Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)
1903-01-01 / nr. 4822
__ gHBIELIL^JDL.1—BlS'SSJlLJJLJMJLPf. 11* ||ll fM| Ediția d« warn __-limili».lBF"PiJ ■ Candidatura d-lui Cantacuzino. Bilanțul anului 1902 x ^ £** I lach 1-5 Conu Mitilan pe cei trei Vasile: cl. Vasile Lascar, Don Vasile Jipur eseu si conu Vasilicaf Moriun și joacă Vas Hache ln admirația ponorului, care se prăpădește de ris cum îi pocnește conu Mutiță pe conu Vasilică și Don Vasile cu conu Vasile Lascar in capii amtl XTI.—No. 4822 mm smmsBsm msssemmmamm FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU«»—I« n •*->—» ABONAMENTE D« an Șate luni Țr*Smț n țară i. i . . 39 lei 1$ lei 8 lei * străinătate. 50 ,25 . 18 . mm —■ 10 bani in toată tara m M „ străinătate —— — I *lf •!----Un număr vechii 20 bani M ....__ TM "Own"1 "" ■ 11 ' bilfe'il telefon?// a spune ce vor. Deci nu se poate da nealegerea lui Take Ionescu interpretarea că se urmărește distrugerea însuși a partidului din care face parte, are destinată a fi utilizată cu ocazia aecătuirea tratatelor noastre de comercial, memoria industriașilor berari prin care se cere ca taxa pe bere să se reducă la zece lei pe hectolitru, înființarea unui însemnat număr de bănci populare la sate, succesele expozițiilor noastre de la Petersburg și Viena, instituirea școalelor de agricultură practice, înființarea școalei de menaj a statului și a Bursei muncei, introducerea invățămîntului agricol in unele licee, congresul de arte și meserii, congresul agrar, votarea budgetelor, etc. * Cantacuzino.__________ Iată ce se vorbește în cercurile politice în jurul alegere d-lui G. Gr. ®- P’ Divers* In domeniul faptelor diverse anul care s’a isprăvit a fost foarte bogat. Crimele și sinuciderile mai ales s’au ținut lanț. Astfel la Dorohoioi s’a sinucis din cauza unui amor nenorocit judecătorul Traian Dimitriu, iar la Buzău decanul advocatilor locali Mehtupciu. In Capitală an avut intre altele sinuciderea d-rei Fulvia Bristorian, a colonelului rus Crisoscoleo, a d-rei Maria Udrescu, etc. Dintre crime putem cita in primul rind uciderea arendașului Nae Arsenescu din Argeș și apoi asasinatul lui Octav Baceag, fiul decedatului căpitan Baceag, săvîrșit asupra tinerei tale soții. Oameni mai însemnați in 1902 au murit : d-r lsalinderu," d-l Vițu, Dimitria Gianni, Chira Brigadier, I. Plesnita* principele G. Bibescu. Tot in 1902 Liga culturală a luat un nod avânt prin alegerea d-lui P. Grădișteanu ca președinte, iar regele s’a remarcat prin două acte de mare importanță: ordinul de zi cu privire la bătaia in armată și grațierea dezertorilor și nesupușilor. Demn de reamintit mai e apoi faptul sosire! in țară a scriitorului francez Berna«!* Lazare, cum și congresele medicilor, corpului didactic și pensionulor. Asemenea sioniștiî au ținut un congres la Focșani. In sfîrșit să mai enumăr’am , incendiul de la Jockey-club, explozia de la Crivina unde au fost și cițî-vă moți, accidentul intimplat d-lui Aurelian la Câlimănești, greva lucrătorilor din portul Brăila, serbarea centenarului lui Eliad, congresele Lgei ,și societatea de științe, împușcarea pe terte, "uFromín a cinci contrabandiști bulgari, manifestul Ligei către țară, barbaria miitară de la T. J.u, catastrofa de la Brazi, procesul bandei Lache-Băbeanu, ciclonuldin Oltenia, ciocnirea din gara Buzău, focul sondei No. 8 din Cîmpia unde mai mulți inși și-au găsit moartea, incendiul de la fabrica de zahăr din lomo- cneiron în țară,a fratelui regelui, prințul Frederic de Hohenzollern cu soția sa, achitarea răsculaților de la Buds, explozia și focul de la magazinul Rubin din Smirdan, moartea lui Const. Bălcescu, arderea palatului Minerva din Craiova, deraierile din Constanța și Pitești, sinuciderea sub-inspectorului1gărei Iași Marino și a casierului casei de economii din Iași Cambin, nouile ex-crocheri î aie lui Andronic și moartea lui misterioasă, greva muncitorilor hamali de cereale din Galați, moartea lui G. Basarabeanu din Brăila, incendiul de la hotel Patria și distrugerea a nouă magazine de către un alt incendiu la Bârlad, arestarea lui N. Catargiu ca complice la falsificarea testamentului Sturdza, moartea mitropolitului Moldovei și a mareșalului Filpescu, împușcarea lacot. Poenaru de către studentul Iamandi, delapidarea de la casa Sf. Spiridon din Iași, moartea misionarului Daniel, alegerea episcopului Partenie ca mitropolit al Moldovei, incidentul de la frontiera româno-bulgară cu inginerul Pop, alegerea arhiereului Avramescu ca episcop al Ilușului și a arhiereului Georgescu ca episcop al Dunărei, explozia de la fabrica de hîrtie din Scueni-Pr.'’va unde un lucrător și-a găsit moartea, sosirea studenților italieni, inaugurarea canalului Suina, ciocnirea de la Chitila și accidentul de la Brăila, moartea col. Chica, Ceaur Aslan și Gr. Capsa, casarea sentinței consiliului de războiu din Craiova prin care locot. Teodorescu a fost condamnat pe nedrept și, in sfîrșit, hotărîrea consiliului de revizie prin care se declară competinte a admite și judeca recursurile pentru ofițerii reformaț!. I. L. Anul ce vine In gazetărie, articolul acesta de anul nou este de multe ori un plictis căci în fiecare an trebue să reproduci sub o altă formă banalitățile ne cari ești nevoit să le scriimi fiecare an. Ori cine a scris, ori cine era obicinuința scrisului, știe cut este la oreă și de anosta broda asupra unei teme banale și cunoscute... , acesta, se pare că o revistă de unnl nou, nu trebue să fie numai decît banală, fiindca amii care încep va deschide porțile asupra uno evenimente cari sunt de-o extină gravitate.. Se pare că în cartea „crudelor dstine“, anul 1903 este menit să fie s cotit pentru ceva în istoria geneig, și mai ales în istoria Orientului deci a țarei romînești. In Orient cririle au ajuns așa de departe, iliuba trebue să spargă și că toate stirrile cari sînt de atîta timp la dinea zilei și cer dezlegare, sînt în un a căpăta o dezlegare. [” Toată lumea își are îndreptate ivirile asupra celor ce se petrec pe insula balcanică. Starea de lucruri este prea înfrigurată, prea înăbușitoare este atmosfera politică, prea mult se concercetează suveranii și liniștri lor—sunt apoi prea multe asigurări de pace, ca să nu izbucnească...războiul.. Se zice că Rusia și Austria s’au tțeles pentru ca să-șî împartă prada. Iar întrebarea este : dacă Turcia va consimți să se lase a fi mîncată fără să facă o sforțare ultimă, sforțarea celui ce moare, dar voește cel puțin să se sfârșească în focul aureolei, ca un sîngeros apus de soare ? Pe lingă aceasta de multe ori înțelegerea nu durează pînă la sfîrșit și se poate întîmpla ca amicii de astăzi să deține dușmani mîine și să complice și mai mult situațiunea. Apoi mai este de văzut, dacă această înțelegere poate conveni celor la alte puteri și protestarea Angliei, față de trecerea cuirasatelor rusești prin Bosfor, ne dă o idee de ce va fi niculie când statu-fiuo va fi tulburat in Orient... S In toate acestea ceea ce ne interesează este desigur rolul ce vom juca noi, în generala conflagrație și c,te vom căpăta ori ce vom pierde... Daca am avea a face cu aliați reali și siguri, am fi oarecum liniștiți, știind cu puțin că dacă soarta armelor ori a combinațiilor politice, va solide aliatei noastre Austria, vom trage și noi vreun folos —ori în cazul cel mai râu, nu ne vom alege cu un ponos. Și zicem aceasta pentru ca noi nu prea vedem ce am putea cîștiga pe urma zdrobire! Turciei ori o lichidare! chestiune orientale, dar vedem cu groază aceea ce am putea păți dacă Austria va eși păcălită ori zdrobită din acest conflict oriental, ori dacă pur și simplu ar avea interes să ne părăsească în voia soarbei. Vom mulțumi dar să scăpăm cu bine, din lupta de interese și din ciocnirea atîtor cercuri de influență cari vor eși la iveală, de îndată ce primul tun va răsuna în Balcani... Toate acestea vom avea de înregistrat în cursul anului ce vine, an tragic în tot cazul, căci sînge mult va curge și la multe dureri va da naștere. Const. Miile Constituirea breslelor După o îndelungată agitațiune și după nenumărate sforțări și manifestațiuni făcute de meseriașii din întreaga țară, primele bresle au fost in sfîrșit constituite în conformitate cu legea votată de către parlament. Acest act solemn, a fost salutat cu o legitimă bueime de către meseriașii din Capitală cari văd în aplicarea legei meseriilor un fel de scîndură de scăpare in mijlocul unui torent de criză economică. Noi deși am spus’o întotdeauna că legea meseriilor nu trebue să fie considerată ca o lege de salvare a starei economice a meseriașilor, căci nu acesta e caracterul legei, totuși giăsim că în ea sînt cuprinse unele dispozițiuni umanitare și folositoare ca protecțiunea ucenicilor, comision de împăciuire, etc., cari îndrumez«'* țara spre o cale de protecțiune a elementului muncitor. Din acest punct de vedere au aprobat legea cu rezervele deja făcute în privința caracterului ei exclisivist și a faptului că ea nu se intime și asupra muncitorilor din fabrici cari sunt într’o situațiune destul de grca. Dar, partea bună, partea importantă a legei e organizarea meseriașilor în bresle întrunirea, lor la olsltă ’,și prin urmare înlesnirea mijloacelor’ de a discuta nevoile fiecărei bresle în parte și a lupta în mod solidar pentru realizarea de îmbunătățiri. Răslețirea atîtor forțe ale meseriașilor noștri a fost cauza de căpetenie a stărei de înapoieri culturală și de decădere economică a meseriașilor. Jrî cît legea ar fi re imperfectă, oriel ea n’ar garanta eu nimic pe meseriașul nostru, totuși faptul organiărei lor în bresle e de o importanță apitală, căci aceste organizații conclise cu tact și inteligență ,Poi devenimi instrument de mare însemnătate pentru a sili pe guvernanții de orice culoare politică de a îmbunătăți legea și de a vota reforme folositoare meseriașilor și muncitorilor în genere. Prin aplicarea legei, nu întreaga țară se vor întemeia sute de organizații de meseriași, cari în mnjoritatea lor sunt și alegători, și prin urmare vor reprezintă un important contingent electoral deplin organizat. De la înțelepciunea conducătorilor acestor organizații depinde întrebuințarea acestor forțe politice în folosul și spre binele meseriașilor. Trebiește făcută educațiunea politică a meseriașilor pentru a nu mai servi de agenți și umplutură diverselor guverne sau partide. Să se ridice un partid nou, un partid al meseriașilor, cu un program politic și economic pe baza căruia să se Întreprinzim lupta politică pentru democratizarea țărei, pentru dobindirea de reforme serioase și pentru ridicarea clasei noastre muncitoare. Din acest punct de vedere privită organizarea breslelor, noi nu putem decît să salutăm constituirea primelor bresle cu speranța că ele își vor înțelege menirea și-și vor consacra întreaga activitate unei opere folositoare țărei și poporului căruia aparțin Al. Ionescu PE ANUL 1903 „ADEVERUL “ urează tuturor cititorilor săi sănătate și noroc în toate. Din fuga conedului 1903 Azi, la ora 12 noaptea — ora crimelor, asasinatelor și cît pe ce era să zic „și a proceselor scandaloase“! — se va nașta anul 1903, în zgomotul cupelor de șampanie și a strigătelor de . — A murit 1902, trăiască 1903! Așa sîntem noi, ci vă facem pe optimiștii și zburdăm că a mai trecut un an! Noului prunc, am onoarea-î ține următorul toast: — Să trăești, că dacă nu ți—?ș uu eu să trăești par’că nu mi-aî face în ciuda?! C -ă dar să fii mai puțin afurisit ca anul care expiră astă-seară , s’aduni mai puține suprimări și rețineri și mai multe remunerații și gratificații. Să nu ce joci vre-o festă cu recolta și să nu ne mai ții pe noi gazetarii în așa criză de evenimente! Bagă-de-seamă, te compui din cifre cari adunate duü pe 13: să nu fii anul dragului, ci apoi curat că la anul te dăm dracului! Am zis și beaü un pahar de Pommery sec in sănătatea ta. wi^wMȘeșwsissai Effl BHlE Per. Caii «Uf! literat, «1-nului Cantac n seni »îi — Trei păreri — Se știe că la colegiul I de Senat din Muscel liberalii nu pun candidat și astfel d. G. Cantacuzino, șeful conservatorilor, nu va avea adversar. Situața aceasta nu convine de Ioc conservatorilor și mai ales nu le convine la Muscel unde au dovedit că sunt tari. Am căutat să avem părerea mai multor personaje autorizate asupra faptului că nu se opune d-lui Cantacuzino un adversar din partea liberalilor și în acest scop am avut convorbiri cu un junimist, cu un amic al d-lui Cantacuzino și cu un liberal. Fiind interesante declarațiunile lor le vom reda fără comentarii. iu VULU iOUit tata wmuutuiu. * Iată ce ne spunea un veritabil carpist: rf — Sintem încinîa ptă ni se opune lui Cantacuzino o candidatură liberală. Să intre în Senat, alăturea cu generalii, să dea asalt puterei, să-l vedem pe șeful istoricului partid, pe succesorul lui Lascar Catargi, cum are să țină drapelul partidului în parlament. Ne pare bine că veneratul șef va pătrunde în parlament, pentru că atunci lumea politică va putea aprecia și mai mult superioritatea și valoarea ce o are ca bărbat de stat, șeful nostru, excelența de la Țibanești. Ar fi fost și mai bine dacă l-am fi avut pe amîndoi în Cameră. „Noi am dori să intre și Take Ionescu în Cameră. Răfuiala cea mare nu va fi între Carp și Take Ionescu, ci între Pann și Take Ionescu. Noi am sta ca simpli spectatori. „Insă nu cred ca Take Ionescu să pătrundă nici de astă dată în Cameră, fiind ca ura lui c.c. Mitiță e nemărginită contra lui. Și tocmai pentru ca să nu i se impută lui Sturdza că prigonește ramura veche conservatoare și n’o lasă să pătrundă în parlament, va lăsa pe Cantacuzino fără adversar, va înlesni alegerea oricărui alt conservator afară de Take Ionescu.* Un amic al d-lui Cantacuzino, vorbind de alegerea de la Muscel, ne spunea, cu oarecare indignare, următoarele : — Ceea ce se face la Muscel, din ordinul d-lui Sturdza, e pur și simplu o manoperă colectivistă. Ei vor să se acrediteze că șeful nostru se alege grație abținerealor. Ei bine, aceasta este o manoperă infamă. Vom protesta și ii vom sfida și soma mereu să îndrăznească, dacă ați curaj, să ne opună un candidat la Muscel. Dacă abandonează lupta la Muscel, o fac numai pentru că i-am zdrobi și fiindcă au prevăzut aceasta au preferit sa recurgă la manopere neleale și nedemne de un partid, spunînd că nu vor opune șefului nostru un candidat, deoarece țin ca ramura veche conservatoare sâ fie reprezentată în parlament prin însuși șeful grupării. „Nu vom primi această situație. Vom demasca toate manoperele și mereu ii vom sfida să ne opună un candidat. „Pe de altă parte este și o mișelie ceea ce se face la Muscel. Vor să știe cine votează la Muscel pentru Cantacuzino, ca alte cuvinte alegere pe față. Un partid politic serios nu se pretează la asemenea manopere". Ia fine în cercurile liberale părerile sunt aproape identice cu ale junimiștilor, asupra acestei alegeri. Iată ce ne spunea un generos: — Știu de mai bine de o lună chiar de la Sturdza, că va înlesni alegerea lui Cantacuzino și va combate cu aceeași vehemență candidatura lui Take Ionescu. „Să vedem ce au să zică conservatorii. Primesc sau nu primesc acest concurs indirect ce-i dăm șefului lor la Muscel,— aceasta ne este absolut indiferent. Dar nu vor mai putea vorbi de prigonirea cantacuziniștilor, a vechiului partid conservator, nu vor mai putea să ne acuze că urmărim cu junimiștii distrugerea lor. Vor fi în Senat d-nii Cantacuzino, general Manu și general Lahovary—cei trei factori principali ai vechei ramure. Dacă nu va intra Take Ionescu, aceasta nu înseamnă câ voim distrugerea partidului conservator. Au în parlament doi foști președinți de consiliu, un fost ministru de războiu, prin urmare reprezentanți destul de autorizați pentru, rra 1 1902 în țară La noapte intrăm in anul 1903, asupra căruia siliți sîntem să tăcem, pentru că nu putem prezice nimic, deoarece nu sîntem nici Falk, nici vreun chiromantist oarecare. Ne vom referi dar in articolul de față tot la anul 1902 și în cele ce vor urma vom face o recapitulare a faptelor mai însemnate petrecute in cursul său pe toate tărâmurile. Politica Pe acest tărim anul 1902 găsește țara încă frămintata de agitația conservatorilor pe chestia decretului prin care se acordă societătei „Olimpicele“ din Atena dreptul de a sta in instanță. Dar lucrurile cu redeschiderea parlamentului se mai liniștesc și in afară de diferitele legi ce se votează presa și cercurile politice an a se mai ocupa cu trecerea uror junimiști la liberali. Tot cam în acași timp veni remaniarea ministeri.la, cind d. PallaJe eși din guvern și un locu’î veni d. Sturdza ca interim, iar d. I. Brătianu trecu la externe. La 20 ianuarie conservatorii țin o mare înîrmire la «Dacia» in chestia Olimpicelor, apoi la 31 Martie o alta in vederea ales gerei de deputat din Ilfov, care are loc la 4 Aprilie, cind se alege d. Gr. Alexandrescu, liberal. In vremea asta parlamentul se ocupă de legea poliției rurale, iar la 24 Maiü junimiștii țin congresul lor. Ceva mai tirzuu are loc întrevederea regelui Carol cu împăratul Franz Joseph Ia Ischl, apoi o nouă remaniere ministerială, cind d. Palade la portofoliul internelor, d. Costinescu pe al finanțelor, d. Stătescu pe al justiției, iar d. Aurelian trece la domenii. Toate aceste evenimente vin după conflictul cu Turcia pe tema unei convenții consulare și a regularei chestiei vacufurilor din Dobrogea și la ele se mai adaogă campania pe care o stirneșted. Sturdza cu intervierul acordat d-rului Hugo G?nz de la «Frankfurter Z*tung» și nota fjint nîu. -Vant* =«■» -Ex-iȘe* ».o^nofți^i'putatului de la Berlin cu privire la evreii din țară. Tot atunci d. Bibkescu pronunță în consiliul comunal discursul său in chestia evreilor, apoi vine vizita regelui în Bulgaria, in timp ce in țară campania în vederea alegerilor comunale se întețește : conservatori și liberali țin întruniri pretutindeni, iar șeful junimiștilor lansează un manifest-program către alegători. Mai importantă însă este întrunirea conservatoare din Iași, in care șeful partidului conservator face intre altele declarația că, venind la putere, guvernul conservator va ști să încetățenească pe evreii lepădați de cosmopolitism. In sfîrșit vin alegerile comunale și conservatorii din Capitală tricitesc în balotaj pe liberali, iar la 15 Noembrie se deschide parlamentul și d. V. C. Morțun este ales vice-președinte al Camerei in locul d-lui B. Epurescu. In capul comunei vine din nou d. C. F. Robescu, iar în minister se face o nouă schimbare prin eșirea d-lor Aurelian și Pallade din guvern, intrarea d-lui V. Lascar la interne și trecerea d-lor Stoicescu la domenii și Sturdza ad interim la lucrări publice. In sfîrșit ca evenimente politice mai însemnate avem de citat încă discursurile din Cameră ale d-lor Const. Mille, Ionescu, Drăghiceanu și Teodor Ioan, apoi discursul d-lui Lascar cu ocazia votarea legei pentru desființarea poliției comunale, amenințarea deputaților olteni cu demisia pentru ofensa adusă lor de d. Sturdza și banchetul de la Capsa in onoarea d-lui V. Lascar. Economice In această direcție anul trecut ne-a adus noua lege a fuliei prin care taxa pe grad se inlocuește cu taxa pe hectar, apoi legea modificatoare a legei falimentelor, legea pentru aminarea recensămintului și legea pentru reducerea impozitului imobilelor neinchiriate. Pe această chestie proprietarii de case s-au agitat mult timp și continuă chiar să se agite, cerind să înceteze șicanele Creditului, să se micșoreze raza orașului, să se modifice legea de la 1895 in sensul ca locurile virane să nu se mai parceleze, să aibă dreptul a opri mobila chiriașului in caz de neplată și să se facă recensămîntul din an in an, pentru ca fonciera să se plătească după venitul actual, iar nu după cei de acum cinci ani. Ca și proprietarii s’aîi agitat și pensionarii și, fie că li s’au ascultat sau nu cererile, ne-am pomenit cu legea pensiilor astăzi în vigoare. Mai mult însă de cit toți s’au agitat meseriașii, cari nu și-au obținut legea pentru organizarea meseriilor de cit în urma unor tulburări singeroase, petrecute în fața Camerei și din cauza cărora vre-o patruzeci din ei au fost tîriți la baza justiției și aruncați in închisoare. Alte legi de interes mai mult sau mai puțin economic votate în cursul anului trecut mai sunt: legea casei bisericilor, pentru prelungirea tratatului de comerciu cu Turcia, pentru înființarea casei de economii și ajutor a corpului didactic și depuse, dar nevotate încă legea pentru organizarea băncilor populare și legea pentru desființarea accizelor și înființarea fondului comunal. Am mai avut apoi de înregistrat: expoziția de lucruri casnice din Craiova, congresul din Focșani al comercianților și producătorilor de băuturi spirtoase, congresul Camerelor de comerciu ținut la Craiova, destiiarea marei ivetéte industri ASHSL»12^ POȘTA lllOR Graur, Buzău, •— Cereți la Socec și Alcalay cataloage de literatură dramatică franceză, iar la Paris la Félix Alcan, Hachette, Calman Levy. Ii. Steinbachi.— Șăineanu, la Socec sau Alcalay# St.Teodorescu. Loco. — E în Italia. întrebata adresa exactă la legația romina din Roma. Ol. M. Buzău.— Marconi.călătorește acum. Gorge N. Klein. Triest.— Nu s’am fixat încă dat», dar Ca de obiceiü pe la începutul lui Manne. POLITICA EXTERNA — Anul politic — Iată sfîrșit al doilea an al secolului, an tulburat, febril, au răii, dacă indicem socotelile. La începutul lui Uimea fu animată de mari speranțe pacifice, dar deepția a fost brustă și crudă și nimeni n’ar putea susține cu sinceritate, că anul 1902 a servit în mod larg progresul social, că a marcat în istoria 1urnei, o pagină din cela mai frumoase și mai glorioase. Totuși chiar astfel cum e, el e interesant și evenimentele produse, cu toată tristețea lor, vor constitui o experiență prețioasă pentru generațuire viitoare. In politică nu exita gesturi inutile, căci faptele cele mai secundare comportă o lecție, revelează tendințe ce trebue accentuate sau atenuate, după circumstanțe, conform țelului suprem ce urmăresc oamenii gri aii in națiuni. După ce am comentat aci în cursul anului, zi cu zi, evenimentele avind un interes general, ne pare logic de a recapitula, de a pune in evidență manifestările cele mai caracteristice ale activităței omenești in ordin politic. Astfel , degajați, de actualitatea imediată, care smijesin^M’aujia, tpal inulsatt