Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)

1902-06-01 / nr. 4611

un sfert şi tot la SF. Gheorghe stan, m’am aruncat într’un „Complect“,m’am acăţat de sacoul controlorului de pe care curgeau năduşelile (şi de pe controlor şi de pe sacou !) şi am strigat: — Acuma numai la Moşi mă dau jos! Adevărat că la 5 jum. am ajuns la I Moşi, ţanc pe cînd se burzuluise cerul, ca să se mai răzbune pe ăl soare, care frigea mititeii fără grătar. 15’a stîrnit un vînticel, care ridica vîr­­tejurî de praf, de credeai că nu mai ră­­mîne praf pe aleele Moşilor! Praful a­­cesta s’a depus frumos pe fleicele, miti­teii, patricienii, turtele dulci şi paşcava­­lurile din grădini şi poporul s’a dedat apoi la o mîncare cu vin la oală şi cu pietricele în tocătură de-ţi era mai mare dragu ! S’a petrecut pînă noaptea tirziă, de astă nu se poate spune că e o figură de retorică, dacă fie­care a declarat că „a înghiţit praf“ ! Alt­fel ce fel de ioie a Moşilor mai era ?! !... Pap. ACTUAMI­ATS drept de a ridica asupra consumato­rului un bir cu care să şi asigure a­­tît la sută beneficiu, atunci nu ve­dem de ce n’ar cere şi comerciantul şi agricultorul, şi pescarul, şi mine­rul, şi pădurarul, etc., un asemenea drept? Nu sunt şi aceştia producă­tori naţionali ca sticlarii, săpunarii, spirtarii şi cei­l­alţi, şi nu contribu­esc şi ei la mersul şi prosperitatea ţăreî ? Nu vedeţi că odată apucaţi pe a­­ceastă cale nu e nici un motiv să ne oprim ? Şi dacă nu ne mai pu­tem opri nu înţeleg susţinătorii car­telurilor că a da voe ori­cui să ex­ploateze publicul, lucrul se reduce la zero pentru fie­care exploatator în parte, căci dacă spirtarul şi sticlarul vor înapoia brutarului şi măcelaru­lui ceea­ ce au încasat în plus de la public, dacă fie­care îşi va vinde cu 50 la sută mai scump mărfurile, însă la rîndul lui va cumpăra totul cu 50 la sută mai scump, nu se ajunge la nici un rezultat ? Libertatea cartelurilor pentru cîţî­­va, e un abuz monstruos; libertatea cartelurilor pentru toţi duce la un rezultat caraghios. Prin urmare cel mai drept lucru ar fi interzicerea lor prin lege. I. Teodorescu complicată de cum o pune L’Indé­­pendance, şi sperăm că guvernul va putea şi va căuta să rezolve întreaga situaţie dintre Bulgaria şi Romînia, nu numai conflictul de la Asarlîc, care nu este de­cît simplu inel al u­­ui lung lanţ. Int. Regele Saxonieî Bătrînuil rege al Saxon­iei, Albert, se Regina Belgioî Regina Maria Henrietta a Belgiei se află actualmente bolnav. Starea sa e i­­ află suferindă de o boală de inimă. De grijitoare, dicii, după cum anunță o u­ltimă tele­gramă, i-au interzis ori­ce oboseală. CAMERA ARBITRAU DIN BRAILA O instituţie neconstituiţională — Cititorii noştri sint in curent cu chestiunea Camerei arbitrate din Brăila. Această instituţiune s’a creat acum doi ani la Brăila, precum se ştie, in scopul celentâţeî necesare in judecarea litigiilor comerciale. In principiu n’avem nimic de obiectat contra creărei unei asemenea instituţiuni. Intr’adevăr ea este absolut necesară şi in special folo­sitoare relaţiunilor comerciale agricole. Dar modul cum e organizată şi cum funcţionează Camera arbitrală din Bră­ila este cu desăvîrşire neregulat, atinge organizațiunea judecătorească din Ro­­minia, calcă dispozițiuni precise din Constituțiune, constitue un stat in stat. Deci se impune ca guvernul să in­tervină neîntîrziat și sau să creeze o situațiune legală Camerei arbitrale ac­tuale sau să înființeze una a statului, după cum jurisconsulţii noştri vor găsi mai bine pentru a pune această nouă şi necesară instituţiune în acord cu le­gile noastre. * Din acest punct de vedere d. M. V. Mavrodin, avocat din Brăila, publică un articol foarte judicios in «Curierul ju­diciar» asupra căreia atragem atenţiu­nea d-luî ministru al justiţiei. La banchetul dat dăunăzi de asocia­ţia comercianţilor brăilenî, cari au­ creat Camera arbitrală, d-niî miniştri Missir şi Stoicescu au rostit discursuri din cari pare a rezulta că ministrul domeniilor nu e de acord, in privinţa Camerei ar­bitrale, cu ministrul justiţiei. D. Missir a lăudat, fără rezervă, insti­tuirea Camerei arbitrale din Brăila, pe cind d. Stoicescu a ignorat cu desăvâr­şire existenţa acestei Camere şi n’a vorbit de cit” de asociaţia comercianţilor. Aceasta dovedeşte că ministrul justi­ţiei e convins că această Cameră func­ţionează in mod neregulat, ilegal şi prin urmare nu putea să consacreze, prin cuvintul său­, o asemenea stare de lu­cru­ri. D.- avocat Mavrodin susţine şi dove­deşte că această Cameră de arbitraj func­ţionează ilegal fiind că deroagă de la le­­gea procedurei, nu-ţi autentifică la tri­­biual compromisurile ţi pe de o parte îm­parte justiţia fără să aibă dreptul, iar pe de alta frustrează statul cu taxele de au­tentificare. Camera arbitrală are două secţiuni : una care j­udecă afacerile de cereale şi numită secţia cerealelor, cea-l­­altă care judecă chestiunile de navigaţiune şi nu­mită secţia navigăţiunilor. Judecătorii, un număr de trei, judecă litigiul citind pe părţi în faţa Lr. Jude­cata e de două grade şi în apel demisiu­­nile se pronunţă cu 4 din 5 judecători. Sentinţele se motivează, se înregistrează, etc. Taxa proceselor este de 1 la sută şi fixată pentru cereale într’un minimum şi un maximum de 20—100 leî, iar pen­tru navigaţie de 60—300 leî, taxe cari se percep in folosul asociaţiei. Judecata Camerei este obligatorie pen­tru toţi membrii asociaţiei şi ca sancţi­une regulamentul asociaţiei prevede pen­­t­­ru toţi acei din asociaţie cari nu­ se vor supune arbitrajului, escluderea sau mai bine zis boicotarea comerciantului şi a­­ceasta s’a întimplat deja unui comerciant, care a fost silit să părăsească Brăila. Iată cum funcţionează această Cameră. « Se impune acum întrebarea dacă ea funcţionează legal. D.’avocat Mavrodin dovedeşte că ast­fel cum ea e organizată, Camera arbi­trală din Brăila atinge suveranitatea na­ţională. Legile noastre lasă liberi pe a­­ceî cari vor să se judece înaintea arbi­trilor, însă conform regulelor fixate de pro­cedura civilă și compromisul este auten­tificat de tribunal. Cu îndeplinirea acestei forme liber este ori­cine a evita judecata tribunale­lor romine, dar formalitatea autentifi­căm este de ordine publică fi­ind­că nu­mai cu acest preț judecătorii statului învestesc cu autoritatea lor de judecă­tori pe nişte simpli particulari. In privinţa numirei supra-arbitrului asociaţia acordă acest drept preşedinte­lui Camerei arbitrale, pe cind acest drept se conferă prin lege de prezidentul tri­bunalului. Iată dar o stare ilegală de lucruri, chiar dacă Camera şi-ar modifica orga­nizaţia şi ar plăti fiscului taxa cuvenită. Pentru râs ? Pentru că ne aflăm in faţa unei noui instituţii cu judecători permanenţi, cu sediul ei, cu grefa şi trebiva ei, care înregistrează si elibe­rează acte, care percepe timbrul cuve­nit fiscului. E clar un tribunal extra­ordinar ! Şi Constituţia interzice formal acest fel de instituţiuni : nici un tribunal extraordinar nu se poate crea sub nici un cuvint. Prin urmare Camera arbitrală din Brăila, aşa cum funcţionează, poate fi considerată şi ca un stat in stat, căci stabileşte şi reglementează uzurile comer­ciale ,crează noul prescripţiunî in ma­terie comercială, etc. D. avocat Mavrodin trage din docu­mentata sa critică următoarea concluzie: «Camera arbitrală alipită pe lingă a­­sociaţia comercianţilor trebue să înceteze de a mai fi instituţie permanentă. Co­mercianţii rămin liberi să recurgă la ar­bitraje, insă să bine­voiască a respecta legea procedure!, o autentificare la tri­bunal nu ia mai mult de o jumătate de ceas. Statul reintră ast­fel in drepturile sale suverane şi fiscul în taxele pe cari aşa le perdea. Foarte logic şi foarte drept. Ne trebue o Cameră arbitrală la Brăila, date fiind multe moravuri rele de la noi. Mergem mai departe : s’ar putea ca această Ca­meră arbitrală să fie lăsată a funcţiona pînă ce va interveni o lege, dar numai In mod facultativ. R. X. O nouă lovitură ungurească Tângurii pregătesc o nouă şi poate cea mai teribilă lovitură împotriva românilor de peste munţi. E vorba, după Budapesti Hírlap, ca să se re­vizuiască statutul organic care regu­lează situaţia bisericei române orto­doxe de peste munţi. In ce senz ? f­aimosul Iancso Benedeke care a lu­crat, după cum se ştie, şi cînd cu înmormîntarea chestiei naţionale, se însărcinează să ne-o spue cerînd prin acelaşi Budapesti Hírlap, ca guver­nul unguresc să suprime auto­nomia bisericei ortodoxe ro­mâne. Dacă e vre-o legătură între vestea dată de acest ziar şi între modul cum doreşte el ca să realizeze vestea, nu ştim încă. Dar e probabil că un Iancso Benedeie nu vene în vînt, că în cazul cel mai bun se dovedeşte că sînt unguri cari rîvnesc la aşa ceva. In urma tuturor celor­­întîmplate pînă azi nu ne-am mira dacă „bunii noştri vecini şi aliaţii unguri s'ar gîndi să dea romînilor şi această lo­vitură. De ce liar face-o ? N'au văzut ei cît sîntem de docili la toate batjocurile şi loviturile lor ? Tratatele comerciale le calcă în picioare, în­cearcă să ne închidă drumul spre Europa centrală, pe romîni îl tra­tează în robi, îşi permit absolut totul, iar noi dăm mereu buzna în sufletul lor căutîndu-le prietenia şi alianţa! Ar fi prea proşti ca să nu profite de un neam şi de o ţară atit de în­delung răbdătoare. După sugrumarea chestiei naţio­nale regele Romîniei s-a grăbit să viziteze la Pesta pe regele Un­gariei; după ce ne-au şicanat şi ne şicanează la infinit comerţul, gu­vernul român închee un tratat spe­cial de alianţă cu dînşii, şi aşa mai departe. Acum vor să răpească şi autono­mia bisericească a romînilor de acolo, fiţi siguri că li se va răspunde cu un tratat comercial prin care toate interesele lor vor fi apărate și ale noastre lovite. De ce dar s'ar jena ungurii ? Index Suprimarea accizelor Congresul Camerelor de comerţ a votat o moţiune prin care se cere des­fiinţarea accizelor şi înlocuirea lor printr-o taxare a mărfurilor la locul de fabricaţie, pentru cele din ţară, la vamă pentru cele ce vin din străină­tate, şi împărţirea produsului acestor taxe asupra comunelor după numărul locuitorilor lor, după importanţă şi proporţional cu veniturile pe cari le au. D)e multă vreme şi în nenumărate rinduri am cerut noi această reformă, care ar pune capăt impozitului celui mai rău chibzuit, mai costisitor de încasat, mai primitiv şi mai barbar din cite există la comune şi tot­odată contrabandelor. Chestia s’a copt deci dacă şi un congres al Camerelor de comerţ a votat o moţiune în acest sens. Sperăm că guvernul va ţine seamă de această moţiune, că imperfectul, o­­nerosul şi barbarul sistem al accize­lor nu va mai avea să dăinuiască multă vreme.­­Prin reforma pe care am susţinut-o, şi pe care a admis-o azi şi congresul Camerelor de comerţ, veniturile co­munelor va creşte cel puţin cu eco­nomia ce se va face din suprimarea cheltuelilor­ cu perceperea accizelor la bariere şi din suprimarea contra­bandelor. Afl. Sin fuga condeiului Petrecere populară Eri — unde să mă fi dus ? La Moşi, fireşte ! La 3 p. m. eram în piaţa Sf. Gheor­­ghe, cu o bucăţica de ghitiţă în basma, cu umbrela în mînă şi cu pantalonii su­flecaţi. Aşteptam traivanul, acest cupeu deschis al democraţiei moderne. Mai a­­şteptau cu mine vre-o 2—3000 de conce­tățeni. Au trecut vre-o 70 de traivanuri , cu «Complect», cină văzînd că e 5 fără! Congresul camerelor __de comerţ Congresul Camerelor de comerţ ce se ţine în Craiova a debutat cu una din chestiile cele mai interesante, cu chestia cartelurilor. Discuţia a fost lungă şi cam confuză,—cel puţin aşa ne-a apărut ea din darea de seamă telegrafică pe care am primit-o. In rezumat de şi cu 23 de voturi con­tra 16 congresul a amînat chestia pînă la discuţia legei asupra ineuta­­jărei industriei naţionale, s’a simţit că marea majoritate a congresiştilor era animată de idei şi sentimente o­­stile în privinţa cartelurilor. In adevăr, cartelurile sînt o plagă, o nouă pacoste căzută pe capul con­sumatorilor pe lingă pacostele crizei generale. Cartelurile scumpesc în mod sensibil viaţa cea atît de scum­pă in Romînia şi fără­­de ele. Obi­ecte de prima necesitate ca zahărul, sticlăria, spirtul, săpunul şi altele, au ajuns inabordabile pentru pungile modeste, şi chiar pentru cele groase preţurile au început să fie jenante. Cel ce le-a fi susţinut în congresul de la Craiova au invocat două soiuri de argumente : existenţa cartelurilor şi în alte ţări, şi necesitatea pentru producători de a se cartela între dîn­şii ca să-şi asigure un preţ remune­rator, fără de care n’ar mai fi în stare să producă. S’a uitat însă că dacă în Germa­nia şi în Statele-Unite cartelurile sínt libere şi-s practicate pe o largă scară, în Franţa sínt oprite prin lege. Cum stă chestia la noi din acest punct de vedere ? Nefiind om de legi n’aş putea-o spune. Insă par’că îmi amintesc că în codul nostru există o dispoziţie împotriva cartelurilor. Cam vagă, mai mult ca o chestie de principiu, dar există. In schimb toată lumea ştie că de fapt cartelurile sunt oprite de autorităţi. Aşa de pildă brutarii şi măcelarii nu se pot învoi ca să scumpească plinea şi carnea în mod artificial fără a avea de furcă ca autorităţile comunale. Atunci ca ce ar fi privilegiaţi sti­clarii, producătorii de zahăr, de să­pun, de spirt ? Ori toată lumea e li­beră să se carteleze la infinit şi fără nici un control, ori toată lumea tre­bue să fie controlată şi înfrânată în ce priveşte lăcomia comercială. Dacă dăm voe sticlarilor şi celor­l’alţi să ne ia trei preţuri pe fabricatele lor, pentru ce n’am da voe brutarilor să ne ia 60 de bani pe chilogramul de pline şi măcelarilor să ne ia 2 franci pe chilogramul de carne ? De ce cu unii mumă şi cu alţii ciumă ? Dar se zice că alt­fel industriile mai sus numite n’ar putea exista. Cei interesaţi în cauză pot s’o zică, ăsta e meşteşugul lor ca s’o zică. Noi trebue oare să-i credem pe cu­­vînt ? Şi chiar de-ar fi cum zic eu, încă se pune întrebarea : n’au drep­tul şi consumatorii să fie protejaţi ? Sau, şi mai precis: Industria e fă­cută pentru consumatori sau consu­matorii pentru industrie ? Căci dacă industriaşul are acest a EJMw». Facultatea de medicină D-lui 11, Fre­student Loco Iată în chip sumar, detaliile ce ne cer, privitoare la facultatea de mediană din Bucureşti, al căreia superb edificiu, se va inaugura la toamnă. Ideea unei facultăţi de medicină născu intîmplătorr, în ultimii cinci ani ai se­colului trecut, cînd votîndu-se o sumă de clte­va milioane pentru un vast pavil­on de anatomie (era era construcţiilor fa­buloase, credite peste credite se votau cu o iuţeală vertiginoasă şi monumentele şi edificiile publice eşeau­­ca din pămint) s’a abandonat acest plan pentru acela al facultăţi­i. Palatul e situat la Cotroceni, e o mi­nune arhitecturală şi se datoreşte­ d-lui arhitect Berindei. Are o sală de medi­cină operatoare, 2 săli de botanică şi zoologie, 2 săli de disecţie,11 laborator de anatom­ie topografică, 1 laborator fiziolo­gic, 1 de istologie şi 1 de farmacologie. Mai posedă şi o vastă sală de bibliotecă în formaţie datorită iniţiativei d-lui dr. To­ma Ionescu, precum şi 5 săli de cursuri şi un amfiteatru mare. Instalaţiunile sunt după indicaţiile ce­l mai exigente ale instituţiunilor similare din străinătate. Inaugurarea se face la o toamnă cu mare strălucire, invitaţiuni se vor lansa către societăţile ştiinţifice străine şi somităţile medicale internaţionale, de asemenea şi printre membrii diferitelor societăţi ştiin­ţifice române, cum şi printre profesioni­ştii de seamă de la noi. D. dr. George Severeanu junior, a luat iniţiativa baterei unor medalii come­morative. Aceste medalii, 25 la număr, vor fi de aur, pe faţă vor purta efigia facultăţei de medicină, iar pe verso nu­mele celor 25 de profesori ai facultăţei. Aceste medalii de aur se vor distribui profesorilor, iar alte medalii similare, dar de argint sau bronz se vor lua de către studenţi. In acest scop d. Seve­reanu a lansat liste de cotizaţune, cu cari se vor acoperi cheltueiile baterei medalilor. Restul ce va fi — un întreg program de serbare — se va vedea la tim­p. O. D POSTA MICA Cititor fervent. Brăila.—1) Acele cuvinte s’au șters fiind-că ele tindeau a da ziarului un caracter anti­­dinastie. Cît a trăit bătrînul Beldiman, care era în­tru cît-va anîi-dinastie, ele îșî aveau rostul lor. De cînd d. Miile a rămas singur director, d-sa fiind nu­mai republican și democrat, ele nu-şî maî tiveau­ ros­­tul. 2) Întrebaţi personal pe d. Miile, eu nu pot răs­punde pentru d-sa în chestii de acestea. 1) Pînă acum nu se ştie nimic pozitiv. Urmăriţi chestia în ziar. Licurg. Loco.—Adresaţi-vă un marmutier, de pildă la magazinul Zissman din calea Victoriei.­­ 2) Daca angajamentul s-a făcut numai verbal şi fără marton, puteţi sa-i puneţi cruce, căci in cazul acesta n’aveţi nici o armă împotriva individului. I. L. Craiova.­1) Ne este peste putinţă să vă spu­nem unde aţi putea găsi pamfletul acela. 2) Se gă­seşte pe la anticvariu din Capitală. 3) I. Slavici e pe’ la Academie şi în învăţăm­nt. E domiciliat în ţară. In ce priveşte calitatea de care întrebaţi credem că o are, că e în dreptul său. G. N. Interesat. Galaţi.—Afacerea e foarte serioasă, după cite ştim. Pentru ori­ce lămuriri asupra cultu­re! haşişului scrieţi la adresa dată în ziar Si vi se va răspunde.---- 11 ■ 1 ------­ Conflictul cu Bulgaria Pînă în momentul de faţă nu avem de­cît asigurarea pe care ne-o dă „L’Indépendance Roumanie“ că „a­­gentul nostru diplomatic a intervenit la Sofia pe lingă guvernul bulgar spre a obţine pedepsirea exemplară a autorilor brutalităţilor exercitate asupra persoanei agentului silvic Popp“. Cum va reuşi agentul nostru di­plomatic la Sofia, nu se ştie. Insă noi credem că lucrul nu trebue să se mărginească aci, de­oare­ce e un adevărat sistem din partea bulgarilor de a comite tot felul de încălcări şi de sălbăticii la frontiera dobrogeană. Dacă n’o fac şi pe restul frontierei ste că-i împiedică Dunărea. Prin urmare pe lîngă pedepsirea autorilor violenţelor şi mişeilor de la Asarlîc, trebue să se urmărească şi încetarea sistemului de başibuzucie cu care sîntem trataţi la frontieră de bunii noştri vecini bulgari. Chestia e deci mai gravă și mai Prinţul Bulgariei la Petersburg — Ce spun ziarele străine — Pester Lloyd Ziarele străine sosite erî in Capitală în­cep să vorbească despre vizita principelui Ferdinand la Petersburg. Bester Lloyd spune, că avind in ve­dere suita prinţului Ferdinand, in care intră ministrul preşedinte Danev şi preşedintele Sobraniei Zankov, trebue să deducem, că acestei călătorii i se dă in mod ostentativ un deosebit caracter politic. «încă de acum zece zile a fost o de­putăţie la Petersburg pentru a oferi ţarului un cadoul lucrat de sculptorul­­bulgar Zoki. Acestei deputăţii i s'a a­lipit şi agentul diplomat rus din Sofia, d. Bachmetieff. «Toate aceste momente dovedesc, că cei din Sofia simt mare nevoe de a do­vedi, că Bulgaria e cu totul in lagărul Rusiei». Şi mai departe: «Ce va aduce Ferdinand acasă din ce­tatea ţarilor, aceasta e cam greu­ de pre­cizat astăzi, avind in vedere politica liniţ­­ită ţi doritoare de pace, pe care o ur­­măreşte de ani de zile cabinetul din Peters­burg. In ori­ce caz, bulgarii au­ tot­dea­­una nevoe de ceva ţi au­ de dorit cite ceva ! Ba le trebue o coroană de rege, ba vor independenţe, ba doresc ca ţara lor să fie mult maî mare ţi să se întindă de­parte, in­colo, cuprinzînd şi Macedonia. «Oare diverse ziare bulgăreşti nu au susţinut în ultimul timp că ruşii cer— fără să se dea motivul—desfiinţarea exar­­chitului şi a schismelor bulgăreşti, im­portarea instructorilor ofiţeri ruşi, ceda­rea unui port mai mare pe Marea Nea­gră . „Prin aceasta e probabil, că bulgarii au­ vrut să arate de ce concesii şi sacri­ficii sunt capabili in vederea obţinerei in­dependenţei ţi a coroanei regale“. Pester Lloyd observă apoi, că turcii se unesc in unele părţi cu serbii, în altele cu grecii şi albanezii, ast­fel că acţiunile bulgarilor în Macedonia scad din zi in zi. Ferdinand rege Neues Wiener Journal e mai categoric. Ziarul vienez afirmă că vizita prinţului Ferdinand la Petersburg va avea drept corolar proclamarea Bulgariei la rang de regat, chiar fără un veto al puteri­lor semnatare ale tratatului din Berlin. Acest mers al lucrurilor a fost pus de alt­fel de mult la cale de către pri­mul ministru bulgar, care întovără­­şeşte actualmente pe prinţul Bulgariei la Petersburg. Rusia va da acest puter­nic sprijin Bulgariei ca o recompensă pentru faptul,că şi-a schimbat politica externă,îndepărtindu-se cu totul de ten­dinţele prinţului Alexandru de Batten­berg. Opinia presei rusa Journal de St. Petersbourg are un arti­col de fond din care extragem următoa­rele : «Prinţul Bulgariei soseşte Marţi la Pe­­terhof, unde va fi oaspele ţarului. De cite ori a fost prinţul Bulgariei in Ru­sia, tot­d’a­una a fost primit în mod călduros. Mosteneala pe care ţi-o dă ca să apro­pie cit maî mult Bulgaria de Rusia, e a­­preciată în mod favorabil la Petersburg. Prinţul Ferdinand va avea de constatat şi de astă dată sentimentele constante ale Rusiei pentru persoana sa și pentru popo­rul bulgăresc, căruia Rusia ii dorește in mod sincer prosperitate și bună­stare­. Afacerea Crawford Presa franceză şi Vallé Declaraţiile noului ministru de justi­ţie Valle contra procurorului general Buiot, au făcut mare senzaţie in toate cercurile. Presa naţionalistă, în special Gaulois şi Petit Journal întrebuinţează interviewul cu Valle publicat la Echo de Paris, ca o armă contra Ciutei de ca­saţie, a Senatului şi a consiliul de stat, contra miniştrilor de finanţe şi de jus­tiţie din cabinetul Waldeck-Rousseau. Ziarele republicane sunt dezolate, de­­zaprobind pe Valle. Radical spune: «E inadmisibil, ca un ministru de justiţie republican să facă confidenţe un ziar naţionalist şi să-i in­dice măsuri de ale guvernului, pe care nu le poate­ lua numai singur ministrul. E ne­mai auzit, ca un ministru de jus­tiţie să facă protivnicilor republice­ un serviciu şi să ameninţe pe un înalt func­ţionar public, contra căruia se îngrămă­desc toate ameninţările partidelor reac­ţionare. Noi aşteptăm o dezminţire asu­pra declaraţiilor d-lui Valle, deşi cam tîrzie». Rolul lui Buiot Acesta e primul simptom serios al tre­cere! afacere! Humbert pa terenul po­litic. Procurorul general Buiot a jucat un mare rol în procesul contra lui Derou­­lede şi a monarchiştilor. El a reprezen­tat dintr’untîîă acuzarea şi apoi a apar­ţinut ca judecător, Curţei de casaţie. Eri a ţinut cabinetul Combes prima sa şedinţă. Ministrul de justiţie Valle nu apăru. Peste cite­va zile vor începe în Cameră dezbaterile privitoare la afacerea Crawford Humbert. Acţiunea ministru­lui de justiţie e un rău augur pentru aceste dezbateri. Louis Daurlgnao la Paris Louis Dau­rignac, fratele d-nei Hum­bert şi girantele proprietăţii, pe care a­­cesta din urmă o avea la Moghrane în Africa, a fost adus la Paris. El a fost CHESTIA. ZILEI Intre doî cetăţeni, pe peronul gărei de Nord: — Ce e trenul ăsta cu trei maşini şi manifestaţia asta cu steaguri ? — Se întoarce d­. Ballade de la Carlisbad ! interogat imediat de judecătorul de in­strucţie Leydet, fără a da insă detalii importante. Dezminţirea lui Văile După o telegramă, pe care ne-o trans­­mite corespondentul nostru din Paris, mi­nistrul de justiţie Vaile ar fi dezminţit interviemul publicat de ziaristul Marcel Hutin în „ L’Ech­o de Paris“. Vaite a declarat că consiliul de mini­ștri va avea de decis, dacă procurorul ge­neral Butoi trebue destituit. La intrarea In tirg. Tradiţionala zi Joia Moşilor, a fost ser­bată erî in chip foarte animat, cu toată ploaia care a căutat să strice frumuseţea acestei zile. Cum intrai în tirgul Moşilor, vedeai deschizindu se numai porţi splendide construite in lemn, cari separau diferite secţiuni ale tîrguiii. Mergind intre două ziduri de oameni, ajungi la intrarea prin­cipală a tirguluî, unde se află construit pavilionul regal. Aci da jur împrejur, ochii rămin nedumeriţi de atita frumu­seţe cită se desfăşoară, în rotonda principală La intrarea in rotonda principală pe porticului care se deschide pentru vizi­tatori, citiţi scris cu litere mari : Tirgul Moţilor, anul 1902. In dreapta şi în stingă, se află aci frumos aranjată o florărie a d-nului I. Gayer-Nemet, unde se pot admira florile cele mai alese şi mii de trandafiri. Mai departe, dacă ocoleşti ronda principală in jurul pavilionului regal, poţi vedea : Colecţiuni de stupi cu toate uneltele ne­cesare pentru adunarea miereî din stupi, ale d-lui Muntenescu ; producţiunile f­i­­bricei de lemnărie Lessel, ale fabrice! Azuga; produse de ţesătorie şi plăpu­­mărie naţională ; produse de aie atelie­rului de la penitenciarul Văcăreşti; pro­duse de teracotă, sobărie şi împletituri de toată frumuseţea de pe domeniul co­roanei de la Periş, etc. Mai departe expoziţia de lucru ma­nual a şcoalelor primare din ţară cu produse de cartonagiu de la şcoala No. 21 de sub conducerea d-luî Teodo­­rescu, de tinichigrie de la şcoala No. 12, lucruri de ţesătorie naţională, produse scolastice etc. Apoi mai multe războaie automate «Romînia», produsele fabrice­ de ciorapi şi tricotage a d-luî dr. Cer­chez, atelierul de ţesătorie al d-neî Mi­­ronescu cu elevele sale, de la şcoala profesională Sf. Maria, o frumoasă deşi mică expoziţie de lucrări de pluş, dato­rite d-lui Brumărescu, un talentat ti­­năr eta­ j.­­ Ultimul regat Aci e o minunată expoziţiune aran­jată cu mult gust, din tot felul de pro­­ducţiuni ale ţarei. Pe o rotondă din mijlocul pavilionului, se pot admira lu­crări de ţesătorie şi broderie naţională de o inconte­riată valoare, o icoană mare a sfintei Mari datorită pictorului loanid, lucrări in lemn ale diferitelor fabrici din ţară, birouri, etajere, bustul lu­crat în marmoră al prinţului Carol, o roată de vint, care punea in mişcare un scrînciob, cu 6 policioare, reprezentând ţări din Europa, care era pregătită pen­tru prinţul Carol, o cutie de nichel sculp­tată tot pentru prinţul Carol, portretul regelui şi al reginei într’o ramă lucrată în fir de aur, după modelul artei ori­entale, păpuşi, produse de ţesetorie, de îmbrăcăminte etc. Tot ce putea găsi arta naţională a fost adunat cu abun­­denţă şi aranjat in acest pavilion. Sosirea prinţilor Tirziei la orele 6.20 m. a sosit prin­ţesa Maria şi prinţul Ferdinand, şi cu micii principi Carol şi Elisabeta. La in­trarea principală, au fost intîmpinati de d-na Procopie Dumitrescu, d-na Zoe Sturdza, d-na Rîmniceanu, d-na dr. Stoicescu, d. procopie Dumitrescu pri­marul Capitalei, d- ministru Stoicescu, d. Em. Petrescu, d. G. I. Lahovary, dr. Ciru Iliescu, general Robescu, Ioc.-col. Georgescu, d-na şi d-ra R. Missir,­d-na Em. Petrescu, d na şi d-ra Barcalo­­glu, etc. D-na Procopie Dumitrescu a oferit prinţesei un frumos buchet da tran­dafiri. Principii au mers in pavilion, in acest timp începuse o pioae mare să curgă şi să facă multe stricăciuni. In pavilion prinţii au examinat cu atenţiune totul, şi şi-au exprimat ad­­miraţiunea pentru multe lucrări de artă. Au plecat apoi în rotonda Moşilor, au vizitat toate secţiunile de expoziţie, au luat lucruri cari le-au plăcut mai mult, şi d­e toată ploea care devenise intensă, nu au reintrat in pavilion, pînă ce nu au terminat vizitarea rotondei întregi. Reintrind în pavilion, prinţii cu in­vitaţii s’au fotografiat in corpore, apoî s’a servit şampanie, bomboane, înghe­ţată, etc. Un bogat bufet a fost la dis­poziţia publicului de invitaţi, servind bere, şampanie, etc. etc. In timpul cit s’a servit bufetul, prinţii au­ discutat cu invitaţii şi la orele 7 jum. au plecat din tirgul Moşilor, cu trăsura încărcată de tot felul de lucruri. In Moşi In timpul acesta, ploaia cădea din ce in ce mai puternic, ca o ironie asupra frumoasei petreceri populare, unde tra­­diţionalul obiceiu adunase Capitala din mahalale ca şi de la centru. Totuşi panorama Moşilor, oferea un spectacol dintre cele mai minunate. Decorurile se amestecau­ cu expozi­ţiile din trrg, cu costumele vizitatorilor, predind aspectul unui mare şi bogat tablou de teatru. Excelau cu deosebire secţiunile pentru petreceri şi circiumele, panoramele, caruselele colosal de multe, fotografii­a la minut, circuri ameri­cane, etc., grădina Eliad etc., for­­mau un tirg imens, unde publicul cel mare se desfata. Era adevărata serbare a poporului. Ploaia umpluse drumurile cu noroi, şi totuşi pe sub acoperişuri, prin grădini, improvizate, publicul con­suma băutură răcoritoare, munca turtă dulce, şi se amuza. Un accident de la orele 7, vr’o 10 baloane de guma,­ de o mărime colosală, umplute d­e aer scapă din legătură şi iau zborul. Cite­­va lovite de furtună se rup şi pocnesc cu zgomot, altele se pierd în nourii ca de plumb. Publicul a privit cu un haz nespus la acest accident tragic-comic. In colo nimic deosebit nu s’a intim­­plat. Alte impresiunî A fost de remarcat că a lipsit anul acesta, graţie măsurilor luate de primă­rie, jocurile la noroc, şi fabricele stanţe­­pede de gogoşi cari otrăveau aerul cu un miros greu şi supărător. In restul Moşilor rezervat publicului celui mare, slavă Domnului, se turnau destule go­goşi în untdelemn, se vindea turtă dul­ce, zăpăceală, jucării, etc. De zgomot tirgul întreg asurzea. La orele 7 jum., tirgul Moşilor era scăldat de pioae. Lumea fugea care în­cotro, în cit se poate zice că Joia Mo­şilor a luat sfîrşit la această oră. A tre­buit ceasuri întregi ca publicul să poată eşi din aglomeratul tirg, şi să plece. Tramvaiele încărcate de lume, parcur­geau cu greutate drumul spre oraş, în ţipetele asurzitoare ale muzicilor, cum­părate din Moşi. In adevăr, la plecare toată lumea avea cite un suvenir* cît de mic din Moşi. Cu această ocaziune ca şi la 10 Mai­, negustorii au suferit mari pagube, de pare­ ca mare parte din cîştigul pe care trebuiau să ii aibă i’au­ perdut, din cauza ploaei. Altă dată la această zi, petrecerea dura pînă după miezul nopţei, şi pe lingă că se petrecea, se făceau şi deveruri mi­nunate in Moşi. Joia Moşilor din anul acesta a fost într’o zi unită, de şi numai la sfîrşit urită. Aranjamentul in Moşi se datoreşte pri­măriei in cap cu d. primar şi cu d -­. G. Petrovici ajutorul de primar, Cioca­­nelli, şeful poliţiei comunale d. Nicu­­lescu, etc. Poliţia a ţinut bine ordinea, împreună cu jandarmii pedeştri, cari aveau ca co­mandant pe d. căpitan Brezoianu. D. prefect al poliţiei Em. Petrescu, împre­ună cu d-nii inspectori Drm­a, Popovici, Mişii Cantuniari şi Ştefănescu au supra­­veghiat măsurile de ordine. Premiile se vor distribui la primăria Capitalei Duminică. * După orele 10, cerul s’a curăţit de miori, şi luna cu discul ei rotund’şi lu­minos, învăluia tirgul Moşilor într’un nimb de frumuseţe; se părea totuşi ca luna apăruse ca să lumineze dezastrele unui ravagiu. La această oră tirgul s’a repopulat din noi», şi pînă noaptea tirziu se auzeau răsunînd tarafe de lăutari, şi chiote ca de la chef... ’ Maria -------

Next