Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)

1902-06-01 / nr. 4611

Simbătă 1 Iunie 1902 IMPRESIUNI şi PALAVRE Portret femenin Vorbeşte mult şi rîde mult. N’are un moment de reculegere. E în­tot­ d’a­una agitată şi are o gesticulaţie disgraţioasă. Ignorantă şi neexperimentată, e de o superficialitate fără seamăn. Aleargă după plăceri fără alegere, fără preferinţă. Un suflet gol care caută să se cunoască cît mai puţin posibil. Cochetăria e unica ei preocupare, adoră numai toaletele frumoase şi complimen­tele ce i se fac. Bărbatul sări o agasează, o enervează şi d’abia dacă’l poate suporta. Nenorocitul nu poate so mulţumească nici­odată, cu toate că’i satisface toate capriciile. ttîsul el are un tot-d’a­una ceva ofensă­­tor pentru el care nu caută ca dînsa nu­mai partea practică a lucrurilor. ' , 11 va înşela cu siguranţă şi fără întîr­­ziere. E măritată de curînd. Curtezanii însă roiesc în jurul eî şi i­­deea că va putea trece limitele flirtului cu mulţi din el vezi bine că e incintă. :Semne particulare: Cînd îi vorbești de bărbatul său cască —şi o doare în tot­ d’a­ una capul cînd e în societatea femeilor. Rodica CURŢI SI TRIBUNALE Seducătorii justiţiabili O foarte interesantă jurisprudenţă a stabilit era înalta Curtea de casaţie, re­lativă la seducători. Această jurisprudenţă, prima in a­­ceasta materie, e de o mare importanţă pentru societate. Iată detalii asupra procesului care a prilejit stabilirea jurisprudenţei în ches­tiune. D. Alexandru Popescu, student in teo­logie din comuna Drăgina judeţul Pra­hova, prin scrisori şi alte manopere a reuşit să se ducă pe domnişoara Eliza Popescu, învăţătoare, fiica preotului Po­pescu din comuna Baloteşti jud. Ilfov. Domnişoara Popescu, fiind învăţătoare în comuna Drăgina, satul seducătorului, acesta a putut seduce pe nenorocita dom­nişoară promiţindu-l că o va lua în că­sătorie. Ce se intimplă însă ? Fructul amorului nu intirzie să sosească şi domnişoara Po­pescu se vede de­odată mamă fără a fi căsătorită. Seducătorul temîndu-se de complicaţii Caută a se debarasa de amanta lui şi ceva mai mult, se pretează la infamii şi sete nedemne. Aşa, denunţă ministerului de instruc­ţie pe d­­oara Popescu cerind destitui­rea eî, pentru fapte imorale ! Comisiunea de judecată găsind cir­cumstanţe favorabile d-şoarei Popescu, o pedepseşte cu o simplă permutare. Acum intră însă in acţiune victima lui Popescu, care chiamă in judecată pe seducător, cerind daune interese pentru fapta nedemnă ce a săvirşit o. Tribunalul de Prahova a judecat a­­ceastă afacere şi găsind că ar fi ilegal ca seducătorul să nu sufere nici o conse­­sinţă de pe urma faptei sale, a găsit că a nesmerit a face răspunzător civilimente, cu despăgubiri civile către victimă, pe .Seducător. In consecinţă a condamnat pe Alex. Popescu să plătească 5000 lei despăgu­biri, d-şoarei Eliza Popescu. Curtea de apel din Bucureşti a con­firmat această sentinţă. Alexandru Popescu, făcînd recurs în Casaţie, secţia II a Curtei respingînd era acest recurs, a stabilit următoarea ju­risprudenţ : „Seducătorii dovediţi, pot fi condamnaţi la despăgubiri civile către victimă“. Procesul Teleormănenilor în Ca­saţie înaintea Curţei de casaţie secţia I, a venit er, judecarea recursului făcut de moştenitorii Theodoru contra sentinţei tribunalului Teleorman, care admisese contestaţia făcută de 23 de ţărani de pe moşiile sus-numiţilor şi Ie scosese de sub executare bunurile. Moştenitorii prin organul avocatului lor d. Taşcă au­ căutat să obţie casarea pe motiv că comunicarea a fost regulat făcută,cit şi pe faptul că nu luase pro­curorul parte la şedinţa tribunalului de­şi nu erau minori in cauză. Teleormănenii prin d. avocat Victor Duculescu, afi arătat că atit întru cit ii au­ fost condamnaţi fie­care in parte să plătească o sumă de bani, comunica­rea urma să li se facă fie­caruî în parte, dar in ce priveşte aregarea că procuro­rul nu ar fi luat parte la proces ea e inexactă, căci de­şi in sentinţă nu se spune nimic în şedință se vede că pro­curorul a participat. Cere respingerea re­cursului. înalta curte in de acord cu concluziuu­­nile d-lui procuror general Schina care ocupa fotoliul ministerului public, res­pinge recursul stabilind că sentința face dovada perfectă a celor petrecute in şe­dinţă. * Tot er, in faţa aceleiaşi secţiuni a ve­nit in judecare un al doilea recurs făcut de aceiaşi moştenitori in contra sentin­ţei trib. Teleorman prin care alţi ţărani erau scutiţi de o plată de bani şi de munci pe motiv că actul in baza căruia se cerea era nul. Moştenitorii au căutat să dovedească valabilitatea înscrisului prezentindu-1 ca un act de tocmeală agricolă şi să obţie ast­fel casarea. D. avocat Victor Duculescu, cu ta­­lentu-î bine cunoscut, in o pledoarie bo­gată cu argumente juridice, a arătat că din ori­ce punct s’ar privi actul, el e nul fie ca act de creanţă, fie ca act de tocmeală agricolă intru­cit nu îndepli­neşte condiţiunile cerute de lege spre a fi valabil şi a justifica o condamnare. De alt­fel termină, d. Duculescu, actul e prescris şi nu poate fi opozabil. Deci recursul cată a fi respins. Înalta Curte, după ce ascultă şi con- Cluziunile d-lui procuror general Schina, respinge recursul, apărînd definitiv pe ţărani de ori­ ce condamnare. Em. privitoare la armată. Spiritul nostru de imparţialitate ne obligă deci a da loc şi următoarei scrisori: D-luî director al ziarului «Adeverul» Intr’o sere de articole apărute în zia­rul d-voastră, sub rubrica «Militare», un oare­care domn anonim, ce să dă drept «ofiţer combatant» se tot forţează să dovedească neutilitatea corpului ofi­ţerilor de administraţie şi de intendenţă. Fie-mî permis să nu cred că acest domn anonim este într’adevăr ofiţer şi încă dintre cei combatanţi. Nu cred a­­ceasta, fiind­că este peste putinţă ca un ofiţer, ce se prezintă ca un reformator al oştirei, să fie atît de străin de rostul serviciilor auxiliare şi de raţiunea exis­tenţei lor în armata noastră ca şi in toate armatele statelor civilizate. Este absolut inadmisibil ca un ofiţer şi ori­ce om cu simţimintul onoarei şi al dem­­nităţei, să ignoreze cea mai nobilă ca­racteristică a combatantului, aceea că el trebue să lupte pe faţă, în mod franc şi leal, sub drapel desfăşurat şi cu semne distinctive, pentru ca adversarul să-l cu­noască şi să ştie cu cine are a face. Evident, cit timp anonimul in ches­tiune s’a limitat la o discuţiune obiec­tivă, atitudinea sa a fost inofensivă ; a­­cest domn insă a depăşit limitele per­mise, căci, pentru a’şi susţine cleveti­rile, insinuiază şi insultă fără scrupul şi fără reticenţă un întreg corp de ofi­ţeri, taxîndu-i de analfabeţi, de trân­tori, ba chiar şi de oameni necinstiţi. Sub­scrisul, domnule director, autori­zat de mai mulţi camarazi, şi-a luat permisiunea să se adreseze direct la n­-voastră, pentru a vă ruga să dăm a­­cest răspuns anonimului care şi-a permis să batjocorească pe nişte oameni cari şi-au petrecut in oştire cei mai frumoşi ani ai vieţei lor, renunţind la avantajele altor cariere, numai pentru dragostea de a sta în rîndurile ei şi a munci pen­tru ea. Sunt convins că imparţialitatea dum­­nea­voastră vă va face să recunoaşteţi dreptul de a ne pl­ânge şi de a restabili adevărul unui întreg corp de ofiţeri, printre cari, unii au­ funcţionat, iar alţii funcţionează şi în prezent ca profesori la diverse şcoli militare şi chiar la şcoala superioară de războiţi, bucurin­­du-se de stima foştilor lor elevi pentru invâtămintele trase de la ei. Vă pot a­­sigura că anonimul a abuzat de ospita­litatea d-voastră taxind de trintori şi de oameni incorecţi pe nişte ofiţeri ale căror servicii şi mente sunt in­deobşte cunoscute în armată şi apreciate de şefii ei. De alt­fel, insultele anonimului de­parte de a convinge pe cine­va, ele dim­potrivă coboară pa autorul lor la nivelul meritat. In speranţă că veţi bine-voi a îngădui publicarea acestor rînduri, vă rog, dom­nule director, a primi expresiunea sen­timentelor mele de mulţumir­e şi adincă stimă. Ştefan C. Stanciovici Ofiţer de intendenţă Bucureşti 29 Maiu 1902 MILITARE Chestia ofiţerilor de administra­ţie şi de Intendenţă.—Cititorii noştri ştiu­, că in acest loc s’a publicat o serie de articole semnate de un corespondent al rubricei acesteia, privitoare la chestia ofiţerilor de administraţie şi de inten­denţă. Articolele nu exprimau vederile redacţiei, după cum de alt­fel s’a văzut fi­­lm­ nota pusă în josul lor, şi le-am publicat numai in vederea faptului, că această coloană e o tribună liberă, pusă A dispoziţie pentru diamutic chestiilor M­­oda Ilustrata e revista de modă în care se poate găsi modelele creaţiunilor celor mai nou, precum şi detalii asupra ulti­melor noutăţi adoptate ca moderne Costă numai 20 bani şi trimiţîn­­du-se cele patru cupoane numerotate se poate participa lunar la tragerea la sorţ a unui frumos premiu. Pentru luna iunie premiul consistă într’o frumoasă Bluză de vară fur­nizată de magazinul „Finde Siede“. Ediţia de dimineaţă nTFORMATi. Imediat după întoarcerea d-luî G. Ballade se va convoca comitetul exe­cutiv liberal pentru a se discuta di­ferite chestiuni privitoare la campania electorală pentru alegerile comunale. Data plecărei la Londra a prin­ţilor moştenitori a fost definitiv fi­xată pentru Luni după amiază. O mişcare în magistratură se va face pe ziua de 1 Iunie. Duminică dimineaţa d. Dimitrie Sturdza va pleca pentru trei zile la Constanţa. Prinţul Urusof, ambasador al Ru­siei la Paris, care se află­ în trecere în Bucureşti, a fost primit ori în audienţă de rege. Regele şi regina vor părăsi Mier­curea viitoare Capitala mergînd la Sinaia, pentru a-şi lua reşedinţa de vară. Comitetul executiv al partidului conservator s’a întrunit ori şi a primit în sínul Bat un nou membru, pe d. Dimitrie Neniţescu Conservatorii mandişti vor convoca o întrunire în ziua de 20 iunie la club, în scopul de a alege un comitet central electoral pentru Capitală, şi subcomitete pe culori, în vederea alegerilor generale comunale din toamnă. Curtea de casaţie, a stabilit printr’o jurisprudenţă, că seducătorii pot fi făcuţi răspunzători cu despăgubiri civile, către victimă. Publicăm această jurisprudenţă in mod detailat, la rubrica «Curţi şi tribunale» din pagina II. Atragem deci atenţia cititorilor asupra acestei rubrici. Serbarea care urma să aibă loc ori d. a. la azilul „Regina Elisabeta“, şi la care urma să participe şi regina îm­preună cu prinţesa Maria, s’a contra­mandat aminîndu-se pentru o altă dată. D-nii B. Missir ministru al domeniilor şi Lăcusteanu directorul serviciului zootechnic, vor pleca Simbătă la Brăila, pentru a lua parte la cursele de acolo. Era­d. Ionel Brătianu, ministrul lu­crărilor publice, a plecat la T. Severin, unde s-a îmbarcat pe yachtul „Draga“ care va pleca la Semendiia pentru a fi inaugurat. Recepţia diplomatică de joi, care urma să aiba loc la ministerul afacerilor străine era, a fost aminată, din cauză că d. Ionel Brătianu lipseşte din Ca­pitală. D. Constantin Bălăceanu, simţindu-se ofensat de un articol din «L­ndepen­­dance Roumaine», a trimes martori primului redactor al organului francez. D. I. Procopiu, delegatul comitetului­­de redacţiune, a declarat insă că n’a­­fost in intenţiunea autorului articolului să ofenseze pe d. G. Bălăcea­nu şi prin urmare nu e caz de a se eşi pe teren. In urma acestei declaraţiuni martorii au adresat o scrisoare clientului lor lăsindu-i libertatea de a-şi alege pe altă cale satisfacţiunea ce o doreşte. La rîndul săli­i. Bălăceanu publică o scrisoare violentă la adresa d-luî A.­Rubin, şeful redactor al ziarului «L’Independance Roumaine». Pentru a complecta informaţia noastră relativă la propunerea făcută de d. von Loehr, delegatul Germaniei în comi­­siunea europeană a Dunărei, cu privire la reducerea de 10 la sută a taxelor de navigaţie pe braţul Salina pînă la Ga­laţi, vom adăuga că comisiunea a apro­bat în ultima sa şedinţă această pro­punere. Ast­fel cu începere de lai Iulie 1902 pînă la finele anului, toate vasele cari vor intra sau esi pe gura Salinei vor beneficia de această reducere. Administrative Ministerul de externe a făcut cunos­­­cut ceior de domenii şi de interne, promulgarea convenţiuneî de pescărie ncheiată intre Itominia şi Serbia, ce­­rindu-le a lua măsuri pentru aplicarea convenţiuneî. Judiciare Aproape toate obiectele lui Georgescu, cel cu Muntele de pietate, luate de pe la datornicii sați, au fost găsite la Na­mur (Belgia). Cu toate tăgăduelile lui Georgescu, un bilet l’a trădat. Acest bilet, găsit în haină, arăta că lucrurile se află la un Munte de pietate din Namur; el a fost suficient ca d. judecător Stelian Popescu să afle, şi să comunice poliţiei din acel oraş, să găsească lucrurile şi să le ex­pedieze la Bucureşti. Lucrurile se află acum la cabinetul 5 de instrucţie şi datornicii lui Gerge­­scu n’au de­cît să se prezinte ca să le ceară. O mică parte încă din aceste obiecte se găsesc­ în Bruxelles, dar Georgesc refuză să arate casele unde le-a vindut. S’a dovedit ast­fel că inculpatul nu numai că nu a avut intenţiunea de a înșela pe datornicii săi, după cum se susţinea, dar s’a dus tocmai în Belgia ca să vinză lucrurile lăsate amanet de di­ferite persoane. Şcolare Consiliul profesoral al facultăţei de medicină din Bucureşti şi Senatul uni­versitar prezidat de d. C. Dimitrescu­­Iaşî, au recomandat pe d. dr. N. Duma ca docent, profesind un curs obligato­riu de anatomie descriptivă la faculta­tea de medicină din București. — Senatul universitar din București a exclus cu 8 voturi contra unul, in mod definitiv, pe studentul C. Al. Ionescu (Gaion) condamnat de Curtea cu juri de Ilfov pentru că a calomniat pe d. Gara­­giale, acuzîndu-l de plagiator. Militare Ministerul de război­« a numit juriul următor pentru examenele de fine de studiu la şcoala de artilerie şi geniu : D. general Popescu comandantul cor­pului I de armată, preşedinte ; locot.­­colonel N. Popovicî comandantul şcoalei de artilerie şi geniu, maior Eremia Gri­­gorescu directorul pulberăriei Dudeşti şi profesor la această şcoală, membri. Diferite ştiri dri 30 Mai, studenţii farmacişti sub conducerea eminentului lor profesor d. doctor St. Minovici au vizitat focalul in­stitutului medico-legal. Acolo d. director profesor dr. M. Mi­­novicî intr’o expunere scurtă, des între­ruptă de aplauze, a arătat scopul şi im­portanţa unui institut de medicină le­gală, în care se găsesc la o­l­altă, ser­viciul medico-legal şi cel chimico-legal în legătură directă cu ministerul de jus­­tiţie. In urmă studenţii conduşi de d. prof. doctor St. Minovici şi de d. doctor N. Minovici sub-director, au vizitat cu dea­­mănuntul interiorul acestei instituţii, biblioteca, frumoasa sală de autopsie, sala de curs, aparatele frigorifere de o instalaţie modernă, sala în care se ex­pune cadavrele necunoscute, muzeul, o frumoasă şi bogată colecţie de falsuri (monede, hiru­l etc.) diferite piese ana­tomice de morţi subite şi criminale, la­boratorul de chimie legală. In fine studenţii la ora 4 plecară mul­ţumind şi rămînînd recunoscători bunei voinţe a eminentului lor profesor. Ecouri Administraţia restaurantului Iordache N. lonescu et. Comp. avizează pe onor. public că, cu începerea căldurilor va re­deschide Sala de vară și teras­a precum și cabinele de vară. Incendiul de la Văcăreşti Declararea locului Eri după amiază la orele 3 un in­­cendiu s’a declarat la penitenciarul Vă­căreşti în atelierul de împletituri de pae. Focul a izbucnit din podul atelierului unde se afla un mare depozit de paul, răchită, inele şi alt material necesar pentru confecţionarea diferitelor obiecte de împletituri. Imediat direcţiunea penitenciarului a anunţat prin telefon poliţia, care la rin­­du’i a comunicat ştirea posturilor de pompieri Radu-Vodă’, Central şi primă­riei. Panica în populaţiune Ştirea s’a lăţit ca fulgerul prin carti­erele din împrejurimi a căror popula­­fiune fu cuprinsă de o panică foarte justificată, de alt­fel.—«O să scape con­damnaţii!» se auzea din toate părţile, şi fel de fel de presupuneri se faceau in necunoştinţa adevăratei proporţiuni a incendiului, care din fericire s’a" măr­ginit numai la atelierul de împletituri. Unii spuneau că focul a fost înadins pus de condamnaţi ca să poată scăpa in învălmăşeală. Zvonul acesta era cel mai persistent. Imediat ce am aflat despre incendiu am plecat la faţa locului. Măsurile de precauţiune Prima grije a directorului închisoare­, d. Cavaroc, in momentul cînd a izbuc­nit focul, a fost să înştiinţeze ministe­rul de interne şi cominduirea pieţei, ca să numeaţâ cit de multă forţă armată, pentru a preîntimpina orî­ce surpriză din partea celor 600 de arestanţî cari se află la Văcăreşti. In aceiaş timp d-sa dădu ordin strict ca să se închidă ab­solut toate porțile închisoare! și chiar uşile atelierului de împletit unde lu­craţi 50 de deţinuţi. Personalul de pază fu triplat, postin­­du-se in curiile interioare şi de-a lun­gul zidului exterior cordoane formate din soldaţii a două companii ale bcUIi­onului 7 de vînători, din care unul e detaşat pe lingă penitenciarul Văcăreşti şi care are cazarma peste drum de în­chisoare. In curînd sosiră şi două plu­toane de jandarmi călări, cari de ase­menea fură postaţi în jurul închisoare­ şi de-a lungul drumurilor de prin im­­jurime, din distanţă în distanţă, ca să poată urmări pe deţinuţi in caz dacă ar fi încercat o evadare. Soldaţii toţi aveau armele încărcate şi cartuşierele pline de gloanţe. Ei au primit ordin să facă uz de arme în con­tra deţinuţilor cari vor fugi. Revolta deţinuţilor Cum atelierul de împletit se află în curtea din faţă a închisoarei, grosul de­ţinuţilor, cari mai toţi erau în curtea mare din mijloc, nu simţi la început nimic despre incendiu. Vintul puternic ce bătea duse insă fumul şi mirosul paiului şi răchitei arse in curtea cea mare. Auzind apoi zgomotul din afară, provocat de mişcarea trupelor şi de o­­peraţiunea pompierilor cari sosiră în galopul cel mai mare al cailor, deţinuţii aflară că arde atelierul. Atunci cu toţii se repeziră spre poarta cea mare şi spre clădirea cancelariei incercind să-i dea asalt. Sa loviră însă de măsurile de precauţiune luate. Ieşi­rile erau închise pe din afară şi păzite sever de soldaţi. Un zgom­ot infernal se ridică atunci din curtea închisoarei: ţipete, urlete înfricoşătoare şi zăngănit de lanţuri. Toţi căutau să fugă şi strigau că nu voese să fie prada flăcărilor. Colonelul Hiotu, comandantul pieţei, care sosise printre cei d’inttiu la faţa locului, desfăşură cu această ocaziune un tact admirabil. Se poate zice că gra­v­e d-sare nu am avut de înregistrat o catastrofă cu consecinţi incalculabile. Somarea deţinuţilor Directorul şi personalul inchisoareî, o­­dată asiguraţi că penitenciaru­ e perfect păzit din afară, intrară in curtea cea mare împreună cu d. col. Hiotu. Deţi­nuţii se repeziră cu toţi­ asupra lor, stri­gând : — Scăp­ţi-ne, ori ne scăpăm singuri ! D. col. Hiotu puse atunci un om de pază să’i someze ca să intre in celule şi dormitoare, şi să stea liniştiţi, căci oldaţii au ordin ca să tragă asupra sacelora cari vor încerca să scape, re­­pezindu-se spre porţi. Somaţiunea aceasta calmă pe deţinuţi cari se retraseră prin dormitoare. Parte au rămas totuşi în curte. Cu toţii erau intr’o surescitare de nedescris. Deţinuţii din atelier Greutatea cea mare era insă la ate­lierul care ardea. Aci se aflau, cum ar» spus, 50 de deţinuţi. Aceştia fiind a­­proape de poarta din faţă, ar fi putut evada mai uşor. De aceea au fost din capul locului baricadaţi înăuntru, fără pericol insă, de­oare­ce nu ardea de­cit acoperişul. i­^Vazind că nu pot eşi, uşile fiind în­chise, cei 50 de deţinuţi începură să urle cu toţii strigînd că ard de vii şi lo­vind cu furie ferestrele şi zăbrelele groase de fier, atît de la etajul de jos cit şi la cel de sus. Era un zgomot asurzitor şi deţinuţii, parte din instinct de conservare, parte fiind­că* credeau momentul oportun să fugă, năvăliseră pe la ferestre, căutind să forţeze gratiile din afară. Figurile lor, surescitate, aveau un aspect infio­rător. D. colonel Hiottu, cu un sînge rece care serveşte atit de bine în asemenea ocaziunî, ii somă să fie liniştiţi, căci numai ast­fel vor fi scoşi. Alt­fel va fi rău de eL Asaltul cordoanelor In timpul acesta d. colonel Hiottu formă afară un careu puternic de sol­daţi şi înconjură bine cu cordoane de jandarm! clădirea incendiată. Eşirile a­­telieruluî fură apoi deschise. Deţinuţii se repeziră atunci cu o furie extremă in curte şi dădură asalt cordoanelor de jandarmi şi soldaţi. Se loviră însă de el ca de un zid de fier. O mică încăerare se produse, şi re­belii, învinşi, fură conduşi de o escortă severă in curtea închisoare! propriu­­zise. Un moment de pierdere a calmului ar fi fost de ajuns ca să se facă uz de arme şi să avem de­ înregistrat morţi. Operaţiunile de salvare Abia cind atelierul fu complect libe­rat începură operaţiunile de salvarea clădire!. Grija cea mai de căpetenie a fost localizarea focului. Vintul fiind vi­jelios, incendiul s’ar fi putut uşor co­munica atelierului de cartonage care se află alături, apoi de aci cancelariei şi întregei închisori. Din fericire şi graţie zelului depus de d. căpitan Urlăţeanu, care comanda pompierii, şi de d-nii lo­cotenenţi G. Consta­ntinescu in fruntea postului Radu-Vodă şi Zvoranu de la postul central, incendiul n’a distrus din clădire de­cit acoperişul şi podul. Pompa cu aburi a primăriei, sosită la timp, a dat un ajutor foarte preţios la stingerea focului. Penitenciarul Văcăreşti are un rezer­vor de apă alimentat de o pompă pneu­matică. Un număr de deţinuţi a fost pus să invirtească la roată. Apa rezer­vorului nefiind însă suficientă, șacalele de pompieri au utilizat gurile de apă cele mai apropiate. Pe la orele 5 a căzut o ploae care a ajutat la stingerea incendiului. La orele 6 focul a fost complect stins. Pagubele.—Un rănit In curtea închisoare! au fost aruncate de sus fel de fel de coşuleţe, coşuri mari, leagăne, cărucioare şi diverse­­alte obiecte lucrate de deţinuţi. De asemenea mult material brut, cit a putut fi sal­vat, şi amu­m­e m­ele, răchită, paiu, etc. Parte din material a căzut prada flăcărilor. Atelierul de împletit e dat in antre­priză unu! d, anume Littman. Acesta plăteşte statului 1000 de lei chirie a­­nuală pentru localul atelierului, in care pot lucra pînă la 100 de deţinuţi. Leafa acestora, care se ridică pînă la 60 lei pe lună pentru cei harnici, e împărţită pe din două cu statul. Banii ciştig­atî de deţinuţi se capitalizează şi li se dă la eliberare. D. Littman ne-a spus că pagubele d-sale se urcă la 5000 lei, atelierul ne­fiind asigurat. Mai mult păgubeşte sta­tul, care va trebui să repare acoperişul, podul, ferestrele şi zidurile ruinate. * Pompierul Spălatu Marin, voind să descopere o tinichea de pe înveliş, s’a rănit la mina stingă, spintecînd’u’şî-o. El a fost dus la infirmeria inchisoareî şi pansat. Autorităţile sosite Printre cei sosiţi la faţa locului au fost d-nii Luca Ionescu, secretarul ge­neral al ministerului de interne, Tătă­­ranu, secretar general al ministerului Congresul Camerelor de comerţ­ — prin fir telegrafic — Ziua a doua Craiova. 30 Mai. Şedinţa de după amiază Camerele arbitrare D. Marocneanu citeşte răspunsul prin­cipelui, Urînd spor congresului. (Aplauze). Se începe discuţia asupra infiinţărei Camerelor arbitrale. D. Nistor, din Brăila ia cu­vintul spre a le susţine şi, demonstrînd că obţine­rea lor în prezent s’a făcut pe cale par­ticulară, propune înfiinţarea lor pe lingă Camerele comerciale. D. Pretorian le combate, constatînd neconstituţionalitatea lor jignind demnita­tea magistraţilor. Legiferîndu-se, fie­care va fi liber să fie judecat de arbitri. Cere desfiinţarea judecătorilor comerciali care erau arbitri. D. Safta arată că Constituţia nu se calcă prin existenţa Camerelor arbitrale, ci că ele înlesnesc poziţia magistratului. Citează exemplul magistraţilor englezi cari au impus guvernului înfiinţarea a­­cestor Camere, arată că statele germane au asemenea Camere, că d. Dissescu, in condica sa de procedură, prevede in parte arbitrii, laudă pornirea Camerei din Brăila şi sfirşeşte dorind ca exem­plul ei să fie imitat de toate Camerele. D-nii Berberianu şi Groveanu aprobă. D. Mirea de asemenea, dar aminteşte unele vorbe ale ministrului Missir la banchetul din Iaşi cînd a calificat ca o pacoste înfiinţarea tribunalelor arbitrale, D. Saiva lămureşte acele vorbe, moti­­vîndu-le că ministrul­­prevedea atunci o vinătoare a unor oameni cari doreai: substituirea acelor tribunale drept su­­pra-arbitri pentru a face speculă. D. Alimăneșteanu, în numele ministru­lui, spune că atunci la Iași nu parve­nise ideea tribunalului arbitral, ci se cunoșteau tocmai cele zise de d. Safta, dovadă aprobarea ideilor celor din Bră­ila cînd tribunalul a luat curs legal. Congresul votează propunerea de a se înfiinţa tribunale arbitrale pe lingă Ca­merele de comerţ. Comerţul ambulant Se intră la discuţia legei comerţului ambulant. D. Marocneanu critică pasivitatea adr­ministraţieî care încuragiază recalci­tranţii. D. Saila aprobă spusele d-luî Maroc­neanu, este pentr­u intervenirea energică a locului com­petinte pentru stîrpirea a­­buzivilor, confiscind mărfurile, estinderea legei la sate, modificare­a ei în sensul le­gilor germane şi austriace, D. Ilogălniceanu protestează contra guvernelor cari aplică numai legile fis­cale, iar cele protectoare comerţului nu. (Aplauze). 1­. Mirea învinovăţeşte primăriile, cari închiriază ambulanţilor pieţele şi gherete. D. Assan este de părerea d-luî Mirea. In unanimitate se votează propunerea de a se lua măsuri eficace contra co­merţului ambulant. Apoi congresul se închide, după ca d. Marocneanu mulţumeşte membrilor, in­­vitindu-l la banchetul din sala Andro­­nescu. D. Assan, ca interpret al întregului congres, mulţumeşte de buna primire ce s’a făcut congresiştilor, cari îşi dau întilnire pentru viitorul congres, ce va avea loc la Brăila. Banchetul Banchetul congresiştilor a avut loc la ora 9 seara in sala Andronescu. D. Marocneanu comunică răspunsul re­gelui. Muzica intonează imnul regal. D. Marocneanu închină pentru d. Missir, mulţum­indu-l de prezenţa sa în mijlo­cul congresiştilor ; apoi d. Missir închină pentru Camerele comerciale, spunînd că ele au ajuns prin muzica lor să fie o putere mare in artele comerţului, şi pro­povăduind că comerţul nu­ are nici o nuanţă politică. Apoi toastează d-nii Romanescu, Cio­­cazan, Popp, Assan. D. Jelea toastează pentru presă. (Aplauze). Banchetul a avut o frumoasă reuşită. D. Zamfirol, ziarist, interpretul dele­gatului dobrogean Osman care a ţinut o caldă cuvintare de devotament "către ţară şi tron, a redat admirabil senti­mentul musulmanului. Au mai toastat d. Columbeanu şi alţii. Nerepe de justiţie, Năcescu director la ministe­rul de justiţie, Emil Petrescu prefectul poliţiei, Gr. Dianu, directorul general al închisorilor, col. Hiotu, col. Boerescu, maior Brătianu, primul procuror San- Marie, procurorul Maghieru, judecătorii de instrucţie St. Popescu şi Săvescu, d. Ornescu, directorul poliţiei, d. sinspector Durma, d. Puiu A­lexand­rescu­, şeful si­­gur-anţei, etc. Cauzele incendiului.—Arestări D. Gr. Dianu, directorul penitenciare­lor, împreună cu d. Cavaroc, a proce­dat, din ordinul d-luî prim procuror San- Marin, la o anchetă pentru a stabili cau­zele incendiului. In privinţa anchetei se păstrează cel mai mare secret. Se aice că focul a fost îna­dins pus de condamnaţi pen­tru a se răzbuna contra paz­nicilor cari îi brutalizau­, du­­cîndu-i la muncă in timpul orelor libere, privîndu-i de mîncare şi în genere purtîn­­du se cu dînşii în mod foarte brusc. Paznicul atelierului şi cîţi­­va oameni din personalul in­ferior al penitenciarului au fost arestaţi. Temeri de revoltă Spiritele printre deţinuţi fiind foarte iritate, şi existînd temeri de o revoltă serioasă, s’au luat dispoziţiuni ca armata sosită la penitenciar să rămîe acolo pînă astăzi. Erî pe tot restul zilei cum şi în tim­pul nopţei paza penitenciarului a fost mărită şi inspectată cu foarte mare stricteţe. Rep. In piaţa noastră s’au vîndut : 200 chile invetta cu lei 89 gara Jilava şi 200 ch­ie navetta cu lei 93 chila gara Chitiţă. Comisiunile examinatoare pentru e­­levele şi elevii pregătiţi în particular pentru laşî, se compun ast­fel : Pentru clasa 7 la toate şcoalele par­ticulare din laşî şi clasele 1—6 de bă­­eţî şi fete pregătiţi in particular, care nu au dreptul a cere comisiunî speciale, vor da examen în localul liceului Na­ţional din Iaşî, în faţa uneî comisiunî compusă din d-niî: A. Obreja, preşe­dinte; G. Ibrăileanu, preotul Iordăne­­scu, M. Tomida, I. Popescu, V. Gas­­tano, Gr. Birsan, T. Vasiliu, G. Liscăr, dr. Botezatu, Gr. Missir, P. Chijbă, D. lonescu, Bărdasare, membrii. Pentru institutele unite: clasa I-VI-a d-ni! I. Simionescu președinte, Daniel Ciolan, G. Scobaî, V. Burlă, V. Atana­­siu, B. Ionașcu, V. Botez, V. Popescu, M. Briul, I.­ Botez, dr. Stihi, V. Costing Antescu membri. Institutul liceal (fete), cl. I—Vi-a d-niî L. Cosmovic! preşedinte, pr. Gotcu, V. Cireş, Xenofon Gheorgh­iu, I. Cosias, d-ra C. Botez, d-na Eliza Erbiceanu, d-ra Stratilescu, G. Ştefănescu, P. Cu­ban, Hurmuzescu, I. Averescu, d-na Elena Ibrăileanu, Anastase Tedoru, membri. — Ministerul instrucţiune! a instituit cite un comitet muzical permanent, con­form regulamentului, la conservatoarele de muzică din Bucureşti şi Iaşi, com­puse în modul următor: Pentru Bucureşti: d. G. Ştefănescu, R. Peters, Wachman, G. Dimitrescu, I. Maila, D. G. Chiriac şi d-na Ghimpe­­reanu şi preşedinte d. G. Chiriac. Pentru anul acesta, au mai­­i fost nu­mite examinatoare d-rele Henriette Si­­hleanu, Maria Sion şi d. Dan Orso. Pentru Iaşi: D-nii I. Găvănescu, I­­brăileanu, C. Penescu, Al. Aurescu, H. Mezetti şi Em. Manoliu. Preşedinte d. C. Penescu. dCd­EALES Bucureşti, 31 Mai. Cursurile telegrafice din America sint şi astăzi ferme. La Paris uleiul de colja a suferit o scădere de 25 centime, pe cind rapiţa la Budapesta notează astăzi cu 10 heller în urcare. Redăm in pagina a patra buletinul oficial al bursei din Brăila. * Treeralul răpite!­uavetta se generali­zează in toată ţară şi precum am ară­tat erî calităţile sint pretutindeni exce­lent de bune. La oborurile din Giurgiu, Călăraşi, T.­Măgurele, Olteniţa şi Corabia au în­ceput să sosească rapiţe, în greutate de 66­68 kgr. samovar şi care s’a vîndut erî cu lei 90192 chita. Ediţia de seară Ultime informaţiuni Dintr'o sorginte autorizată aflăm că d. Dimitrie Sturdza n’a avut pînă acum absolut nici o convorbire cu vre­un fruntaş liberal asupra rema­­nierei. întrevederea, care a avut-o zilele trecute cu doi amici po­litici a fost pentru regularea unei afaceri a Academiei. Chestiunea r­emanier ei pare a fi aminată, căci se anunţă plecarea mai multor corifei politici. D. Emil Costinescu pleacă pes­te cinci zile să şi facă cura la Carlsbad. D. Vasile Lascar pleacă la 14 iunie în străi­nătate unde va sta două luni. D. G. Palade a anunţat că se va întoarce în Capitală peste opt zile. D. Dimitrie Sturdza va ple­ca in concediu probabil toc­mai după întoarcerea regelui în ţară. Cu­ ocazia aniversarii zilei de naş­tere a Ţarului redacţia organului rus Prawoslawny Wostok a trimes o telegramă călduroasă împăratului Rusiei. Din ordinul Ţarului d. de Fonton a fost însărcinat a adresa ziarului Prawoslawny Wostok călduroase mul­ţumiri. Precum se vede relaţiunile orga­nului rus cu Curtea din Petersburg sunt bine cultivate. Regele a lucrat azi cu d. Aurelian ministru de interne. Azi la orele 6 p. m. se va întruni din nou comitetul clubului conser­vator sub preşedinţia d-lui Gr. G. Cantacuzino. Azi la orele 4 p. m. va avea loc irevocabil un consiliu de miniştri, la ministerul de interne, sub preşiden­­ţia d-lui D. Sturdza. Pester Lloyd sosit azi in Capitală vorbeşte despre ultimul conflict de la graniţa romino bulgară. După ce expune faptul, ziarul unguresc îşi exprimă speranţa, că bulgarii vor da de astă dată mai repede satisfacţie Romînieî şi că vor proceda mai con­ştiincios ca in procesul lui Sarafoff şi a celor ai săi. «Uniunea Studenţilor Romini» a primit din partea comitetului organi­zator al excursiunei studenţilor greci in Rominia o scrisoare, prin care se anunţa ca dată a plecăreî ziua de 15 Iunie 1902. In urma avizului d-lui rector al Universităţei din Bucureşti, « Uniunea Studenţilor Romini» a răspuns comi­tetului elen, rugindu-l să amine ex­­cursiunea pentru începutul lunei Septembrie, acum lipsind şi timpul de preparare şi afară de asta în­treaga lume universitară aflindu-se aici in plină seziune de examene. Direcţia generală a serviciului sanitar n'a primit nici o ştire relativă la ivirea ciumei la Paris. Ministerul de finanţe a vărsat la Banca Naţională restul de un milion din 16800000 lei, valoarea cuponului pe Iulie Banca Naţională va face la 1 iulie plăţile la băncile din străinătate. Recoltele din ţară sunt splendide, afară de cazuri izolate unde a bătut grindina. Viile sunt mijlocii, cele altoite sunt cele mai frumoase, ca şi cele stro­pite cu zeam­a bordeleză. La Odobeşti toţi podgorenii işi stro­pesc viile, vaz­ind succesul pe cari il au viile stropite. Din cauza abundenţei de materii forţa „Cei trei muşchetari“ nu are loc, în numărul de faţă. D. Fonton, ministrul Rusiei la Bucu­reşti, a plecat aseară la Iaşi, spre a face o vizită consulului rus din acel o­raş. Revista Şcoala şi Biserica ce a­­pare în Capitală conţine în ultimul număr un articol foarte documentat cu titlul „Nici panslavism, nici cato­licism“, şi care termină ast­fel: „Să ne lase in pace şi panslavismul ortodox şi catolicismul fanatic şi intere­sat. Nu vom duce noi soarta precum vom putea. Să nu uite Ruşii că urma­rea politicei lor de la 1877 a fost a­­runcarea noastră in braţele politicei nemţeşti, dar să nu uite nici catolicis­mul, ca în mijlocul celei mai mari in­diferenţe şi unei apatii generale apa­rente, unul dintre misionarii săi a fost scos din sala Ateneului din Bucureşti cu huiduele şi fluerături. Noi nu voim nici panslavism cum nu voim nici ca­tolicism; voim să răminem români or­todox­­in ţară liberă şi independentă“. D. B. Missir ministru al domeniilor, a vizitat alaltăori ferma Studina, unde a admirat cultura moşiei şi a creşterea vitelor. Toate au fost găsite in cea mai perfectă stare. De aci a mers la pepi­niera Strehnia, apoi a vizitat oraşul Stre­­haia, unde a mers la şcoala primară, la spital, la primărie, la şcoala de agricul­tură a ministerului instrucţiune!, etc. De la Strehaia d-sa a plecat la Cra­iova. A fost însoţit de d. G. Nicoleanu di­rectorul agriculturei şi de d. Diamando­­pol inspector. In luna August a. c., aflăm că vor veni in ţară doi americani din Califor­nia şi doi francezi, reprezentanţi aî unui consorţiu de capitalişti, care vor studia posibilitatea infiinţăreî în ţară a maî multor pepiniere de viţe americane şi arbori roditori, în vederea industriali­­zăreî fructelor. Unul din aceşti americani este diri­gintele unei mari exploataţiunî pomolo­­gice din California. Administrative Direcţiunea serviciului de navigaţiune fluvială"­romina face cunoscut că cu ­iderSail începere de Simbătă 1 Iunie a. c., cursele de pasageri pe linia Galaţi-Brăila se modifică ast­fel : Plecarea din Galaţi­ la 8 a. m. 12,30 p. m., 3,15 p. m. şi 5,45 p. m. Plecarea din Brăilă: la 9,30 a. m, 2 p. n­., 4,30 p. m. şi 7 p. m. — Primăria din Craiova a început instalarea unei fabrici de ghinţă arti­ficială. „ Pe ziua de 1 Iunie au­ fost numiţi in serviciul Casei de depuneri d­in­": Iulian Ganea, impiegat de cancelarie clasa II-a şi Const. Ionescu-Gulianu, actual su­b-prefect in judeţul Ilfov, in funcţiunea de impiegat de cancelaria clasa II-a. D. ministru al domeniilor a luat următoarea deciziune cu privire la im­portul viţelor din străinătate: Avind in vedere că legea relativă la combaterea filoxerei, cerind autonzaţiu­­nea ministerială pentru importul viţelor americane şi indigene, crează o restric­­ţiune la libertatea comercială şi ca atare trebue bine precizată; Avind in vedere că această restric­­ţiune este o măsură luată in interes general, spre a se garanta reconstitui­rea podgoriilor distruse de filoxeră şi în­lăturarea ori­cărui pericol de distruge­rea viitor. Că, dar, importul vitelor trebue să fie autorizat numai din ţările în cări nu va exista nici o boală care să ameninţe podgoriile cu distrugerea lor. Pentru aceste motive, Decidem : Art. L In fie­care an se va culege in­formaţiunile necesarii, spre a se sta­bili ţările în cari nu s’a constatat nici o boală pernicioasă care să ameninţe vi­tele cu distrugerea lor. Asupra referatului agriculturei se va decide cari sunt ţările din cari se va permite importul viţelor americane şi indigene, şi decisiunea se va publica prin Monitorul Oficial in cursul lunei Decembre al fie­cărui an. Art. II. Autoriza­ţiu­nea de import se va da individual şi cu îndeplinirea tu­turor formelor specialmente prescrise de art. 21 și 23 din regulamentul pentru aplicarea legei citate mai sus. Art. III. Serviciul viticol va da ori­cărei persoane, care va cere, toate lă­muririle necesarii pentru aplicarea legei şi regulamentului ei relative la comba­terea filoxerei. — Direcţia serviciului technic comu­nal a cerut primăriei Capitalei un cre­dit de­­10.000 lei pentru repararea pe­­reului şi a bordurilor stricate pe spla­­iurile Dîmboviţei. — D. G. Nicoleanu, directorul servi­ciului agriculturei, va pleca as­­a-seară la Ferma Laza, pentru a primi mîine acolo pe delegaţii societăţei agrare care vizitează instituţiile de agricultură din ţară. — D. St. Bogdănescu, actual impie­gat auxiliar clasa I, in direcţia contri­­buţiunilor directe, se numeşte în postul de impiegat în aceeaşi administraţie în locul d­lui Spiru A. Petrmis, demisionat. — Direcţia R. M. S. a cerut minis­terului lucrărilor publice să întocmească un proect pentru corectarea riului Ia­lomiţa in dreptul fabricei de pulbere de la Lăculeţe. Pentru ferirea acelei fabrice de ero­ziunile riului, se vor face 5 diguri. Lucrările vor costa 17.000 lei.­­ S’a deschis pe seama budgetului de cheltueli al ministerului de finanţe un credit extraordinar de lei 10.000, din cari 4000 pentru plata busturilor re­­pausaţilor C. Cantacuzino şi Menelas Ghermani, cari sa vor aşeza in incinta Senatului, şi 6000 lei pentru busturite repausarilor G. Chiţu­, G. C. Cantacu­zino şi An. Stolojan, cari se vor aşeza la sala de şedinţe a Adunare! deputa­ţilor.­­ Ministerul de domenii a înfiinţat 75 case construite in stil elegant, cari vor servi ca locuinţă pentru şefii ocoa­lelor silvice din tară. A mai înfiinţat in acelaşi timp 728 posturi de briga­dieri silvici. Pe lingă fie­care ocol ministerul a luat disp­’ziţiunea a se construi cite o pepi­nieră silvică, tinzind a forma ast­fel pe Ungă ocoalele silvice, centre model de cultură forestieră, pentru “a se servi ca exemplu pentru populaţiunea rurală. Ministerul de domenii a intervenit pe lingă cel de instrucţiune, ca să se dea ordin învăţătorilor cari au şi grădini şcolare, să viziteze acele pepiniere, pen­tru a se iniţia mai mult in conducerea grădinilor de pe lingă şcoalele lor. — D. Marin Petreanu, actual şef de secţie în serviciul exterior general al finanţelor, a fost însărcinat proviz­­iă cu îndeplinirea funcţiune! de administrator financiar al judeţului Tulcea, în locul d-luî Gr. Zaharescu. Şcolare Diferite ştiri Incrucişătorul «Elisabeta» al flotilei noastre de război şi, a, părăsit portul Galaţi luind drumul spre Constanţa. Vaporul va sta la Constanţa pînă la toamnă, făcînd exerciţii de tir pe Marea Neagră.

Next