Adevěrul, februarie 1902 (Anul 15, nr. 4493-4520)

1902-02-01 / nr. 4493

Vineri I­rréDruane 1­­)V2 Nu putem da, de­ocamdată, mai multe amănunte in această chestie, dar afir­măm că negocierile se urmează și că ele dovedesc deplina neînţelegere care e­­xistă în rîndurile grupărei regenerărei morale. Pentru azi ne mărginim a da o do­vadă care nu poate fi tăgăduită. Cele­l­alte dovezi vor veni la vreme spre marea glorie a duplicităţei d-luî Nicu Filipescu. Cărţi şi reviste Albaştrii­ poezii de G- Tutoveanu. Un voi. in 6 de 114 pagini. Buc. Tip. Emi­liescu.­­ , „ ,­­ Din pribegie, versuri de Delablidare Un voi. în 8 de 157 de pag. Tip. Aurora, Un saluto rumane­­sca, corespondent al ziarului „ Adi O­bros. de 12 pag. Turino. Tip. Adevărul“. Carlo Giorgis, Călăuza sanitară Februarie 002. Noua revistă a Dobrogei 3. Ian. 902. Revista Modernă. Anul I. No. 46, 27 Ian. 902. Albina- No. 17. Anul V. 27 Ian.­902. Constanța, de Remus P. Ilie­Anul 111. No. 23.­­ Anul I. No.­arului i'urino. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale Liga minciunilor Bade Florea, Bătu-te-ar nevestele cu mătura, fetele cu sorturile şi norocul cu cornul lui de aur—s’ă te bată, mă bădiţă, mă! De cind ţi-am trimis ăl d’întîi răvăşel n’am mai primit nici o veste da la tine, da ce-î Ţi s’a înfundat oare cu vre-o minciună de umbri, hăuc de colo pină colo ? Zi! Ce taci ? Ce se mai aude nou prin sat pe la voi, suratele ce fac? Is tot sburdalnice, tot? Scrie-’mî neică tot ce ştii, mai zi-’mi ce-’fi face inimioara, de dorul cui arde, och’iî-ţî ce se uit pătimaşi de sub că­ciulă, după cine alerg ei; dar sumanul tău­ de care fată s’alipeşte mai cu drag, hai ? zi, ştrengarule ! Hai să-’ţi spun eu una bună Nu-’ţi fi’frică, nu-i minciună Ci-i un lucru adeverat EH cu dragu ne-am luat­­­lac-aşa! Şi dacă ai să fii cu minte şi ai să te porţi bine am să-ţi scriu totul cum s’a petrecut. Am să’ţî scriu Cit de mult ne-am drăgostit Pină ce ne-am logodit Şi ce-au zis fetele din sat De ziua mea cind­­i-am luat. Şi am să’ţî mai scriu Căci cea inimă din mine Vrea să plingă către tine dar ştii, nu cu lacrimi, căci de-acele vărsat-am o baltă întreagă, ci vreau să-ţi trimit de verte cite s’au intimplat cu mine Şi să-’ţi spun totul, tot, Ca să rabd, zău, nu mai pot. Şi încă 'ţî-oi mai scrie Cite păţanii Cie zizaniî pină să mă văd şi eu­ la casa mea cu odorul bietei mele inimi... lie bei, neică ! Zoiţica MEMESTO — Joi 31 Ianuarie — — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera citită Manon de Massenet cu d-na Darclée, în beneficiul fondului de rezervă a Teatrului naţional. Sala Mitica Georgescu.—Cunoscutul artist J. Th. Dumitrescu. Sala Eforiei. — Matte Bal mascat şi costumat dat in beneficiu. Sunt rezervate multe surprize. Sala Edison.—Baluri mascate de 3 ori pe săptănoînă Marţi, Joi şi Duminică. Sala Dacia.—Baluri mascate de trei ori pe săptămînă: Lunea, Mercures şi Vinerea. Berăria Triumf: Orchestră. Berăria Hotel de France : Or­chestra naţională, sub conducerea violo­nistului Cercel. Bereria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Feleş .—Teatru de varietăţi. Afacerea Mirodotescu-Ciocanetli Înaintea secţiei a 11-a tribunalului de Ilfov, s’a continuat ori cu pledoariile în cunoscutul proces dintre d-nii Mi­­rodotescu/Ciocanetli şi primăriile comu­nelor Bucureşti şi Dudeşti-Cioplea. Ca. CFIREAlICE Bucureşti, 30 Ianuar­ie Din America ştirile sosite astăzi sunt ferme şi preţurile notează in urcare cu 7d cents pentru grid şi cu fum. cents de­ asemenea in urcare pentru porumb. In Budapesta tendinţa griului e fermă notind cu 6 heller in urcare, pentru porumb cu 3 heller iar pentru colza cu 15 heller în urcare. La Londra tendinţa griului e mai calmă şi aproape fără nici o cerere; po­rumbul calm, preţurile insă susţinute, a orzului mult mai ferm, a ovăzului ferm dar neactiv. La Paris bursa închisă fiind sărbă­toare. Pr. Ediţia de dimineaţă INFORMATItrai­ nA6^r­r5fwnNALEA8 Înstrăinare de griu sechestrat Gh­. Neculaî, agricultor din judeţul Dolj, nu ţine seamă de sequestrul apli­cat pe recolta sa de griu şi fără a se sinchisi de cine­va vinde griul de sub sequestru. Pentru acest fapt, Gh. Neculaî a fost condamnat la 6 luni închisoare de că­tre Curtea de apel şi eri făcind recurs,, el a fost respins de Curtea de casaţie secţia II. Procese de adulter Halal moravuri! Am ajuns să avem procesele de adulter, aproape tot atit de frequente, ca procesele pentru bătae, furt şi altele. Numai la o secţie a tribunalului de Ilfov, într’o singură zi, s'au judecat ci­­te­va procese de adulter. Unul d­in aceste procese, care s’a judecat la secţia II a tribunalului de Il­fov, pe cit­e de caracteristic­e şi de fenomenal in ceea ce priveşte lipsa de moralitate. Un anume domn C. e prins de soţia sa in flagrant delict de adulter, comis cu cine ? cu servitoarea. Indignată cu drept cuvînt, extra ul­tragiata, a cerut pedepsirea soţului infidel. Pină la ziua termenului de judecată, indignarea s’a potolit şi la înţişare so­ţia şi-a retras plingerea şi ast­fel a­­dulteri ni­ au scăpat de pedeapsă. Dar cite asemenea fapte imorale nu vin zilnic înaintea justiţiei­ la jurul succesiune. Gr. Sturdza D. Pavelescu Sturdza, unul din moşte­nitorii defunctului prinţ, a cedat drep­turile sale d-lui Nicu Catargi, D-nii Caba, Jacques Negruzzi, Cleante Nicolaide şi alţi creditori ai d-luî Pa­­velescu-Sturdza au­ cerut anularea acestei cesiuni. Tribunalul de Ilfov secţia 1 a amînat ori judecarea acestei acţiuni. * D. Pavelescu-Sturdza, cedind d-luî Nicu Catargi creanţe in sumă de peste 3.000.000 lei, ministerul de finanţe gă­sind că taxa de cesiune n’a fost achi­tată conform legei, a condamnat pe d. Sturdza să plătească 40.000 lei amendă către stat. In contra acestei condamnări d. Ba­­rozi, avocatul d-luî Sturdza, a făcut erî apel­convocaţi pentru eri după amiază în sala Constructorilor, nu s’au întrunit. Regele a primit eri seară in audientă pe d. Const. Arion, fostul ministru­­al instrucţiune!. Consiliul de administraţie al Casei de depuneri şi conseranaţiuni, s’a întrunit in zilele de 21, 22 şi 23 Ianuarie şi a procedat la revizuirea generală a casei, conform regulamentului. Operaţiunile efectuate pină la data de 19 Ianuarie 1902, se rezumă ast­fel: încasările efectuate la fondul de de­puneri şi consemnaţiuni, de la 1 Apri­lie 1902, pina la 19 Ianuarie 1902, înţe­­legind şi soldul de la 31 Martie 1901, se ridică la 397.658.417 lei în numerar şi efecte. Plăţile în aceeaşi epocă se ridică la 180.907.512 Iei ia numerar si efecte. încasările la fondul creditului dis­trictual si comunal, s’au­ ridicat la 27.000.987 lei. Plăţile s’au ridicat la 25.819.382 lei. Soldul general pentru cele trei fon­duri pe ziua de 19 Ianuarie 1902, este de 2.054.090 in numerar si 256.361.230 lei in acte. «■*Hrrwc.w . Convocarea marelui colegiu pentru completarea vacanţelor in clerul în­noit a fost amânată pînă după vota­rea budgetelor. Azi va veni în discuţia Senatului tabloul adiţional de patentări, în virtutea căruia se vor face noi im­puneri. In urma unui amendament propus în secţii de către d. Nicolaide, vicepreşedintele Senatului, mijloci­torii de procese şi samsarii au­ fost scoşi de pe lista patentărilor; breas­la acestora va fi pe viitor conside­rată ca desfiinţată legalmente. Am vorbit la timp despre propa­­ganda care se face în parlament îm­potriva d-lui B. Missir. Eri la Cameră a avut loc un con­flict între ministrul domeniilor şi de­legaţii secţiunilor, cari se întruniseră spre a discuta legea meseriilor. Se propuseseră nişte amendamente cari denaturau cu totul intenţia primă a d-lui B. Missir şi d-sa a declarat că nu le poate primi cu nici un chip. Delegaţii insistînd, d. Missir a ple­cat supărat. Totuşi sîntem asiguraţi că legea meseriilor va fi votată, căci­ d-lui. Dim. Sturdza îi este frică să nu dea prilej de agitaţie conservatorilor Imediat după votarea budgetelor şi alegerea mitropolitului se va a­­duce în discuţia Camerei legea me­seriilor şi legea pensiunilor. Acest din urmă proect de lege va fi depus pe biuroul Camerei proba­bil pe la sfîrşitul săptâmînei aces­teia; trebuind a trece mai întîî prin secţiuni, se crede că proectul d-lui B. Missir va avea întietatea în şe­­dinţa p­lenară a Camerei. Conflictul dintre d. I. C. Atanasiu şi d. Daniil Zorilă pare a lua propor­ţii şi nu se ştie cum se va sfîrşi. D. Zorilă declară în toate părţile, că nici d. Atanasiu nu va râmîne pre­fect, nici d. Toneanu avocat al sta­tului. Dacă guvernul nu-i va da a­ceastă satisfacţie, atunci liberalii nu vor mai putea lua nici o alegere la Galaţi—asigură d. Zorilă. De alt­fel ca să complectăm in­formaţia dată de noi­eri, adăugăm ►că numirea d-lui C. N. Toneanu a fost discutată în consiliul de miniştri şi că d. Atanasiu nu e sprijinit nu­mai de d. ministru Aurelian. Un interesant proces se va înfăţişa în curind la Curtea cu juraţi din Ilfov. Este vorba de un proces pentru ca­lomnie prin presă intentat de d. Rados­­lawoff, primul-ministru al Bulgariei, ziarului Patriotul, care într’o corespon­denţă din Sofia a afirmat că d. Rados­­lawoff ar fi implicat in furturile de timbre ce s’au descoperit în Bulgaria. Ziarul Patriotul, făcea pe d. Radosla­woff complice cu loweff, acela care se sinucisese în înshisoarea din Sofia, pe cînd în realitate loweff a fost un fer­vent adversar al d-lui Radoslawoff, — un stambulovist cunoscut. D. avocat Mihail G. Valerian a şi pri­mit procură din partea d-luî Radosla­woff şi zilele acestea va intenta acţiune ziarului Patriotul. D. judecător de instrucţie Romulus Voi­­nescu continuă cercetările cu privire la directorii de licee particulare cari au eliberat certificate false de studiu. Ancheta d-lui jude-instructor Voinescu va continua încă mult timp, de­oare­ce zilnic d-sa primeşte scrisori anonime dem­inţindu-i-se diferite persoane cari posedă­ certificate false,­scrisori pe cari nu se poate pune din primul moment baze sigure şi cari deci necesită cerce­tări îndelungate pentru a se dovedi în­tru cit sunt sau nu exacte. Şcoala normală «Vasile Lupu» din Iaşi a sărbătorit ori a 74-a aniversare de la­ fondaţiunea sa.­­. Profesorii au adresat cu această oca­­ziune, o depeşă de felicitare d-luî Spiru Haret, ministru al instrucţiune? Cu ocaziunea sărbătoreî de em­ «Sfinţii Vasile, Grigore şi loan», biserica Colţea din curtea spitalului Colţea, a serbat patronul său. Preotul bisericeî a ţinut o predică. Cu începere de miine, «Revista nouă» va fi transformată intr’o altă revistă sub egidă junimistă cu titlul „Revista Romina". Se lucrează în prezent la şcoala de arte şi meserii din Capitală, la execu­­țiunea unui superb iconostas în lemn sculptat, comandat pentru biserica din Sinaia. Preţul acestei lucrări de artă este de 35.000 Iei. D. judecător de instrucţie Hamangiu a terminat instrucţiunea în afacerea de­lapidărilor de la societatea «Unirea». Peste cite­va zile se va da ordonanţa definitivă, prin care sunt trimeşi înaintea justiţiei d-nii Miclescu şi Ioachimovici. D. I. Onu, revizor de Fălciu, a fost destituit din funcţiune, pentru abuzuri grave. Funcţionarii suprimaţi, cari fuseseră Pensionarii civili şi militari din Cra­iova, sunt convocaţi a se întruni in ziua de 1 Februarie în sala Andronescu, spre a alege pe delegaţi cari să parti­cipe la congresul ce se­ va ţine în Bu­cureşti la 10 Februarie. Societatea de ştiinţe va serba Luni 4 Februarie a. c. ora 8 seara în sala XVIII a Universităţei, centenarul şe­dinţelor sale. Cu acest prilej vor vor vorbi urmă­torii : D- dr. St. C. Hepites, Istoricul lucră­rilor astronomice în Piominia. D. dr. Sava Athanasiu, Despre Co­­bălcescu, o pagină din istoria ştiinţelor in Romînia. D. dr. I. Athanasiu, Despre invăţă­­mintul medicinei veterinare in Romi­­nia. D. dr. Al. Vitzu, Secreţiuni interne ale rinichiului cu demonstraţii!­ui. D. dr. A. Urbeanu, Din istoricul chi­miei organice la noi în ţară. D. dr. A. Ostrogovich, Despre Con­stituţia productului secundar insolubil care se obţine în preparaţiunea aceto­­guanaminei. D. C. Demetrescu Parepa, Laboratoa­rele de chimie ale armatei. D. inginer Fior. Pomponiu, O Gestiune de agrimensură practică. D. dr. Ed. Fleck, Despre Microlepi­­doptere. D. dr. Em. Riegler, Un nou procedeu pentru dosarea iodului şi a cuprului. D. I. Murat, Istoricul lucrărilor me­teorologice in Rominia. In afacerea pe care o instrueşte actu­almente de judecător de instrucţie Ha­­mangiu, privitoare la nişte escrocherii săvirşite de un anume V. Niţescu, a­­fiam următoarele: Acest Niţescu nu este avocat,precum s’a zis, ci un samsar care se dedea drept avocat. Ei înşela diverşi proprie­tari de case de pe la mahala, cari a­­veau­ nevoe de bani, promiţîndu-le că le va pune casele la credit şi va obţine bani. In acelaşi timp se însărcina să facă actele de hipotecă el însuşi. De­oare­ce insă Niţescu avea grija de a nu recruta de­cit proprietari bătrîni şi ignoranţi, el reuşea ca să-i facă a semna acte prin cari se recunoaşteau datori lui cu diverse sume de bani, bine­înţeles înşelindu’i asupra conţinutul ac­telor ce semnau. Pe baza actelor ce obţinea in modul acesta Niţescu intenta apoi proces pro­prietarilor înşelaţi, şi obţinea sentinţă contra lor. Astăzi d. judecător de instrucţie Ha­mangiu instrueşte afacerea, cercetind de cite ori a mers ulciorul la apă fără să se spargă. FvnntAcni OölKlörßilllüi IS1*TM' Iön- îttLmsky. Ernegt T-W'tttog, num aşii uomm ui ţinu fin» _ gfiet n Alber® Pozzsm» At Ibur FVaeafeef, Gessk ĂL Katii sî Emil F. Zaiafirescuv “EbeadoslA ig&Itin Născut în București la anul 1842, după terminarea studielor în gimnaziul Sf. Sava, în anul 1856, a intrat în librăria Rusu şi Petriu, iar la anul 1860, în librăria Ioanid, al cărei proprietar deveni în anul 1872, sub firma Fraţii loaniţiul şi C­ie­pină în anul 1885, cînd fratele d-sale şi asociatul se retraseră din firmă, rămînînd singur proprietar al actualei librării din str. Şelari No. 12. D-lui Ioniţiu­ i se datoreşte introduce­rea calendarului american în ţară, prin importarea lui, la întoarcerea d-sale din voiagiul ce a făcut­ la Paris în anul 1866; şi tot d sale i se datoreşte pe lingă alte multe cărţi didactice şi editarea celui mai bun şi mai instructiv avragiu „Calendarul Pentru Toţi“ pentru a cărui regulată a­­pariţiune în timp de 26 ani, a făcut seri­oase sacrificii materiale, în folosul des­­voltărei noastre culturale. Doloniţiu­ este imul dintre inteligenţii fruntaşi ai comerţului nostru, cu o edu­caţie proprie profeshmei sale, şi cu toate astea nimic nu a putut să’i abată de la calea sănătoasă­ a activităţei sale, şi nimic nu l’a ademenit ca să cadă în cursa lup­telor politice, la care adesea a fost soli­citat. Modest, perseverent şi corect a dat tot-d’a­una la o parte slăbiciunea omului şi a căutat a fi folositor, in sfera activi­­taţei sale, celor ce au contribuit fără zgo­mot la propăşirea şi dezvoltarea activităţei noastre în timp de 30 ani. D. Ioniţiă, este­­cavaler al ordinului Coroana Romîniei, şi posedă medalia de argint din 1880, şi pe cea de aur din 1883 de la expoziţiunile cooperative din ţară, distincţiuni modeste dar bine meritate. D-sa sa bucură de cel mai frumos credit în streinătate, şi a căreia deosebită consi­deraţie, face cea mai frumoasă răsfrîngere asupra comerciuluî nostru. D.­loniţiu­ ne mai dă încă un frumos exemplu­, prin faptul că nu a consimţit şi nu a primit sub nici un cuvînt ca fiul d-sale Nicolae să-şi facă altă carieră, ceea ce a şi determinat pe fiii să absolve şcoala noastră comercială, pentru ca as­tăzi să-l secondeze, ca mîine să continue a fi urmaşul unei aşa stimate firme, cenzura iar ni s-a confiscat o telegramă,­­şi de data asta s’a dovedit că cen­zura înfiinţată de guvern, pe lingă că e anti-liberalâ, e stupidă la culme.. Iată mai întii cuprinsul telegramei confiscate: „Standard“, un mare ziar englez, afirmă că scopul călătoriei prinţului de coroană austriac­ă­ram Ferdinand la Petersburg e cu totul altul de­cit cel anunţat oficial. De­oare­ce Ger­mania e hotârîtă să refuze protecţia ei Romîniei în cazul unui război şi cu Rusia, Austria vrea să ia cu Rusia o înţelegere specială în privinţa Ro­­mînieî, adică să-şi schimbe linia de conduită faţă de imperiul rusesc. „Morgen Zeitung“ declară de fan­tezistă ştirea lui „ Standard“ de­oare­ce România e asigurată prin convenţia militară pe care a încheiat-o cu Austria. * Acum întrebăm : 1) La ce-a folosit confiscarea te­legramei pe cită vreme ştirea tot am avut-o prin poştă? 2) Perit-a statul român, sau fost-a tulburată ordinea şi ameninţată si­guranţa lui prin publicarea acestei ştiri ? 3) N'au fost nişte idioţi acei cari ne-au împiedicat să publicăm cu o zi mai înainte dezminţirea dată de Morgen-Zeitung Iul Standard, dez­minţire care tocmai convenea gu­­guvernuluî român? 4) De ce nu ni s’a confiscat şi cartea poştală care ne aducea textul telegramei suprimate, de oare­ce le­gea telegrafo-poştalâ prevede că şi corespondenţele poştale deschise se pot confisca ? Ce fel de vigilenţă e asta? In scurt se mai constată încă o­­dată cit stnt de anti-liberali şi de profund tîmpiţî în acelaşi timp acei ce au înfiinţat cenzura la telegraful din Bucureşti. , Conflictul din Galaţi Putem da următoarele amănunte cu privire la conflictul dintre prefectul de Galaţi d. Atanasiu şi d. Zorilă Acum două săptămîni s’a ţinut o în­trunire intimă la d. Cerkez, deputat, în care d. I. Atanasiu, prefectul judeţului, a reproşat d-lui D. Zorilă că ar avea o atitudine ostilă administraţiei. D. Zorilă a răspuns pe un ton foarte violent şi d. I. Atanasiu a venit indată in Bucureşti, cerînd o satisfacţie, şi a­­meninţind cu demisia. Ministrul de interne a făgăduit d-lui I. Atanasiu că î l va satisface şi d. Missir, ministrul domeniilor, a chemat pe d. Zorilă in Bucureşti, cerindu-i demisia din funcţia de advocat al statului. D. Zorilă a refuzat să-şi dea demisia şi atunci a fost înlocuit. Decretul de înlocuire a apărut în Monitorul de eri. In urma acestor fapte d. Zorilă va scoate, la 1 Februarie, un ziar liberal intitulat Voinţa liberală. EI va fi urmat , . ţţ — • Cioceanu, Cit despre senatorii şi deputaţii de Covurluî ei n’au luat nici o hotărire şi totul depinde de la îndeplinirea din partea guvernului a angajamentelor luate față cu fie­care din ei. Odolul răcoreşte gura. Campania meseria­şilor Astăzi după amiază meseriaşii romîni se vor întruni din nou in sala Con­structorilor pentru a lua o ultimă hotă­­rira în privinţa proectului de lege al d-lui Missir. In această întrunire se va alege o co­­misiune, in frunte cu d. lancu Brătescu care pentru cea din urmă oară să se prezinte d-lui D. Sturdza, primul mi­nistru, şi d-luî Ferechide, preşedintele Camerei. Delegaţinea meseriaşilor va cere d-luî Dimitrie Sturdza ca legea d-luî Missir să fie modificată aşa cum doresc dinşii şi să se voteze negreşit în cursul acestei se­­siuni, imediat după votarea budgetului. Dacă această promisiune nu li se va face în mod formal şi indubitabil, me­seriaşii se vor declara in permanenţă în dealul Mitropoliei, chemind şi pe mese­riaşii din ţară. Şefii mişcărei meseriaşilor vor decla­ra că’şî degajază orî­ce răspundere și că nu garantează de cele ce se vor în­­timpla pe viitor, în cazul dacă răspunsul guvernului nu va fi satisfăcător. Rep. Budg­etul C. F. R. După cum am spus, raportul asupra proectului de budget al C. F. R., al do­­curilor și al serviciului maritim pentru anul 1902—1903, a fost distribuit ori la Cameră. Din acest raport rezultă că statul român posedă astăzi 3.172 kim. de căi ferate, 1.038 vagoane pentru călători, şi 11.110 vagoane pentru marfă. Construcţiunea acestor drumuri a cos­tat pină la 30 Septembrie 1901,­­ 780.465.676 lei şi 92 bani. Asupra totalului anuităţeî datoriei pu­blice romine reprezentate prin 83, milioa­ne 862.681 lei anuitatea reţelelor noastre ferate este reprezentată prin 52 330.585 lei adică 62,4 la sută. Proectul evaluează veniturile pe exer­ciţiul 1902-1903, la 53.623.398 lei, şi cheltuelele la 33.864.299 lei. Prin comparaţie cu exerciţiul 1901- 1902, rezultă un plus de 629.500 lei la ciştiguri, un minus de 499.376 lei la cheltueli. In anul 1899, veniturile au fost eva­luate la 62.700.859 lei, iar cheltuelele la 45.647.289 lei.____ Un cartel Mişcarea comună a pensionarilor, pro­prietarilor de case, meseriaşilor şi funcţionarilor suprimaţi.—Manifesta­rea pe strade. — Interview cu mai multe persoane marcante. — O scri­soare a d-luî Gr. C. Manno. Un ziar din Capitală publica ori cu litere grase şi titlu mare peste pagină, că pensionarii, proprietarii de case, me­seriaşii şi funcţionarii suprimaţi vor face ‘“rr. lui, in scop de a putea exercita mai multă presiune. Se afirma că toate a­­ceste grupuri vor descinde împreună in stradă pentru a manifesta. Am căutat să controlăm această ştire, avind convorbiri cu mai mulţi generali, doctori, profesori, etc., conducători ai pensionarilor şi proprietarilor de case. Toţi ne-au declarat, că informaţia ziarului in chestiune, înregistrată cu atita naivitate, e absolut din domeniul , n T­ .... fanteziei. E o deosebire de vederi între pie­ţi- G­­H. Macii,­ Vasilea aceeaşi oală pr­ofesor, S. Ivanovici şi alţii, grupurile, cari sint puse în de acest ziar ; apoi nici­odată pensio­narii şi proprietarii de case nu vor des­cinde din stradă împreună cu meseriaşii şi funcţionarii suprimaţi. * Iată de alt­fel şi o scrisoare, pe care ne-o adresează d. Gr. C. Manno, dele­­gat al comitetului central de acţiune al pensionarilor . Onorate d-le director, Văzind cu surprindere că pe cind sti­matul dv. ziar a anunţat că viitorul congres al pensionarilor se va întruni la 10 Februarie în sala sediului socie­tăţii, in aceeaşi zi chiar ziarele Univer­sul şi Patriotul, anunţă că acel congres se va ţune în sala Constructorilor în zi­lele de 10, 11 şi 12 Februarie. De asemenea am văzut că prin zia­rul Patriotul No. 240 se anunţă că capii mişcărei meseriaşilor, proprietari­lor şi pensionarilor, sunt decişi a se în­ţelege in sensul ca acţiunea lor de pro­testare să fie făcută în comun, etc. Ei bine, nişte asemenea greşite in­formaţiuni, fiind de natură a produce confusiuni, sub­semnatul ca delegat al comitetului central de acţiune al pen­sionarilor, se crede dator a vă ruga să bine­voiţi a da publicităţii in stimatu dv. ziar, prezenta scrisoare prin care a­firm că în ce priveşte o acţiune co­mună a pensionarilor cu proprietarii şi meseriaşii, nici vorbă n’a fost in consi­lul nostru central de aşa ceva şi nici nu putea fi intru­cit scopul urmărit de fie­care din aceste clase sociale ne­mulţumite diferă cu totul. Mulţumindu-vă cu anticipare de buna voinţă’de a publica aceste rînduri, vă rog a primi asigurarea înaltei mele consideraţii. Gr. C. Mario Indigenate şi recunoaşteri Azi s’au distribuit la Cameră urmă­toarele proecte de legi: Recunoaşterea calităţei de cătățean român d-Ior : Sotir V. Costuri, Guşu Pa­­pacostea, Ioan P. Vrahno, Toader T. Moldoveanu, Petre Mariana, loan Mircea, loan Coleş, Iulius Pavlosevici, Vasile Marianu, loan Moga, Const. N. Dumi­tru­­, Gh. D. Creangă, Alexe Petculescu, Dim. I. Atanasiu, Dim. Brinzanu, Lazăr D. Atanasescu, loan Iondrescu, loan Piţu, Moise Făgărăşianu, Aureliu Tipeiu, Colfast. Petrescu, Nicolae Brinduşi, Di­mitrie R. Pascu, Brăila Beniamin, I. R. Dimboianu, Elefterie G. Dimitriu, Mil­­tiade­­- Ioanide, Vasile loan Băntoiu, A­­lexandru lonescu, Ioan C. Cazacu, Mi-­­halache Dimitrescu, Molovişteanu, Nico­lae Vlădescu, Nicolae I. Macre, Radu Știrbei, Panait Constantinescu, Pavel Lascu. * Impămintenirea avind stagiul înde­plinit d-lor: Isidor Făteanu, din Craiova, Emanoil Weiss din București și David Herzenberg din București, Impămintenirea^cu dispensă de stagiú d-lor ; I. Wasicky, Oscar Ştrasser, Te. mistocle Marcu, Theodor Theofil Witting, Anton Hartz, Jean P. Mavrojeanni, Wil helm Moss, Eduard Cornelsoho, Nicolae Panişca, Mihai Cohn, Iosif Soculski, A- lexandru Granet, Dumitru Galian, Her­man Theiler, Theodor Vaşota; Gustav o acţiune comună împotriva guvernul Ulernelsohn, Paul E. Lansbrinidi, Aureliu tfeiBtut pentru conferinţa ţinută, a­­pontS jwfitnt Miercurea' viitoare corn­­fcrínp a-l'ui D. Nemţ/sseu unii asupra crizei financiare“'» ........ a ... ^ ^. MODA ILUSTRATA apărută Simbătă 37 ST o. 4 cuprinde pe lingă numeroase ilu­strafi'uw splendide și urmâtorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucrul Manual. Explicarea Gravurelor. Cugetări de Jean Moscuna, Asupra frumuseţea (ca urmare). Ultimul Adio traduc, de Grigore Donciu. Supliment gratuit : Tiparul unei Corsaj Betty croit In mărime naturală. Abonament pe G luni Lei 6 n ?f l an „. 10 Administraţia str. Sărindar 11 i­fT rv if muu 1 ■»"*"» f v ipj im întrunirea „Ligei Na­ţionale“ . Aseară a avut loc o nouă întrunire a membrilor „Ligei Naţionale“ a mese­riaşilor şi industriaşilor, pentru a valida alegerile pe culori. întrunirea s-a deschis la orele 9 juni, sub preşidenţia d-lui Al. Dimitriu. Se face apelul delegaţilor aleşi pe culori. D. Bolintineanu face pe scurt o dare de seamă a tuturor celor ce s’au lucrat vină acum la Ligă, îndemnind pe mem­brii să lupte cu inima curată pentru Ligă. D. Mesederu, architect, propune a se cere să se înfiinţeze un serviciu technic pentru întreţinerea edificiilor publice şi diferitelor instituţiunî private. D. Ştefan Ionescu zice că ziua de azi e sfintă pentru că s’a pus bazele Ligei naţionale. Cotizaţiunile ce s’au fixat vor servi la înfiinţarea unui ziar. Doreşte Ligei viaţă lungă. D. Petrescu zice că dacă azi ţara este plină de străini exploatatori, cauza nu e alta de­cit că romínul e prea ospita­lier. Liga are menirea de a redeştepta poporul romín pe tărimul industrial D. Stănescu crede că acela care va ataca Liga nu este romín. Acei cari au vorbit râu de Ligă, au făcut-o din interese personale. Zice că mişcarea me­seriaşilor este soră cu Liga naţională. D. Secară, architect, arată că numai de va fi o strinsă legătură între meseriaşi, comercianţi şi industriaşi, architecţi şi ingineri, se poate realiza o industrie rominească. Oratorul işi exprimă spe­­ranţa că exemplul Ligei va fi imitat şi in provincie. Crede că ziarul Ligei, va contribui la realizarea ideilor ei. D. Bolintineanu mulţumeşte prese care s’a ocupat de Ligă. Anunţă pentru Luni seara, constitui­rea definitivă a comitetului executiv. Întrunirea s’a terminat la orele 10 juni- Ta»TM» de la clubul conser­vator Aseară a avut loc la clubul con­servator, întrunirea săptămînală membrilor clubului. Au luat parte d-nii G. Gr. Canta­­cuzino, Tache Ionescu, general Manu, general Lahovary, precum şi un mare număr de membri­. D. Grigore G. Cantacuzino, fost deputat, a ţinut o conferinţă asupra stărei economice a Romîniei, în spe­cial a stărei agricole a ţarei în com­­paraţie ca a ţărilor vecine. A vorbit pe larg de porturile Galaţi, Brăila şi Constanţa, zicînd că singurul reme­diu al stărei actuale a ţărei, e a se la­sa drum liber iniţiativei private pentru a înmulţi reţelele de comunicaţie, etc. Opină că ar fi bine de a se con­strui un canal direct între Dunăre şi Constanţa arătînd şi avantagiile ace­stei propuneri. D general Arp, mulţumind ora- Arn­ é v Studl Ediţia de seară Ultime informaţiuni Delegaţii secţiunilor în chestia le­gei meseriilor se vor întruni azi din nou la Cameră, pentru a discuta proectul de lege al d-lui Missir. Mi­nistrul de domenii a declarat că nu va mai lucra cu delegaţii şi că aceştia să facă ce vor. Suntem informaţi că toate artico­­ele, asupra căror s’a discutat pînă acum, au fost modificate. Iată ordinea zilei de azi la Senat 1) Proectul de lege pentru reîn­ființarea taxei pe hectar, pentru ra­chiurile fabricate din fructe, tesco­vină, vin și drojdii de vin. 2) Idem pentru modificarea alin. a de sub art. 32 din legea compta­bilităţei publice în ce priveşte arma­mentul şi muniţiunile de rǎzboiu, co­mandate pentru exerciţiul 1901-902. 3) Raportul comisiunei de petiţiunî asupra mai multor petiţiunî. La Cameră este la ordinea zilei discuţiunea generală asupra budge­tului statului pe exerciţiul 1902— 1903-Eri la orele 11 şi jumătate a so­sit la Giurgiu generalul Dranda­­rewsky, comandantul diviziei d­in Rusciuk, însoţit de colonelii Popoff, Ficoff, Mincoff, l­t.-colonel Teodoroff, maior Stoicoff, căpitan Lavceff, locot. Vasilieff şi prefectul Rusciukului d. Mand­off. » La debarcader oaspeţii bulgari au fost primiţi de d. maior Elefterescu, căpitan al portului Ionescu, loc. Şoimescu şi d. director al prefectu­re! judeţului. Cu toţii au pornit apoi spre pre­fectură unde s’au făcut prezentările. La orele 12 s’a servit dejunul în sala imperială.Au luat parte la acest dejun toţi ofiţerii superiori ai gar­nizoanei Giurgiu. La şampanie au toastat d-nii co­­rnel Crăiniceanu şi prefectul Ghica pentru prinţul Bulgariei şi armata bulgară, iar generalul Drandarew­­sky şi prefectul Rusciucului pentru regele Carol şi armata romînă. La orele 2 p. m. oaspeţii au vi­zitat cazarma regimentului 10 călă­raşi, iar la orele 3 li s-a servit un ceain în salonul prefecturei. La orele 3 şi 45, oaspeţii au pă­răsit oraşul, fiind însoţiţi pînă la de­barcader de autorităţi şi de public. Diseară va avea loc o altă serată dansantă la palatul de la Cotroceni La serviciul minelor din ministerul de domenii, se studiază chestiunea de a se opri regelui o cadră din toate varietăţile de pietre cari se găsesc la noi in ţară, cadră care a figurat şi la expoziţia din Paris. D. Moise Teodorescu a fost ales aju­tor de primar la comuna urbană Baba­­dag. Astăzi la orele 5 p. m., d. C. Roman, directorul staţiunei agronomice, va vor­bi la societatea agrară despre „Calitatea griului pe regiuni“. Mâine la orele 5 p. m., se va ţine adunare generală a Camerei de comerţ din Capitală. Vor asista şi delegaţi din provincie. Ministerul de războiu a decis ca, pen­­tru respectarea cultelor, să se elibereze soldaţii evrei in fie­care Sîmbătă de la orele 1 8—11 a. m. Au fost numiţi d-niî: Eugen Davidescu revizor comunal în judeţul Prahova, Mihail lonescu sub­comisar clasa 1 la poliţia Capitalei, Va­­sile Pirvu comisar în oraşul Piatra. Duminică se va face la biserica Broş­­teni din Capitală alegerea unui epitrop al acestei biserici. S-a prelungit pentru caz de boală cu 15 zile concediul d-lui F. Dornescu pre­fect Neamţu. Comisiunea pentru examenul de me­dici veterinari de oraşe, care se va ţine la 1 Februarie se compune din d-nii d­r. Locusteanu preşedinte, şi d-nii Persu Riegler, Filip şi Jocu membri. Astă-seară se întruneşte la primăria Capitalei comisiunea delegată de consi­liul comunal­­pentru alegerea nouilor comptorî de gaz. Comisiunea se compune dint.d-nii­ con­silierî : G. Assan, Matac, d­r. Anghe­lescu și Davidescu, directorul serviciului technic al comunei. Pină acum consiliul sanitar superior n’a hotărit nimic cu privire la reclama­țiunile farmaciștilor contra acordărei de prea multe medicamente gratuite de către Eforia spitatelor civile. Chestiunea va fi rezolvată într’o şe­dinţă viitoare a consiliului. Direcţia serviciului sanitar a trimis buletine la toate casele de sănătate pentru a le complecta cu date sta­tistice pe anul 1901. Din cauza epidemiei de pojar s’au închis pe însă 10 zile şcoalele primare din Tirgovişte. Gomisiunea farmaceutică, sa va OififA în. şedinţa de diseară şii cui ccaiifficfâill im­­ii îhfre' asociaţia g­eneralăi ai cmiguilpiîi ik'iuawc’entic şi: Eforiai sgMellair eiiwffe pentru că­ aceasta fiimiizeazăi iHiediba­­­rtrenife fabricerí d'e tut'um s,it d'® eltahtiv­­t'irrîy fac in de ast-fel farmaciilor curentă. com-­tiani'.si fă intru'mi coneiliinL sanitar, al armatei sub preşedinţi® dUluS dr­. gen. Demostliene. S'a va discuta intre altele si ches­­tiunea mal'einîzârei căilor armatei. Casa şcoalelor se ocupă i­ncăi cu adu­narea datelor necesare, şii cui tipărirea marei lucrări intitulată „Cartea d­e aur**,, unde vor figura donatorii casei şcoale­­lor şi toţi aceia cari au lăsa® averi pen­tru şcoale. Al şeaptelea congres internaţional dte agricultură se va ţine in primă­var»­a a­nuluî 1903 la Roma. Romînia va lua parte la acest congres.. Casa şcoalelor va publica um­anuar aii tuturor băncilor populare săteşti, cari s’au înfiinţat în toată ţara,, im a­nuli 1901. Astâ-seară va avea Ioc Ia societatea­ agrară a marilor agricultori­, conferinţa d-lui Roman şeful staţiune! agronomic® asupra chestiune! calit­ăţeî grinelor noas­­­tre, după regiuni şi după producţie. In urma unei invoeli intervenite In­tre ministerul de finanţe şi casa şcoa­lelor, s’a admis ca administraţiunea casei şcoalelor să acorde o remiză de 10 la sută perceptorilor,, pentru a se putea mai bine încasa amenzile şcolai® la oraşe şi la sate,­dar mai cu seamă, la sate, unde ţăranii îşi reţin mai de® copii de la şcoală. La ministerul de domenii au sosit diplomele şi medaliile a 7 grupe de ex­pozanţi, cari au obţinut premii la expo­ziţia din Paris. Ministerul încă nu a hotărit cum să împartă aceste diplome şi medalii. Toţi ofiţerii cari au împlinit limită de virsta vor fi trecuţi in retragere din oficiu­ pe ziua de 1 Aprilie. Astă-seară consiliul comunal al Ca­pitalei va ţine şedinţă publică. D. locat. Emilian Valerian, din reg, transferat pe 9 artilerie. 11 artilerie este Februarie in reg ziua ! Ministerul de razboiu a decis ca pe viitor să funcţioneze numai două din cele patru infirmerii militare speciale pentru boale de ochi. Aceste infirmerii vor fi cele de la Teişa şi Iaşi şi se vor desfiinţa cele din Galaţi, şi Roman. Eri a plouat aproape în toată ţara. Cea mai scăzută temperatură a fost de 0 grade la Piatra N., iar cea mai ridicată de plus 12 grade la Comana (V­laşca). Marea Neagră a fost puţin agitată la Mangalia şi calmă la Constanţa şi Su­­lina. Astăzi regele a lucrat cu d-nii miniş­trii Co­st Stoicescu şi D. Sturdza ad­­interim la răsboiu. Un parastas s’a oficiat pentru odihna suflatului reginei Victoria, în templul cro­itorilor din str. Mămularî, de către socia­­tatea de sub preşedenţia d-luî Haendler. D. Haendler ca preşedinte a trimes te­legrame de omagiu prinţesei Maria, rege­lui Eduard al Angliei şi d-luî Kennedey ministrul Angliei în Bucureşti. Scopul societăţei regina Victoria este de a recon­strui templul croitorilor din str. Maria O­lari. D. N. I. Ripeanu soţul d-nei Ripeanu ne scrie că atentatul contra loţiei sale co­mis la Craiova a fost comis de d. Coman R. Olteanu, fostul soţ al d-nei Ripeanu, că d-na Ripeanu a fost jefuită de un cea­sornic de aur şi’cercel şi contuzionată, ei d. Coman R. Olteanu a fost arestat 3 aria provizor şi în urmă liberat pînă la ascul­­tarea martorilor, fixată pentru 31 ianuarie. Luăm act. Mişcare in magistratură Următoarea mişcare in magistraturi sa făcut pe ziua de 1 Februarie. D. V. Elefterescu fost judecător da Pcol, judecător de şedinţă la tribunalul Dorohoiu, în locul decedatului Tracan Dimitriu. D. A. M. lacomi judecător de şedinţă la trib. Muscel, procuror la trib. Gorj in locul d-lui V. Bălăşescu, care traca in postul ocupat de d. lacomi. D. M. D. Nicolau supleant bunalul Tulcea, procuror la tribunal. D. C. Sc. Romano substitut Botoşani,­ judecător la ocolul Dorohoia in locul d-lui S. Lupaşcu, demisionat D. Al. Boţea fost judecător da In­strucţie, judecător la ocolul 11 Mieşti, în locul d-luî Curcă demisionat. D. T. A. Ştefănescu judecător la oco­lul Zabranţi (Putna), in aceeaş calitate la ocolul Vrancea In locul d-lui Solie Trandafir cara treca în postul celui d’initiu. D. Titu Popovicî, judecător la ocolul Trotuş (Bacău), in aceiaşi calitate la o­­colul C. de Argeşu în locul d-lui A. A­­lexandrescu care trece in locul celui dinţii. D. M. N. Ştefănescu se numeşte su­pleant la trib. Tulcea. D. Th. Missir procuror de secţie la trib. Covurluî ia locul d-lui Tasse E- n­ade demisionat. D. I. Palladi substitut la trib. Baciu, în locul d-luî C. Georgiude demisionat D. V. Stamatopol substitut la tribu­nalul Botoșani. D. Radu Rosetti substitut la trib. Brăila, supleant la acelaș tribunal, la locul d-lui I. G. lonescu, demisionat. D. Al. Sudeleanu judecător la ocolul 1 Brăila, substitut la trib. Brăila. D. Marin I. Popa ajutor la judecătoria ocolului 1 Brăila. D. Remus Beninsache ajutor la ocolul 1 Galaţi in locul d-lui G. Săvescu. D. Dumitre I. Diaconescu ajutor la o­­colul Alexandria, în aceeaşi calitate la Constanţa în locul d-luî H. Gantili de­misionat. D. Camil Demetrescu se numeşte a­­jutor la judecătoria ocoluluiu Alexandria. D. Vasile Ştefănescu, ajutor la jude­­cătoria ocolului Urzicenî, jud. Ialomiţa, in aceeaşi calitate la ocolul Bechet, jud. Dolj, la locul d-luî Al. P. Stoică, per­mutat. D. Dim. St. Alexandrescu, ajutor la ocolul Podolenî, jud. Fălciui, in­­aceeaşî calitate la Urzicenî, Ialomiţa. D. AI. P. Stoica, ajutor la judcătoria ocolului Bechet, judeţul Dolj, in aceeaşi calitate la ocolul Podolenî, jud. Fălcii®. Dl Ion lonescu, licenţiat în drept din Paris, fost magistrat, cap de portărel la trib. OU, în locul d-lui St. Dumitrescu. D. G. I. Spiridon, licenţiat în drep­t din Iaşi, portărel la trib. Iaşi, la iQOUl d-lui Ernest Apinn­de, demisionat,­­ la trib acela, la trib.

Next