate cu cereale. Din străinătate nu a sosit nici astăzi vre-un impuls favorabil preţurilor. De altfel dispoziţiunea generală din pieţele noastre este foarte slabă pentru cumpărări, in vederea greutăţilor colosale de export prin unicul port* Constanţa in timpul ernei. Descărcarea vagoanelor şi încărcările vapoarelor se fac cu atitea greutăţi şi în legătură cu atitea cheltueli enorme imposibile de calculat la incheerea transacţiei, în cit multe case mari de export din Brăila, au renunţat de a lucra iarna aceasta in Constanţa. Pr. Ediţia de dimineaţă ! Se ştie că d. Panu, cu ocazia discursului sau din Cameră, în chestia Olimpicelor, a afirmat că fostul ministru de justiţie d. O. Disescu cu prilejul discuţiei în Cameră a art. 66 din procedura civilă n’ar fi declarat în mod formal că e nevoe de o lege. Un redactor al nostru întâlnind pe d. C. Disescu, acesta ne-a rugat să restabilim adevărul. D-sa fiind întrerupt de d. deputat G. Cantili cu întrebarea : — Cine recunoaște persoanele morale la nou ? a răspuns în mod precis cu următoarele cuvinte înregistrate și de stenografi: —Aceasta e o altă chestiune. După starea legislaţiei actuale se ştie că treime o lege specială. Data ţinerei congresului internaţional de petrol la noi în ţară se va hotărî abia odată cu alcătuirea budgetului pe viitorul exerciţiu al ministerului de domenii, în care se vor prevedea fondurile necesare ţinerei acestui congres. Ziarele conservatoare dezmint ştirea lansată de „Secolul XX“, cum că s’a hotărît contramandarea întrunirei publice anunţate de conservatori pentru 20 Ianuarie. Comitetul delegaţilor pentru proectul de lege asupra poliţiei rurale, se va întruni azi d. a. la ministerul de interne pentru a continua discuţiunea asupra acestui proect de ege. D. ministru de interne P. S. Aurelian va lua parte de asemenea la discuţiunea delegaţilor. Inaugurarea clubului liberal de la Focşani, care era să aibă locuri, a fost din nou amînată. Se vede că liberalii din Focşani sunt cam recalcitranţi şi greu de grupat într’un singur mănunchiu şi că d. I. Brătianu, care după cum se ştie era să primească preşidenţia de onoare a clubului, n’a fost încă în stare să împace şi să satisfacă toate apetiturile. După sărbători consiliul comunal al Capitalei va fi convocat în cîteva şedinţe spre a discuta cîteva oferte importante făcute primăriei de mai mulţi antreprenori. Ziarele oficioase liberale dezmint zvonul scornit de „Epoca“, cum că d. Alex. Djuvara, fost ministru, va trece în partidul conservator. In timpul carnavalului d. Dimitrie Sturdza va da în locuinţa sa din str. Mercur mai multe prînzuri diplomatice, urmate de recepţiuni. La primul prînz, care va avea loc în seara de 6 ianuarie, au fost invitaţi şi membrii parlamentului. Direcţiunea serviciului sanitar superior a adresat medicilor veterinari o circulară prin care ii îndeamnă ca în inspecţiunile ce fac să caute a ţine cu sătenii consfătuiri populare asupra gravităţei boalelor molipsitoare la animale, cunoaşterea şi combaterea lor. Budgetul ministerului de finanţe va fi alcătuit abia după ce se vor termina lucrările operaţiunilor de trezorerie cari se vor face anul acesta,de la 1 Aprilie, de către sucursalele din provincie ale Băncei Naţionale. Se ştie că în acest scop, Banca Naţională a înfiinţat sucursale în provincie. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, s’a înapoiat ori în Capitală. Se ştie că într’una din şedinţele emissanei permanente de pe lingă Camera de comerţ din Bucureşti s’a ascultat părerea d lui Toma Gonstantinescu, cunoscutul şi apreciatul comerciant din Capitală, asupra agitaţiune! comercianilor de băuturi spirtoase. U. Toma Gonstantinescu a arătat cu acea ocaziune, că una dintre plîngerile comercianţilor de băuturi spirtoase e şi aceea că mulţi producători de vinuri din ţară, desfac cantităţi mari de vinuri fără a plăti vreo licenţă, deoarece le desfac in mod detaliat, cu căruţele, pe la locuinţele particularilor. Aceşti producători de vinuri cauzează prejudiţii, comercianţilor cari plătesc taxa licenţei, şi cari mai sunt împovăraţi şi cu alte două taxe. Camera de comerţ din Capitală faţă cu această constatare a trimis o adresă ministerului de domenii în care ii relatează cazul, cerind să ia măsurile cari se vor crede necesare. «Conservatorul» începe să publice din studiu asupra chestiunei macedonene intitulat Răspuns d-lui Haret. In seria de articole anunţate autorul, care iscăleşte Un conservator, îşi propune să facă o expunere complectă a problemei naţionale din Pind. Aceste articole vor fi reunite în urmă intr’o broşură—după cum scrie «Conservatorul»— care va fi distribuită în zeci de mii de exemplare romînilor din regat, Macedonia şi Transilvania. Pentru ocuparea definitivă a posturilor vacante de veterinar de oraşe, cum şi pentru ocuparea definitivă a posturilor vacante de veterinari de judeţe, se vor ţine concursuri cu începere de la 1 Februarie 1902 pentru cele de oraşe şi cu începere de la 15 Februarie 1902 pentru cele de judeţe. D. judecător de instrucţie Romulus Voinescu de la cabinetul 1, va face în curind o nouă şi importantă descoperire in afacerea atentatului de la gara de Nord. Zilele acestea se vor termina experienţele făcute de d. inspector veterinar Furtună cu scrumul Bacceli, contra febrei aftoase. Concluziunile, foarte interesante, vor fi expuuse direcţiunea serviciului sanitar printrun raport detaliat. Consiliul superior de epizootii studiază sistemul cel mai practic de marcare a animalelor. Aseară prinţul Ferdinand şi principesa Maria au asistat la reprezentaţia trupei germane de operetă, de la teatrul Lyric. Ministerul de interne, în baza avizului dat de consiliul sanitar superior, a autorizat vinzarea în ţară a următoarelor două specialităţi farmaceutice : Chlorhidrophosphat de calciu şi ovule de glycerină solidificată cu ichtiol. Au fost admişi la libera practică a medicinei in ţară d-niî d-nn Hoişiesin Avram şi Gottfried Moritz, la libera practică a farmaciei d. Albulescu Grigore şi la libera practică a medicinei veterinare d. George Popescu-Piteşti cu diploma din Lyon. «Voinţa Naţională» crede ca va interesa pe cititorii săi înşirarea tuturor acelor, cari l'au felicitat pe d. Sturdza cu prilejul anului nou, sperind că printr’asta va dovedi şi popularitatea premierului. In consecinţă oficiosul liberal publică în numărul sau de ori cinci coloane şi jumătate de nume proprii şi promite că va mai continua, şi 2 noui, pojar: 44 bolnavi vechi, 72 noui, din cari 28 însănătoşiţi şi 85 rămaşi. Tuse convulsivă : 28 bolnavi vechi, 4 noui, din cari au murit 2, 1 însănătoşit şi 29 râmaşi. Varicela : 4 bolnavi vechi, 5 noui, din cari 1 mort, 3 însănătoşiţi şi 5 rămaşi. Morvă: 4 bolnav nou. • De la 23—29 Decembrie tot la Capitală au fost următoarele cazuri: Scai latină: 48 bolnavi vechi, 5 noui, din cari 2 însănătoşiţi şi 24 rămaşi. Difteria : 50 vechi, 10 noui, din cari 6 au murit, 7 s’au însănătoşit şi 48 rămaşi. Febra tifoidă : 48 bolnavi vechi, 2 nouî, din cari 4 mort, 6 însănătoşiţi, şi 13 râmaşi. Votar : 85 bolnavi vechi, 5 noui, din cari 2 morţi 22 însănătoşiţi şi 66 rămaşi. Tuse convulsivă : 29 bolnavi vechi, 2 noui, din cari 9 însănătoşiţi şi 22 rămaşi. Varicelă: 5 bolnavi vechi, din cari 2 însănătoşiţi şi 3 rămaşi. Morvă: 4 bolnav vechiu, 1 rămas. Tragerea loteriei ungare La prima tragere a clasei a treia din loteria ungară av est următoarele numere : 80.000 coroane cîştigă : 44668. 20.000 coroane cîştigă: 3545. 16.000 coroane cîştigă : 86927. 5.000 coroane cîştigă : 51765. 2.000 coroane cîştigă : 5908, 6768, 53.079,63934. 1.000 coroane cîştigă: 42005, 46215 21149, 44153, 69780,93728. 500 coroane cistig: 4364 5013 5598 8592 12995 14414 15903 24366 28866 30109 30113 34262 38970 42766 43156 43979 44074 44829 55462 55642 66171 67635 71333 74810 75643 7717481798 87162 90886 98836 99217. Afară de acestea s’au mai tras 1954 de numere cari cîştigă cite 130 coroane. Chestia zahărului Urcarea primei de producere —O nouă umilire Imediat ce s’a votat taxa de export asupra zahărului, noi—fiind bine informaţi asupra demersurilor diplomatice ale ministrului Belgiei—am denunţat opiniei publice noua umilire la care va fi expusă Roroînia din pricina stîngăciei acelora, cari conduc actualmente destinele ţărei. Oficioasele insă au crezut de cuviinţă să ne înjure ca de obiceiu şi să dezmintă categoric informaţiile noastre cu privire la urcarea primei de producere, aşa fel, ca să se contrabalanseze paguba adusă fabricanţilor de zahăr prin taxa de export. Astăzi insă dreptatea noastră iese la iveală, Guvernul fiind strîns cu uşa şi neavind destulă forţă morală să reziste în mod demn la influenţele streine e pe cale de a ceda... * Pentru a’şi pregăti terenul, d. Sturdza a dat ordin să se publice in «Secolul XX» un articol, din care extragem următoarele pasagii caracteristice : „Cind guvernul s’a decis să elaboreze legea in chestiune, el a fost departe de orice intenţiune de a aduce vre-un râu industriei zahărului, care numai prin faptul sacrificiilor ce a costat pină acura pe stat, merită şi trebue să trăiască“. Şi mai departe : „Şi noi ştiam şi ştim, că industria zahărului in Rominia nu a fost înfloritoare înainte de taxa de export şi numai cu greutăţi mari s’ar putea susţine în parte după această taxă. De aceea, dacă mina guvernului n’ar fi fost oarecum forţată de unele abuzuri, ce se comiteau la unele fabrici, sintem siguri că el s’ar fi gîndit în linişte şi ar fi studiat cu răgazul necesar chestiunea sarcinei primei de fabricaţiune căreia i ar fi dat poate o altă soluţiune de cît taxa de export. Cu toate acestea, timpul nu e iacă perdut. Guvernul nu face chestiune de omor propriu dintr’o măsură absolut tranzitorie şi va fi de ajuns ca să se convingă, că taxa va avea efecte rele ca el să se decidă la înlocuirea ei printr’o măsură profitabilă şi statului şi fabricelor de zahăr“. Articolul sfirşeşte astfel: «Statul nostru trece prin împrejurări grele ; industria zahărului e expusă— după cum se afirmă—ruinei. Să găsească interesaţii calea de împăcare a nevoilor statului cu necesitatea lor de a exista şi înţelegerea se va stabili uşor: «Que messieurs les sucriers commencentl» • Guvernul recunoaşte deci printr’o gazetă oficioasă, că ultima lege privitoare la taxa de export asupra zahărului n’a fost studiată şi că e in căutarea unei alte soluţiuni, care să convie mai bine industriei zahărului! O iniţiativă lăudabilă Am vorbit acum cîteva zile despre iniţiativa luată de d. prefect de Brăila Const. Gabrielescu, pentru înfiinţarea unei societăţi de binefacere în oraşul Brăila, care să aibă de scop construirea şi reconstruirea localurilor de şcoli din judeţ. In urma mai multor consfătuiri cari au avut loc în acest scop in localul prefecture! oaşului, s’a ales la comitetul societăţi; d-uia: Const. Gabrielescu, O. Alexiu, Gh. Eremia, S. Trandafil I Bercealul, M. N. lonescu, S. Moldovan, B. Balan, Jean Verona, Gh. Găetan, C. Cociaş, Sgardelii, dr. Butărescu, Gh. Grigorescu, dr. Roşianu, Th. Mendleur, Apostoleanu, N. Petrescu, D. Moisescu, Crămilău. In comitetul de control d-nii: S. Calfoglu, Popescu, N. Filoti, Gh. Iordănescu, Radu Şeitan, Oţeleanu. A rămas a se mai alege cu o altă ocaziune şi consiliul de administraţie, * Societatea va aduna fonduri prin serbări, donaţiuni etc., pentru a putea înfiinţa şi reconstitui localuri pentru şcoli in acest judeţ, şi a le face higienice, proprii pentru şcoală. Or, astăzi din lipsa de localuri de şcoli în acest judeţ din 14.000 copii în virste de şcoală, abia dacă 5500 frecventează cele 71 şcoli existente. Din aceste şcoli, 50 sunt nelocuibile. E vorba să se facă localuri speciale pentru şcoli. Azi mare parte din aceste şcoli ocupă grajduri, şoproane, şi orice, afară de localuri potrivite pentru şcoli. * Din partea noastră, felicităm această iniţiativă. Confex viaţa drului Tocilescu Aseară d. Tocilescu a ţinut la Atenea o conferinţă inaugurală, vorbind despre vizita studenţilor romîni in Grecia. D-sa a vorbit cu multă căldură de entuziasta primire ce le-au făcut grecii. Vorbind cu multă dragoste de studenţi a apărat în special pe studente de calomniile cu cari au fost injuriate, spunînd că studentele cari au luat parte la escursiune au avut o conduită demnă. Intr’o serie de proecţiuni electrice de conferenţiar arată episoade din timpul călătoriei şi din Grecia, precum şi monumentele moderne şi antice ale Atenei. Foarte multă lume a asistat la această conferință, aplaudind cu căldura pe orator. A apărutşi se află de vâtizare la toate librăriile şi depozitele de ziare almaaaokt! Merofiliii PE 1903 PREŢUL 1 LEU RESI UNI şi PALAVRE .lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Renunţare Domnişoarei Sofia Chinori păzită de nopţi întregi stă luna; pipuri grele de ploaie cad într’una ă cu totul sub greutatea lor tristul freamăt al frunzelor ce mor. H grei de veghe porni pe nesimţite,—prinosul durere! tăinuite , înfiorată... eşti singură ’n odaetan... Şi afară într’una vânt şi ploaie, ni şi cazi pe gînduri. In mintea-ţi aiurită crîmpiie din viaţa-ţ! chinuită , vui ispite, în plîns le-ai năbuşit surprinde apusul cu traiul netrăit. Fatma Felurimi familie de surdo-muţî asfixiată.Juminică după amiază, s’a descoperit la Calais (Franţa), în odaia de culcare soţilor Ficquot, trupurilor lor neîmfleţite. Aici bărbatul în virstă de două’-zecî şi trei de ani, cit şi femeea, cu trei ani* mai tînără ca el, erau surdomuţi. Dînşiî erau lucrători la o fabrică de horbotă. Medicii chemaţi in grabă declarară că nenorociţii fuseseră asfixiaţi în timpul nopţei de emanaţiunile de oxid da carbon produse de un mangal aşezat la căpătiiul patului, şi pe cap din imprudenţă, îl lăsaseră aprins. Decanul de virstă al primarilor francezi.— D. Lavigne, primar al colinei Benaguet şi consilier de avonisment al cantonului Pamiers (Franţa) surit deunăzi în virstă de o sută şi noi ani. Cu toată virstă sa înaintată, de Lane era in întregimea minţeî sale. o avea încă destul de ţeapănă şi destul de ager ca să se poată MEMENTO — Vineri 4 ianuarie — — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă pentru prima oară Ruy- Blas de Marcherii în beneficiul baritonului Maggi. Teatrul Lyric.— Wiener Blut în beneficiul d-rei Fischer-Frey. Ateneul romîn. — Expoziţia de pictură Grigorescu. Pasagiul român. Expoziţia de pictură N. Vermont. Sala Mitică Georgescu.—Cunoscutul artist I. Th. Dumitrescu. Sala Edison.— Baluri mascate de 3 ori pe săptămână Marţi, Joi şi Duminică. Berăria Triumf: Orchestră. Berăria Hotel de France : Orchestra naţională, sub conducerea violonistului Cercel. Berăria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Feleş .—Teatru de varietăţi. CURŢI ŞI TRIBUNALE Propusul ziarelor Toate ziarele cari au publicat in timpul din urmă anunciurile loteriilor străine, au fost date in judecată şi au fost citate era înaintea secţiei I a tribunalului de Ilfov, prin giranţii, editorii sau proprietarii gazetelor delicvente. Cum toate aceste procese aveaţi una şi aceeaşi speţă, d. Const. Miile directorul şi proprietarul „Adeverului“, a susţinut cauza tuturor ziarelor. Soarta a făcut ca primul proces să fie al ziarului «Epoca» şi astfel d. Miile a apărat ziarul... „Epoca“!? înainte de a intra in fondul procesului, d. Miile a ridicat excepţia de incompetenţă a tribunalului să judece acest delict, care fiind de presă, după articolul 5 al Constituţiei noastre , de competinţa Curţilor cu juraţi. Fericiţii întemeietori ai Constituţiei, a spus d. Miile, trimit înaintea juraţilor delictele de presă. In cazul nostru însă parchetul a urmat calea arătată de Constituţie şi întocmai ca la orice delict de presă a chemat pe giranţi, tipografi, editori sau proprietari in judecată, dar în loc să-i trimită înaintea juraţilor i-a adus în faţa tribunalului. Juisprudenţa unanimă a Curţei de casaţie spune că toate delictele de presă sunt de competinţa Curţilor cu juraţi. Or, acest delict nu poate fi altfel calificat decât un delict de presă. Dacă delictul încriminat e de competinţa instanţelor ordinare trebuiau urmăriţi atunci autorii delictului, conform legei penale. Tribunalul respingînd acest incident, d. Miile ia cuvintul in fond şi arată că nu ziarele sunt culpabile de acest delict, ci acei cari au făcut comandele anunţurilor. Nu nouă ni se aplică legea ci acelor cari au lansat anunciurile. Mai arată apoi că nici delict nu există deoarece a fost mult timp tolerată publicarea acestor anunţuri şi există oarecare precedente. Cere deci achitarea inculpaţilor ca să vină să mă bine, dar cum şi unde ca fericirea să te mai revăd ? Stai la îndoială dacă mă vei mai revedea ? — O! nu, doamnă. — Fii sigur, voi avea eu grije să te înștiințez. — Tifi la cuvîntul d-tale. — Fii sigur. D’Artagnan salută pe d-na Bonasio aruncînd una din cele mai drăgăstoase priviri ce inima i-a putut dicta, acestei femei atît de îneîntătoare. Pe cînd se cobora pe scară cl auz ușa închizîndu-se în urmă și învîr colegii săi doliți, au făcut schelari 9 DEndru Dumas III „ADEVERUL“ tindu-se cheia de două ori pe ^ din năuntru. Făcu cîteva sărituri și imediat ajunse la Luvru. Cind intră pe poarta dinspre Esquelle ceasul suna zece ore. Evenimentele pe cari Ie povestirăm pînă aci s’au petrecut în o jumătate de oră. Totul se petrecu după cum d-na Bonasio ordonase. La lozinca dată, Germain se înclină. După zece minute la Port era jos. In două cuvinte d’Artagnan o povesti toate spunîndu-i unde se află d-na Bonasio. La Port întrebă de două ori spre a nu uita adresa casei și plecă imediat. Dar nu făcu zece pași și se întoarse — Dar, ascultă tinere, zise el lui d’Artagnan, am să-ți dau un sfat. — Și anume,? — Poate te va supăra ceea ce s’a petrecut. — Cum așa? — Da. Nu cunoști g pe cineva ai cărui ceasornic să meargă înapoi ? Pentru ce ? — Du-te Ia dinsul ca să poată dovedi cînd va fi nevoe că ai fos Ia el Ia orele 9 și jumătate. In cod aceasta se numește un alibi! D’Artagnan găsi acest, sfat foarte înțelept. U tot cît mai ire Ia picior și ajunse tot de Trevil. Dar în loc să se ducă în salon unde se afla oată lumea, ceru voie să intre în cabinetul săf. Și fiindcă d’Artagnan era unul din cunoscuții hotelului, nimeni nu s’a opus cerere! sale. Pe de altă parte oamenii casei se duseră la d. de Trevil și-î spuseră că tînărul său compatriot, vrînd să-î vorbească ceva important, îl roagă să-i dea o audiență particulară. După cinci minute, d. de Trevil întrebă pe d’Artagnan ce putea să facă spre a” servi și ce lucru îl ducea la dinsu la o oră atît de înaintată. — Iartă-mă, d-le, zise d’Artagnan, care a profitat de timpul in care rămăsese singur ca să dea arătătorul îndărăt cu trei sferturi de oră, fiindcă nu sînt decît orele 9 şi 25 m; am crezut că nu este tîrziu ca să poată cineva să se înfăţişeze înaintea d-tră. — La orele 9 şi 25 m, zise d. de Trevil uitîndu-se la orologiul său ? Cum se poate aceasta! ~ Iată d-le, zise d’Artagnan, vedeţi şi d-tră. — Ai dreptate, aşa este, zise d. de Trevil, credeam câ e mal tîrzifi. Dar să vedem ce pofteşti ? Atunci d’Artagnan povesti d-luî de Trevil multe asupra regine!. I! spuse că se teme foarte mult de maiestatea im, apoi povesti cîte a auzit vorbindu-se prin lume despre scopul ce are cardinalul cu Buckingam, și toate acestea le spunea cu o indiferență și inteligență atît de rafinată încît d. de Trevil îl crezu, mai cu seamă câ bănuise ceva nou între cardinalul, regele și regina. Pe cînd suna zece ore, d’Artagnan părăsi pe d. de Trevil care-i mulțumi pentru aceste ştiri şi îi recomandă ca să fie totd’auna credincios regelui şi reginei. Apoi intră iarăşi în salon. Dar cînd să se dea jos pe scară, d’Artagnan îşi aminti că a uitat bastonul sau: se urcă repede să-l ia, intră în cabinet, dete într’o clipă minotarul orologiului la ora ce trebuia să fie pentru a nu se băga de seamă și să poată a doua zi să servească drept o mărturie, ca să poată stabili un alibi. Apoi se coborî și ieși în stradă Capitolul XI Intuito set gelte© După vizita făcută d-lui de Trevil d’Artagnan, gânditor, făcu un mare ocol pînă să ajungă acasă. La ce se gîndea oare d’Artagnan, ciad se abătea de la drumul drept, privind stelele, cînd suspinînd, cînd stimaiad ? Se gîndea la d-na Bonasio. Căci pentru receutul mușchetar, tînăra femee era un ideal. Frumoasă, posesoarea unui mare număr de secrete la curte, era peste putință ca ea să nu fie şi simţitoare, ceea ce e o atracţie irezistibilă pentru amanţii începători. Ceva mai mut d’Artagnan a scăpat-o din ghiarele acelor demoni cari voiau să o chinuiască şi să o maltrateze, dar acest serviciu atît de mare legase între el şi ea unul din acele simţiminte de recunoştinţă care ia îndată un caracter ciudat. D’Artagnan vedea în toate acestea, —căci gîndul zboară iute pe aripile imaginaţiei — vedea că este întîmpinat de către un mesager din partea tinerei femei, care-i dă o scrisoare de întâlnire, un lanţ de aur sau un diamant. Am mai spus că pe acele timpuri cavalerii primeau fără ruşine daruri de la rege. In acel timp nu li se părea o înjosire ca să aştepte şi de la metresele lor daruri şi acestea is dedeau cele preţioase suveniruri ca şi cînd ele ar fi voi să pipae fragilitatea inimei prin suma cea mare a darurilor. Pe atunci se forma fără ruşine o carieră static fern al Iar. Femeile frumoase îşi dedeau frumuseţea lor. Da aci poate şi proverbul, care spune : Fata cea mai frumoasă din lume nu poate da de cît ceea ce are. Cele care erau avute, dedeau între altele, sume de banî, şi s’ar putea cita un număr foarte mare din eroii acelei galante epoci, eroi cari n’ar fi putut să cîştige nici pintenii, și nici războaiele fără pungile mai mult sau mai puţin încărcate pe care metresele lor le atîrnau la şelele cailor. D’Artagnan nu mai respecta nimic din ceea ce apucase de la părinții săi, ci se conducea după sfaturile celor trei amici, aşa că nu voia ca să se plece înaintea oricărei persoane afară de cele trei regele, regina şi d. de Trevil. Pentru moment d’Artagnan era cuprins de un sentiment mai nobil şi mai desinteresat. Negustorul îi spusese că este bogat şi tînărul putea foarte lesne să-şi închipuiască că cu imn asemenea bărbat ca d. Bonasio, femeea negreşit trebuia să ţie cheia de la casa de bani. Insă toate acestea influenţase foarte puţin sentimentul ce îi inspirase vederea d-nei Bonasio, şi interesul rămăsese cu totul străin acestui amor ce creştea cu atîta repepezciuna. Farmecul ca inspiră o tînără femee frumoasă, graţioasă, spirituală şi avută tot deodată dă acestui început de amor, mai multă putere. Sunt o mulţime de mici lucruri, de mici podoabe aristrocratice cari valorează mai mult decît frumuseţea. Un ciorap subţire şi alb, o roche de mătase, o garnitură de dantelă, un pantof drăguţ pe picior, o panglică frumoasă pe cap, toate acestea nu fac frumoasă pe femee urîtă, dar fac foarte frumoasă pe o femee frumoasă. Cititorul cunoaşte foarte bine, ceea ce nu i-am ascuns niciodată, starea financiară a lui d’Artagnan și anume că nu era milionar; dar spera că va deveni intr’o zi cu toate că timpul unei asemenea fericite preschimbări era încă foarte departe de dînsul. Dar cîtă disperare, deocam dată, pentru un tînăr care vede o femee ce dorește o mie și una de nimicuri pe cari ’ el nu i le poate da ! Cu toate câ atunci cînd femeea şi este avută şi amantul sărac, ceea ce el nu e în stare să-i dea îşi dă ea însăşi. S’a întîmplat însă de multe ori ca din banii bărbatului femeea să-şi satisfacă mulţumirile el, dar iar s’a întîmplat că şi ea aâ-i rămînă datoare recunoştinţă (Va urma Epidemiile în Capitală De la 16 pină la 22 Decembrie au fost în Capitală 13 bolnavi vechi de scarlatină, 40 noui din cari 5 s’au însănătoşit şi 18 au rămas; 42 bolnavi vechi da angină difterică, 18 noui din cari s’au însănătoşit 6 şi au rămas 50 ; 24 bolnavi vechi de febră tifoidă, 4 noui, din cari unul a murit, 8 însănătoşiţi şi 18 rămaşi. In spitalul militar au fost 13 bolnavi vechi de febră tifoidă ROMAN Teatru.—Aseară s’a jucat pe scena teatrului local, frumoasa piesă „Banii, Gloria și amorul“, piesă în 5 acte. Pot spune că la nici o piesă nu s’a rîs atît de mult ca la aceasta. D-l Niculescu Buzău în rolul luî Dig—Dig (servitor) și d-l Nicu Poenariu în Rudolf, (pescar), au fost aceia care prin talentul lor spiritual au ţinut publicul într’un continuu rîs. Nu mai puţin, au excelat şi d-nii I. Th. Dumitrescu în rolul lui Herman (Bogat Propietar) şi Achil Popescu in marchiza!. Dintre doamne au reuşitt d-na Christescu în Stella (amoreza luî Rudolf) şi d-ra Ec. Vigin (amoreaza luî Dig—Dig). Din numerosul public notez pe d-rele Stan, Misir, Mustea, d-na Misir, Em. Wilberg, Mustea, d-rele Stroescu, d-na căp. Guriţă, Melinte, dr. Ţurcanovici, col. Segariceanu, Deker, s. a. D-nii col. Boerescu şi Segăricianu, dr. Ţurcanovicî, Em. Zilberg, Mustea, Gavriliu, Deker, Bors, loc. Samsanovici, căp. Guriţă, N. Capri, Misir, loc. Tănăsescu, sub. loc. Boerescu, Ionescu, Ciocaneli s. a. a. Pe Duminică se anunţă „Fata Mamei“. Încercare de sinucidere. Soldaţii Wagner Ferenţ şi Podoleanu Mihaiu din Iaşi fiind lăsaţi în permisiune spre a petrece sărbătorile Crăciunului acasă au găsit de cuvinţă că în beciul poliţiei ar putea petrece mai bine. De aceia în loc de a lua drumul acasă, rămîn în Roman, găzduind la cîrciumarul Pincu David din str. Suceava. Peste noapte se scoală amlndoi şi după ce străbat în prăvălie, scormonind prin tejghea, crezînd că vor găsi ceva...., se îndreptă spre patul cîrciumarului, ameninţîndu-i cu moarte la caz de nu le dă bani La alarma făcută de acesta nevasta şi copiii se treziră şi dădură alarmă şi ei. Poliţia isbuti să pue mîna pe cei doi hoţi şi să-i înainteze Comînduirea. Hoţi prinşi.—Sub comisarul N. Droc, a isbutit a pune mîna pe doi vestiţi pungaşi, M. Felrstein şi Aron B. Silberman, ambii puşi în urmărire de către poliţia din Iaşi.IEri au fost înnaintaţe prefecture respective.—Octav. FOCŞANI Teatru.—Pentru seara de 3 Ianuarie se anunţă o drăguţă reprezentaţie de teatru, în beneficiul simpaticilor artişti Marietta şi Angelo Binchi, în sala berăriei Azuga. In program figurează pe lingă dansurile naţionale executate de beneficienţî şi cîteva bucăţi muzicale clasice executate de excelenţii mandoliniştî, fraţii Maffioletti. Se va petrece de minune. Bal.— In seara de 5 cor, societatea d-relor israelite, organizează o mare serată artistică—muzicală şi dansantă în sala Ciurea şi în scop filantropic. Se vor executa la piano, bucăţi clasice de către domnişoarele VVagshal, Sommer, acompaniate de d. Sommer la vioară ; d-ra Didina Grünberg va cînta din gură; d ra Sophie Grunberg va declama La Icoană de Vlahuţă; d. Y. va executa cîteva experienţe de prestidigitaţie, etc. După ora 12 se va dansa.—Moni. PITEŞTI Diverse.—In Piteşti se trăeşte cam monoton, iarna mai cu seamă, dar se trăeşte. Şi dacă morala şi loiala „Epoca“ publică imbecilităţile şi fantaziele veninoase ale aşa zisului său corespondent, poi ele nu produc aici decit desgust şi ilaritate... Avem totuşi dreptul a ne tângui da lucruri stranii, ce se petrecea uneia servicii publice, adecă de indulgenţa sau nepăsarea lor. Parte din cauze, redutera şi prea economicoasei viaţi a personalului, se cepătează rău. Corespondenţa poştală care soseşte din Capitală noaptea la ora 2, se distribue pe la 10 -11 şi 12 ora ameazî. Camera rezervată telefonului servă şi de sală da trecere a oamenilor de serviciu ! Aceste două pani dă deocamdată. O altă başibuzucie apoi. Debitele de tutunuri, ţigarete, ţigări, mărci poştale,timbre etc. nu au mai niciodată marea monopolului R. S. ce sunt obligate a avea la orice momente. Sau le lipseşte cutare calitate de tutun ori ţigarete, sau chibriturile. Cit despre mărci poştale, mai niciodată nu se găseşte ceea ce se cere lipsesc ori cutare mărci, ori cărţi poştale , fiind-că... se câştigă puţin la ele!... Iar culmea başibuzucie, după cum am zis, este că unii debitanţi refuză a primi piesele de o centimă şi două centime—chiar în sume mici de 10—15—20 bani,sub cuvînt că... Regia nu le primeşte lor cu plată aceste monede !!Lucrul mi se pare însă că are alt motiv, alt scop. Este o înţelegere pentru a desgusta lumea şi a o face să se fereasc de aceste monede, şi astfel a le scoate din circulaţie.,, Evenimentul teatral.—Pentru ziua de 12 Ianuarie ni se promite un eveniment teatral. O trupă de artişti dramatici din Capitală va da nici o reprezentaţie „estrasio“, al cărei crin este o comedie bufă cu titlul „Capcana lui Musu Jan“, şi cu acţiunea petrecîndu-se în Fiteşti! Este o revistă generală a vieţei piteştene, cu zeflemele monumentale. Această revistă, prima în felul ei, asupra localitatei unde se joacă, este compusă de unul dintre scriitorii dramaticei cunoscuţi în ţară,şi indiscreţii zic că e fără pereche de nostimă şi satirică. D-na A. Romanesnu se zice că va da concursul său graţios şi gratuit, la această reprezintaţiejucînd în altă piesă de ait „Capcana“. Societatea întreagă şi-a dat întâlnire şi aşteaptă această serată teatrală extra-ordinară,— care s'a amînat din ziua de 4 pentru 12 Ianuarie, din cauza împiedicărei d-nei Romanescu, de a juca în provincie de către onor. Corniţei teatral.—De la Trivale. ROŞIORI Teatru*—Astăzi s’a reprezentat de cfc tre trupa romînă de artişti sub conducerea d-lui P. Constantinescu şi G. Popescu frumoasele piese „Ştrengarul din Paris" şi „Judecată şi Osînda“. Ambele drame au fost jucate foarte bine de către întreaga trupă. Printre persoanele aflate am putut remarca: d-l şi d-na T. Daia, Ghiţă Ionescu, Rădulescu farmacist, Stanciu, Voicuş, dr. Fenbrit, A. Westfried, Mihail Garbiş, dr. Ieremia şi d-l judecător de ocol Timpul este foarte frumos. Zile călduroase şi nopţi senine —Faxe. VALU1 Crimă oribilă.—Femeia Maria Luga a. din com. Brodoe născînd un copil şi voind să ascundă nascerea a ucis copilul, al cărui cadavru l-a îngropat în dosul unui gard. Un cîne scormonind pămîntul a dat de o plapomă plină de sînge, care fiind zărită de mai mulţi locuitori, aceştia au însciinţat pe primarul comunei. Primarul în urma mai multor cercetări a putut descoperi pe criminala mumă. Emigrare.—Aseară a plecat spre America familia vechiului manufecturist, O Termin, un bătrîn comerciant, care timp de 40 de ani a muncit aci.-Coresp. T-11U Serată dansantă.—In seara de 31 Dec. o prea rumoasă serată dansantă s’a dat în saloanele Cercului Militar din localitate, sub gentilul patromagiu al d-nei şi d-luî col. Dancovici. I) şi în aceiaş seară s’au organizat şi alte pireceri în cîteva familii, totuşi cunoscute fiind simpatiele de care se bucură în oraşul nostru d-na şi d-l col. Dancovici, a asistat la această serată tot ce oraşul are mai nobil maî distins într’un cuvînt floarea societăţeî Tiane. La ora 10 serata a fost deschisă printr’un frumos vals executat de orchestra militară condusă de d-l Danielciu, şeful muziceî—Care a durat aproape 2 ore. La ora 12 orchestra anunţa anului 1902, cînd Jvanurî şampanie spumegau prin pahare iar d. I. Carabatescu proiectul judeţului, prin cuvinte bine simţite a salutat noul an şi a toastat în sănătatea celor de faţă. S’a petrecut astfel Că ptnă la ora 6 dim, a domnit cea maî perfectă animaţie. Printre mulţime am distins d-nele: Casuca Dancovici, Pauline Carabaţescu, Cornelia Jacomi, M. Dimitriu, A. Frumuşanu, Adv. Niculescu, M. Dănaricu, Staicu, Pulchoric Călinescu, Nat. Softoiu Stela Rizu, Grigorescu, Amelia Caribolu, Maraulescu, Dascalescu, Bobancu etc. D rele Angela şi Sabina, Carabatescu, Silea Seftoiu, surorile Călinescu A. Danaricu, Staicu, Marin etc.... D-nii Ion Carabatescu, col. Dancovici, maior Călinescu, A. Jacomi, Grigorescu, maior Bunescu, Ion Saftoiu, maior Părăianu, Stef. Săftoiu, căp. Stambulescu, căp. Saita, căp. Avramescu, căp. Niculescu, Alex. Canibel, lot. Slavescu Adr. lot. Culcescu, lot. Slavescu Cat., lot. Teodorescu, lot- Constantinescu, Brătescu, lot. Popescu Ion,sublet. Popescu D. sub. let. Mărculescu, sublet. Sichitiu, sub. let. Constantinescu etc....