Adevěrul, februarie 1902 (Anul 15, nr. 4493-4520)
1902-02-01 / nr. 4493
Vineri IrréDruane 1)V2 Nu putem da, deocamdată, mai multe amănunte in această chestie, dar afirmăm că negocierile se urmează și că ele dovedesc deplina neînţelegere care există în rîndurile grupărei regenerărei morale. Pentru azi ne mărginim a da o dovadă care nu poate fi tăgăduită. Celelalte dovezi vor veni la vreme spre marea glorie a duplicităţei d-luî Nicu Filipescu. Cărţi şi reviste Albaştrii poezii de G- Tutoveanu. Un voi. in 6 de 114 pagini. Buc. Tip. Emiliescu. , „ , Din pribegie, versuri de Delablidare Un voi. în 8 de 157 de pag. Tip. Aurora, Un saluto rumanesca, corespondent al ziarului „ Adi Obros. de 12 pag. Turino. Tip. Adevărul“. Carlo Giorgis, Călăuza sanitară Februarie 002. Noua revistă a Dobrogei 3. Ian. 902. Revista Modernă. Anul I. No. 46, 27 Ian. 902. Albina- No. 17. Anul V. 27 Ian.902. Constanța, de Remus P. IlieAnul 111. No. 23. Anul I. No.arului i'urino. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale Liga minciunilor Bade Florea, Bătu-te-ar nevestele cu mătura, fetele cu sorturile şi norocul cu cornul lui de aur—s’ă te bată, mă bădiţă, mă! De cind ţi-am trimis ăl d’întîi răvăşel n’am mai primit nici o veste da la tine, da ce-î Ţi s’a înfundat oare cu vre-o minciună de umbri, hăuc de colo pină colo ? Zi! Ce taci ? Ce se mai aude nou prin sat pe la voi, suratele ce fac? Is tot sburdalnice, tot? Scrie-’mî neică tot ce ştii, mai zi-’mi ce-’fi face inimioara, de dorul cui arde, och’iî-ţî ce se uit pătimaşi de sub căciulă, după cine alerg ei; dar sumanul tău de care fată s’alipeşte mai cu drag, hai ? zi, ştrengarule ! Hai să-’ţi spun eu una bună Nu-’ţi fi’frică, nu-i minciună Ci-i un lucru adeverat EH cu dragu ne-am luatlac-aşa! Şi dacă ai să fii cu minte şi ai să te porţi bine am să-ţi scriu totul cum s’a petrecut. Am să’ţî scriu Cit de mult ne-am drăgostit Pină ce ne-am logodit Şi ce-au zis fetele din sat De ziua mea cindi-am luat. Şi am să’ţî mai scriu Căci cea inimă din mine Vrea să plingă către tine dar ştii, nu cu lacrimi, căci de-acele vărsat-am o baltă întreagă, ci vreau să-ţi trimit de verte cite s’au intimplat cu mine Şi să-’ţi spun totul, tot, Ca să rabd, zău, nu mai pot. Şi încă 'ţî-oi mai scrie Cite păţanii Cie zizaniî pină să mă văd şi eu la casa mea cu odorul bietei mele inimi... lie bei, neică ! Zoiţica MEMESTO — Joi 31 Ianuarie — — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera citită Manon de Massenet cu d-na Darclée, în beneficiul fondului de rezervă a Teatrului naţional. Sala Mitica Georgescu.—Cunoscutul artist J. Th. Dumitrescu. Sala Eforiei. — Matte Bal mascat şi costumat dat in beneficiu. Sunt rezervate multe surprize. Sala Edison.—Baluri mascate de 3 ori pe săptănoînă Marţi, Joi şi Duminică. Sala Dacia.—Baluri mascate de trei ori pe săptămînă: Lunea, Mercures şi Vinerea. Berăria Triumf: Orchestră. Berăria Hotel de France : Orchestra naţională, sub conducerea violonistului Cercel. Bereria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Feleş .—Teatru de varietăţi. Afacerea Mirodotescu-Ciocanetli Înaintea secţiei a 11-a tribunalului de Ilfov, s’a continuat ori cu pledoariile în cunoscutul proces dintre d-nii Mirodotescu/Ciocanetli şi primăriile comunelor Bucureşti şi Dudeşti-Cioplea. Ca. CFIREAlICE Bucureşti, 30 Ianuarie Din America ştirile sosite astăzi sunt ferme şi preţurile notează in urcare cu 7d cents pentru grid şi cu fum. cents de asemenea in urcare pentru porumb. In Budapesta tendinţa griului e fermă notind cu 6 heller in urcare, pentru porumb cu 3 heller iar pentru colza cu 15 heller în urcare. La Londra tendinţa griului e mai calmă şi aproape fără nici o cerere; porumbul calm, preţurile insă susţinute, a orzului mult mai ferm, a ovăzului ferm dar neactiv. La Paris bursa închisă fiind sărbătoare. Pr. Ediţia de dimineaţă INFORMATItrai nA6^rr5fwnNALEA8 Înstrăinare de griu sechestrat Gh. Neculaî, agricultor din judeţul Dolj, nu ţine seamă de sequestrul aplicat pe recolta sa de griu şi fără a se sinchisi de cineva vinde griul de sub sequestru. Pentru acest fapt, Gh. Neculaî a fost condamnat la 6 luni închisoare de către Curtea de apel şi eri făcind recurs,, el a fost respins de Curtea de casaţie secţia II. Procese de adulter Halal moravuri! Am ajuns să avem procesele de adulter, aproape tot atit de frequente, ca procesele pentru bătae, furt şi altele. Numai la o secţie a tribunalului de Ilfov, într’o singură zi, s'au judecat citeva procese de adulter. Unul din aceste procese, care s’a judecat la secţia II a tribunalului de Ilfov, pe cite de caracteristice şi de fenomenal in ceea ce priveşte lipsa de moralitate. Un anume domn C. e prins de soţia sa in flagrant delict de adulter, comis cu cine ? cu servitoarea. Indignată cu drept cuvînt, extra ultragiata, a cerut pedepsirea soţului infidel. Pină la ziua termenului de judecată, indignarea s’a potolit şi la înţişare soţia şi-a retras plingerea şi astfel adulteri ni au scăpat de pedeapsă. Dar cite asemenea fapte imorale nu vin zilnic înaintea justiţiei la jurul succesiune. Gr. Sturdza D. Pavelescu Sturdza, unul din moştenitorii defunctului prinţ, a cedat drepturile sale d-lui Nicu Catargi, D-nii Caba, Jacques Negruzzi, Cleante Nicolaide şi alţi creditori ai d-luî Pavelescu-Sturdza au cerut anularea acestei cesiuni. Tribunalul de Ilfov secţia 1 a amînat ori judecarea acestei acţiuni. * D. Pavelescu-Sturdza, cedind d-luî Nicu Catargi creanţe in sumă de peste 3.000.000 lei, ministerul de finanţe găsind că taxa de cesiune n’a fost achitată conform legei, a condamnat pe d. Sturdza să plătească 40.000 lei amendă către stat. In contra acestei condamnări d. Barozi, avocatul d-luî Sturdza, a făcut erî apelconvocaţi pentru eri după amiază în sala Constructorilor, nu s’au întrunit. Regele a primit eri seară in audientă pe d. Const. Arion, fostul ministrual instrucţiune!. Consiliul de administraţie al Casei de depuneri şi conseranaţiuni, s’a întrunit in zilele de 21, 22 şi 23 Ianuarie şi a procedat la revizuirea generală a casei, conform regulamentului. Operaţiunile efectuate pină la data de 19 Ianuarie 1902, se rezumă astfel: încasările efectuate la fondul de depuneri şi consemnaţiuni, de la 1 Aprilie 1902, pina la 19 Ianuarie 1902, înţelegind şi soldul de la 31 Martie 1901, se ridică la 397.658.417 lei în numerar şi efecte. Plăţile în aceeaşi epocă se ridică la 180.907.512 Iei ia numerar si efecte. încasările la fondul creditului districtual si comunal, s’au ridicat la 27.000.987 lei. Plăţile s’au ridicat la 25.819.382 lei. Soldul general pentru cele trei fonduri pe ziua de 19 Ianuarie 1902, este de 2.054.090 in numerar si 256.361.230 lei in acte. «■*Hrrwc.w . Convocarea marelui colegiu pentru completarea vacanţelor in clerul înnoit a fost amânată pînă după votarea budgetelor. Azi va veni în discuţia Senatului tabloul adiţional de patentări, în virtutea căruia se vor face noi impuneri. In urma unui amendament propus în secţii de către d. Nicolaide, vicepreşedintele Senatului, mijlocitorii de procese şi samsarii au fost scoşi de pe lista patentărilor; breasla acestora va fi pe viitor considerată ca desfiinţată legalmente. Am vorbit la timp despre propaganda care se face în parlament împotriva d-lui B. Missir. Eri la Cameră a avut loc un conflict între ministrul domeniilor şi delegaţii secţiunilor, cari se întruniseră spre a discuta legea meseriilor. Se propuseseră nişte amendamente cari denaturau cu totul intenţia primă a d-lui B. Missir şi d-sa a declarat că nu le poate primi cu nici un chip. Delegaţii insistînd, d. Missir a plecat supărat. Totuşi sîntem asiguraţi că legea meseriilor va fi votată, căci d-lui. Dim. Sturdza îi este frică să nu dea prilej de agitaţie conservatorilor Imediat după votarea budgetelor şi alegerea mitropolitului se va aduce în discuţia Camerei legea meseriilor şi legea pensiunilor. Acest din urmă proect de lege va fi depus pe biuroul Camerei probabil pe la sfîrşitul săptâmînei acesteia; trebuind a trece mai întîî prin secţiuni, se crede că proectul d-lui B. Missir va avea întietatea în şedinţa plenară a Camerei. Conflictul dintre d. I. C. Atanasiu şi d. Daniil Zorilă pare a lua proporţii şi nu se ştie cum se va sfîrşi. D. Zorilă declară în toate părţile, că nici d. Atanasiu nu va râmîne prefect, nici d. Toneanu avocat al statului. Dacă guvernul nu-i va da această satisfacţie, atunci liberalii nu vor mai putea lua nici o alegere la Galaţi—asigură d. Zorilă. De altfel ca să complectăm informaţia dată de noieri, adăugăm ►că numirea d-lui C. N. Toneanu a fost discutată în consiliul de miniştri şi că d. Atanasiu nu e sprijinit numai de d. ministru Aurelian. Un interesant proces se va înfăţişa în curind la Curtea cu juraţi din Ilfov. Este vorba de un proces pentru calomnie prin presă intentat de d. Radoslawoff, primul-ministru al Bulgariei, ziarului Patriotul, care într’o corespondenţă din Sofia a afirmat că d. Radoslawoff ar fi implicat in furturile de timbre ce s’au descoperit în Bulgaria. Ziarul Patriotul, făcea pe d. Radoslawoff complice cu loweff, acela care se sinucisese în înshisoarea din Sofia, pe cînd în realitate loweff a fost un fervent adversar al d-lui Radoslawoff, — un stambulovist cunoscut. D. avocat Mihail G. Valerian a şi primit procură din partea d-luî Radoslawoff şi zilele acestea va intenta acţiune ziarului Patriotul. D. judecător de instrucţie Romulus Voinescu continuă cercetările cu privire la directorii de licee particulare cari au eliberat certificate false de studiu. Ancheta d-lui jude-instructor Voinescu va continua încă mult timp, deoarece zilnic d-sa primeşte scrisori anonime deminţindu-i-se diferite persoane cari posedă certificate false,scrisori pe cari nu se poate pune din primul moment baze sigure şi cari deci necesită cercetări îndelungate pentru a se dovedi întru cit sunt sau nu exacte. Şcoala normală «Vasile Lupu» din Iaşi a sărbătorit ori a 74-a aniversare de la fondaţiunea sa.. Profesorii au adresat cu această ocaziune, o depeşă de felicitare d-luî Spiru Haret, ministru al instrucţiune? Cu ocaziunea sărbătoreî de em «Sfinţii Vasile, Grigore şi loan», biserica Colţea din curtea spitalului Colţea, a serbat patronul său. Preotul bisericeî a ţinut o predică. Cu începere de miine, «Revista nouă» va fi transformată intr’o altă revistă sub egidă junimistă cu titlul „Revista Romina". Se lucrează în prezent la şcoala de arte şi meserii din Capitală, la execuțiunea unui superb iconostas în lemn sculptat, comandat pentru biserica din Sinaia. Preţul acestei lucrări de artă este de 35.000 Iei. D. judecător de instrucţie Hamangiu a terminat instrucţiunea în afacerea delapidărilor de la societatea «Unirea». Peste citeva zile se va da ordonanţa definitivă, prin care sunt trimeşi înaintea justiţiei d-nii Miclescu şi Ioachimovici. D. I. Onu, revizor de Fălciu, a fost destituit din funcţiune, pentru abuzuri grave. Funcţionarii suprimaţi, cari fuseseră Pensionarii civili şi militari din Craiova, sunt convocaţi a se întruni in ziua de 1 Februarie în sala Andronescu, spre a alege pe delegaţi cari să participe la congresul ce se va ţine în Bucureşti la 10 Februarie. Societatea de ştiinţe va serba Luni 4 Februarie a. c. ora 8 seara în sala XVIII a Universităţei, centenarul şedinţelor sale. Cu acest prilej vor vor vorbi următorii : D- dr. St. C. Hepites, Istoricul lucrărilor astronomice în Piominia. D. dr. Sava Athanasiu, Despre Cobălcescu, o pagină din istoria ştiinţelor in Romînia. D. dr. I. Athanasiu, Despre invăţămintul medicinei veterinare in Rominia. D. dr. Al. Vitzu, Secreţiuni interne ale rinichiului cu demonstraţii!ui. D. dr. A. Urbeanu, Din istoricul chimiei organice la noi în ţară. D. dr. A. Ostrogovich, Despre Constituţia productului secundar insolubil care se obţine în preparaţiunea acetoguanaminei. D. C. Demetrescu Parepa, Laboratoarele de chimie ale armatei. D. inginer Fior. Pomponiu, O Gestiune de agrimensură practică. D. dr. Ed. Fleck, Despre Microlepidoptere. D. dr. Em. Riegler, Un nou procedeu pentru dosarea iodului şi a cuprului. D. I. Murat, Istoricul lucrărilor meteorologice in Rominia. In afacerea pe care o instrueşte actualmente de judecător de instrucţie Hamangiu, privitoare la nişte escrocherii săvirşite de un anume V. Niţescu, afiam următoarele: Acest Niţescu nu este avocat,precum s’a zis, ci un samsar care se dedea drept avocat. Ei înşela diverşi proprietari de case de pe la mahala, cari aveau nevoe de bani, promiţîndu-le că le va pune casele la credit şi va obţine bani. In acelaşi timp se însărcina să facă actele de hipotecă el însuşi. Deoarece insă Niţescu avea grija de a nu recruta decit proprietari bătrîni şi ignoranţi, el reuşea ca să-i facă a semna acte prin cari se recunoaşteau datori lui cu diverse sume de bani, bineînţeles înşelindu’i asupra conţinutul actelor ce semnau. Pe baza actelor ce obţinea in modul acesta Niţescu intenta apoi proces proprietarilor înşelaţi, şi obţinea sentinţă contra lor. Astăzi d. judecător de instrucţie Hamangiu instrueşte afacerea, cercetind de cite ori a mers ulciorul la apă fără să se spargă. FvnntAcni OölKlörßilllüi IS1*TM' Iön- îttLmsky. Ernegt T-W'tttog, num aşii uomm ui ţinu fin» _ gfiet n Alber® Pozzsm» At Ibur FVaeafeef, Gessk ĂL Katii sî Emil F. Zaiafirescuv “EbeadoslA ig&Itin Născut în București la anul 1842, după terminarea studielor în gimnaziul Sf. Sava, în anul 1856, a intrat în librăria Rusu şi Petriu, iar la anul 1860, în librăria Ioanid, al cărei proprietar deveni în anul 1872, sub firma Fraţii loaniţiul şi Ciepină în anul 1885, cînd fratele d-sale şi asociatul se retraseră din firmă, rămînînd singur proprietar al actualei librării din str. Şelari No. 12. D-lui Ioniţiu i se datoreşte introducerea calendarului american în ţară, prin importarea lui, la întoarcerea d-sale din voiagiul ce a făcut la Paris în anul 1866; şi tot d sale i se datoreşte pe lingă alte multe cărţi didactice şi editarea celui mai bun şi mai instructiv avragiu „Calendarul Pentru Toţi“ pentru a cărui regulată apariţiune în timp de 26 ani, a făcut serioase sacrificii materiale, în folosul desvoltărei noastre culturale. Doloniţiu este imul dintre inteligenţii fruntaşi ai comerţului nostru, cu o educaţie proprie profeshmei sale, şi cu toate astea nimic nu a putut să’i abată de la calea sănătoasă a activităţei sale, şi nimic nu l’a ademenit ca să cadă în cursa luptelor politice, la care adesea a fost solicitat. Modest, perseverent şi corect a dat tot-d’auna la o parte slăbiciunea omului şi a căutat a fi folositor, in sfera activitaţei sale, celor ce au contribuit fără zgomot la propăşirea şi dezvoltarea activităţei noastre în timp de 30 ani. D. Ioniţiă, estecavaler al ordinului Coroana Romîniei, şi posedă medalia de argint din 1880, şi pe cea de aur din 1883 de la expoziţiunile cooperative din ţară, distincţiuni modeste dar bine meritate. D-sa sa bucură de cel mai frumos credit în streinătate, şi a căreia deosebită consideraţie, face cea mai frumoasă răsfrîngere asupra comerciuluî nostru. D.loniţiu ne mai dă încă un frumos exemplu, prin faptul că nu a consimţit şi nu a primit sub nici un cuvînt ca fiul d-sale Nicolae să-şi facă altă carieră, ceea ce a şi determinat pe fiii să absolve şcoala noastră comercială, pentru ca astăzi să-l secondeze, ca mîine să continue a fi urmaşul unei aşa stimate firme, cenzura iar ni s-a confiscat o telegramă,şi de data asta s’a dovedit că cenzura înfiinţată de guvern, pe lingă că e anti-liberalâ, e stupidă la culme.. Iată mai întii cuprinsul telegramei confiscate: „Standard“, un mare ziar englez, afirmă că scopul călătoriei prinţului de coroană austriacăram Ferdinand la Petersburg e cu totul altul decit cel anunţat oficial. Deoarece Germania e hotârîtă să refuze protecţia ei Romîniei în cazul unui război şi cu Rusia, Austria vrea să ia cu Rusia o înţelegere specială în privinţa Romînieî, adică să-şi schimbe linia de conduită faţă de imperiul rusesc. „Morgen Zeitung“ declară de fantezistă ştirea lui „ Standard“ deoarece România e asigurată prin convenţia militară pe care a încheiat-o cu Austria. * Acum întrebăm : 1) La ce-a folosit confiscarea telegramei pe cită vreme ştirea tot am avut-o prin poştă? 2) Perit-a statul român, sau fost-a tulburată ordinea şi ameninţată siguranţa lui prin publicarea acestei ştiri ? 3) N'au fost nişte idioţi acei cari ne-au împiedicat să publicăm cu o zi mai înainte dezminţirea dată de Morgen-Zeitung Iul Standard, dezminţire care tocmai convenea guguvernuluî român? 4) De ce nu ni s’a confiscat şi cartea poştală care ne aducea textul telegramei suprimate, de oarece legea telegrafo-poştalâ prevede că şi corespondenţele poştale deschise se pot confisca ? Ce fel de vigilenţă e asta? In scurt se mai constată încă odată cit stnt de anti-liberali şi de profund tîmpiţî în acelaşi timp acei ce au înfiinţat cenzura la telegraful din Bucureşti. , Conflictul din Galaţi Putem da următoarele amănunte cu privire la conflictul dintre prefectul de Galaţi d. Atanasiu şi d. Zorilă Acum două săptămîni s’a ţinut o întrunire intimă la d. Cerkez, deputat, în care d. I. Atanasiu, prefectul judeţului, a reproşat d-lui D. Zorilă că ar avea o atitudine ostilă administraţiei. D. Zorilă a răspuns pe un ton foarte violent şi d. I. Atanasiu a venit indată in Bucureşti, cerînd o satisfacţie, şi ameninţind cu demisia. Ministrul de interne a făgăduit d-lui I. Atanasiu că î l va satisface şi d. Missir, ministrul domeniilor, a chemat pe d. Zorilă in Bucureşti, cerindu-i demisia din funcţia de advocat al statului. D. Zorilă a refuzat să-şi dea demisia şi atunci a fost înlocuit. Decretul de înlocuire a apărut în Monitorul de eri. In urma acestor fapte d. Zorilă va scoate, la 1 Februarie, un ziar liberal intitulat Voinţa liberală. EI va fi urmat , . ţţ — • Cioceanu, Cit despre senatorii şi deputaţii de Covurluî ei n’au luat nici o hotărire şi totul depinde de la îndeplinirea din partea guvernului a angajamentelor luate față cu fiecare din ei. Odolul răcoreşte gura. Campania meseriaşilor Astăzi după amiază meseriaşii romîni se vor întruni din nou in sala Constructorilor pentru a lua o ultimă hotărira în privinţa proectului de lege al d-lui Missir. In această întrunire se va alege o comisiune, in frunte cu d. lancu Brătescu care pentru cea din urmă oară să se prezinte d-lui D. Sturdza, primul ministru, şi d-luî Ferechide, preşedintele Camerei. Delegaţinea meseriaşilor va cere d-luî Dimitrie Sturdza ca legea d-luî Missir să fie modificată aşa cum doresc dinşii şi să se voteze negreşit în cursul acestei sesiuni, imediat după votarea budgetului. Dacă această promisiune nu li se va face în mod formal şi indubitabil, meseriaşii se vor declara in permanenţă în dealul Mitropoliei, chemind şi pe meseriaşii din ţară. Şefii mişcărei meseriaşilor vor declara că’şî degajază orîce răspundere și că nu garantează de cele ce se vor întimpla pe viitor, în cazul dacă răspunsul guvernului nu va fi satisfăcător. Rep. Budgetul C. F. R. După cum am spus, raportul asupra proectului de budget al C. F. R., al docurilor și al serviciului maritim pentru anul 1902—1903, a fost distribuit ori la Cameră. Din acest raport rezultă că statul român posedă astăzi 3.172 kim. de căi ferate, 1.038 vagoane pentru călători, şi 11.110 vagoane pentru marfă. Construcţiunea acestor drumuri a costat pină la 30 Septembrie 1901, 780.465.676 lei şi 92 bani. Asupra totalului anuităţeî datoriei publice romine reprezentate prin 83, milioane 862.681 lei anuitatea reţelelor noastre ferate este reprezentată prin 52 330.585 lei adică 62,4 la sută. Proectul evaluează veniturile pe exerciţiul 1902-1903, la 53.623.398 lei, şi cheltuelele la 33.864.299 lei. Prin comparaţie cu exerciţiul 1901- 1902, rezultă un plus de 629.500 lei la ciştiguri, un minus de 499.376 lei la cheltueli. In anul 1899, veniturile au fost evaluate la 62.700.859 lei, iar cheltuelele la 45.647.289 lei.____ Un cartel Mişcarea comună a pensionarilor, proprietarilor de case, meseriaşilor şi funcţionarilor suprimaţi.—Manifestarea pe strade. — Interview cu mai multe persoane marcante. — O scrisoare a d-luî Gr. C. Manno. Un ziar din Capitală publica ori cu litere grase şi titlu mare peste pagină, că pensionarii, proprietarii de case, meseriaşii şi funcţionarii suprimaţi vor face ‘“rr. lui, in scop de a putea exercita mai multă presiune. Se afirma că toate aceste grupuri vor descinde împreună in stradă pentru a manifesta. Am căutat să controlăm această ştire, avind convorbiri cu mai mulţi generali, doctori, profesori, etc., conducători ai pensionarilor şi proprietarilor de case. Toţi ne-au declarat, că informaţia ziarului in chestiune, înregistrată cu atita naivitate, e absolut din domeniul , n T .... fanteziei. E o deosebire de vederi între pieţi- GH. Macii, Vasilea aceeaşi oală profesor, S. Ivanovici şi alţii, grupurile, cari sint puse în de acest ziar ; apoi niciodată pensionarii şi proprietarii de case nu vor descinde din stradă împreună cu meseriaşii şi funcţionarii suprimaţi. * Iată de altfel şi o scrisoare, pe care ne-o adresează d. Gr. C. Manno, delegat al comitetului central de acţiune al pensionarilor . Onorate d-le director, Văzind cu surprindere că pe cind stimatul dv. ziar a anunţat că viitorul congres al pensionarilor se va întruni la 10 Februarie în sala sediului societăţii, in aceeaşi zi chiar ziarele Universul şi Patriotul, anunţă că acel congres se va ţune în sala Constructorilor în zilele de 10, 11 şi 12 Februarie. De asemenea am văzut că prin ziarul Patriotul No. 240 se anunţă că capii mişcărei meseriaşilor, proprietarilor şi pensionarilor, sunt decişi a se înţelege in sensul ca acţiunea lor de protestare să fie făcută în comun, etc. Ei bine, nişte asemenea greşite informaţiuni, fiind de natură a produce confusiuni, subsemnatul ca delegat al comitetului central de acţiune al pensionarilor, se crede dator a vă ruga să binevoiţi a da publicităţii in stimatu dv. ziar, prezenta scrisoare prin care afirm că în ce priveşte o acţiune comună a pensionarilor cu proprietarii şi meseriaşii, nici vorbă n’a fost in consilul nostru central de aşa ceva şi nici nu putea fi intrucit scopul urmărit de fiecare din aceste clase sociale nemulţumite diferă cu totul. Mulţumindu-vă cu anticipare de buna voinţă’de a publica aceste rînduri, vă rog a primi asigurarea înaltei mele consideraţii. Gr. C. Mario Indigenate şi recunoaşteri Azi s’au distribuit la Cameră următoarele proecte de legi: Recunoaşterea calităţei de cătățean român d-Ior : Sotir V. Costuri, Guşu Papacostea, Ioan P. Vrahno, Toader T. Moldoveanu, Petre Mariana, loan Mircea, loan Coleş, Iulius Pavlosevici, Vasile Marianu, loan Moga, Const. N. Dumitru, Gh. D. Creangă, Alexe Petculescu, Dim. I. Atanasiu, Dim. Brinzanu, Lazăr D. Atanasescu, loan Iondrescu, loan Piţu, Moise Făgărăşianu, Aureliu Tipeiu, Colfast. Petrescu, Nicolae Brinduşi, Dimitrie R. Pascu, Brăila Beniamin, I. R. Dimboianu, Elefterie G. Dimitriu, Miltiade- Ioanide, Vasile loan Băntoiu, Alexandru lonescu, Ioan C. Cazacu, Mi-halache Dimitrescu, Molovişteanu, Nicolae Vlădescu, Nicolae I. Macre, Radu Știrbei, Panait Constantinescu, Pavel Lascu. * Impămintenirea avind stagiul îndeplinit d-lor: Isidor Făteanu, din Craiova, Emanoil Weiss din București și David Herzenberg din București, Impămintenirea^cu dispensă de stagiú d-lor ; I. Wasicky, Oscar Ştrasser, Te. mistocle Marcu, Theodor Theofil Witting, Anton Hartz, Jean P. Mavrojeanni, Wil helm Moss, Eduard Cornelsoho, Nicolae Panişca, Mihai Cohn, Iosif Soculski, A- lexandru Granet, Dumitru Galian, Herman Theiler, Theodor Vaşota; Gustav o acţiune comună împotriva guvernul Ulernelsohn, Paul E. Lansbrinidi, Aureliu tfeiBtut pentru conferinţa ţinută, apontS jwfitnt Miercurea' viitoare cornfcrínp a-l'ui D. Nemţ/sseu unii asupra crizei financiare“'» ........ a ... ^ ^. MODA ILUSTRATA apărută Simbătă 37 ST o. 4 cuprinde pe lingă numeroase ilustrafi'uw splendide și urmâtorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucrul Manual. Explicarea Gravurelor. Cugetări de Jean Moscuna, Asupra frumuseţea (ca urmare). Ultimul Adio traduc, de Grigore Donciu. Supliment gratuit : Tiparul unei Corsaj Betty croit In mărime naturală. Abonament pe G luni Lei 6 n ?f l an „. 10 Administraţia str. Sărindar 11 ifT rv if muu 1 ■»"*"» f v ipj im întrunirea „Ligei Naţionale“ . Aseară a avut loc o nouă întrunire a membrilor „Ligei Naţionale“ a meseriaşilor şi industriaşilor, pentru a valida alegerile pe culori. întrunirea s-a deschis la orele 9 juni, sub preşidenţia d-lui Al. Dimitriu. Se face apelul delegaţilor aleşi pe culori. D. Bolintineanu face pe scurt o dare de seamă a tuturor celor ce s’au lucrat vină acum la Ligă, îndemnind pe membrii să lupte cu inima curată pentru Ligă. D. Mesederu, architect, propune a se cere să se înfiinţeze un serviciu technic pentru întreţinerea edificiilor publice şi diferitelor instituţiunî private. D. Ştefan Ionescu zice că ziua de azi e sfintă pentru că s’a pus bazele Ligei naţionale. Cotizaţiunile ce s’au fixat vor servi la înfiinţarea unui ziar. Doreşte Ligei viaţă lungă. D. Petrescu zice că dacă azi ţara este plină de străini exploatatori, cauza nu e alta decit că romínul e prea ospitalier. Liga are menirea de a redeştepta poporul romín pe tărimul industrial D. Stănescu crede că acela care va ataca Liga nu este romín. Acei cari au vorbit râu de Ligă, au făcut-o din interese personale. Zice că mişcarea meseriaşilor este soră cu Liga naţională. D. Secară, architect, arată că numai de va fi o strinsă legătură între meseriaşi, comercianţi şi industriaşi, architecţi şi ingineri, se poate realiza o industrie rominească. Oratorul işi exprimă speranţa că exemplul Ligei va fi imitat şi in provincie. Crede că ziarul Ligei, va contribui la realizarea ideilor ei. D. Bolintineanu mulţumeşte prese care s’a ocupat de Ligă. Anunţă pentru Luni seara, constituirea definitivă a comitetului executiv. Întrunirea s’a terminat la orele 10 juni- Ta»TM» de la clubul conservator Aseară a avut loc la clubul conservator, întrunirea săptămînală membrilor clubului. Au luat parte d-nii G. Gr. Cantacuzino, Tache Ionescu, general Manu, general Lahovary, precum şi un mare număr de membri. D. Grigore G. Cantacuzino, fost deputat, a ţinut o conferinţă asupra stărei economice a Romîniei, în special a stărei agricole a ţarei în comparaţie ca a ţărilor vecine. A vorbit pe larg de porturile Galaţi, Brăila şi Constanţa, zicînd că singurul remediu al stărei actuale a ţărei, e a se lasa drum liber iniţiativei private pentru a înmulţi reţelele de comunicaţie, etc. Opină că ar fi bine de a se construi un canal direct între Dunăre şi Constanţa arătînd şi avantagiile acestei propuneri. D general Arp, mulţumind ora- Arn é v Studl Ediţia de seară Ultime informaţiuni Delegaţii secţiunilor în chestia legei meseriilor se vor întruni azi din nou la Cameră, pentru a discuta proectul de lege al d-lui Missir. Ministrul de domenii a declarat că nu va mai lucra cu delegaţii şi că aceştia să facă ce vor. Suntem informaţi că toate articoele, asupra căror s’a discutat pînă acum, au fost modificate. Iată ordinea zilei de azi la Senat 1) Proectul de lege pentru reînființarea taxei pe hectar, pentru rachiurile fabricate din fructe, tescovină, vin și drojdii de vin. 2) Idem pentru modificarea alin. a de sub art. 32 din legea comptabilităţei publice în ce priveşte armamentul şi muniţiunile de rǎzboiu, comandate pentru exerciţiul 1901-902. 3) Raportul comisiunei de petiţiunî asupra mai multor petiţiunî. La Cameră este la ordinea zilei discuţiunea generală asupra budgetului statului pe exerciţiul 1902— 1903-Eri la orele 11 şi jumătate a sosit la Giurgiu generalul Drandarewsky, comandantul diviziei din Rusciuk, însoţit de colonelii Popoff, Ficoff, Mincoff, lt.-colonel Teodoroff, maior Stoicoff, căpitan Lavceff, locot. Vasilieff şi prefectul Rusciukului d. Mandoff. » La debarcader oaspeţii bulgari au fost primiţi de d. maior Elefterescu, căpitan al portului Ionescu, loc. Şoimescu şi d. director al prefecture! judeţului. Cu toţii au pornit apoi spre prefectură unde s’au făcut prezentările. La orele 12 s’a servit dejunul în sala imperială.Au luat parte la acest dejun toţi ofiţerii superiori ai garnizoanei Giurgiu. La şampanie au toastat d-nii cornel Crăiniceanu şi prefectul Ghica pentru prinţul Bulgariei şi armata bulgară, iar generalul Drandarewsky şi prefectul Rusciucului pentru regele Carol şi armata romînă. La orele 2 p. m. oaspeţii au vizitat cazarma regimentului 10 călăraşi, iar la orele 3 li s-a servit un ceain în salonul prefecturei. La orele 3 şi 45, oaspeţii au părăsit oraşul, fiind însoţiţi pînă la debarcader de autorităţi şi de public. Diseară va avea loc o altă serată dansantă la palatul de la Cotroceni La serviciul minelor din ministerul de domenii, se studiază chestiunea de a se opri regelui o cadră din toate varietăţile de pietre cari se găsesc la noi in ţară, cadră care a figurat şi la expoziţia din Paris. D. Moise Teodorescu a fost ales ajutor de primar la comuna urbană Babadag. Astăzi la orele 5 p. m., d. C. Roman, directorul staţiunei agronomice, va vorbi la societatea agrară despre „Calitatea griului pe regiuni“. Mâine la orele 5 p. m., se va ţine adunare generală a Camerei de comerţ din Capitală. Vor asista şi delegaţi din provincie. Ministerul de războiu a decis ca, pentru respectarea cultelor, să se elibereze soldaţii evrei in fiecare Sîmbătă de la orele 1 8—11 a. m. Au fost numiţi d-niî: Eugen Davidescu revizor comunal în judeţul Prahova, Mihail lonescu subcomisar clasa 1 la poliţia Capitalei, Vasile Pirvu comisar în oraşul Piatra. Duminică se va face la biserica Broşteni din Capitală alegerea unui epitrop al acestei biserici. S-a prelungit pentru caz de boală cu 15 zile concediul d-lui F. Dornescu prefect Neamţu. Comisiunea pentru examenul de medici veterinari de oraşe, care se va ţine la 1 Februarie se compune din d-nii dr. Locusteanu preşedinte, şi d-nii Persu Riegler, Filip şi Jocu membri. Astă-seară se întruneşte la primăria Capitalei comisiunea delegată de consiliul comunalpentru alegerea nouilor comptorî de gaz. Comisiunea se compune dint.d-nii consilierî : G. Assan, Matac, dr. Anghelescu și Davidescu, directorul serviciului technic al comunei. Pină acum consiliul sanitar superior n’a hotărit nimic cu privire la reclamațiunile farmaciștilor contra acordărei de prea multe medicamente gratuite de către Eforia spitatelor civile. Chestiunea va fi rezolvată într’o şedinţă viitoare a consiliului. Direcţia serviciului sanitar a trimis buletine la toate casele de sănătate pentru a le complecta cu date statistice pe anul 1901. Din cauza epidemiei de pojar s’au închis pe însă 10 zile şcoalele primare din Tirgovişte. Gomisiunea farmaceutică, sa va OififA în. şedinţa de diseară şii cui ccaiifficfâill imii îhfre' asociaţia generalăi ai cmiguilpiîi ik'iuawc’entic şi: Eforiai sgMellair eiiwffe pentru că aceasta fiimiizeazăi iHiedibartrenife fabricerí d'e tut'um s,it d'® eltahtivt'irrîy fac in de ast-fel farmaciilor curentă. com-tiani'.si fă intru'mi coneiliinL sanitar, al armatei sub preşedinţi® dUluS dr. gen. Demostliene. S'a va discuta intre altele si chestiunea mal'einîzârei căilor armatei. Casa şcoalelor se ocupă incăi cu adunarea datelor necesare, şii cui tipărirea marei lucrări intitulată „Cartea de aur**,, unde vor figura donatorii casei şcoalelor şi toţi aceia cari au lăsa® averi pentru şcoale. Al şeaptelea congres internaţional dte agricultură se va ţine in primăvar»a anuluî 1903 la Roma. Romînia va lua parte la acest congres.. Casa şcoalelor va publica umanuar aii tuturor băncilor populare săteşti, cari s’au înfiinţat în toată ţara,, im anuli 1901. Astâ-seară va avea Ioc Ia societatea agrară a marilor agricultori, conferinţa d-lui Roman şeful staţiune! agronomic® asupra chestiune! calităţeî grinelor noastre, după regiuni şi după producţie. In urma unei invoeli intervenite Intre ministerul de finanţe şi casa şcoalelor, s’a admis ca administraţiunea casei şcoalelor să acorde o remiză de 10 la sută perceptorilor,, pentru a se putea mai bine încasa amenzile şcolai® la oraşe şi la sate,dar mai cu seamă, la sate, unde ţăranii îşi reţin mai de® copii de la şcoală. La ministerul de domenii au sosit diplomele şi medaliile a 7 grupe de expozanţi, cari au obţinut premii la expoziţia din Paris. Ministerul încă nu a hotărit cum să împartă aceste diplome şi medalii. Toţi ofiţerii cari au împlinit limită de virsta vor fi trecuţi in retragere din oficiu pe ziua de 1 Aprilie. Astă-seară consiliul comunal al Capitalei va ţine şedinţă publică. D. locat. Emilian Valerian, din reg, transferat pe 9 artilerie. 11 artilerie este Februarie in reg ziua ! Ministerul de razboiu a decis ca pe viitor să funcţioneze numai două din cele patru infirmerii militare speciale pentru boale de ochi. Aceste infirmerii vor fi cele de la Teişa şi Iaşi şi se vor desfiinţa cele din Galaţi, şi Roman. Eri a plouat aproape în toată ţara. Cea mai scăzută temperatură a fost de 0 grade la Piatra N., iar cea mai ridicată de plus 12 grade la Comana (Vlaşca). Marea Neagră a fost puţin agitată la Mangalia şi calmă la Constanţa şi Sulina. Astăzi regele a lucrat cu d-nii miniştrii Cost Stoicescu şi D. Sturdza adinterim la răsboiu. Un parastas s’a oficiat pentru odihna suflatului reginei Victoria, în templul croitorilor din str. Mămularî, de către sociatatea de sub preşedenţia d-luî Haendler. D. Haendler ca preşedinte a trimes telegrame de omagiu prinţesei Maria, regelui Eduard al Angliei şi d-luî Kennedey ministrul Angliei în Bucureşti. Scopul societăţei regina Victoria este de a reconstrui templul croitorilor din str. Maria Olari. D. N. I. Ripeanu soţul d-nei Ripeanu ne scrie că atentatul contra loţiei sale comis la Craiova a fost comis de d. Coman R. Olteanu, fostul soţ al d-nei Ripeanu, că d-na Ripeanu a fost jefuită de un ceasornic de aur şi’cercel şi contuzionată, ei d. Coman R. Olteanu a fost arestat 3 aria provizor şi în urmă liberat pînă la ascultarea martorilor, fixată pentru 31 ianuarie. Luăm act. Mişcare in magistratură Următoarea mişcare in magistraturi sa făcut pe ziua de 1 Februarie. D. V. Elefterescu fost judecător da Pcol, judecător de şedinţă la tribunalul Dorohoiu, în locul decedatului Tracan Dimitriu. D. A. M. lacomi judecător de şedinţă la trib. Muscel, procuror la trib. Gorj in locul d-lui V. Bălăşescu, care traca in postul ocupat de d. lacomi. D. M. D. Nicolau supleant bunalul Tulcea, procuror la tribunal. D. C. Sc. Romano substitut Botoşani, judecător la ocolul Dorohoia in locul d-lui S. Lupaşcu, demisionat D. Al. Boţea fost judecător da Instrucţie, judecător la ocolul 11 Mieşti, în locul d-luî Curcă demisionat. D. T. A. Ştefănescu judecător la ocolul Zabranţi (Putna), in aceeaş calitate la ocolul Vrancea In locul d-lui Solie Trandafir cara treca în postul celui d’initiu. D. Titu Popovicî, judecător la ocolul Trotuş (Bacău), in aceiaşi calitate la ocolul C. de Argeşu în locul d-lui A. Alexandrescu care trece in locul celui dinţii. D. M. N. Ştefănescu se numeşte supleant la trib. Tulcea. D. Th. Missir procuror de secţie la trib. Covurluî ia locul d-lui Tasse E- nade demisionat. D. I. Palladi substitut la trib. Baciu, în locul d-luî C. Georgiude demisionat D. V. Stamatopol substitut la tribunalul Botoșani. D. Radu Rosetti substitut la trib. Brăila, supleant la acelaș tribunal, la locul d-lui I. G. lonescu, demisionat. D. Al. Sudeleanu judecător la ocolul 1 Brăila, substitut la trib. Brăila. D. Marin I. Popa ajutor la judecătoria ocolului 1 Brăila. D. Remus Beninsache ajutor la ocolul 1 Galaţi in locul d-lui G. Săvescu. D. Dumitre I. Diaconescu ajutor la ocolul Alexandria, în aceeaşi calitate la Constanţa în locul d-luî H. Gantili demisionat. D. Camil Demetrescu se numeşte ajutor la judecătoria ocoluluiu Alexandria. D. Vasile Ştefănescu, ajutor la judecătoria ocolului Urzicenî, jud. Ialomiţa, in aceeaşi calitate la ocolul Bechet, jud. Dolj, la locul d-luî Al. P. Stoică, permutat. D. Dim. St. Alexandrescu, ajutor la ocolul Podolenî, jud. Fălciui, inaceeaşî calitate la Urzicenî, Ialomiţa. D. AI. P. Stoica, ajutor la judcătoria ocolului Bechet, judeţul Dolj, in aceeaşi calitate la ocolul Podolenî, jud. Fălcii®. Dl Ion lonescu, licenţiat în drept din Paris, fost magistrat, cap de portărel la trib. OU, în locul d-lui St. Dumitrescu. D. G. I. Spiridon, licenţiat în drept din Iaşi, portărel la trib. Iaşi, la iQOUl d-lui Ernest Apinnde, demisionat, la trib acela, la trib.