Adevěrul, mai 1902 (Anul 15, nr. 4580-4610)

1902-05-01 / nr. 4580

Mercuri 1 Maiu 1902 trăia de cit un singur simţimint, acela al păstrare! de sine. Peste tot­, era domnia morfei. Picioa­rele fugarilor ardeale d in cenuşa infier­­bintată ce învăluia toată întinderea. La lumina fulgerului se zăreau înspăim­în­­tati faţă în faţă, omul şi animalul. ‘Printre mulţimea fugarilor o ceată de creştini fanatici, convinşi că s’a apro­piat sfirşitul lunei, resemnaţi şi plini de credinţă in ziua de apoi, cu feţele înseninate, sub lumina torţelor, strigau cu o voce pătrunzătoare către mulţimea rătăcită de spaimă: Nenorocire, nenorocire vouă ! Dumne­zeu­ se pregăteşte de judecată şi­­coboară focul cerului d­e­asupra omenirei! Neno­rocire, nenorocire vouă, acelora tari şi a­tot­puternici! Nenorocire vouă purtă­torilor de sceptre şi de purpură ! Neno­rocire idolatrului, adoratorului de bestii. Nenorocire vouă, care răspîndifi smgele sfinţilor şi vă bucuraţi de agonia fiului lui Dumnezeu­!...... . Şoapte­spre­zece secole au trecut peste cetatea Pompeiului, pină ce a fost redată din nou luminei zilei. Ca în trecut şi azi încă păstrează strălucirea culorilor şi a vieţei, din fundul tăcutului său mor­­­mint! Aceleaşi ziduri proaspete ca zugră­vite de em­, acelaş mozaic bogat acoperă pavagiul neavînd nici o culoare ştearsă. In forul său coloanele stau pe jumătate isprăvite, aşa cum au fost lăsate de mina lucrătorului. Rămăşiţele celor din urmă bancheta, in sfîrşit toate frumuseţile dispărute şi peste tot, osemintele şi sche­letele acelor cari puneau in mişcare re­sorturile acestei voluptuoase şi splendide civilizaţii în miniatură. Politica externă Alegerile în Franţa După cum prevăzusem, alegerile de balotagiu din Franţa, care au avut loc Duminică, înseamnă o victorie a guver­nului, triumful apărătorilor republice­ faţă de tovărăşia clericală-naţionalistă­­antiseraită. Cele două săptămini cari au trecut intre alegerile principale şi ale­gerile de balotagiu, au clarificat în de-a­­juns situaţia. După telegramele, pe cari le primim, noua Cameră se va compune din: 50 conservatori, 59 naţionalişti, 99 repu­blicani antiministeriali, 111 republicani, 129 radicali, 90 radicali-socialişti, 43 socialişti şi 6 guesdişti. E simptomatic în aceste alegeri, că provincia începe să se emancipeze de metropolă . Parisul clerical nu mai are nici o­ influenţă asupra provinciei. Franţa catolică nu este încă o Franţă clericală şi fericirea poporului, păzirea tradiţiilor liberale, faima ţarei, asigu­rarea păcei şi a progresului se socotesc mai pre­sus­­de fericirea pe care o pro­misese un regim al ultramontanis­­mului. I­eînoirea triplicei Dacă condiţiile politice, in virtutea cărora va fi reînnoită tripla alianţă, par a fi reciproc acceptate, nu e acelaşi lu­cru cu relaţiile comerciale. Guvernul german n’a reuşit încă să se facă stă­­pîn pe comisiunea vamală a Reichstag­ului ; de asemeni e neînţelegere intre Viena şi Roma in chestia dreptului de impunere a vinurilor italiene. Totuşi se crede, că acordul se va face. In ochii multor italieni, prima con­secinţă a acestui acord ar trebui să fie ocupaţia Tripolisului,un biet vis, faţa de care avem puţin merit, dacă ne arătăm generoşi. Tripolisul e foarte des bătut de vin­­u­rile de la nord, care determină ca cele mai mari cuirasate să joace ca o nucă în faţa coastelor sale. Ţara în­săşi nu e alcătuită de­cît din o bandă verde, foarte strimtă, de-a lungul ma­rei, în dosul căreia se întinde, spre sud, o pustietate nisipoasă de peste o sută de leghe. Se înţelege ast­fel de ce ministerul Zanardelli-Prinetti nu se prea lasă an­trenat in această chestie, agitat de o­­pinia publică febrilă. partea cea bună, de­cît aceea care face cinste şi care emoţionează. In totul şi în toate dar perspectiva joacă rolul principal şi de aceea teribila dramă de la St.-Pierre, nu ne emoţionează de sf, în chip relativ şi nu percepem în ade­vărata eî notă, teribila grozăvenie a a­­cestui oraş de 40.000 de oameni distrus în cîte­va ore. Chiţibuş Cârti și reviste Philédonis.— A apărut un roman de d. Paul Fraycourt, intitulat Philédonis cu sub-titlurile Corintul, Atena, Lesbosul, care reînviază într’o formă artistică, prin ritm de fraze alese, grația moravurilor trecute, dînd o idee de frumusețea anti­­crităței moarte. Philédonis e o tînără din Lesbos, o ad­miratoare a cultului lui Sapho. Ea se sta­bileşte în Corint şi propagă, cu toată forţa, religia poetesei Un filosof stoic Marios, şi care propăvăduia ascetismul, vine la dînsa, şi deşi jurîndu-şi că nu vor păcătui în prietenia lor, eî se iubesc. O sumă de peripeţii se desfăşoară în cursul romanului de la data cînd filozoful şi fru­moasa lesbiană se simţiră prinşi. O adevărată descripţie a sufletelor anti­­chităţeî şi a sărbărilor aşa de curioase ale cultului Afroditei. De asemeni şi o frumoasă arătare a ceremoniilor mare­ Sspho. „Philédonis“ e un roman atrăgător și o pagină luminoasă din istoria dragostei în vechime. Se află de vînzare ,la editorul Simonis Empis, 21, rus des Petits-Champs, Paris. CURTI SI TRIBUNALE In jurul succesiunei Smaranda Pe­­rieţeanu După cum am arătat, în coloanele ziarului, defuncta Smaranda Perieţeanu, avara milionară, care a încetat din via­ţă, zilele trecute, a lăsat în urma ei un testament mistic, sigilat într’un plic. De asemenea a mai lăsat un testament care se află in păstrarea d-lui Ion Cerchez, preşedintele Curţei de apel secţia II, şi se presupune că ar mai exis­ta şi un al treilea testament, depus la tribunalul de Ilfov, secţia notariatului. Pentru ziua de eri, a fost fixat ter­menul de către secţia IV­ a tribunalului de Ilfov pentru deschiderea testamen­tului mistic găsit în casa defunctei cît şi a aceluia de la secţia de notariat. Nefiind încă găsit ultimul testament de la notariat, s’a amînat pentru 2 Mai, deschiderea acestor testamente. Patru luni arest pentru ultragiu Am făcut de multe ori, constatarea că procesele de ultragiu ţin recordul, ju­­decindu-se cu zecile­ pe­ zi, pe la dife­ritele secţiuni ale tribunalelor noastre. Pentru a se stăvili lipsa de respect, faţă de autorităţi a publicului, e just să se aplice o pedeapsă aceluia care comite delictul de ultragiu, ca pentru viitor să se înveţe minte şi să respecte ori­ce persoană care reprezintă o auto­ritate. Se întîmplă însă de multe ori, ca tocmai autoritatea să provoace la ultra­giu, fapt care cade în urmă în sarcina nenorocitului delicvent, ca să-i zic aşa. De aceia ar fi nimerit ca pedepsele să sa dicteze cu cît mai multă indul­genţă, de oare­ce arare ori avem dovezi certe de comiterea unui ast­fel de de­lict. Toţi acei cari au luat parte ori la dezbaterile unui proces de ultragiu, po­­tentat soldatului Dumitru Baraga, şi al­tul care s’a judecat de către secţia IV a tribunalului de Ilfov, au rămas uimiţi de severitatea cu care d. Schina a pe­depsit pe inculpaţi. D. avocat Erimescu a arătat îndea­juns că ultragiul n’a fost dovedit şi daci delicvenţii merită indulgenţă, dar d. ju­decător Schina, care prezida şedinţa, a răspuns la acest apel, cu o pedeapsă de 4 luni închisoare corecțională. Em. IMPRESIUNI şi PALAVRE Perspectiva de impresiune adincă ne fac povesti­rile celor întîmplate la Pompei şi la Her­­culatium, cît de mult ne-au impresionat po­vestirile acestui cataclizm şi cu cită e­­moţiune ne apropiem de ruinele fostului oraş Pompei, cum reconstituim viaţa de acum două mii de ani şi scenele grozave întîmplate cu ocaziunea grozavei neno­rociri. Ne ştire ceva unic, ceva extraor­dinar în întreaga viaţă omenească. Şi to­tuşi astăzi cînd sîntem în faţa unui iden­tic cataclizm, poate şi mai mare şi mai tragic de­cît acela de la Pompei, cînd a­­zistfim la distrugerea unui întreg oraş de 40.000 de oameni, acoperit cu lava unui vulcan, cina primele povestiri cLja sînt aşa de oribile, noi nu simţim nici a ze­­cea purte din emoţiunile pe care le-am simţit citind Ultimele zile ale Pompeei, ori vizitînd lugubrul oraş. De ce oare? Topitu-s’au oare nervii no­ştri şi emoţiunea noastră nu mai poate fi provocată de nimic ? Nu. E alt­ceva la mijloc. Ne lipseşte îndepărtarea necesară pentru a aprecia lucrurile, pentru a le da importanţa lor Cînd trăim în mijlocul e­­venimentelor, ele ne par mult­i am mici. Moartea lui Cesar,—un asasinat politic oare-care—ne emoţionează mult mai mult cînd îi citim­ povestirea, de cît ne emo­ţionează de pildă asasinatul politic al lui Carnot, Umberto, Mek-Emnloy, acela al împărătesei Austriei... Şi cu toate acestea dacă luăm faptele şi le judecăm, cît de mic apare asasinatul lui Cesar, înjghebat de o conspiraţiune de palat şi cît de tra­­gic şi vrednic de o epopee este lupta a­­ceasta a două clase, care se războesc de moarte şi dafi­netelor acestora sălbatece un caracter mult mai înalt, mult mai mă­­reţ!... Martirii creştinătaţei au suferit şi ei pentru o ideie şi moartea şi chinurile lor ne par atit de grandioase, căci aşa ni’i arată perspectiva îndepărtată. Cu toate acestea, judecind obiectiv pe aceia cari mor astăzi per­tru ideile lor, pe aceia cari de pildă luptă contra absolutizmuluî moscovit şi la teroare răspund tot cu teroare, cu sa­crificiul şi al viaţeî şi al avarei, dacă luăm numai această luptă de o jumătate de se­col pentru libardati,, cît de mari ar trebui Să ne pară eroii acestei sfinte epopoîi Şi cu toate acestea, faptele lor devin simple fapte diverse, moartea lor nu ne prea e­­moţioneazâ, căci toate aceste întîmplări petrecindu-se sub ochii noştri, nu ne e­­m­oţionează, nu­ vor emoţiona peste o sută de ani, cînd oamenii aceştia vor fi trecuţi de sigur printre martirii şi sfinţii celei mai mari cauze din umanitate. De alt­fel acest fapt este tradus şi prin zicătoarea „ca nimeni nu este profet în ţara lui", căci cum voeşti ca să crezi mai superior şi mai extraordinar de­cît alţii pe acola cu care ai mîncat, ai băut împreună, căruia îi cunoşti toate micile cusururi, le­gate fatalmente de o fire de om? între stră­ini, ei apare curăţit de aceste mici im­­­aerii, iar posteritatea il curăţă şi, mai mult şi din el nu se degajează de­cît ACTUALÎNITI 3L>,visr So Montépin Bret Harte celebrul autor al romanelor franceze de senzație, mort de curînd, ultimul reprezentant al romantismului în literatura americană, mort de curînd. MEfflEMT© — Marţi 30 Aprilie — — TEATRUL NAŢIONAL — Beneficiul d-relor El. Levanda şi Cămilă Mihăilescu. Concert­ şi Ge­loasa, comedie. Etablissement Edison. — In fie­care seară reprezentaţiuni date de trupa ger­mană. Ediţia de dimineaţă mpomAŢiuni Amănuntele noastre de emi, atit de complecte şi senzaţio­nale, asupra fenomenalei es­crocherii de 120 de milioane, au­ pasionat pe cititori în cel mai înalt grad. Pentru cercurile judiciare cari vor să intre în amănun­tele juridice ale chestiunei a­­tragem atenţia că în Pandec­tele fran­ceze (1892, Tomul VII pag. 198) şi în Dalloz (1893, partea I-a, pag. 65) se găsesc aproape toate fazele prin care a trecut fenomenala escroche­rie Crawford. In ceea ce priveşte desfăşu­rarea faptelor în această sen­zaţională afacere, cititorii A­deverului vor fi zi cu zi între­ţinuţi cu ultimele ştiri Ieri de dimineaţă, la orele 7.55, a sosit prin gara de Nord principele Ferdinand şi principesa Maria, ve­nind din Bîrlad unde au vizitat reg. 4 roşiori. Principii au fost însoţiţi de d. ma­ior Antonescu şi d-na Zoe Rîmni­­ceanu, doamnă de onoare a princi­pesei. La gară au fost intîmpinaţi de d. prefect al poliţiei Capitalei şi d. co­lonel Anghelescu. Miercuri seara vor reîncepe con­ferinţele de la clubul conservator din Capitală. In timpul banchetului pe vaporul Orientul, d. Peride, preşedintele a­­sociaţiunei comercianţilor, a primit următoarea telegramă din partea d-lui P. S. Aurelian: Vă mulţumesc cu recunoştinţa d-stre şi colegilor d-voastre pentru bunele cu­vinte ce aţi bine­voit a-m­­ exprima prin scrisoarea d-voastre. Regret că convale­scent nu pot să fiu între d-voastre, to- tuşi atit cu gindul cit şi Cu fapta voi fi în tot­ d’a­una apărătorul şi susţiitorul devotat al economiei naţionale in gene­ral şi al comerciuluî în special. Vă mul­ţumesc din inimă şi vă doresc tot suc­cesul în scopul ce urmăriţi. Ministru Aurelian In Calafat s’a constituit un grup de 25 de romini, cari au satisfăcut toţi le­gea recrutăreî, şi sint dispuşi a emigra in America. Din partea unuia dintre aceşti emi­granţi am­ primit la redacţie o scrisoare în care sintem­ rugaţi a comunica „nu­mele societăţeî care transportă pe con­tul ei emigranţi din Romînia.* La banchetul dat de Asociaţia co­mercianţilor din Brăila pe vaporul Ori­entul au­ luat parte trimişii ziarelor Ade­vărul, Universul şi L’Independence Rou­­maine. Tot Mizilul! Voinţa Naţională de aseară anunţă că va publica în numărul de astăzi două protestări ale cetăţenilor din Mizil. Unii afirmă că nici n’au semnat te­legrama de felicitare adresată d-luîGeorge Gr. Cantacuzino, iar alţii că au sem­nat-o, spuindu-li-se că telegrama era pentru d. George D. Pallade, fost mi­nistru de finanţe. Manopera ziarului oficios va fi înţe­leasă cind vom spune că, enervat de simpatiile ce s’au arătat din întreaga ţară d-luî Gr. G. Cantacuzino, guver­nul a dat ordin autorităţilor adminis­trative ca să stoarcă de la cetăţeni, prin ori ce ameninţări declaraţiunî că n’au felicitat de Sf. Gheorghe pe şeful par­tidului conservator. Lucrările pentru ridicarea hărţei to­pografice a ţarei se vor continua de că­tre ofiţerii topografi ai institutului geo­grafic al armatei, după ziua de 10 Mai­, cînd se vor ridica planurile regiunea cu­prinsă intre Titu şi Piteşti. In vederea apropiatei deschideri a si­nodului, au sosit în Capitală mitropoli­tul Moldovei împreună cu toţi episcopii şi archiereii nouî aleşi, pentru a lua parte la şedinţe. Aceste şedinţe se vor ţine tot în ve­chiul local a­inodului,­de­şi s’a luat un nou­ local in dosul circului, pentru sinod. Ministerul de interne a trimes o cir­culară tuturor autorităţilor comunale şi judeţene din ţară, prin care le comunică a aproba concedii medicilor lor, cari vor vroi să participe la congresul de medi­cină ce se va ţine în Bucureşti în cu­­rind. Consiliul technic superior a aprobat planurile pentru construirea a două lo­caluri de primării în comunele To­toran şi Dăeni, jud. Constanţa. După 10 Mai­, ofiţerii topografici ai institutului geografic al armatei, vor pleca la Ploeşti, pentru a începe lucră­rile ridicărei hărtei topografice a aces­tui oraş,­servindu-se la aceasta de harta geodesică întocmită anul trecut. Ori la orele 2, d-na Aman a fost pri­mită în audienţă de rege, căruia i-a ex­pus încă odată planul d-sale de a putea crea Muzeul Aman. Suveranul a ascultat cu multă bună­voinţă pe soţia regretatului artist şi i-a făgăduit că se va interesa de soarta moş­tenirei artistice a lui Aman. Intre d. Voiculescu, inginer la primă­ria Capitalei, şi d. dr. Argeşeanu consi­lier comunal, a izbucnit un conflict, din cauză că d. dr. Argeşeanu a observat că intr’o zi strada unde locueşte d-sa, era nestropită de sacalele primăriei. D. dr. Argeşeanu a promis că va cere în viitorul consiliu comunal înlocuirea d-lui Voiculescu ! Astă-noapte la orele 11, in str. Smir­­dan No. 41, la magazinul d-luî I. Saim­feld, o lampă care ardea în vitrină luase foc, şi dacă sergentul de post nu ar fi anunţat pe comisarul secţiei d. Brâildih, am fi avut de înregistrat un foc groaznic. D. comisar venind in grabă la faţa lo­cului, a adus un lăcătuş de a deschis uşa magazinului, şi a stins vitrina. A ars numai o pălărie de damă, şi cu atît s’a isprăvit focul. O fată anume Velica Iancu Mina din com. Bine-Binele, jud. Constanţa, plasa Medgidia, care a fost eri in comuna Ki­­sellef jud. Ilfov,a denunţat pe femeea Dumitra, cum că a născut un coppil , care l-a îngropat in casă. Autorităţile luînd măsuri, au făcut cer­cetare la locuinţa numitei femei, şi au des­coperit copilul omorit de propriile ei rafini. Gazul a fost deferit parchetului, iar fata criminală a fost arestată. Archimandritul Ioan Vlădescu a fost numit in funcţiunea de confesor şef al garnizoanei Bucureşti. In ziua de 1 Mai, ministerul de răz­­boiu nu va ţine cancelarie. Primarul com. Frumuşeni-Custureni, jud. Ilfov, a cerut prefecturei de Ilfov internarea la Mărcuţa a unui locuitor Tudorache Vasile Brânescu, alcoolic, de fel din com. Valea cu apă, jud. Gorj, care a fost găsit vagabondînd prin corn. Pasărea, unda a dat foc la nişte pae ale lui Gheorghe Neden, apoi a luat porum­bul unui ţăran Marin Simeon şi l-a a­­runcat în drum zicînd că seamănă grij, şi a rănit cu cuţitul lr corn, Frumuşeni- Custureni pe Ioan V. Panaiţoiu. Individul acesta suferea de delirium tremens, din cauza alcoolului. La Paris a apărut un organ bulgar cu titlul Mişcarea macedoneană şi care se crede a fi inspirat direct de Boris Sara­­foff care acum se află la Paris. In curînd regele va vizita şcoala su­perioară de medicină veterinară şi facul­tatea de medicină din Bucureşti. Anul acesta, cu prilejul expoziţiei şi tirgului anual de vite cari vor avea loc in Brăila intre 26 Mai­ şi 3 Iunie, vor fi şi alergări de cai, cu premiu. Primăria oraşului Brăila a cerut mi­nisterului de lucrări publice să se orga­nizeze trenuri de plăcere pentru zilele de 2 şi 3 iunie, cînd vor fi alergările. In cursul acestei săptămini consiliul comunal al Capitalei va fi convocat în şedinţă extraordinară spre a continua discuţia asupra regulamentului pentru ridicarea gunoaelor. Printre comercianţii cari au luat parte la banchetul de pe vaporul Orientul sunt şi următoarele persoane: D-mi Achille, Alfred August şi Ca­ilio Mendl, Atanasiade, A. Bach, Baumgar­ten, L. Wender, A. Zerman, Chatiier, Cottis, I. Drăcos, Erfling, cons. german, Rosa consulul italian, Ettlinger, Fan­­ciotti, Teitelsonn, Feitier, Goldberg, Foc­­şeneanu, Grünbaum, Hammer, Hauss­­mann, Haracopol, Herpstein, Herz, Kir­schen, A. şi I. Landau, Pincas, Eduard şi Iulius Silberstein, I. Rottenberg, N. şi P. Zgardelli, Timmermans, Juga Perian, Zanatos, M. Pincas, Eteles, Joca, Katz, Levy, Lobi, Laundau, Constantinescu, Crăciun, Szigetti, Al. Verona, Vaccino, Zentler, G. Perlea, Aug. Teodorescu, etc. Pentru timpul verei se caută depozi­tari de ziare în următoarele localități Gălimănești, Govora, Slănic, Prahova și Sărata Monteoru. Moartea lui loan Plesnită —prin fir telegrafic— Galaţi, 29 Aprilie.— Azi dimineaţă la 6 a încetat din viaţă la casa de sănă­tate „Crucea Roşie", loan Plesnilă, bă­­trin conservator, unul dintre cei mai însemnaţi bărbaţi politici din localitate, fost amic intim cu Lascar Catargiu. Ples­­nită suferea de o boală de inimă. Ioan Plesnilă a luat parte la cele mai însemnate acte ale vieţei politice rorm­î­­neşti. In Constituantă a reprezentat Cra­iova. A reprezentat apoi in parlament in diferite rinduri Galaţii. Şeful auto­rizat al partidului conservator din lo­calitate, în ultimul timp se retrăsese din politică. Defunctul a săvirşit diverse acte filan­tropice. In ultimul timp înfiinţase o şcoală la Lunca, care-i poartă numele. Lasă regrete unanime. Imediat ce s’a aflat despre moartea lui Plesnilă s’a telegrafiat clubului din Bucureşti. Corpul va fi imbalsamat şi de­pus în catedrala Episcopiei, care e­ra­voazată în dolin. Mercuri se va face înmormintarea la cimitirul Eternitatea, unde defunctul a zidit o capelă, pentru care a cheltuit 35 de mii de lei. Mare parte din avere o lasă pentru scopuri filantropice. Legatar universal a fost numit fratele sǎu d. căpitan Ples­nilă. Banchetul din Brăila Brăila, 29 Aprilie Duşmănia străinilor Mult comentată şi în sens favorabil e partea din discursul d-luî Sturdza, ţinut în limba franceză, în care răs­punde d-lui Zimmerman, directorul Bănoe! Belgo-Romîne, şi d-lui Lau­rent, reprezentantul societăţei Drey­fus et Co. D. Sturdza a zis : „Nici­odată nu voia fi animat de sentimente de duş­mănie faţă de acei străini, cari vor să contribue la prosperitatea comer­ţului ţarei“. Comisia dunăreană Eşind pe bordul vaporului „ Orien­tul“, d. Sturdza fu înconjurat de di­feriţi mari exportatori şi comercianţi din portul nostru, printre cari şi d. Ooldenberg, procuristul casei [.Marmo­rosch Blanc et Co­, etc. D. Sturdza fiind întrebat asupra vizitei sale la Sidina, zice : Mă duc la Sulina, pentru cămări chestii, cari privesc de aproape inte­resele ţăreî noastre, sunt de desbătut Comisiunea internaţională din Su­lina împlineşte peste 6 ani o jumătate de secol de existenţă. Ea a făcut în acest răstimp lucruri mari. Intenţia puterilor mari Afirmă, că puterile mari vor să desfiinţeze această comisiune, şi dacă vor persista în hotărîrea lor, aceasta înseamnă, că ele nu cunosc importanţa acestei comisiuni la gu­rile Dunăre!. Promite că va întrebuinţa excedente budgetare la îmbunătăţirea şi asi­gurarea soartei porturilor Constanţa Brăila, etc. Era de cheltueli, care a secat a­­vuţia ţăreî, a încetat. Acum s’a inau­gurat aceea de economii. Starea ţăranilor Vorbeşte tot în cerc intim despre starea mizerabilă a ţăranilor, care e elementul de viaţă şi glorie a ţarei. Se va gîndi la mijloacele de îmbu­nătăţit starea eî. Sosirea la Galaţi In sfirşit ajungem la Galaţi. Aci­d. Sturdza îşi­ luă rămas bun de la toţi membrii fruntaşi ai asociaţiei şi cu o vădită emoţie zice: Vâ mulţumesc pentru primirea caldă ce mi-aţi făcut. Ea va lăsa amintiri neşterse în inima mea. Se fac mari ovaţii ministrului. Sínt orele 8 juni. Vapoarele d-lor Fartelli P. Mendel şi Iosef Löbel sínt feeric iluminate. Se face o primire oficială la Ga­laţi d-lul Sturdza. Isa­­alisii milioanelor damei Humbert la casele de fer ale d-neî Humbert au găsit pachete de jurnale vechi peste cari erau puse bancnote, în va­loare totală de 20 de mii de lei!! Spre a uşura urmărirea d-neî Hum­bert s’a luat din palatul acesteia un număr însemnat de fotografii. Avocatul Parmentier, reprezentantul fraţilor Crawford, a fost arestat, iară concursul sau ar fi fost imposibilă pu­nerea la cale a acestei colosale escro­cherii. Ziarele franceze spim, că şi Banca Franţei a împrumutat pe d-na Hum­bert, pe poliţă, cu 750 de mii. înşelătoria a fost dată pe faţă de ban­cherul Cuttani, căruia d-na Humbert ii datorează două milioane. Ginerile său Reitlinger, avocat, a dat materialul suficient presei şi parchetu­lui pentru a demasca pe d-na Humbert. Turnură politică Afacerea începe să ia o turnură po­litică. Cercurile monarchiste clericale, cari tot­d’a­una trebue să-şi aibă afa­cerea lor scandaloasă, au făcut din ches­tia Humbert un mijloc de agitaţie. «Gaulois» face răspunzător­ pe Wal­­deck Rousseau de escrocheriile făptuite de d-na Humbert în ultimii trei ani. Waldeck­ Rousseau pricepuse șarlatania d-nei Humbert, și ca avocat se expri­mase in mod categoric despre tribula­ţiile acestei femei, iar ca prim-ministru n’a făcut nimic, pentru ca să pue un capăt acestei afaceri. In alegerile de balotagiu, care au a­­vut loc Duminică, s-a întrebuinţat noua armă, numită afacerea Humbert. Brisson a fost acuzat că a intervenit în favoa­rea d-nei Humbert pe lingă preşedin­tele de tribunal Forichon, care vroia numai­de­cît să vadă în persoană pe fraţii Crawford. Opinia publică franceză In genere opinia publică franceză nu afuriseşte pe d-na Humbert şi nu a­runcă asupră’î anatema, după cum s’ar crede. D-ds Humbert a luat bani de la oameni negaţi, de la bancheri, cari cău­­tau s’o exploateze. Cămătarii, cari cre­deau că înşală, au fost eî înşişi înşe­taţi de o femee genială, care cu banii lui­ a fondat o serie de institute de bine­facere, pentru care a primit şi bine-cu­­vintarea Papei . Intre instituţiile fondate de­ d-na Hum­bert se află şi societatea «La Rente via­gere »», cu un capital de zece milioane de lei. Parisienilor le pare rău de judecătorii cari făcînd atitea greşeli şi-au compro­mis situaţia. Cei păgubiţi materialmente nu merită însă milă. Ziarele reacţionare Ziarele reacţionare se aruncă cu furie asupra afacerei acesteia, pentru că Humbert aparţinea partidului radical Tatăl sau fusese ministru de justiţie vice-preşedinte al Senatului şi la căde­rea „Uniune! generale" a intervenit, ca Bontoux să fie dat judecăţei. Humbert e făcut acum răspunzător de căderea «Uniune! generale» şi de pierderile, pe cari Ie-a suferit atunci aristocraţia Franţei. Ba­trinul Humbert a murit de mult şi n’a avut nici o idee despre pungăşiile fiului sau şi a nurorei sale. Persoane implicate. Senatorul Magnin, fostul guvernor al Bancei Franţei, era in legătură cu Humbert. Banca Franţei i-a dat bani împrumut, fără acoperire, conform sta­tutelor, dar împrumutul a fost plătit. Totuşi Magnin e acuzat. Mai e atacat şi Jaquin, care acum vre-o două luni a publicat o scrisoare, prin care atestă existenţa celor o sută de milioane ale d-nei Humbert. Dar Freycinet ? Despre el nu vorbeşte nimic presa naţionalistă. Şi acesta avea legături cu Humbert, care de alt­fel juca un rol atit de însemnat în Paris, in­cît nu era posibil să nu ai legături cu dinsul. Soţii Humbert îşi făcură in jurul Iar o legendă, că sînt foarte corecţi în afa­ceri, ceea ce Ie-a înlesnit pungăşiile timp de două decenii. Fuga soţilor Humbert După cum ştiu cititorii noştri, soţii Humbert au fugit din Paris. înainte de plecare au ars atit in casa lor, cît şi la palatul din Avenue grand Armee, o grămadă de hirtii. Fugarii au luat da asemeni multe hîrtii cu dinşii. Se presupune, că de­şi d-na Humbert au fugit la Londra. După o altă ver­­siune, aceştia ar fi luat drumul joi, prin Cherbourg, la America. Mandatul de depunere lansat ordonă arestarea lui Fr. Humbert, a soţiei sale Teresa, a fraţilor Roman şiGorgia Dau­­rignac şi a copilei Eva Humbert. In mandatul de depunere se spune, că fu­garii au plecat cu sume mari de bani. Omor In lista creditorilor figurează şi un industriaş, anume Shotsman, din Lille, cu şapte milioane. Acesta a fost găsit ucis acum şase ani, într’un cupeu de drum de fer, fără ca să se poată prinde ucigaşii. Fiui sau reclamă acum cele şapte milioane. Oare acest omor să fie făptuit din inspiraţia d-nei Humbert?.. .Un creditor plătit Foarte fericit trebue să se simtă co­merciantul de diamante Raulina; el a­­vea de primit patru milioane şi a fost plătit­ recoltei, anume a navetteî nu sînt îm­bucurătoare. De la începutul primă­verei şi pînă in momentul de faţă se urmează cu întor­sul rapiţelor, care au fost atacate de ger, viermi şi brumă, ast­fel că întin­derea acestor semănături, cu toate că s’a semănat mai mult de cît în anul trecut, a fost diminuată în mod sim­ţi­tor­. Dar chiar soarta rapiţelor aflate acuma pe cîmp incă nu este sigură de reuşită. Se petrece cu această plantă un feno­men excepţional. Mai toată navetta este atacată în ră­dăcină de un vierme alb, totuşi insă ea a înflorit şi a şi legat, ba unele teci au şi început să formeze boabele. Agricul­torilor însă le este teamă ca nu cum­va formarea boabelor de aci înainte să nu fie împedicată de viermele introdus in plantă şi care o atacă mereu. După ul­timele observaţiuni făcute la navetta, se speră in reuşită, faţă cu vegetaţia care progresează in formarea tecilor şi a boabelor. In acest fericit caz însă, nu se poate compta pe o producţiune mult mai mare de o jumătate chilă la po­gon. Din rapița belgiană a fost întoarsă o parte cu totul neînsemnată şi aceea a­­flată pe cîmp, neatacată, şi în condiţi­une bună, promite o recoltă excelentă. * S’a vindut 700 chile porumb obicinuit cu lei 47 chila gara Seruleşti. In portul Călăraşi se află sub încăr­care 8 șlepuri cu porumb. Cu griu se află sub încărcare numai 3 șlepuri pen­tru Germania. Fr. Bucureşti 29 Aprilie Despre starea generală a semănătu­rilor noastre, mai cu seamă in urma ploilor bine-făcătoare de ori şi alaltăerî, nu se poate spune de cit bine. Vegeta­­ţiunea progresează în condiţiunile cele mai favorabile, ast­fel că pentru mo­ment perspectivele recoltei sunt din cele mai bune. Numai starea raniţei, şi perspectivele Ediţia de seară Ultime informaţiivil Infamele delaţiuni cari se fac la poliţia Capitalei contra nenorociţilor albanezi refugiaţi la noi, par a fi preţul pentru primirea mai repede de către sultan a d-luî Al. Lah­ovary, noul ministru la Constanti­­nopol. Intr’adevăr o telegramă ne anunţă că d. Alexandru Laho­­vary a fost în fine primit de sultan. Primirea d-luî Lahovary co­incide în mod foarte straniu cu delaţiunele făcute contra albanezilor la poliţia din Bu­cureşti. Circulă prin mîinele unor liberali o scrisoare a d-luî O. Palade prin care se afirmă că e lucru hotărât că d. C. F. Robescu va figura la vii­toarele alegeri în fruntea listei gu­vernului ca primar. Adevărul a făcut o excelentă im­presie în cercurile brăilene reamin­tind modul cum a fost tratată aso­ciaţia comercianţilor, acum doi ani de către Voinţa Naţională, organul d-lui Sturdza. Imediat ce a sosit ziarul nostru cu reproducerile din Voinţa, un co­respondent al ziarului Epoca, d. Şte­­fânescu-Goangă, a avut buna inspi­raţie de a redacta o telegramă prin care anunţa sosirea d-lui Sturdza la Brăila în scop de a prezida un „ban­chet jidovesc®, adăugind că „romînii s’au abţinut de la acest banchet® tocmai cum scria Voinţa Naţională odinioară. Ei bine, telegrama a fost refuzată tot conform art. 7 ! Proza Voinţei n’a putut ast­fel să fie transmisă prin fir telegrafic fiind injurioasă. Lecţia care a primit o în specia Voinţa şi patronii ei au s’o ţină minte multă vreme şi brăilenii fac mult haz de ea. Chestia înapoerei banilor Spiri­doniei din Iaşi furaţi de Manoliu se clarifică. In adevăr, dri seara Epitropia Sf. Spiridon a primit următoarea te­legramă de Ia­d. Beldiman, ministru ţăreu la Berlin: Epitropie Saint Spiridon Jassy „ Viens d’expedier ä votre adresse pa „quet valeur declarée marks cinquante „miile. Priére accuser reception par té­­„légraphe“. (ss) Beldiman Sau în traducere : Am expediat pe adresa d-voastră, un pachet valoare declarată pentru suma de cinci-zece mii mărci. Vă rog a răspunde de primire. D. Dimitrie Sturdza a plecat azi la Constanţa pe bordul vaporului Griviţa, unde va rămîne pînă joi. D-sa se va întoarce în Capitală Vineri dimineaţa. Linia occidentală a S. M. R. între porturile române şi Rotterdam a luat o mare desvoltare. Atît agenţia serviciului din Rotter­dam cît şi agenţiile din ţară au pen­tru fie­care călătorie a celor cinci carcoboturi asigurată greutatea nece­sară de 3000 tone. Măsura luată de direcţia S. M. R. de a accepta transporturi şi pentru porturile intermediare , ale itinera­­riului carcoboturilor, a contribuit la desvoltarea afacerilor. Deja, bilanţul pe anul trecut pre­vede un beneficiu însemnat şi dacă numărul carcoboturilor ar fi mai mare transacţiunile s’ar putea face cu mai mare înlesnire, contribuind la creş­terea veniturilor acelui serviciu. In ziua de 20 Mai, d. Tache Ionescu va pleca să viziteze mai multe localităţi din ţară, făcînd un turneu politic. D-sa se va opri şi la Brăila cîte­­va zile. Ministerul instrucţiune! a trimis o adresă celui de domenii, prin care cere ca agenţii silvici ai ministerului să dea concurs învăţătorilor şi revizorilor şco­lari intru cit priveşte organizarea grădi­­nelor şcolare şi îngrădirea lor. Ad- vérül VO0A ILUSTRATA No. 17 care a aparat Sîmbătă 27 Aprilie­ 1902, cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide fi următorul sumar : Cronica Model de Laura. Lucru Manual. Explicarea bravurelor. Criminal de Jean Mosanna. De toate de Nastratin. Şi azi de Emilia Enin. Varietăţi. Sfaturi de Ba-Bn. Corespondenţă. Prem­i! Premii! Abonament pe 6 luni Iei fr » „ 1 s­i „10 Administraţia atr. Sărindar XX 20 bani «Moda ilustrată» 20 bani D. P. S. Aurelian şi­-a amînat iar plecarea sa la moşia Degeraţi, din cauza timpului nefavorabil. La începutul lunei Maia va sosi în ţară profesorul Loczy de U universitatea din Buda-Pesta,împreună cu studenţii săi pentru a vizita mai mult­e localităţi din ţară. In special atenţiunea profesor­ului Loczy şi a studenţilor săi se va concentra la Brăila şi T. Severin. Au început de pe acum a se face pregătiri pentru primirea profesorului geograf şi a studenţilor săi. D. profesor Mrazec se ocupă cu organizarea acestor pregătiri. Ministerul de domenii se ocupa cu fixarea termenelor pentru noile alegeri ce urmează a se face pentru camer­ei de comerţ din ţară, da oare­ ca la mai multe camere a exprimat termenul da 3 ani pentru care se aleg membrii ca­­reelor de comerţ. Un mare număr de ţărani din judeţul Ilfov, s’au prezentat la ministerul de Domenii, şi au cerut a li se permite pă­­şunatul in pădurile statului. Cererea ţăranilor nu a fost satisfăcută, aminîndu-li-se răspunsul pentru o alta dată. Dorobanţii cu schimbul din reg. 4 Ilfov, compania 10-a teritorială, au fost chemaţi in tabăra Cotroceni pe ziua da 5 Mai, la orele 6 dimineaţa, spre a face exerciţii în vederea defilarei de 10 Mai­. Regele a lucrat astăzi cu d. Conet­ Stoicescu, ministru ad-interim la de­partamentul externelor. D-nii Th. Dornescu, prefect de Neamţ Ghica prefect de Vlaşca. Iar ca prefect de Buzau, şi Al. Ionescu prefect de Prahova, au sosit in Capitală in inte­res de serviciu. Am anunţat că antreprenorii gheţei pentru patinaj din Ciumegiu au cerut primăriei Capitalei să le restitue suma depusă la acel scop, din cauză că în toată iarna n’au fost de cit cite­va zil« favorabile patinagiului. Primăria a numit o comisie care să studieze dacă din punctul de vedere juridic acea cerere e dreaptă. Comisiunea se compune din d-nii A. Băicoianu, A. Constantinescu, Safta, Po­­rumbaru şi Petrovich Ministrul Belgiei în Capitală a cerut prin ministerul afacerilor streine, toata regulamentele, statisticile oficiale, etc., pentru funcţionarea învăţămintului pro­fesional de băet î­­n Romînia. Serbarea şcolară de la 10 Mai­, se va da anul acesta în sala Teatrului Na­ţional. Examenul pentru înaintarea pe loc a învăţătorilor şi învăţătoarelor prevăzut de art. 57 din legea asupra învâţămîn­­tului primar şi normal-primar, se va ţi­nea, cu începere de la 1 Februarie 1903, in Bucureşti şi Iaşi. Normele, după cum­ se va ţine acest examen, sunt stabilite prin regulamen­tul respectiv, publicat în Monitorul Ofi­cial No. 20 din 27 Aprilie (10 Mai­) a. c. învăţătorii, doritori a se înscrie, sunt datori a -şi înainta cererile lor prin revisoratul respectiv inspectoratului învă­­ţă­min­tului primar, cel mai tirziu­ pînă la 1 iunie a. c.; cererile, cari vor fi a­­dresate direct inspectoratului sau minis­terului, nu vor fi luate în seamă. Con­dițiunile, pe cari trebue să le întru­nească cei ce doresc a se înscrie la a­­cest examen, sînt specificate la art. 7 din citatul regulament. Examenul va consta din probele pre­văzute la art. 11, punctele a, b, c şi d; operile, despre cari tratează punctul c, vor fi, pentru examenul din Februarie 1903, următoarele: Herbert Spencer: Despre educaţie (Se află in traducere romînă in Biblioteca pentru toţi). Vasile Alexandri : Legendele şi ostaşii noştri. N. Bălcescu : Istoria Ro­­mînilor sub Mihai­ Viteazul. Vasile S. Mo­­ga : Alcătuirea unei gospodării rurale. In primele zile ale lunei Iunie se va ţine la Iaşi congresul societâţei de şti­inţe, care va dura 4 zile. Vor participa toţi membrii societatei, şi se vor face numeroase comunicări de ordin ştiinţific. Ministerul instrucţiunei avind în ve­dere art. 63 din legea învăţămintului secundar şi superior şi art. 45 din re­gulamentul pentru numirea docenţilor, agregaţilor şi profesorilor universitari, nu va mai da numirea de conferenţiari, ajutori la seminarele universitare,« şefi de lucrări practice, prosectori sau pre­paratori, şefi de lucrări în laborator», asistenţi de clinică, de­cit celor cari vor avea titlul de docent. D. ministru al instrucţiune!, după pro­punerea societaţei corpului didactic pri­mar, studiază ces­iunea infiinţărei unor institute de educaţiune şi instrucţiune pentru copiii membrilor corpului didac­tic primar. Ministerul a trimis ast­fel o circulară revizorilor şcolari, arătind cum că este drept ca copiii acelora cari îşi sacrifică viaţa pentru a răspindi lumina fiilor ţâ­rei, să beneficieze de această lumină. Prin această circulară, ministerul cera instrucţiuni asupra numărului copiilor cari vor popula acest fel de institute, şi va trimite nişte formulare pentru a fi complectate. In formulare se va cu­prinde numărul total al copiilor minori ai acelora dintre membrii corpului di­dactic cari au murit în timpul serviciu­lui, şi al copiilor membrilor corpului di­dactic primar eşiţi la pensie. Formularele complectate vor fi trimise pe adresa preşedintelui societatei cor­pului didactic primar, d. Cecropide. D. inspector veterinar Mihăilescu pleacă astăzi din nou în jud. Teleorman st are A

Next