Adevěrul, februarie 1903 (Anul 16, nr. 4852-4879)

1903-02-01 / nr. 4852

Anul XYI.—No. 4852 FONDATOR ALEX. V. B^LDIMANü abonamente Cn an Satt iuni Tre Urni țară ..... 30 lei 15 lei B străinătate, 50 » 35 » -titlMI« În bani in toată țara 15 „ ,, străinătate Un număr vechi, 20 bani, 8 lei 13 , trei ore de-o ședință „frumoasă și înălțătoare“ și-a ridicat ședința cu în­credințarea că mare operă a săvîrșit, dacă a aplaudat vorbele drepte și simțite de doi deputați democrați și dacă a luat ca buna făgăduințele d-lui ministru de domenii. Eu unul am plecat acasă gînditor, cugetînd la răposatul Zefkidi și a­­cum cînd aștern aceste linii pe h­îrtie mă întreb dacă pentru aducererea la îndeplinire a acelor făgăduințî fru­moase, nu vor ră­sri în calea actu­alului guvern și acelora viitoare alți Zefkizi I Const. Miile războiul ar izbucni să se localizeze focul cum se credea la început. In asemenea condițiuni este explicabil că atît Rusia cît și Austria sa se gîndeasca la un alt mijloc de a re­zolva cestiunea macedoneană. După cum anunță „La presse a­­sociacii din Paris, o corespondență in genere bine informată, Au­stria și Ru­­sia vor convoca o conferință a pute­rilor europene care să precizeze re­formele ce sînt de aplicat în Mace­donia, pentru a se pune capăt starei de acum. Se știe că ideea aceasta de a­­ convoca o conferință a fost­ emisă întîi de cunoscutul academician fran­cez Anatele Leroy-Beaulieu. Acum se înțelege ca ea trebue sa fi fost in­direct inspirată de cercurile dirigui­toare franceze după îndemnul Ru­siei. Gal. Sin tuga condeiului Totu-i fals ! Nimic nu mai e veritabil pa aceste vre­muri de bruturi artificiale și de alcool de­naturat ! Mai intímü de toate femeea e falsă, ca să plecăm „ab origine“ cum s’ar zice. Apoi dinții îi sunt falși, apoi pirul îi este fals și vai­­ adesea ch­iar sînul îi este fals, ceia ca constitue cel mai odios fals în acte publice. Falșă e și știrea că conn Mitîți S’ar fi lăsat de prostii. Falșe sunt testamentele. Falșe sunt promisiunile din opozită. ■ Falș e cintarul olteanului. Falșe sunt mai ales notele prima­done­­lor de la operă. Falșa sunt, jurămintele de dragoste. Falșa sunt și unele monede din iniția­tivă privată. Falșe sunt une­ori și știrile din gazare, dar și mai Ta­și încă sunt dezmințirile. Falșe sunt une­­e semnături pe polițe, dar și mai false sumele din polițe. Adevărate sunt și rămîn, numai... tăișu­rile de la finanțe. Per edicție «ie seară Strumtă 1 î?eWarte 19Ö3 DIRECTOR POLITIC 15­O­N S­T. MILLE COLJ­OS ...­ANUNCLURI Linia pagina IV Lcî. « C S •, 1­0.50 bani­­ . , IU „ . . . 2— BIROURILE ZIARULUI Î3 — Strada Sărindar — 1"­7­EL­E I­0 t Milae, SÎIBĂTI 1­u­t FEBUARIE primul numărat âBEVSRILDÎ in șase pagini am,IJIK3IT «RITUIT M­oda Ilustrată Premiul ORATUIT tuturor cetitorilor^ăi^m­îini UN SPLENDID VAS DE ARGINT SLISJINA furnizat de Casa G. Nicolau, bijutier, Calea^i­țorkp^N^O. l­ u începere «le mîine l­u­i Feb­rimate ^b­)Oí Adevărul In șase pagini va fi în toate manile De ce? „ADEVERUL“ in șase pagini va fi organul politic cel mai independent, cel mai bine informat, cel mai larg în vederi, cel mai complect din toate punctele de vedere, îmbrățișînd întreaga activitate și a țărei și a străinătăței. A­DEVERUL “ în șase pagini , pe lingă această ma­ 0­­in,-iff., tem­a complectă și interesantă, în fie­care Luni se A Cilii U Cil va ocupa în special de VIAȚA MILITARĂ atît din țară cit și din străinătate. „ADEVERUL în șase pagini, pe lingă partea polt- rt. -v . w tică. și ziaristică propriu-zisă, în fie­care Marți se va­­ fi­entru Că, îndeletnici în special de ARTE și LITERE, într’un supliment literar, gratuit, care poate fi colecționat și păstrat ca o întreagă operă literară. „ADEVERUL“ în șase pagini, fără a neglija viața economică a țarei, în fie­care Miercuri va avea ca Pentru­ că grahii își special MIȘCAREA. ECONOMICA, Cib­i , prin­ care se va face cunoscut tot ce se petrece atât în țară cît și în strămutat din punctul de vedere eco­nomic, financiar, juridic. “ADEVERUL“ în șase pagini, care nici­odată n’a neglijat nota veselă și satirică, ca să fie­­ și mai plă­­c­ Pontrii pă­cut cititorilor săi, în fie­care Joi le va acorda în A Cím U­na ch­ip iarăși absolut gratuit BELGIA.... ORIENTULUI, foaie satirică care va trece în revistă principalele și caracteristicele fapte ale săptămînei. „ADEVERUL în șase pagini, dorind să dea o mai­ni i­­n mare întindere varietăților și faptelor cari nu pot intra b) Pentru ca în cadrul Strimiu­ al unui ziar politic,­­va înființa un al­­ cincelea supliment gratuit în fie­care Vineri, DIN TOATA LUMEA care va cuprinde a confrií­mat.TM» ,, ADEVERUL“ în­­ pisa pagini, nu a uitat nici odată­­ pe fenice și așa fiind a transformat MODA ILUS­ /­ P­entrU CĂ TRATA într’un supliment iarăși gratuit al „Adeve­rulu“ și care se va ocupa în fie­care Sâmbată, și de modă, dar și de viața femeească în general. „ADEV­EBOL“ în șase pagini, nu a putut lăsa la o parte pe copil și ast­fel a făcut pentru ei o revistă Q­ p»..!..., speciala, care se dă în supliment gratuit: COPIII Of A Cilii Li Cii NOȘTRI, publicațiune care sperăm­ că va fi bucuria copiilor și liniștea mamelor și care va apare în­ fie­care Duminecă. „ADEVERUL“■ în șase pagini, pe lingă toate aces­tea sa gîndit să fie plăcut și tuturor cititorilor săi, introducând pentru prima oară în presa romînă, cul- Q­ TVp.-, 4-f-t ■. pic­tiv­area întregei țări, ocupîndu-se în special de fie- V­ r Clin U ca oare. oraș -și­­ de viața lui. De trei ori pe săptămînă vom publica dar în supliment gratuit ADEVERUL IN ȚARA rezervat exclusiv pentru tot ce se petrece în orășele­­ noastre din țară. „ADEVERUL“ în șase pagini, prin o fericită com­binație a găsit mijlocul ca nu numai să placă dar să fie și folositor celor ce-l citesc. El a inaugurat un 10) Pentru ca întreg serviciu de PREMII pentru CITITORI. In­­ fie­care zi cititorii „ Adevendm“ în șase pagini vor concura la un premiu pe care administrația îl oferă gratuit cititorilor săi. „ADEVERUL“ în șase pagini, n’a putut neglija nici , w po abonați și le-a făcut avantajul ca să li se facili­ 11) Pentru ca teza abonarea prin abonamente lunare cu premii. 7 Primul premiu este acela al unei burse de intern pentru uni copil la școala d-lui.Virgiliu Popescu. Al douilea premiu este acela al unei burse de ex­trem­­ la aceeași școală. „ADEVERUL“ în șase pagini, deși considerabil mă­rit și considerabil îmbunătățit, a găsit și mijlocul ca 104 nu mi-șî mărească nici prețul vînzăr­ii cu numărul. A JLI p­­entru Ca nici acel al abonamentului. Va costa deci tot 10 bani în toată țara, iar abonamentul va fi.: o lună 3 lei. 3 luni 8 lei.­­5 luni 15 lei. Un an 30 lei. 1) Pentru că Așa se explică intervenția în dez­bateri a d-lui Costica Cernescu. Generoșii au­ împins pe d. Cer­nescu ,care, prin atitudinea sa în Cameră, nu și-a înăsprit relațiile cu vechile cadre, să debuteze ca par­lamentar pe chestia țărănească și ast­fel să nu se restrîngă succesul dezbaterilor numai asupra vechilor cadre, ci să recolteze și generoșii o părticică din acest succes. Calculul a fost bun și intervenția unui Costica Cernescu a fost de efect.* Să relevăm acum cursul desbate­­rilor asupra acestei interpelări. D. Poenaru-Bordea a avut grija să declare că interpelarea sa n’are caracter ostil față de guvern și că nu tinde de­cît la semnalarea unor rele­ și dobîndirea unor măsuri de îndreptare pentru starea țăranilor. D­e interpelare însă a transpirat foarte vizibil un lucru. S’a putut observa că interpelatorul a venit cu acte oficiale, cu documente cunos­cute guvernului, ca să dovedească că în trecut și acum se tolerează cele mai strigătoare abuzuri cu im­­propietăririle sătenilor și că aceste chestiuni ar trebui să ocupe Camera și guvernul liberal. A lipsit numai ca d. Poenaru-Bordea să se adrese­ze generoșilor și să le spună ca să se ocupe mai ales ei cu aceste che­­stiuni înainte de­ a disputa locurile, rostul și preponderența­­ vechilor ca­dre în partid. In treacăt d. Poenaru-Bordea a aruncat o săgeată și d-lui Vasile Lascar și fiind­că săgeata a venit de la un ex-drapelist, generoșii și vechi­le cadre au­ primit-o cu aplauze mai mult sa­i mai puțin ironice. Abstracție făcînd de aceste consi­­derațiuni, fondul interpelare­ d-lui Poenaru-Bordea a fost extrem de interesant și documentat,­ceea ce a ținut încordată atențiunea Ca­merei.­ D. Costica Cernescu a repurtat un frumos succes parlamentar prin discursurile de erî. Simpaticul și inteligentul deputat de Olt, s’a relevat și în Cameră ca un talent oratoric, care-șî îngrijește fnmran. r.il n proză elegantă din cînd în cînd presărată cu figuri poetice, ca om de idei, ca democrat. Erî a trădat—poate a făcut-o cu intenție—un spirit foarte viu și com­bativ, un talent de perfect orator de opoziție. Dacă ar fi vorbit era ca opozant, succesul său parlamentar ar fi fost din cele mai strălucite. De la un asemenea temperament ne putem aștepta la surprize plă­cute. Ce să spunem de răspunsul mi­nistrului de domenii ? Unii zic că d. Costica Stoicescu e orator, alții că e un orator banal, alții nici nu vor să-l asculte și cînd vorbește părăsesc Camera, cum au­ făcut-o d-nii Carp, Marghiloman și chiar unii miniștrii. Nimic alta nu e de relevat din discursul său de erî, afară de cele ce spune directorul nostru în revista se de azi. ________ R. P­­stre, întru apărarea conaționalilor noștri. Puterile interesate mai­ speră să înlăture războiul prin hotăririle ce le-ar lua o conferință europeană. Bandele bulgărești însă nu mai vor aceasta și de­sigur nu va fi. Războ­iul de mici anunțat, vai, se apropie de realitate. East. Scarlalu­l II si Senal-Viitorul Ib­issi. TABARU­ LA CAMERĂ — Interpelarea d-lui I. Poenaru-Bordea.­­Discursul d-lui C. Cernescu — In fine erî Camera a consacrat trei ore de dezbateri interpelare­ d-lui Iancu Poenaru-Bordea asupra abu­zurilor cari se fac cu împroprietări­rile sătenilor și asupra modului cum fiscul urmărește averea țăranilor pen­tru datori!. La această interpelare a ținut să­­ se asocieze și o stea a generoșilor d. Costica Cernescu, care a debutat prin discursul de erî în Camera li­berală. Trebue să amintim în ce împreju­rări a anunțat d. I. Poenaru-Bordea această interpelare. Generoșii se preocupau în Cameră de diferite chestiuni și combinațiuni de partid. Declaraseră războiul, de la­­ deschiderea sesiunei, vechilor cadre și acestea șî-au strîns rîndurile și ?’am pus ,*n poziție de apărare călu­­i tind tot­ odata sâ-și afirme superiori­­tatea fațfe de generoși prin agitarea cîtor­va chestiuni de ordin social pe cari le-au pus pe tapet. De aci interpelarea d-lui I. Poe­­naru-Bordea, un cadru vechiu, un parlamentar iscusit și care știe cu ce chestie poate să provoace în par­lament o vie discuțiune și să atragă simpatiile mulțimei. Intr’adevăr, d. Poenaru-Bordea a adus la Cameră o chestiune palpi­tantă, a pus la ordinea zilei chestia țărănească în lung și în lat, averti­­zind guvernul asupra iminentei pri­mejdii la care se expune statul dacă va continua să ignoreze relele ce s’au­ semnalat că suferă țărănimea. Natural că o asemenea interpelare face zgomot, provoacă discuțiuni, crează în jurul oamenilor cari agită chestiunea, o atmosferă simpatică. Nu se putea clar ca tinerimea ge­neroasă din Cameră să ignoreze a­­ceastă manifestare a vechilor cadre. Războiul viitor Lucrurile au­ ajuns în Macedonia la acel stadiu în care se poate vorbi în mod decisiv de războiul viitor. Teatrul acestui războiu­ va fi Mace­donia, în munții aceia cari au mai văzut de multe ori ciocniri sînge­­roase între rușii-creștini și turcii-pă­­c­îni. Pînă acum două lucruri sunt si­gure : Poarta a mobilizat trupe nu­meroase și tot așa Bulgaria. Știri din bună sursă vorbesc de mari mișcări de trupe în Rusia și de întărirea trupelor austriace în Bosnia și Her­zegovina. Toate acestea se fac bine­î nțeles pentru menținerea păcei, pentru asi­gurarea ei, dar oamenii răi și incre­duli se așteaptă ca limbagiul diplo­maților, dulce și seducător, să fie în­locuit cu acel al tunului. Rusia face pe nevinovata deși în ultimul timp ii vine cam greu­ să'și continue politica cu dublu sens ce a urmat-o pînă acum. La Petersburg societatea de bine­facere slavă ține o adunare generală la care se citesc descrieri de scene revoltătoare din Macedonia și se aduc dogii doamnei Bachmetieff, soția agentului diploma­tic rus din Sofia— o excelentă cola­boratoare atît a lui Michailovski, cît și a lui Sarafoff. Și noi nu vom spune nimic în ca­zul unui conflict ? Greu­ de crezut. Am readus dar la viață națională pe aromîni pentru ca să o abando­năm bulgarilor ? Dacă Austria are un drept de a interveni în Macedo­nia, apoi noi avem o datorie­lată de ce războiul viitor are pen­tru noi un interes cu totul deosebit. Poate că,­­după ce ne-am asigurat independența noastră, pentru prima dată vom fi chemați să punem piep­turile­­ și să întrebuințăm armele nou­ C­HE­STIA ZILEI Intre două !... Conu Vasde i­ascar, mire les deux mon coeur­s balance lunî place și cadra veche, îmi place și cea nouă... Mă tem însă să pățesc ca ăl care a lim­i­llat cu „doi luntrii, vorba neamțului !” Vorbe, vorbe, vorbe! Eri Ia Cameră d. ministru de do­menii a fost interpelat de către d-nii Poenaru-Bordea și Const. Cernescu, relativ la revizuirea pămînturilor date sătenilor prin legea de 1864. Cestia­­nea s’a lărgit și ambii interpelatori au adus în discuțiunea Camerei da­toria imperioasă pe care o are par­tidul liberal de a sa ocupa de să­teni și în special de Casa rurală și băncile populare. Nu avem de făcut lauda vechiului parlamentar I. Poenaru-Bordea deja , cunoscut prin solicitudinea pe care o are pentru săteni, dovedită printr’o îndelungată luptă parlamentară prac­­­­tică în favoarea Ion. Cuvîntarea d lul . Cernescu însă—un fericit debut par­lamentar—mi-a făcut o adevărată plă­cere, cu atît mai vie cu c­î" tinărul deputat nu a dezitat să-și facă da­toria chiar cu riscul de a vedea îna­intea sa degetul arătător al primului ministru. D. Cernescu a insistat în special asupra Casei rurale și pre­­văzînd polologia d-lui ministru de domenii, d-nr a fost precis și cate­goric și a cerut în aplauzele Came­rei, ca guvernul să aducă chiar în această sesiune legea băncilor popu­lare iar în ceea ce privește Casa rurală a pus în vedere guvernului că ar fi trist să o dea uitărea, azi mai ales cînd am început să ridicăm capul­ deasupra nevoilor zilei de mîine. Ambii oratori au­ fost bine primiți­­ și eu n’am să inzist asupra intri­gilor de culise cari au făcut succe­sul oratorilor pe rînd. sau lucrurile așa cum se prezintă ele, fără a mai afunda în culise și intrigi. La rîndul său d. ministru de in­­­­terne a ținut să arate Camerei că i - a studiat chestiunea și pe lingă a­­­­ceasta că nici odată nu este în în­curcătură ca să răspundă celor ce-i­­ fac întrebări chiar și de acele indis­crete. D. ministru de domenii a făcut is­­­toricul legel din 1885 prin care se­­ prevede revizuirea pămînturilor date ■ sătenilor prin legea rurală și a dat ■ vina pe...răposatul Zefkide și pe d. l Take Protopescu. Fostul șef al comp­a­tabilitatei ministerului de domenii a ■ găsit de cuviință ca să arate minis­trului de pe atunci că aplicarea a­­­cestei legi ar costa pe stat în total ■ colosala sumă de 189.000 de lei, iar­­ d. Take Protopescu a raportat minis­­t­erului de domenii în calitate de secre­­t­­ar general la finanțe de pa atunci că­­ din fondul despăgubire­ clăcei, nu mai sînt bani disponibili. In urma aces­­­tor raporturi, legea s’a înmormîntat­­ și a stat în această stare timp de­­ aproape două­zeci de ani, pînă cînd­­ d. Poenaru-Bordea a dezgropat’o lai ■ d. Stoicescu a găsit ocaziunea, grație ei, de a plasa un discurs plin de cele­­ mai frumoase sentimente și făgăduințe i pentru țărani. t In vorbe frumoase și făgăduinți 1 partidul liberal și în special d-nfu­­l ministru de domenii sînt foarte tari : Ce costă o făgăduință ? Nimic și pe­­ lingă aceasta face efect într’un dis­­­­curs. D. Stoicescu a vorbit clar de­­ geneza chestiei țărănești, de divanul­­ ad-h­oc, de Ion Hoajă și de celebru­l său discurs, a arătat că atît d-nu Poenaru-Bordea cit și d. Cern­escu • au­ dreptate, că trebuia o revizuire­­ de făcut a pămînturilor rurale, ce i guvernul se gîndește și la Casa ru­­­rală și la băncile populare, că i se­­ va da țăranului justiție dreaptă ș­i efectivă, administrație părintească, o stare higienică Îndestulătoare și ci • în sfîrșit din ce parte alta va ven­i salvarea clasei țărănești, dacă nu­u din partea guvernului și partidului i liberal? Discursul d-lui ministru de dome­­­nii a fost aplaudat, și Camera, după Scandalul de la Senat Interpelarea d-lui űr. Păltineanu.— Incidente violente.—Refuzul d lui Sturdza da a răspunde. — Supri­marea dreptului de interpelare. Ele s’au petrecut la Senat lucruri cari constitue o rușina pentru un gu­vern liberal și învederează încă odată că in capul guvernului se află un om care e o permanentă sfidare pentru li­­beralizm. D. dr. Păltineanu, senator de Argeș, anunță o interpelare asupra chipului m se fac constatările medico legate de violențe și morți violente in armată și sprijinit pe sete din dosare dovedește că ele nu se fac de loc, că un soldat presupus sinucis e îngropat fără a i se face autopsie și atunci cînd medi­ul primar al orașului relevează această ile­galitate, e reformat din armată ca me­dic rezervisti Cazul s’a intîmplat chiar cu d. sena­tor dr. Păltineanu. Dar nu pentru a pleda chestia sa personală și a cere re­integrarea in armată ca medic rezervist a interpelat d-sa pe ministrul de răz­­boiu, ci precum a precizat de repetite ori din capul locului, numai pentru a atrage atenția ministrului să suprave­gheze ca să se facă cu scrupulozitate anchetele medico legale in armată, căci această chestiune e strict legată de bă­taia, persecuțiile și dezertările din ar­mată, contra cărora insu­și capul sta­tului s’a văzut silita se ridica prin cu­noscutele ordine de zi și decrete date in ultimul timp. Chestiunea așa pusă era o mare chestiune de principiu. Pentru a ilustra interpelarea sa de senator Păltineanu a adus înaintea Se­natului dosarul sinuciderea unui caporal ara regimentul comandat odinioară de d. colonel Bădulescu, azi demisionat din armată și de asemenea senator și din care dosar rezultă că acel caporal sinu­cis lăsase un bilet prin care scria: «ia­­tă-țî jertfa de Paști, eroule Bădulescu». Incidente violente In loc de a cere, in propriul său in­teres, ca față cu asemenea grave hă­rnicii, să se revizuiască această afacere, d. senator colonel Rădulescu a început apostrofa violent pe interpolator și d. senator, dr. Maeridescu i’a secondat: — Ai refuzat cartelul! Ți’am trimis martori, n’ai voit să te bați, strigă co­lonelul Rădulescu. — Am fost pălmuit, strigă d. dr. Ma­eridescu. — Minți, răspunde interpelatorul. D. Pom­­agită clopoțelul și cere inter­pelatorului să retragă cuvîntul, fără a cere și celor doi senatori cari îl apos­trofaseră să retragă apostrofele lor cari n’aveau nimic a face cu fondul și sco­pul interpelărea. Nu interpelatorul, ci întrerupătorii ridicaseră chestiunea personală. Provo­cările la duel și întrebuințarea forței brutale nu pot fi argumente contra unei interpelări documentate in sensul arătat. Refuzat d-lui Sturdza de a răspunde la loc ca să fie frapat de destăinuirile făcute de interpelator, cu date precise din dosare, in loc de a trece asupra a­parentelor chestii personale din inter­pelare și a se opri numai la fondul ei foarte serios și îngrijitor pentru armată și țară, d. Sturdza, ca ministru de răz­boi ș­, se scoală da la locul său, taie in­­terpelatorului cuvîntul și declară că nu va răspunde nimic la această inter­pelare. Și nu se mulțumește a face o­­dată această declarație, ci o repetă și a doua oară, declarind că nici nu va veni­ miine la ședință, cînd interpelatorul își va continua interpelarea, de­oare­ce majoritatea n’a voit să prelungească șe­dința peste ora 5 p. m. . — N’o să vin­ nici mîine, nici poiaiine și, n’o să răspund la această interpelare. Acesta e ultimul meu cuvint! Iată cum se tratează dreptul de in­terpelare da către șeful guvernului și partidului liberal. D. d-r Păltineanu s’a văzut silit a releva acest lucru și a protesta contra acestor apucături anti-liberale. Este pur și simplu suprinderea drep­tului de interpelare. Un sens,lor dezvoltă o interpelare și un ministru declari că nu vei răspunde da nici nu vei mai veni să asculți con­tinuarea desvoltarei acelei interpelări! E un scandal care compromite dina­­inte de toate demnitatea parlamentului. Dăm­ă­zî­d, Sturdza a răspuns genera­lului L­­ovary că nu stă la vorbă cu d-sa și majoritatea a tăcut; el­ a răs­puns "acelaș lucru unui membru al ma­­joritățeî — mîine va răspunde acelaș lucru altuia. Liberi membrii majorităței parlamen­tare să fie înaintați de acest respect ce arată primul-ministru drepturilor lui­de reprezentanți ai națiunei, noi înfie­răm cu toată energia aceste scanda­loase apucături și sperăm că azi, cînd d. senator d-l Păltineanu își va conti­nua interpelarea — lucru care cu nici un preț nu permite regulamentul să se împiedice — se va mai găsi un senator care să înfiereze încercarea d-lui Sturd­za de a suprim­a dreptu­l de interpelare, încercarea a fost făcută era chiar, in­­nainte de dezvoltarea interpelărei. S’a cerut intrarea in secțiuni pentru a se eluda această interpelare și a trebuit ca d. Petre Grâdișteanu să atragă atenția asupra unor asemenea procederi, pen­tr­u ca interpelarea care era pusă la or­dinea zilei, să fie dezvoltată. Vom vedea ce se va face azi cu con­tinuarea acestei interpelări și dacă pri­mul-mi­nistru și ministru de războia va persista în atitudinea-i scandaloasă și revoltătoare. Ron Salust POȘTA MKIA Un vechili abonat, Craiova.— La Mofle Pratique, La Mode mustre, La Moăe Kationale Tans; Vue­­ner Mode, Yiena, , In Capitală există numai «Moda Ilustrata» care a­­pare săptămânal ca supliment gratuit la „Adevĕrul­. Abonament la „Adeverul“ pe 6 luni­leî 15* Tu. G. Giurgiu.—Trimete să vedem. Al. O. Cothen.­r-Diploma nu echivalează cu aceea a absolvenților universitari în Germania și docî nici în Romînia­. Dar pînă acum ministerul de razboiu a echivalat-o cu bacalaureatul și deci posesorii ei au făcut numai un an armată. Miau, un cititor al Adevĕrului, Loco. — Loteria „română s’a tras­, la finele lui Noembrie trecut. Lista complectă o puteți găsi în ziarul financiar austriac 1 Der Merkur». Ziarul acesta îl puteți găsi, la ori­ce Pasă de bancă. Conferința europeană în chestia macedoneană Situația gravă in Macedonia — Sa­rafoff în Macedonia. — Turcia și Macedonia —Grecia și Macedonia. Rusia, Austria și Ma­cedonia.—Ne­mulțumirile Italiei. — Conferința europeană. Nimeni nu mai neagă astăzi că si­­tuațiunea în Macedonia­­ este extrem de gravă. Numai iarna grea care bîntue pe acolo împiedecă izbucnirea generală a revoltei. Sarafoff, faimo­sul Sarafoff, vecinic activ, vecinic în mișcare, e iarăși în Macedonia în ca­pul bandelor,—și planurile lui sînt mult secondate de mizeria grozavă ce bîntue prin partea locului. Așa fiind, ziarele contelui Goluchowsky, cari pînă acum au căutat să ascundă lucrurile și să prezinte toate în lu­mina roză a pacei, fac acum zgomo­tul cel mai mare și arată că numai recurgîndu-se la extremă energie războiul va putea fi evitat. ♦ înțelegerea austro-rusă care a fost cîntată atît de mult se arată acum a fi foarte șubredă. La Sofia rușii fac tot posibilul pentru a încuraja pe macedoneni și soția agentului di­plomatic rus, d-na Bachmetieff este cea mai aprigă soră de caritate pen­tru răniții și flămînzii refugiați din Macedonia. Aceasta displace Austriei, mai ales că în ultimul timp Rusia a început să facă în toate acțiunile diplomatice opinie aparte. Pe de altă parte puterile europene nu mai înclină de loc a lăsa pe Ru­sia și Austria ca singure să rezolve cesti­unea macedoneană. In deosebi Italia revendică drepturile sale na­turale asupra Albaniei. * Cei mai aprigi însă, sunt în acest moment bulgarii. Cu toate declara­­țiunile liniștitoare făcute de Danev în parlament, sau tocmai fiind-că a făcut aceste declarațiuni, ori­cine e în drept să creadă că situațuunea se va înăspri tot mai mult. Guvernul bulgar nu vroește să ia răspunderea directă asupra­ și, ci preferă să se descarce asupra comi­tetelor macedonene și să poată spune că a fost împins la război de opinia publică revoltată. Dar și ei nu sînt liniștiți mai ales din cauza atitudinei guvernului grec care nu e de loc dispus sâ lase pe bulgari ca să devie stăpînî pe o țară locuită în bună parte și de greci.­­ Atitudinea Angliei mai dă de gin* dit și toate simptomele arată că nu se va mai putea reuși în cazul cînd POLITICA_EXTERNA Turcia denunță Bulgaria La Presse Associre anunță ziarele, ci Turcia pare dispusă să publice o notă agresivă contra Bulgariei. Această notă publicată va fi adresată de Poartă Rusiei și Austriei și com­­u­nicată tuturor celor­l’ale puteri. Turcia se plînge că Bulg­aia cu toat protestațiile ei de neutralitate nu înce­tează de a furniza arme macedoneni­ee, căutind din toate puterile să facă răs­­boiul inevitabil. Cazul deputatului Pavlovici Cititorilor ziarului nostru io este cu­noscut că în contra singurului deputat sirb in camera ungară, Lyubomir Pa­vlovici, s-au ridicat acuzări grave,­ ci ar fi bătut pe niște copii, cari la gară au cîntat imnul și Szózatul ma­ghiar. Pe chestiunea ofenselor aduse nați­unii maghiare din partea deputatului sirb în dieta din Pesta să făcuse mare tărăboi. Pavlovici a declarat in plină ședință a parlamentului că nu este vi­novat de faptele ce ’i­ se atribue, și In cas că T­ s’ar putea dovedi, își dă cu­­vintul de onoare, că renunță la man­datul de deputat. La in­trig­area nelini­știtei prese maghiare procuratura l-a acuzat pentru vătămare de onoare. Ac­­tul de acuzare s'a dresat și s’au strins martorii necesari pentru a-’i dovedi pe­­nibilitatea. Causa­tui Pavlovici s’a ju­decat joi toată ziua la judecătoria lu­i Chichinda­ mare. Sah de ședință a fost plină de public, curios de a afla resul­­tatul procesului. Vineri după ameazi la 4 ora !I s’a pronunțat sentința. Pentru calomniare în două r­udul Pavloviei a fost declarat vinovat , și pe­depsit cu 2000 coroane. Condamnatul a anunțat că face apel Ziaristica maghiară, care altă m­i­­siune nu are de­cit să propage ura în­tre naționalități, poate rab­la. Fuga prințesei Saxonia! De la Curtea Saxoniei Din Dresdă ,^este știrea, că Curte a fost foarte surprinsă de faptul, că prin­țesa s’a hotărît să­ se ducă iutr’un in­stitut pentru nebuni. Ministrul de cult de Seydewitz a declarat erî, că Curte și ministerul au fost surprinși tot ati de mult de despărțirea lui Giron și­­ prințesei ca și publicul, cu atît mai mult cu cit că n’a fost informată de acest e­veniment de­cit prin ziare. Nici Curtea, nici ministerul, nici a­vocatul împuternicit al Guriei, d. di Kom­er, n’au primit pînă Duminică o co­municare oficială de la d-rui Zehme des­­pre ruperea relațiilor și plecarea lui Gi­ron din Geneva. Giron plătit ? In același timp ministrul dezmint știrea că Giron a primit din partea Curte 200.000 de franci sau vre­o altă sumai pentru a rupe relațiile sale cu prințesa Curtea saxonă n a tratat nici­odat

Next