Adevěrul, noiembrie 1902 (Anul 15, nr. 4763-4792)

1902-11-01 / nr. 4763

Vineri 1 Noembrie 1902 Dar timpurile s’au schimbat. In pre­zenţa unui pericol, pe care-1 socotesc de alt-fel grav, rominii au renunţat la ori­ce idee de expansiune spre nord. Şi aceasta cu atit mai mult, cu cit naţionalitatea romina în Austria n’are să se teamă de a fi absorbită de popu­­ţiile de altă rasă cari o înconjoară. Pe de altă parte Austria nu se gîn­­deşte să fie garnizoană la Iaşi şi la Bu­cureşti. Ea vede de alt-fel, că gurile Dunarei sunt bine păzite de o armată, care e dovadă de puterea si şi pe care n’ar fi de nici un folos ca să o inlocu­iască. Din această comunitate de interese s’a născut dorinţa de o apropiere. Şi din această apropiere a eşit alianţa şi convenţia militară­, care preocupă cabi­netele şi o­ va preocupa atîta vreme, cît armata rominească nu va fi considerată ca o forţă neglijabilă acesta nu e penibil prin nici un text de lege. Cere achitarea. Tribunalul după o scurtă deliberare absolvă pe inculpat. Procesul Olimpicelor Tribunalul Ilfov, secţia I, a admis ori, cererea făcută de avocaţii Olimpi­celor din Atena, de a se numi seque­stra judiciari asupra succesiunea, dea­fundului Vanghelie Zappa, pe care o revendică de la moştenitorii de sînge, ai defunctului. Tribunalul admiţînd această cerere, a menţinut pe actualii sequestri, d-nii Scarlat Arion, Rioşanu şi Piopeanu. Cererea făcută in instanţă de a se admite execuţia provizorie a acestei şe­dinţe a fost respinsă. Afacerea, 3 echer eseu Camera de punere sub acuzare de pe lingă Curtea de apel din Bucureşti a aminat pentru Vineri rezolvarea cererei făcută de Becherescu, implicat în afa­cerea Andronic, de a-l libera pe cau­ţiune. ME1EMT© Em. — Joi SI Octombrie — Teatrul Naţional.— Rătăcirea, dramă de M. Proving. Teatrul Edison. — Pentru a patra oară operă Maria de Rohan, libretul de Salvatore, muzica de Donizetti. Teatrul Lyric.— Trupa romină Ma­­rinescu-Poetraru, opereta fata mamei Angot. Teatrul (Circul) Sidoli.— In fie­care seara reprezentaţiune a trupei Leonidas : Great­­Transatlantique Company. I­otoplasticul Imperial.­­ Cu înce­pere de la 26 Octomb­ie Fotoplasti­ul imperial s’a mutat în Calea Victoriei, sub Hotel Continental, vis-a-vis de Tea­trul Naţional. Actualmente fotoplasticul a expus pu­blicului un interesant şi plăcut voiagiu prin încîntătoarele împrejurimi ale orașu­lui Ne­ap­oli. IMPRESIUNÎ si PALAVRE Note Ştiam că Genova a locul de naştere al întrepridului călător pe mări, Cristof Cu­­lumb. E prima statua ce o văd si ce fru­mos ii sta in portul lui de unde pe vre­muri, răzimat pe catarg cu o hartă în mină, c­rcatînd depărtările apelor, ghicea întinsurile pâmîrituluî pe care apoi l-a descoperit. In faţa lui se deschide golful Genova albastru şi liniştit, încărcat de vapoare şi şlepuri cari vin şi se duc. O agitaţie febrilă, vorba trecătorilor grăbită un limbaj stricat ca în toate o­­raşele de port. Cu toate astea uiţi praful, mirosurile grase inerente multor oraşe italieneşti, cînd îţi arunci ochii pe partea deluroasă a oraşului, că­­ de acolo în jos casele neregulate coboară ca o cascadă în culori vii şi variate — şi se opreşte în marginea măreî. Bine­înţeles, legendarele rufe zac spîn­­zurate, întinse pe la toate ferestrele, pe la toate uşile, prin toate curţile. In ulicioare im msî poţi vedea nimic, un tablou de pete aprinse, o permanentă expoziţie. Tocmai în faţa uneia din aceste străzi negre şi obscure e palatul cel mai fru­mos, singura seriozitate de seamă— pa­latul Durazzo al familiei Palavieini. Pe o scară impozantă întreagă de mar­moră de Cararra urci în siloanale de onoare, un adevărat muzeu de tablouri şi de lucruri rare. Iată de pildă vestibu­lul, altarul unde stau în marmoră toţi membrii familiei decedaţi. Apoi rînd pe rînd treci dintr’un salon într'altul cu pereţii tapisaţi de tablouri din diverse şcoala. Iată-1 pe veneţianul Paolo Veronese, aruncînd cu brio albastru-i fa­vorit şi galbenu-i strălucitor pe spatele unui conte, pa­rechea unei marchize. In faţa lui mîna frumoasă, lungă, degetele efilate cu o carnaţie transparentă, plină de eleganţă, ies dintr’o mînecă de dan­telă, cu demnitate se razimă pe spadă şi priveşte grav şi liniştit un portret de Van Dyck. In aruncături de pensulă largi, curg­înd ca o pestă abundentă, plină de viaţă, planturoase­­­tă , nimfă robustă şi res­­taţ­ită cum­ s Vb lasă alintată de mină roş­­codană, puifi păroasă a unui satir hazliu, cu ciorchini de­ struguri în păr, care dia­voleşte îi poartă mîna pe sin, are aerul să-i spue lucruri pe care numai pictura le poate exprima. Cîtă sănătate şi vigoare, ce exuberanţă şi beţie de culorii la maestrul ăsta fla­mand Rubens. Chinuit la faţă, osatura şi muşchii de pe braţe desenaţi cu încăpăţînare, avînd la di­spoziţie singurul efect al clar-obscuruluî­­Ribera mîmos par’că pe penel, tratează repede pe sfîntul Ieremia, dă exemplul unei forţe ce se cîntăreşte fără să se entuziazmeze. Atitea frumuseţi de care sunt absorbită, mă fac să trăesc în alte lumi. Podipa. Obstrucţionismul in Austria Se scrie din Viena ziarelor de peste munţi că situaţia politică in Austria in­spira serioase îngrijiri. Cehii nu cedează nimic din atitudinea lor obstucţionistă. De­oare­ce şi in Ungaria se ridică mari piedici toţi cu nouile proiecte miltare şi fiind că este cu desăvîrşire exclus, ca asupra acestor proecte să se decidă prin­­§ 14, cehii speră că guvernul Koerber se va retrage, fâcind loc altui guvern mai amical faţă de el. Politik scrie că acum nu mai poate fi îndoială câ intre Koerber şi parlament s’a deschis lupta pe viaţă şi pe moarte şi dacă Koerber nu va face Marţi de­­claraţiuni satisfăcătoare, atunci are să se decidă dacă guvernul ori cabinetul va plăti preţul acestei atitudini in­trasi­­gente. In şedinţa de la 7 Noembrie a «Reichs­­trath-ului» deputatul ceh Kramarz a declarat ca cehii nu mai vor să figureze ca naţionalitate de a doua mină. Dacă nu li se vor respecta drepturile, ei vor împiedica ori­ce lucrare parlamentară. Cărţi şi reviste L’Art decoraţii, excelenta revistă din Paris, cuprinde între altele un studiu,cu 14 ilustraţiuni, al d-lui Cămile Mauclair a­­supra sculptorului Albert Bartholomé, au­torul poeticului „Monument­ul morţilor“. D. Gustave Soulier în acelaş număr vor­beşte despre o curios­ă casă de raport, datorită architectuluî Korator Schoellkopf, de la boulevard de Courcelles din Paris. Tot în a­cest număr găsim un studiu de Jean Vigneaud asupra pictoruluî Lévy Dharm­er, care a fost refuzat la Salonul anului acesta . d. Breenson cercetează noua ar­ă a obiectelor de cositor (Les e­­tains), poi un articol asupra Artei în i­­coane, o.c. etc. Administraţia: 95 rue des Petits Champs. Abonamentul pentru Rominia 24 lei a­­nual.­­ A apărut „Voinţa“, roman datorit doamnei Eugenia Ianculescu, de Reus. Curţi şi tribunale Examen pentru altul înaintea tribunalului Ilfov secţia IV a venit pri in continuare procesul co­­recţional prin care Mihăilescu, elev al şcoalei de poduri şi şosele, era dat în judecată pentru că ar fi depus examen pentru un anume Miu, reuşind in locul acestuia la examenul de admitere în şcoala de mişcare a Căilor Ferate. D. procuror Economu cere aplicarea lege! faţă de inculpat care mărturiseşte faptul comis, adică că s’a prezentat in locul altuia la examen. Din partea lui Mihăilescu, domnul avocat Victor Duculescu arată că nu se poate zice că ne aflăm in faţa unui fals în cazul de faţă intru cît nu există prejudiciu, de­oare­ce Miu nu a bene­ficiat de favoarea dobîndită de Mihăi­lescu şi s’a retras­­singur din şcoală. Că nu poate fi nici un moment falsul calificat ca fals in act public intru cit tezele de concurs nu au caracterul pu­blicitasei și ca chiar de ar fi un delict Vizita regelui Carol li­ Bulgaria Cartierul de la Poradim din timpul războiului de la 1877, vizitat­ori de regele Carol și prințul Bulgariei. Au participat, între alţii, d-nii Ştefan loan şi M. M. Sipsomo. D-na Zoe D. Sturdza a sosit aseară in Capitală venind de la Constanţa. La gara de Nord a fost întimpinată de d-na şi d. Iulian, d-na şi d. dr. Vitzu, d. Gr. Vuiturescu, d. Ştefan loan, d. maior Bolintineanu şi d. N. lonescu, inspector poliţienesc. La clubul conservator cantacuzinist s’a ţinut aseară obişnuita întrunire de Miercuri. Nu s’au ţinut discursuri propriu-zise, ci s’au făcut numai unele comunicări, in vederea alegerilor, de către d-nii ge­nerali Lahovary şi Algiu. Ediţia de dimineaţă î¥FOEMATIIIîn Familia regală va părăsi Sinaia, spre a se stabili în Capitală, în şina de 14 Noembrie. Trenul regal a sosit în gara Chi­­tila aşî dimineaţă la orele 4 şi 40 m. D-nii Sturdsa, Brătianu, coloneii Averescu şi Coandă, maior Roma­­nescu, căpitan Sturdsa şi lt. Leonida au­ descins din trenul regal spre a lua un tren special pentru Capitală. Regele, însoţit de d-nii general Wartiade şi U.-colonel Georgescu, şî-a continuat drumul spre Sinaia. Trenul special, în care s'au­ urcat din Chitila d-nii Sturdsa, Brătianu şi cei­lalţi foşti însoţitori ai regelui, a sosit în Capitală la orele 5 dimi­neaţa. I­. Iulian, prefectul Capitalei, a întîmpinat pe peronul gărei de Nord, pe d. prim-ministru şi pe d. ministru de externe. Din comuna Măicăneştî (R.­Sărat) au plecat spre a fi exportaţi prin Ungheni pentru Rusia 201 bol­graşi. D. inspector veterinar Drăghiescu s’a reîntors din judeţul Neamţ unde a fost in controlul măsurilor aplicate pentru­­reprimarea febrei aftoase. Se­ speră stingerea grabnică a boalei. Direcţiunea generală a serviciului sa­nitar, pe baza referatului d-kri­ inspector general veterinar Furtună, a interzis pînă la alte dispoziţiuni, importul in ţară şi transit«! prin ţară, al porcilor din Ungaria, din cauză că în acel regat din 63 da comitat« §9 sînt bîntuite de epi­zootii la porci. Din Craiova vine ştirea că doi frun­taşi liberali şi anume d-nii Nicolaid şi Ciecazan se vor abţine de la alegeri fiind ostili actuali­ul primar d. N. Romanescu. Se zice că d. Ciocasian va pleca chiar din Craiova în ajunul alegeri­lor* Cu toate acestea reuşita listei d-lui N. Romanescu pare a fi sigură, de­oare­ce actualul primar a desfăşurat o lăudabilă activitate pentru comună şi iniţiativei sale se datoresc impor­tanta lucrări de edilitate. O delegaţiune de meseriaşi se va prezenta azi la ministerul domeniilor, spre a cere prelungirea pînă la 1 Decembrie a termenului pentru libe­rare de brevete şi carnete de mese­riaşi. Aseară s’a întrunit comitetul exe­cutiv al clubului „Meseriaşul român“ şi a decis convocarea unui congres al meseriaşilor din toată ţara. Congresul se va ţine la 17 Noem­brie, in sala Dacia, din Capitală. Regele va semna azi decretul prin care se confirmă alegerea d-lor Cara­­giani şi Culianu, ca decani ai facultă­ţilor de litere şi ştiinţe din Iaşi. Micile principese Elisabeta şi Maria au făcut eri o preumblare la şosea, în trăsură deschisă. Ministerul instrucţiune! a decis că e­­levele şcoalelor profesionale pot lucra pentru ele personal, in şcoală, numai in cazul cînd şcoala n’are comande. Maestrele, în ori-ce caz, vor trebui să plătească pentru on­ce lucrare a lor par­ticulară. Din iniţiativa mai multor cetăţeni s’a infiinţat dun Ateneu în oraşul T.­Magu­­rele, în care se vor ţine conferinţe şi se vor trata diferite cestiuni ştiinţifice. Ministerul instrucţiune! a cerut pre­fecţilor de judeţe să i se comunice ce sumă este prevăzută in budgetul jude­ţului pentru şcoalele de arte şi meserii. Consiliul permanent în şedinţa de Joi va lua în discuţiune punctele cari vor trebui să facă­­obiectul unei legi spe­ciale a invăţămîntuluî particular. La această şedinţă vor lua parte d. G. Banu şi d-ra Cancicov, inspectori ai invăţămîntuluî particular. D. M. Bucsan, absolvent al şcoalei de agricultura, a fost numit diriginte-în­­vâţător la şcoala de agricultură din Leh­­liu-Săpunari, din Ialomiţa, în locul d-lui I. Vasilescu. Liberalii au ţinut aseară o consfătuire in culoarea de galben, la d. Pi­boiu Stafăgescu. Focul de la fabrica Luther — Noul amănunt* — Stingerea cu desăvîrşire a groaznicului foc de la fabrica Luther, nu s’a pu­tut face, cu toate silinţele ce şi-au dat pompierii, de cit aseară îa orele 9. D-na Sofia Bragadiru, proprietara fa­brice!, era ori intr’o stare de cumplită enervare. D-sa adresindu-se d-lui căpi­tan Urlâţeanu, comandantul pompieri­lor, i-a zis : — Scapă-mi averea d-le căpitan ! D. căpitan Urlăţeanu a răspuns că nu e posibil să se stingă ţiţeiul aprins prin turnare de apă, ci treime să se toarne nisip. D-na Bragadiru a dat atunci ordin ca toate căruţele fabricat să se ducă spre a încărca nisip de pe malul Dîm­boviţei. Peste o oră nisipul a fost adus. Ame­stecat cu pae ude, nisipul a fost turnat peste ţiţeiul aprins. încetul cu încetul flacăriîe* s’au potolit, ţiţeiul s’a potmolit şi, seara, a putut fi stins cu desâvir­­şire.* Pe cind se lucra la stingerea ţiţeiu­lui, a luăt loc acoperişul unui grajd al fabricei. Imediat o parte din pompieri s’au de­taşat şi au procedat la doritoa­re aco­perişului acelui grajd şi la stingerea fla cântor. La măsuri de siguranţă au fost dărimate nişte magazii, cari erau în a­propierea rezervorilor de ţiţei şi o ghe­ţărie. Pompierii au mai avut grija să apere şi casa cîrciumaruluî N. Ionescu, care se afla la spatele rezervoriilor. * La începutul operaţiunei de stingere un pompier, care se urcase pe rezervoriu, a fost înăbuşit de fum. Observindu-se acest lucru, un pompier a îndreptat furtunul asupra camaradului înăbuşit şi ast­fel a reuşit să’l readucă la reali­tate. Cele­l­alte patru victime despre cari am spus că au fost duse la spitalul Fi­lantropia, se află în­tr’o stare care nu in­spiră Îngrijiri.* Pagubele n’au putut fi încă evaluate, totuşi ele sunt considerabile, căci cele două rezervorii conţineau aproape 30 mii litri de ţiţei. Rezervoriile erau noui şi neasigurate. Din cauza focului de la fabrica Lu­ther, toţi locuitorii din împrejurimi au fost in tot cursul zilei foarte îngrijaţi.­­. Conflictul romîno-bulgar — Destăinuiri senzaţionale — In ajunul conflictului.—înţelegerea dintre d-nii Nadiovlex şi Mişu. —Cum a fost evitat războ­iul?— Vizita de azi a regelui. Die Zeit, sosită erî in Capitală, face cite­va destăinuiri senzaţionale cu pri­vire la conflictul romîno-bulgar şi apla­narea lui. Ziarul citat arată cum înainte de iz­bucnirea conflictului unul dintre cei mai dibaci diplomaţi bulgari, Nadiovici, mi­nistrul de comerţ pe acea vreme, ajutat de amicul său­ Mişu, unul dintre cei mai distinşi reprezentanţi ai Rominiei in străi­nătate, reuşiră aproape să pue la cale o plecare a regelui Carol In Bulgariei pen­tru a răspunde la cele două vizite pe care i le făcuse prinţul Ferdinand. Lucrul acesta era aşteptat în Bulgaria şi opinia publică bulgară era foarte a­­mărită de lunga aminare a acestei contra vizite.* Dar in momentul care vizita regelui Ca­rol era aproape hotărită, fu asasinat in mod mişelesc, pe una din stradele cele mai frecventate ale Bucureștiului, profe­sorul Mihăileanu. Asasinul fu descoperit. El era un bulgar- macedonean. Sentimentul patriotic romînesc fu a­­dinc jignit şi un periculos conflict intre cele două state vecine fu urmarea aces­tui asasinat.* »Dar puţini sînt aceia,—zice Die Zeit— cari cunosc culisele celor întîmplate atunci. Puţin, foarte puţin, a lipsit pentru ca ambele armate, mobilizate in secret la graniţa romîno-bulgară dobrogeană, să se ciocnească cu cea mai mare furie. „Printr’o întorsătură diplomatică de maestrul, Naciovici— care înlocuia a­­tunci pe ministrul-preşedinte lipsind la Constantinopol - a reuşit prin depune­rea portofoliului său să salveze situ­aţia. „Naciovici plecă, dar el evitase în mod fericit izbucnirea războiului*. * Die Zeit vorbind apoi despre vizita re­gelui Carol in Bulgaria zice, că diplomaţii şi oamenii politici ai ambelor state dună­ rene, cari luptă pentru o apropiere ro­­mîno-bulgară nuşi fac iluzii cu privire la efectul practic al actualei intrevederi dintre cei doi suverani. Deschiderea seziunei Camerei de comerţ dri la orele 5 d. a. s’a deschis seziu­­nea de toamnă a Camerei de comerţ din Capitală. A prezidat d. G. Jr. Assan, fiind pre­zenţi 27 d-nî membri. D. Assan a ţinut un mic discurs ară­­tînd activitatea din trecut a Camerei şi schiţind programul de lucrări pentru viitor. D-niî Teodor Ştefânescu, director la Banca Naţională, şi Witting, farmacist, mulţumesc pentru onoarea ce li s’a fă­cut de a fi proclamaţi membri corespon­denţi ai Camerei. Intrindu-se în ordinea zilei s’au re­­zolvit unele chestiuni de mică impor­tanţă. Modificarea legei comerţului am­bulant Se aduce în discuţia chestia comerţu­lui ambulant. D-nii Elefterie lonescu şi G. Ioaniu cer să se intervină la ministerul dome­niilor, spre a modifica legea comerțului ambulant. D. Assan e de părere să se ceară nu­mai modificarea regulamentului legei comerţului ambulant, in sensul ca să se oprească vinzarea pe strade a artico­lelor alimentare. Propunerea se admite. Chestia luminărilor de ceară D. I. Dimitrescu cere Camerei de co­merţ să intervie la guvern să nu infi­­inţeze o fabrică de luminări de ceară la Câldăruşani, să prohibeze falsificarea luminărilor şi dacă va fi nevoe, lumi­­nărorii să dea un beneficiu oare­care casei bisericelor­. D. Assan spune că a luat apărarea lu­­minărarilor și in acest scop s'a prezin­­tat d-lui Girboviceanu, administratorul casei bisericelor. Acel domn i-a arătat motivele pentru cari ministrul cultelor a decis crearea unei fabrice propriei la mînasturea Căldărușani. D. Girboviceanu a spus d-lui Assan că luminărarii n’au voit să fabrice luminări de ceară curată şi de aceea se va înfiinţa o fabrică a sta­tului. D. Assan a propus să se oprească fa­bricarea luminărilor de ceară amestecată cu colofoniu. Luminările pentru biserici să se fabrice din ceară curată. De la ministerul cultelor d. Assan s’a prezintat d-lui prim-ministru, care a promis că va studia chestia la înapoerea d-lui Haret, care se află în concediu. D. Assan, făcînd aceste comunicări, cere reprezentanţilor fabricanţilor de lu­minări să-i indice ceea ce trebue să facă în viitor, în chestia adusă in discuție. D. G. loaniu se declară contra pare­rea d-lui Iiaiei, de a face o fabrică pro­prie a statului pentru fabricarea lumi­nărilor de ceară şi propune ca ministe­rul să impute călugărilor să se ocupe cu creşterea­ albinelor şi producerea cereî, iar nu cu fabricarea luminărilor. Propune apoi ca să se intervie pe lingă guvern să revoace decretul prin care s’a hotărit înfiinţarea unei fabrici de­­luminări la Căldăruşani. D. Assan declară că şi d-sa a propus d-lui Sturdza ca la minăstiri, călugării să reocupe cu creşterea albinelor. U. prim-ministru, zice d. Assan, a primit cu satisfacţia propunerea şi a declarat că va ţine seamă de ea. Cit despre revocarea decretului, d. Assan e de părere că nu era bine să se ceară de-a dreptul să capituleze. D. Saita dă citire unui proect întocmit de d. farmacist Anghelescu privitor la modificarea regulamentului pentru fa­bricarea luminărilor de ceară. D. I. Dumitrescu-Militari, spune că toţi fabricanţii de luminări vor să ştie ce se face pe viitor cu fabricarea lumi­nărilor, căci vor să comanda materialul trebuincios pentru luminările necesare la sărbările Paştelor. D. Assan întreabă Camera care e pă­rerea generală la această chestie, spre a şti ce trebue să spue d-lui Sturdza, într’o nouă întrevedere. D. Elefterie lonescu propune să se ceară guvernului de a nu înfiinţa nici o fabrică de luminări. Se admite intervenirea pe lingă gu­vern în acest sens. Acordări de brevete Se aprobă cererea d-lui Nae Simio­­nescu, pălăriei’, de a fi recunoscut ca furnizor al Curţeî regale. Se aprobă, prin vot secret, o cerere similară, d-lui Rosen, fabricant de che­restea. Tot prin vot secret, se respinge cere­rea d-lor Ergassi Alcalay, hă mari, de a fi sa libera brevet de furnizori ai Curţei regale. Se aprobă cererea d-lor Giuris şi O­­prescu, de a fi recunoscuţi ca furnizori al Curţei princiare. Şedinţa se ridică la orele 6 şi 30 m. D. Bacău­.—Culesul porumbului şi al vii­lor s’a terminat. Păşunela în genera bune. Arăturile pentru semănăturile de toamnă aproape terminate. Griul şi ra­­piţa răsărite bine. Timpul a fost ziua puţin cald, noaptea rece cu brumă groapă. Botoşani. — Timpul favorabil pentru agricultură, porumbul s’a terminat de de strîns de pe cimp. Semănăturile toamnă sínt frumoase. Doroh­oi. — Timpul răcoros cu puţină ploae. Semănaturile de toamnă frumoase. Porumbul se culege. Imaşurile de mij­loc. Gorjiu.—Timpul variabil. Semănătu­rile de rapiţă şi grin sínt frumoase şi se urmează in bune condition!. Culesul viilor s’a terminat; al porumbului se continuă. Iaşi.—Timpul variabil. Starea semănă­turilor favorabilă. Porumbul şi viile s’au terminat de cules. Mehedinţi..— Timpul variabil cu vînt şi ploae. Arăturile pentru semănăturile de toamnă se urmează. Putna.—Timpul frumos fără ploi. Se­mănaturile de toamnă sint frumoase. Porumburile şi sfeclele s’au adunat. Se începe îngropatul viilor. R.-Sărat.— A plouat in zilele de 19 și 21 în cite­va comune, in fie-care noapte a căzut brumă. Rapiţa semănată şi răsărită e foarte frumoasă. S’a semă­nat 3120 h. Vide au dat în cele roaî multe părţi 80 decalitri la hectar. Po­rumbul a dat 6—10 hl. la hectar. In unele părţi 20 hectolitri. Roman.—Timpul variabil, vînt şi frig cu brumă noaptea. Sfeclele de zahăr se transportă la fabrică. Semănăturile de toamnă sînt frumoase. Tecuci.—Timpul frumos. Semănătu­rile de toamnă foarte frumoase, Tutova.—Timpul variabil. Starea se­mănăturilor de toamnă satisfăcătoare. Imașurile mediocre Suceava.—Timpul bun. Semănăturile de toamnă sînt frumoase. Finul e strîns. Porumbul şi viile s’au strîns. Starea timpului şi a naturilor serit­— de la 21—31 Octombrie 1902 — Argeș.—Timpul a fost ploios, brumă noaptea. Culesul porumbului s’a termi­nat. Semănăturile griului se urmează, feliprile buna. Înfiorătoarea crimă din Brăgăşani — de la corespondentul nostru — nouii detalii Asupra cumplitei crime întîmplate Duminică 27 Oct. in comuna Zlătăreî de lingă Drăguşanî, mai aduc următoa­rele detalii: Neînţelegerile şi cearta dintre victi­me, s’au iscat, după cum am spus deja tot de la candidaţii de la viitoarele a­legeri. In corn. Zlătăreî luptă actualul pri­mar Mateiu­..., în contra notarului corn Şerban N­. Minoiu, care fiind mai sim­patizat de locuitori, avea mai mulţi sorţi de izblndă. Măcelul şi omorurile s’au săvîrşit de către partizanii acestor doi viitori candidaţi, înainte de a se comite înfiorătoarea crimă, a avut Ioc, în drum, o luptă în toată puterea cu­­vintului cu bitele intre beligeranţi şi în urmă s’au servit de cuţitele de la brin. Victima, Ilie Neaţă FI. Munteanu, mort, lasă în urmă-i, pe drumuri, o so­ţie cu 2 copii mici. El era un om li­niştit în vîrstă de 27-28 ani. Dumitru Sandu Iacov, mort, era con­silier comunal, partizan al actualului primar, om in vîrstă da 50-60 ani, şi pe lingă criminalul Const. D. S. Iacov, acum depus, care a omorît pe­sie N. FI. Munteanu, mai lasă in urmă-i pe soţia sa şi încă trei băeţî. Criminalul Constantin Mitruşcă, care a rănit de moarte pe Ni­cola­e N. F. Munteanu, este om în vîrstă de 36 ani, era ajutor de notar, şi lasă în mizerie pe nevasta sa şi doi copii mici. Victima sa, Nicolae FI. Munteanu, se află, cum am spus, în spital şi starea sa destul de desperată la început, acum, în urma stăruinţei energicului doctor al spitalu­lui d. Ioan Soiu, este mai bună şi să speră, că se va indrepta. El nu-i însu­rat şi in vîrstă de 25-26 ani. Ancheta parchetului Astăzi, Luni, cu trenul de unu-spre­­zece, a sosit din Rîmnicu-V. d. procuror Glogoveanu împreună cu d. căpitan de jandarmi, Vlădescu, şi însoţiţi de me­dicul plăşei, d. dr. Şeteanu şi de sub­prefectul plasei, d. Alexan­drescu, au plecat la locul crimei, spre a face cu­venita anchetă şi a lua interogatoriile celor în drept. Pină in acest moment, ora 7 seara, nu s’au înapoiat încă. Imediat cum veiu mai afla ceva important, voiu impătaşî şi cititorilor. Ion CEHEAILE"'"’ Bucureşti, 31 Octombrie America ne-a adus astăzi o scădere pentru terminul disponibil la grîu­ pa­tru optimi iar la porumb o urcare de o optime pînă un sfert de cents per hushets. In pieţele europene preţurile notează în genere mai urcate. In Brăila piaţa a fost ori mai slabă din cauza lipseij de cumpărători, s’a plă­tit griu bun de Ia lei 1350— 1400 va­gonul ; marfa de Ko. 70.300 cu 5 la sută corpuri străine lei 10.47 hectolitrul slep. Porumb vechili lei 1150—1175 va­gonul. Orz puțin curat 980 | 990 vago­nul. Orz de f’uragiu lei 960 [ 970 va­gonul. Buletinul oficial al bursei Brăila nu înregistrează iarăşi şi preţurile porum­­burilor mai ude. Complectăm aceste in­­formaţiuni din sursele noastre parti­culare. S’a vindut: porumb ud cu Iei 700 1 775 mai uscat cu Iei 800 1900 vago­nul Adevérül Vizi­to receipt in Biiliptrift' Spre Plevna La Goreboviţa Goreboviţa, 30 Octombrie. Orele 8.45 dim.—Şi în staţia de aci o mul­ţime mare a salutat pe rege şi prinţ. S’a făcut primire oficială. Au a­­sistat autorităţile şi notabilii din lo­calitate. Prefectul a adresat regelui şi prin­ţului o cuvîntare de mulţumire. La Poradim.—Regele vizitând casa ce a ocupat în războiu Poradim,[80 Octombrie. Orele 12.30 ziua.—Am sosit în acest moment aci. Dejunul a fost luat în tren. Prefectul în fruntea autorităţilor a urat bună venire regelui şi prinţului. O mulţime enormă din localitate şi împrejurimi a aclamat pe suveran. Kubach Am plecat cu trăsura de la gară pentru a vizita casa în care regele, pe atunci domnitor, şi-a avut car­tierul său general în timpul asediu­lui Plevneî, c­u o casă simplă ţărănească. In timpul războiului a fost luată cu chi­rie de la ţăranul Tarban Ilieff că­ruia i s'a plătit o chirie de trei na­poleoni-In casă se mai păstrează şi astăzi masa pe care regele a scris ordinele către armată.—Kubach. Spre Griviţa Plevna, 30 Octombrie. Ora 1.— Regele Carol, prinţul Ferdinand, mi­niştrii şi suitele au plecat la Griviţa însoţiţi de prefectul Raceff, primarul Daniloff şi generalul Boteff. Cor. Pregătirile din T.-ff Măgurele T.­Măgurele, 30 Octombrie, ora 4 p. m.—Regele soseşte aci cu vapo­rul la orele 9 jum. seara. La debarcader s’au construit două pavilioane, luminate cu electricitate şi frumos împodobite cu verdeață şi drapele române şi bulgare. Un tren special va conduce la o­­rele 7 jum. lumea din oraş în port. Ramses Regele la Farodim Parodim, 30 Octombrie, orele 1 jum. p. m.— Satul Parodim este si­tuat în vale, la un chilometru de­părtare de stație. Regele a vizitat mai întiiu casa în care a locuit în timpul războiului ţa­rul Alexandru II. Casa aceasta e si­tuată la încrucişarea a două drumuri. Regele şi prinţul au vizitat cu dea­mănuntul casa şi regele a povestit cîte­va din amintirile sale. In prezen­ţa regelui s’a plantat în curtea ca­sei un pom comemorativ. După aceasta s’a oficiat un ser­viciu divin în biserica satului. Apoi regele şi prinţul au mers în trăsură la casa pe care a ocupat-o regele în timpul războiului. Casa a­­ceasta ca şi aceea a ţarului are patru ferestre în front şi se compune numai din două odăi. In faţa casei regelui aştepta şi pro­prietarul, familia sa şi o mare parte din locuitorii satului. Regele a fost salutat cu mare afecţiune de popu­­laţiune, de proprietar şi de femei. Regele povesteşte tot felul de a­­mintiri şi se remarcă cum că îşi a­duce aminte de cele mai mici amă­nunte şi de toate persoanele, chiar şi cele mai modeste cu cari a venit în contact. Femeile satului dăruesc­ regelui broderii şi fructe. După aceasta regele şi prinţul, miniştrii şi suitele s’au întors la sta­ţie de unde au continuat drumul la Griviţa. "Vremea e voroasă, dar nu plouă. Kubach La Plevna Gara Plevna, 30 Octombrie.—Re­gele a decorat în Poradim pe țăra­nul Ilieff, proprietarul casei în care a locuit regele pe timpul războiului de la 77. La orele 2 p. m. trenul a sosit lingă Griviţa oprindu-se în cîmp. Aci un lung şir de trăsuri s-a îndreptat spre capela romînească, unde, des­­cinzînd, regele a fost întîmpinăt în sunetele unui imn. După aceea a primit defilarea u­­nei companii de onoare a regimen­tului 4 infanterie, comandat de ge­neralul comandant al diviziunei a 6-a, Belinska. Prefectul departamentului şi ofi­ţerii garnizoanei de la Plevna au salutat pe rege. la pragul capelei mitropolitul de Vratza a adresat regelui o cuvîntare de salutare, în care îl serba pe rege ca eliberator al Bulgariei şi arăta vitejia soldaţilor morţi la 77. In urmă s’a oficiat un serviciu di­vin în amintirea eroilor morţi­ pe cîmpul de luptă şi s’au vizitat mo­numentele căzuţilor în razboi, după care d. Sturdza a depus pe mor­mintele celor căzuţi două coroane de bronz. In salve de tunuri, toţi cei­­pre­zenţi s’au suit în trăsuri, cari i-au condus spre reduta Griviţa pe ale cărei înălţimi, cari se află pe dea­lurile din faţa bisericei. Se mai văd încă destul de evidente săpăturile de şanţuri, valuri, morminte, etc. Regele singur a dat explicaţiunile de recunoaştere a celor ce se vedeau. După aceea trăsurile o porniră spre Plevna. Aci sosiră la orele 5, fiind întâm­pinate ca pretutindeni de o primire cordială.­ La arcul de triumf, care este a­­şezat la intrarea oraşului, in salve de tunuri, regele fu salutat de pri­marul oraşului, însoţit de consiliul comunal, de notabilităţile comunei şi de o mulţime de doamne. S’a oferit regelui pîine şi sare. Aci, regele făcu o vizită casei în care a locuit țarul după luarea Plev­­nei. Re fata regelui ae în mod vădit că încearcă o mare mulțumire. El e admirabil dispus. Furtuna a trecut. La 7 ore seara regele pleacă la Somovit, cu trenul. Kubach Regele la Somovit Somovit, 30 Octombrie.—Plecarea de la Plevna s’a făcut in mijlocul unor manifestaţiuni entuziaste. La sosirea în gara Somovit a tre­nului în care se afla regele, gara era iluminată cu torţe. Toate vapoarele au fost iluminate. Toţi domnii s’au coborît pe yachtul princiar „Drum“ unde a avut loc un dineu, în timpul căruia s’au rostit de ambele părţi toasturi amicale. Iată conţinutul papot-nn toasturi: Regele Carol a ridicat un toast ex­­primind sincerele sale mulţumiri pentru recepţiunea ce i s’a făcut; regele a adus încă ’odată omagii marei valori a tru­pelor ruseşti pe acelaş timp da luptă pe care armata romina a cules primii săi lauri. Toastul regelui Carol Terminînd, regele a zis : „Acum 25 de ani am părăsit Bulgaria ca un învingător; astăzi revin pe acest pămînt ca cel mai bun şi cel mai sincer amic al Bulgariei şi al arma­tei bulgare. Trăiască şefii lor la Toastul principelui Ferdinant! Principele Bulgariei a făcut un scurt istoric al războiului în care ruşii şi romînii şi-au­ vărsat de-a valma sîngele lor pentru o idee: pen­tru apărarea creştinităţeî şi pentru dezrobirea Bulgariei. Regie Ro­­mîniei, care a comandat ca şef în a­­ceastă campanie şî-a cîştigat re­cunoştinţa vecinică a poporului bul­gar. Principele Bulgariei a închinat pentru armata romînă şi pentru şe­ful ei. Suita a luat masa în tren. Fotograful Duschek din Bucureşti a luat în timpul zilei mai multe ve­deri din ordinul regelui. Kubach Regele I. T.­Măgurele T.­Măgurele, 30 Octombrie.—Yach­­tul „Kram“ a trecut pe la Nicopole, feeric iluminat, şi a ajuns la 10 jum. seara la T.­Măgurele, care e splen­did pavoazat. Pe vapor­d, prim-ministru Sturdza a avut o lungă convorbire cu prin­ţul Ferdinand al Bulgariei, în T.­Măgurele suverani­ au fost primiţi cu ovaţiuni furtunoase. 2 Prinţul a condus pe rege la tron, după care regele a recondus pe prinţ la yacht. Despărţirea între ei a fost extrem de cordială. Regele pleacă direct la Sinaia. Kubach Relaţia „Agenţiei Române* — Soraovit, 30 Octombrie.— (Serviciul «Agenţiei Bulgare»). Azi dimineaţă la orele 7, regele Carol, principele Bulga­riei, principele Filip de Coburg şi sui­tele lor au plecat din Rusciuk cu un tren special la Plevna. Pe tot parcursul, prin gări populaţia in haine de sărbătoare aştepta pe su­veran. Trenul princiar s’a oprit mag­hitii la Poradim unde înalţi! călător! au­ vizitat casa unde a locuit in timpul războiului ţarul liberator şi aceea locuită atunci de regele Rominiei. A doua oprire a trenului a fost la Griviţa, unde suverani! au fost primiţi de către notabili! localităţei. De la gară suverani! s’au dus direct la capela co­memorativă romina. Aci un batalion din regimentul 4 de infanterie «Principele moştenitor Boris» a dat onorurile mili­tare şi apoi a defilat înaintea suverani­lor. Un serviciu divin pentru odihna sufletelor eroilor căzuţi la Plevna a fost apoi celebrat de către arhiepiscopul Constantin, mitropolit de Wratza, care, în termeni foarte mişcători, a salutat pe regele României şi a adus omagii memoriei soldaţilor căzuţi pe cimpul de bătălie. Regele, principele Bulgariei şi ataşa­tul militar rus au depus coroane come­morative pentru glorioşii eroi căzuţi. In urmă suverani­ s’au dus in trăsură la cele două redute de la Griviţa, a căror cucerire a costat viaţa atitor soldaţi. Aci regele Rominiei a depus pe monumentul comemorativ rusesc o placă de bronz cu o inscripţiune de amintire. Principele Bulgariei a depus o splendidă coroană. Regele Carol a explicat apoi poziţiu­­nile ocupate de armatele turceşti in faţa Plevneî şi a designat principalele pozi­­ţiuni unde armatele aliate ruso-romîne au cîştigat glorioase victorii. Suveranii s’au dus la­­ Plevna şi au intrat in oraş pe sub un arc de triumf. Primarul oraşului le-a urat bună-venira salutindu-i printr’o alocaţiune. Suve­ranii gau vizitat casa pe care Osman Paşa o locuise pe timpul asediului şi chiar în camera generalisimului turc li s’a servit o mică gustare. Asociaţiunea veteranilor bulgari a nu­mit pe regele Carol ca membru de o­­noare al ei și i-a remis o adresă de o­­magiu­. Orașul Plevna este splendid decorat; gara este feeric iluminată societatea de gimnastică face gard pe tot parcursul cortegiului regal. Auguștii vizitatori au părăsit Plevna sosind la Somovit la ora 7 juni. seara. Aci regele Carol, principele Bulgariei și principele Filip de Coburg s’au îmbarcat pe vaporul bulgar «Krum­» și au trecut la Turnu-Măgurele. Aci regele și-a luat rămas bun de la cei doi principi în mo­dul cel mai cordial. * Regele a părăsit T.­Măgurele cu un tren special la ora 11.05 m. noaptea. * Sosirea la T.­Măgurele ~ de la corespondentul nostru — La debarcader, în chioşcurile deco­rate cu drapele romine şi bulgare, aş­teaptă un numeros public din oraş pre­cum şi autorităţile civile şi militare. La orele 10 şi jum. seara soseşte regele pe yachtul bulgar «Krum» anunţat prin lovituri de tunuri trase din Nicopole, precedat de canoniera «Dunărea» şi es­cortat de vaporul «Orientul» şi de o ca­­nonieră bulgară. Corul gimnaziului intonează imnul regal.

Next