Adevěrul, februarie 1903 (Anul 16, nr. 4852-4879)
1903-02-01 / nr. 4852
Sîmbată 1 Februarie 1903 cu Giron, ci totdeauna cu prințesa și a cerut de la dinsa si sa despartă de Giron, iar nu de la Giron să părăsească ne prințesă " * * * Dar se vede—zice ministrul Saxoniei— că prințesa singură a recunoscut firea adevărată a lui Giron și a căutat să se debaraseze de dinsul. La Nyon Neue Freie Presse afla, că institutul din Nyon a fost ales, căci era mai apropiat, și prințesă n’ar fi putut suporta o călătorie mai lungă. Prințesa s’a mutat fiind întovărășită de ambii avocați. Imediat după sosirea ei se făcu un protocol medical asupra situației prințesei, la care au azistat directorul institutului profesorul Martin, cunoscutul psihiatru și medicalienist prof. Fore!, și profesorul de ginecologie de la universitatea din Geneva doctor Jentzer. La ordinea zilei discuțiuni contradicctori și conferințe. Decretul prin care se sancționează și promulgă legea pentru fondarea unei casa de ajutor și economie a corpului didactic din țară a fost semnat de rege. La 10 Aprilie se va inaugura la Baia de aramă un bust al lui Tudor Vladimirescu și bustul preotului Ștefan Ion, care a fost o figură cunoscută a orășelului mehedințian. Ambele busturi au fost lucrate de sculptorul C. Bălăcescu. Comitetul uniunei industriașilor care are de președinte pe d. G. G. Assan, a ales vice-președinte pe d. Gr. Alexandrescu, casier pe d. P. Dobrescu și secretar pe d. Jacques Katz, I. Katz a fost însărcinat de comitet să redacteze și proactul de statut al Uniunei industriașilor. IMPRESIUNÎ și PALAVRE lote o zi spălăcită, cerul e coborât jos de tot, numai pe alocurea cîte-o ferăstrae , o vedere spre primăvară. Nu-î frig, totuși o umezeală rece te Străbate, îți ia orîce poftă de veselie. In Aer încer este o aceiași temperatură, fără nici un curent din nici o parte. Este în ajun de a fi prins de boală, așa ți separa. Dobitoacele se întind de plictiseală și dau cu botul în nutreț, fără să pun gura pe nimic, in toate curțile, băltoace, omul nu mai trece pe la un vecin, stă pe prispă cu sumanul pe umeri și se scarpină după ureche. Se abate prin pătul lui un creștin care a rătăcit drumul și-l întreabă ceva, se face că n’aude și intră’n casă. Acum țăranul își face zile fripte , s’a luat zăpada, afară e moină, n’ara să fie mămăligă la anul —■ Mă Ioane, dă mă fuga și la nițel gaz... — Ce-i fa ? — Da bine mă ți-a luat D-zeu urechile, tu nu mai auzi nimic acuș, nu ? — Fii-al a dracului să fii... Stai că vin 80 la tine. Intră și-și ia nevasta la bîrne. Ce să facă și el biet, pe-o așa vreme de calioier MENITO Lodica — Vineri 31 Ianuarie — Teatrul Național. Opera Tosca de Puccini. Sala Liedertafel.— Concertul violoncelistului M. Marcus. Sala Eforiei.—Bal mascat. Fotoplasticul imperial.—Calea Vioriei (sub hotel Continental): Berlin, cu ocazia vizitei împăratului Franz Ioseph la solemnitatea declararea majoratului prințului de coroană german in 4 Main 1906. Circul Sidoli. — Două reprezentații ale Circului rus de sub direcția d-lor frați Tiuzzi. Sala Edison.—Bal mascat. Squarul Sărindar.—In fiecare seară concert dat de orchestra G. Dinicu ș excelentul cintăreț Mukilef. Lacul Cișmegiului.—Mare patinagiu Bererna Vîrful cu dor.—In fiecare seară concerte de orchestră, sub conducerea d-lui Tudorică Cercel. Café Boulevard. — In fiecare seară orchestră sub conducerea d-lor I. Dlum și Hugo Schwartz. Intrarea liberă. Ediția de dimineață * _____________ _ SOEMATITOI O telegramă din Berlin nt anunță că emisiunea de rentă de 185 milioane destinată conversiunei bonurilor de tezaur a fost admisă la bursa de acolo.. D. Al. Locusteanu, directorul școalei veterinare a primit de la d. ministru de interne, însărcinat de a dirija măsurile ce se vor lua pentru combaterea febrei aftoase.iseară, s’a dat o serată la palatul regal. Au participat membri familiei regale și princiare d-nn miniștri cu familiile, membri corpului diplomatic și numeroși deputați și senatori. D. C. F. Robeau a lucrat ori cu directorii și șefii de servicii ai primăriei la alcătuirea proedtului de budget pentru anul viitor. Acel budget va fi adus în discuția consiliului comunal după ce va trece prin parlament legea pentru desființarea accizelor și înființarea fondului comunal. D-nîi D. Sturdza și V. Lascar au invitat eri la Cameră pe deputații de Roman pentru a se consfătui asupra înlocuirei prefectului. S’a căzut de acord asupra nuraiiei d-lui Ionescu-Grunea, magistrat. Piegele a primit erî in audiență pe episcopul Pimen al Dunărei de jos. D. C. Banu, inspectorul invățămintului privat, vizitind școalele primară ș comercială a societății «Cultura», a rămas pe deplin mulțumit de starea în care le-a găsit, și, iscălind in registul școlar, a adus elogii d-lui I. W. Rosen, directorul școalelor numite, pentru activitatea ce o depune întru ridicarea nivelului lor. Eri d. a. s’au întrunit la camera de comerț vopsitorii și zugravii spre a sa constitui in corporație. Nefiind insă în număr, corporațiunea nu s’a putut forma. Inspectorul școalelor românești din Macedonia a adresat ministrului instrucției un raport prin care propune crearea in acea provincie a unor scoale de agricultură și meserie. D. Haret, ministrul instrucției, studiază chestiunea. Catedra de chimie teoretică ce se va înființa la facultatea de științe din București prin transformarea catedrelor de chimie anorganică și organică va fi încredințată e-lui dr. Istrate, care ocupă deja catedra de chimie organică. Micii principi Carol, Elisabeta și Maria au asistat erî după amiază la matineu! ce s’a dat sub patronajul lor, la Teatrul Național. Secțiunile Senatului au admis proectul de lege ratifisind convenția asupra pescuitului dintre Romînia și Ungaria. Raportor al proectului a fost numit d. P. Pani. D. Marati, medicul portului Brăila, a fost suspendat din serviciu, din cauză că a permis să se introducă și vinză în oraș pește stricat. În urma demisiunea d-lui profesordoctor Petrini-Galatz din postul de director general al serviciului sanitar, d. ministru de interne a propus acest post d-lui dr. Gantacozino, eminentul profesor și director al laboratoriului de bactiorologie. D. dr. Gantacozino, consacrindu-se cu totul importantelor studii de laboratoriu, cu regret a refuzat propunerea ce i s’a făcut. D. general Tătărescu, comandantul divizei IV da infanterie va inspecta în curind reg Mihai-Viteazul No. 6 de sub comanda d-lui colonel G. Z. Boerescu. Un mare număr de studenți in științe de stat s’au întrunit aseară în localul societăței lor, din calea Victoriei, 60 și au discutat asupra demersurilor ce trebuesc să facă, spre a fi modificată legea d-lui Lascar, in sensul de a fi și ei admiși în posturile administrative. S’a decis ca o comisiune să redacteze un memoriu care va fi adresat d-ior deputați. Studenții in științele de stat se vor duce Luni în corpore la Cameră, spre a prezenta memoriul lor d-lor deputați. Timplarii din Capitală, meșteri și lucrători, se întrunesc Dumică, 2 Februarie, ora 2 p. m., in localul Clubului Meseriașilor Prominî, strada Ilfov, No. 2. Cismarii și pantofarii, în urma unui aviz primit din partea ministerului, se întrunesc Duminecă, 2 Februarie, ora 2 după amiază, în localul Clubului Meseriașilor Români, str. Ilfov No. 2. Ciocnirea vasului Ferenz Ioseph — Depunerea rapoartelor — prin fir telegrafic — Galați, 30 ianuarie. — Legațiunea austro-ungară din București a reclamat guvernului român că comisiunea însărcinată cu anchetarea faptului, întîrzie de a depune raportul. In urma acestei reclamațiuni guvernul a ordonat și comisiunile romina și ungară au depus astăzi la tribunal de aci rapoartele asupra expertizei făcută la locul de ciocnire și scufundarea vaporului Ferenz Joseph.—Corespondent: întrunirea hamalilor din portul Brăila Vătafii și hamalii.—Organizația hamalilor.—Vătafii Înarmează bande, încăerare sîngeroasă.—Răniți. — prin fir telegrafic — Brăila, 30 Ianuarie.—Astăzi la ora 3 p. m. hamalii din port au vroit să țină o întrunire în sala Paradis cu privire la Casa muncei. Vătafii de hamali, ale cărora interese silit jignite din cauza existenței Casei muncei, cât și prin puternica organizație a muncitorilor, și-au pus de gînd să împiedice această întrunire.* In acest scop vătafii au strîns în jurul lor peste o sută de indivizi, parte înarmată cu cuților și cu toții au pornit la locald de întrunire pentru a împiedeca cu orice preț întrunirea. Întrunirea s'a deschis la ora trei în mijlocul tarberei generale sub președinția domnului Ștefan Beloiu. * D-l Victor Nicolau inimi cu vântul, vătafii de hamali secondați de uneltele lor, începură a vocifera și amenința pe orator. In acest timp partizanii d-lui Nicolau iritați peste măsură se încăerară cu vătafii. In încăierarea generală au fost Oniți hamalii Tudor Chiriac, Petrache Marin, Mitică Gilca, Petrache Negulescu, Ștefan Vasiliu, Dima Ion și Anghel Ștefan. încăierarea s’a produs după îndemnul următorilor vătafi: Petrache Vasiliu, Costache Mustaca, Petrache Cercel, Mihalache Păduche, Petrache Limonada, Constantin Limonada, Năstase Urluială, Fany Zriticu, Stan Albu, Vasile Nacra, Iancu Roșu. Purtarea vătafilor a produs o indignare generală. Rola Loteria ungară. — Clasa IV-a — 90.000 coroane cîștigă : 72816; 30.000 coroane cîștigă: 52484; 10.000 coroane cîștigă : 73163 90524; 5.000 coroane cîștigă: 23435; 2.000 coroane cîștigă: 20926 53160 66540 87953; 1.000 coroane cîștigă: 2101 3463 37125 55508 89216 102629; 500 coroane cîștigă: 1470 3347 4323 5051 7071 9017 12138 13372 16554 22196 25499 27202 29236 30616 31104 33118 33861 36749 37273 38442 38948 41781 45866 48523 494S8 51619 54795 59550 60872 61245 62176 62465 62565 62761 62866 63251 71114 72315 72434 74554 75533 79263 83682 83749 84212 84718 88909 92676 93154 99080 99186 102359 102979 104191 104414 108853 109671. S’au mai tras 1928 de numere cari cîștigă cite 170 coroane. Junimiști din Brăila au decis eliminarea din sinul grupării a d-lui Ștefănescu Goangă in urma liotăriței ce a dat-o in procesul Cociaș-Alessin. Comitelui junimist local oo motiva aceasta eliminare ca să se știe pentru ce au fost siliți să procedeze astfel. In urma fraudelor descoperite la serviciul inmormîntărilor primăriei Capitalei, intendentul de la cimitirul Ghencea, anume Popescu, a fost o depus, de către d. jufe-instructor al cabinetului 5. w Novicealele d-lui Sturdza au început sa îngrijească serios pe chiar amicii săi. In prima pagină cititorii vor găsi amănuntele scandaloasei atitudini a primului ministru din ședința de eri a Senatului, cu ocazia interpelărea d-lui senator dr. Păltineanu. D. Aurelian, președintele Senatului, s’a apropiat la sfirșitul ședinței de d. Sturdza și a căutat să calmeze nevice alese, sfătuindu-l să vină azi să asculte continuarea interpelării senatorului de Argeș. — Nu ! N'o să vin nici minne, nici poimiiune și n'o să răspund la această interpelare! continua să vocifereze și să gesysculeze primul-ministru. Iluminică 2 Februarie ora 10. a. m. in sala N. 6 a Universitaței societatea studenților în drept va ține ședință publică.. Falsurile de la finanțe — Amănunte interesante — Instrucția de etî.— interostări și confruntări.— Bally și Behar se acuză unul pe altul.— întrevederea dintre d-na Șmil și Behar.—D. Pictorian nevinovat.— Alte amănunte. Instrucția în afacerea falsurilor de la finanțe se continuă zilnic la cabinetul judelui instructor d. Săbăreanu. La această instrucție care durează cite 5—6 ore, sînt ascultați rînd pe rind, toate persoanele depusa ca implicate în această afacere. In special însă sunt cu asiduitate ascultați Parizianu și Dimitrescu. Instrucția de eli După cum s’a văzut din cele publicate ziua da Mercur! a fost destinată lui Parizianu, Demetrescu și d-lui Pictorian, amestecat de aceștia în cunoscuta afacere. Ziua de era insă, magistrații instructori au destinat’o lui Behar și Bally, pentru a se lămuri chestiunea șantificiu, in care sunt amestecați. In consecință d. Săbăreanu asistat de d-nii Tâtăranu și Hamangiu, au luat erî un lung interogatoriu lui Behar. Interogarea lui Behar Behar in tot cursul interogarei sale, a acuzat într’una pe Rally că el ar fi dat ideea șantagiului și că a lucrat chiar la isbutirea lui. Cum insă aceste declarațiuni erau în contrazicere cu declarațiile făcute de Rafael Bally, la cursul instrucției, d. Săbăreanu pentru a putea stabili adevărul, în această privință, a hotărit confruntarea lui Behar cu Bally. Rafael Baily nu fusese însă adus era la cabinetul judelui instructor, așa că s-au luat măsuri urgente, telefonindu-se la penitenciar ca el să fie adus. Confruntarea La orele 5, Rafael Bally a fot adus la cabinetul d-lui Săbăreanu, când a și fost confruntat cu Behar. Baily a desmințit toate afirmațiunile lui Behar și a arătat că el n’a avut nici o știre despre șantagiul procejat de Behar și deci nu poate fi el plănuitorul șantajului. Din aceste declarații se vede clar că între Baily și Behar există o luptă înverșunată, fiecare acuzînd pe celălalt, întrevederea Intre Behar și d na Șmil D. Săbăreanu a incuviințat erî d-neî Șmili, soacra lui Behar, să-l vadă, în cabinetul judelui instructor. Tot erî, se știe, Behar a fost vizitat și de soția sa. D. Săbăreanu a mai încuviinat familiei lui Behar să-i procure cărți de citit, cea ce s’a și făcut. Situațiunea d-lui Fiororian Citarea și ascultarea d-lui Pictorian ne-a fost astfel explicată de un magistrat în curent cu mersul instrucției. Față cu acuzațiunile aduse de Parizianu d-lui Pictorian, magistrații cari se ocupă cu această afacere începuseră să-l creadă vinovat. De aci se explică citarea d-sale la parchet și hangul interogatoriu ce i s’a luat. Dezmințirile însă ce le-a făcut d. Pictorian cu prilejul ascultărei sale de către magistrații instructori, și în special confruntarea cu Pariziani, care față fiind d. Pictorian nu a mai putut suține acuzările sale și a revenit deci aspra lor, a avut ca rezultat spulberarea bănudelor, ce se născuse în conștiința magistraților instructori, cum că d. Pictorian ar fi vinovat. Cu toate că parchetul socotește astăzi pe d. Pretorian nevinovat și neamestecat in afacerea falsurilor de la finanțe, el pare totuși a i imputa, faptul că sub direcțiunea d-sale, s’au petrecut faptele cunoscute. Fotografiarea scrisorilor In această afacere, s’au confiscat numeroase scrisori de la toți inculpații. Pentru a se putea servi mai bine de aceste scrisori de mare interes justiția, jude instructor a dispus fotografiarea și reproducerea lor în mai multe exemplare de către fotograful palatului de justiție. Opoziția lui Baily Astăzi vine înaintea camerei de punere sub acuzare, opoziția făcută de Baily, în contra sentinței tribunalului Ilfov care a confirmat mandatul in baza căruia a fost depus. Behar care a făcut și el opoziție în contra ordonanței judelui instructor, care i-a respins cererea de liberare pe cauțiune nu va mai susține această opoziție ea nefiind admisibilă, ca neregulat făcută ci va face o nouă cerere de liberare »"delui instructor. Vin Fosul din calea Ioșilor Astă-noapte pe la orele 11 fără un sfert un violent incendiu a isbucnit în calea Moșilor la casele cu No. 85. Declararea incendiului La acea oră sergentul Florescu postat în partea locului, observă că din acoperișul unor depozite [din fundal cursei caselor cu No. 285, apare deodată o limbă luminoasă de flacără. Imediat sergentul aviză secția respectivă care la rându I înștiința poliția. Fanioa Casele incendiate sunt situate pe str. Moșilor, colț cu strada Leonida. Ele sunt de construcție foarte veche și proprietatea d-lui Constantinescu- Negru. In față era o prăvălie închiriată d-lui Petrică" Zahareanu, comerciant de băuturi spirtoase. In momentul cînd focul isbucnise la atenansele de alături, prăvălia d-lui Zahareanu era plină de clienți. Lumea din curțile vecine observind ițeala cu care incendiul se propaga peste întreaga clădire, au fost coprinși de o adevărată panică. Nu trecu mult de la semnalul de alarmă dat de sergent și flăcările conduseseră întreaga clădire. Salvarea mobilelor D. Zahireanu proprietarul prăvăliei ajutat încă de cîțiva prieteni observind pericolul a început a scoate marfa din prăvălie. De asemenea și mobilele locuinței sale care era alipită de prăvălie, au fost scoase și așezate intr’un colț al străzei. Sosirea pompierilor Pompierii din Foișor, fiind cei mai în apropiere, au sosit fără multă întîrziere la locul dezastrului. Ei au Început imediat operațiunea de localizare. Focul însă cu greu sa localisa deoarece în atenansele incendiate erau depositate mai multe cantități de fin, ovăz, orz, porumb, lemne și cocs, care se aprinsese. D. căpitan Urlățeanu, comandantul pompierilor Capitalei, care sosise printre cei dintîi la fața locului, ceru imediat ajutorul postului central. După un sfert de oră postul central sosi aducind și mașina de aburi, care a fost pusă imediat în funcțiune. Puțin mai tirziu sosi și un pluton de jandarmi pedeștri. Grație nouilor ajutoare și energiei desfășurate de pompieri, focul a putut fi localizat pe la ora 12 din noapte. Sosirea autorităților D. Saita, prefectul Capitalei însoțit de d. Crețeanu, comandantul sergenților și inspectorii Vlădescu-Olt, Popovici și Ionescu fiind avizați au sosit la teatrul sinistrului. Pagubele Proprietatea incendiată este asigurată la societatea «Dacia-Romania» pentru suma de 15.000 lei. Marfa incendiată însă și care aparținea d-lui Zaharea nu era neasigurată. Pagubele în total se urcă la suma de peste 20 mii lei. Cauza incendiului Cu toate cercetările făcute in pripă, nu s’a putut stabili în mod cert cauza incendiului. Există bănuiți că focul ar fi fost pus. Aceste bănueli sunt întărite prin faptul că acum două luni de zile niște atenanse ale acestei cădiri au ars. S-a deschis o anchetă pentru dovedirea cauzei incendiului. Vecinii precum și sergentul postat în acea parte susține că focul a izbucnit deodată, lucru care întărește bănuelile că focul a fost pus. Caliga a doua zi la semnalul de deșteptare. In urma acestei dispozițiuni, soldații se bucură de mai multă libertate, iar casa realizează însemnate economii la masa trupei. * Căpitanul S. dintr'un regiment de armă specială din Capitală a fost pedepsit cu 15 zile garda pieței, fiind dovedit că nu distribuia la timp solda trupei și da oamenilor hrană mai puțină decît prevede regulamentul. Sergentul furier și un caporal din compania de sub comanda căpitanului S. au fost suspendați din grad pe timp de 60 zile,pentru că se făcuseră părtași la vina superiorului lor. Un sub-locotenent R. dintr’un regiment de infanterie din Capitală a fost trimis la garda pieței și dat judecăței pentru faptul c’a insultat pe un d. căpitan, în urma unei neînțelegeri. Un spital comunal In numărul de la 22 Ianuarie am publicat un extras dintr’un memoriu adresat de d. dr. Miron d-lu, primar al Capitalei în vederea inființărei unui spital comunal pentru instalarea prostituatelor. In acel memoriu se spunea între altele că la „spitalul Colentina, din cama prea marelui număr de bolnavi, nu se poate da bolnavelor venerice îngrijirile cuvenite“. D. dr. M. Anghilovici, medic primar și șeful secțiunei de boale venerice la spitalul Colentina, ne adresează o scrisoare prin care spune că aserțiunea aceasta a d-lui dr. Miron nu e fondată. Eforia spitalelor civile tocmai în vederea faptului că la secție sunt bolnavi mulți a atașat acestei secțiuni un personal medical mult mai numeros decît la celelalte servicii. Personalul acesta lucrează cu devotament și sîrguință. De asemenea d. dr Anghelovici ne scrie că personalul inferior—despre care d. dr. Miron a spus că tratează prostituatele ca pe niște paria, își face in totul datoria. De la societatea studenților în drept In primele Duminici ale constituirei societăței studenților în drept s’au ținut trei conferințe cu interesante subiecte de drept: Ultimele două Duminici au fost consacrate discuțiunilor contradictorii. Dacă condițiunea de a nu se recăsători pusă intr’un testament unei femei este sau nu ilicită și dacă este ilicită anulează testamentul sau se consideră ca nescrisă. După mai multe discuțiuni bine susținute de o parte de d-nii: Pogonatu și Tunescu iar de alta de d-nii. Rațin și Georgescu, juriul presidat de d.’loan Gr. Sorescu, asistat de d-nii. Patriciu și Gulioti s’a pronunțat asupra primei chestiuni declarind de ilicită condițiunea de a nu se mai recăsători, iar ca consecință declară nul legatul lăsat femeei. Zelul și activitatea ce depun studenții spre a face cât mai utilă această societate le face multă cinste. Pe viitor societatea va ține conferințe și din dreptul administrativ, la cari conferințe va asista și d. Negulescu, profesor la Facultatea de drept Militare D. colonel Boerescu, comandantul reg. Mihai Viteazul No. 6 a luat dispoziția ca toți soldații și gradele inferioare din regiment, cari pot lua masa de seară în oraș, să fie învoiți arși din cazarmă, în fiecare zi d. a.de la sunarea ruperei rîndurilor, pină Succesul „Balului Presei“ Erî nu se discuta în Capitală decît de succesul strălucit obținut alaltă seară de Balul Fresen, de societatea aleasă care a onorat cu prezența sa acest bal și de animațiunea ce a domnit in tot cursul acestei minunate petreceri a Carnavalului. In adevăr rare ori vastele săli ale Eforiei au fost mai cu gust decorate și mai vesel luminate ca la acest bal. Ceea ce a dat un farmec special acestui bal a fost însă programul amuzant ce s’a executat. Nu putem decit să adăugăm mulțumirile noastre aplauzelor cu care publicul a salutat frumoasa voce a d-nei Lucreția Brezeanu, talentul la chitară și glasul vibrant al tenorului Sarcoli și pe drăguțele baletiste ale Teatrului Național, sub conducerea maestrului Villa Mario și în frunte cu excelenta baletistă d-na Villa. Felicitări se cuvin însă și membrilor comitetului presei, care sub preșidenția valorosului nostru confrate d. Al. Ciurca a dat o nouă strălucire Balului mascat al sindicatului ziariștilor. Să sperăm că aceasta nu va fi ultima serbare din sezonul acesta, in folosul sindicatului ziariștilor. Scandalul din str. Poliției Aseară s’a prezintat in redacția noastră d. Petre Georgescu, cofetar, domiciliat in str. Poliției No. 11, cheiul Dîmboviței, aproape de podul Mihai Vodă, și ni s’a prins că a fost victima unei bașibuzuci, și că autoritățile nu iau nici o măsură, da și au fost sesizate. Iată de ce e vorba : D. Georgescu locuește într’o clădire a societăței de construcții și, ca aproape toți chiriașii, d-sa a rămas în urmă cu o parte din plata chiriei. Eri pe la ora 3 după amiază, d. Georgescu se pomeni cu un d. Costică Zamfirescu, lichidatorul societăței de construcțiuni, care intrînd în cofetărie, îî ceru să evacueze casa. Cum d. Georgescu refuza, lichidatorul îl sili să părăsească magazinul.D. Georgescu se duse atunci să se plîngă comisarului secției 25, dar acesta il trimise la d. prim-procuror, de rezortul căruia era afacerea, cum spunea d. comisar. D. Georgescu se duse atunci la palatul justiției și se plinse d-lui Hamangiu. Primul procuror, ascultînd plingerea, îl sfătui pe reclamant ca să se întoarcă acasă și să-șî redeschidă magazinul, căci fără o hotărire judecătorească definitivă în regulă, lichidatorul nu-i putea sili să părăsească locuința, încurajat de sfatul bine-voitor al primului procuror, d. Georgescu se reîntoarce acasă și redeschide cofetăria. Nu trecu insă mult și lichidatorul Zamfirescu se prezintă din nou și, cu o droaie de indivizi, sări asupra d-lui Georgescu și asupra a doi consumatori ce erau acolo, și înnopi în bătăi. La strigătele celor bătuți alergară trecătorii, cari reușiră să salveze victimele din mîinele bătăușilor. In fața acestui nou atac, d. Georgescu se duse din nou la secție. Comisarul refuză insă să încheie vre-un proces-verbal sau să ancheteze măcar faptul. Zadarnică a fost și intervenția, în acest senz, pe lingă inspectorul Vlădescu-O.t. Acestea sunt faptele. Am crezut nimerit ca să le dăm publicităței, ca să le cunoască și d. prefect al Capitalei. ferpleies uitare CAMERA Urmarea ședinței de la 30 Ianuarie 1903 interpelarea a lui Foenaru-Bordea D. Poenari-Bordea . Scopul interpelărei mele nu o să declar războinic-lui ministru de domenii, și cuvântarea mea nu e determinată de un spirit de opoziție.Suferim de boala de a nu supraveghia ca legile să se aplice. Legea e croită între patru ziduri și apoi nimeni nu exercită un control ca ea să sa execute. Chestiunea, care formează obiectul interpelărei mele, a mai venit înaintea Camerei în 1879. De la 1887 până azi legea relativă la împroprietăriri nu s’a aplicat. Chestia această merită din nou să fie ridicată. Pleiada de bărbați de la 1848 și de la 1867, ce s’a ridicat în divanul ad-hoc au înțeles, că posesiunea de pămînt e baza temeliei noastre sociale. Ei au fost convinși, că numai astfel se pot evita turburările intr’o țară agricolă ca a noastră. Si atunci a venit legea din 1864. Ca om prevăzător legiuitorul a avut in vedere și pe acei, cari vor deveni capi de familie, stabilind, ca și însurățeii, cari vor deveni șefi de familie, să aibă dreptul, să fie) împroprietăriți pe domeniile statului, înființindu-se noi comune. Articolul respectiv fixează numai dreptul de a fi împroprietărit țăranul dar nu și condițile, de aceia aplicarea lui a intirziat. Abea după războiul din 1877 s’a redactat regulamentul respectiv. S’au lansat atunci instrucții și circulari in virtutea cărora să se facă împroprietărirea. Oratorul citește articolele respective din regulament. Dar s’au făcut atitea abuzuri — zice oratorul — s’au comis atitea neregularitățî, încit au devenit revoltătoare. Chestia a venit atunci in Cameră și s’a votat o lege in virtutea căreia se instituia un fel de comisiune de anchetă și de control pentru justa împărțire a moșiilor statului. S’au miproprietarit străin* fv .tiv.* ^Adevirul ai statului, oameni, cari mai erau imtproprietăriți în alte două trei locuri! S’a făcut o executare în contra legei. Asemenea fapte s’au petrecut și in Vasluiu și în Iași, și în alte părți. Legea avea în vedere pe însurăței, și avea mai cu seamă în vedere pe acei cari au luptat in războiul glorios. Dar să vă dau un exemplu : în comuna Buești a fost improprietărit ca însurățel un anume Costea Lazandis, care în urmă a cumpărat pământurile celorlalți însurăței. Vă citez un exemplu, dar ași mai avea multe. Oratorul citește apoi petiția unui fost luptător de la 1877, care cerind pămaițt, pe petiția lui s’a pus rezoluția: «împroprietărirea fiind închisă se refuză!» Și acesta nu-i un exemplu unic. Sper, că inteligența și activitatea, ce e chemat să o desfășure actualul ministru de domenii, se va aplica pentru stirpirea unor astfel de nereguli. D. Poenaru-Bordea mai citează cazul unui oarecare Gh. Busuioc, care a fost improprietărit ca însurățel în patru locuri : în Sărata, în Slobozia, în Ersesel, Dobrogea ! Exemple de acestea ași putea să Vă dau multe. Dosarele sunt la minister. Scopul legei era de a împroprietări pe săteni, iar nu de a crea o sursă de venit pentru funcționari. Ce au făcut toți acești împroprietăriți pe mai multe locuri? Parte le-au arendat, parte le-au părăsit. Pe acele locuri părăsite au venit și s’au instalat alții, tot in virtutea legei. După zece, cincisprezece ani s’au născut procese între cei împroprietăriți pentru prima oară și acei, cari erau amenințați de a fi expulzați. Dar oare de ce împrejurare au fost încurajați acei ce au intentat procese? De niște avize ale ministerului de domenii, prin cari cei ce au ocupat pămînturile erau înștiințați, că ați ocupat pămînturile în mod precar. Eu nu citez nume, nu critic, aduc numai faptul înaintea d-voastre și vă rog să judecați. Sunt o mulțime de împroprietăriți cari pling pe drumuri, că sunt goniți de pe pămînturile lor. Putem sta oare indiferenți ? Trebue să uităm scenele din 1888? Trebue să uităm deșteptarea care ne-a făcut-o d. Gr. Păucescu în 1889? Trebue să uităm deșteptarea ce ne-a făcut-o d. Drăghicescu mai deunăzi, zicind, că stăm pe un vulcan, a cărui erupție ar putea să distrugă siguranța statului român ? Dar dacă am uita toate aceste, trebue să uităm trecutul nostru D. V. Lascar întrerupe: D Poenaru-Bordea : Ce ați zis? Vă rog să repetați căci n’am auzit. Vreau să vă răspund.„ Amici nu sunt acei ce lingușesc, ci acei ce previn pe prietenii lor... Vă rog să nu uitați de dictonul : Latifundia perdidere Hallam. Oratorul vorbește apoi despre emigrarea romînilor. Un administrator al sau a plecat în America și scrie de acolo că trăește admirabil, cîștigînd mult. Ocupîndu-se de emigrările evreilor spune că aceștia nu pleacă pentru că ar fi nedreptățiți. Trebue să respingem asemenea acuzări insinuante. O voce: Administratorul d-voastră era evreu ? D. Poenaru-Bordea . Nu, român. In serviciul meu nu sunt evrei deși sunt filosemii. Sunt evreofil, dar pină acolo, că nu aprob ca să se răspindească în străinătate știri calomnioase la adresa noastră, cum că aci evreii ar fi supuși unui regim aspru și alte asemenea lucruri. (Aplauze). De ce se duc evreii în America’; De ce nu se duc în Ungaria? Vă rog să-mi arătați un evreu persecutat și condamnat în Promînia, cum romînii sunt persecutați și condamnați în Transilvania? (Aplause). Evreii se pling că nu-i încetățenim în masă. Dar oare romînii de peste graniță sunt recunoscuți în masă ca cetățeni romîni ? Am un document, emanat de la alianța israelită, prin care vă pot dovedi, că numai ciștigulii îndeamnă să meargă in America. Citează un articol din Cronica israelită, pentru a dovedi, că evreii emigrează pentru că au prilejul de a cîștigă mai mult in America, dar nu pentru că ar fi persecutați în Romînia. Evreii nu trăesc la noi mai greu ca țăranii. (Aplause). D. ministru ar trebui să aibă in primul rind grija împroprietăririlor românilor de baștină, pentru ca aceștia sa nu părăsească țara. Și dacă ați epuizat moșiile, n’aveți oare legea Casei rurale ? De ce ați inmormintat-o ? Și un proect de lege al lui Ioan Brătianu, făcut cu scop de a împroprietări pe țărani, a fost îngropat. Rog pe d. ministru să răspundă dacă are de grnd să aplice legea pentru împroprietărirea țăranilor. Dacă legea e bună, să o aplice; dacă e rea, să o modifice. (Aplauze). Ședința se suspendă pentru cinci minute. Discursul d-lui Cernescu D. Cernescu. In ultimii ani am trecut prin împrejurări foarte grele, dar se para că zorii unei vremi mai bune apar. Am ascultat cu multă atenție interpelarea d-lui Poenaru Bordea. Este pentru noi, domnilor, un respect pios pentru bătriniî, ce s’au dus și o reverențiozitate pentru cei ce au rămas. Toate observațiile d-lui Poenaru-Bordea sunt juste și cererile sale drepte. Guvernul trebue sa și spue cuvintul. Dar sunt cazuri cu mult mai grave decit acele ce vi s'au citat. Față de tot ce v’a spus d. Poenaru- Bordea e un amănunt, care arată, cum știm noi, aceștia mai tineri, să aplicăm legea. In regulamentul de hotărnicii e un articol, in virtutea căruia depunind planul moșiei sale, proprietarul poate să cheme în instanță obștia sătenilor pentru încălcare de teren. El se poate despăgubi prin pămîntul sătenilor, luind de la cițîva tot ce i se cuvine, și lăsind pe aceștia să se despăgubească la rândul lor luind părți proporționale de la ceî-i’alțî săteni. Dar aceasta e o barbarie, o monstruozitate. (Aplauze). Sunt dator un tribut celor, din mijlocul cărora am eșit, și în orî-ce caz trebue să apăr interesele acelui colegiu pe care-1 reprezint. (Aplauze prelungite.) D. Poenaru-Bordea a arătat o lacună a legei de împroprietărire. Au rămas foarte mulți săteni, cărora nu li s’a dat nici un palmac de loc. Și lucrul acesta nu se poate acoperi cu tăcerea. Trebue ca statul să-șî creeze pe viitor un stoc, pentru a coloniza terenurile unde populația e mai puțin deasă. Să se împroprietărească sătenii, cari n’au de foc pămînt. (Aplauze). Oratorul se pronunță pentru casa rurala și zice că această lege votată de Senat constitue una din gloriile partidului liberal. (Aplauze generale). A fost un moment mare, puternic în acest parlament, acela, cînd reprezentanții țarei «Uci ». ^tivească rădăcinile acelui copac, care se chiamă romînizm. (Aplauze). Necesitatea Casei rurale se simte mai mult azi ca atunci. (Aplauze prelungite), față de toate temerile cari s’au arătat atunci, am de făcut următoarea observație pe care o rup din suflet: prefer pe proprietarul mare cu 300 de pogoane, înconjurat de mici proprietari, bine stabiliți, sănătoși și fără griji, proprietarilor mari fictivii și țăranilor cu totul lipsiți de pămînt, gata la ori ce moment să comită acte de deznădejde. (Vii aplauze). De nu mă înșel prin mesaj suveranul a vorbit despre solicitudinea sa pentru țărănime, dindu-ne a înțelege, că ni se va prezenta o lege favorabilă locuitoriilor de la țară, acea lege e organizarea băncilor populare. De ce nu am vota și legea casei rurale, care ar complecta opera noastră ? Vom face o operă de echitate socială și săteanul va începe o altă viață. (Aplauze). Cine seamănă ghindă azi va putea să închidă ochii cu liniște, căci din ghindă va eși stejarul, sub care se vor putea adumbri copiii lui. (Aplauze). Taratorul vorbește despre almanahhul băncilor populare și arată cât de mult au prins și ce roade admirabile au dat. La sate se născuse un fel de parazit, care avea putința de a exploata, avind partea lui și de la lacrima și de la bucuria săteanului. Băncile populare au înlăturat pe această ființă. Există o bancă populară, care a împrumutat o societate de consum in Dămănești, care e gata să facă un magazin-hambar pentru locuitori, pentru ca să nu mai fie exploatați de intermediari, și unde cumpărătorul să poată găsi marfa clasată. Băncile populare și societățile de consum au avut o mare influența socială: viniile dispar și fericirea intră pe poarta mare in casa săteanului. ("Aplauze). S’a făcut zi în sufletul întunecat al săteanului ; datoria noastră ar fi ca să ținem această zi. R.og pe d. ministru de domenii—aceasta e obiectul cuvîntărei mele — să aducă în Cameră legea Casei rurale. Și să nu ne despărțim în această sesiune, fără să votăm și băncile populare. (Aplauze prelungite^. Termin d-le ministru, rugîndu-vă să bine-voiți a interveni pentru a se aduce aceste legi pentru țărani și noi vom da tot concursul guvernului. Datorim sătenilor cari ne-au dat neatârnarea țârei toată solicitudinea noastră. (Vii aplauze). Oratorul este călduros felicitat și îmbrățișat de colegii săi amici. Răspunsul d-lui C. Stoicescu D. C. Stoicescu. D. Poenaru-Bordea spune, că nu-șî face interpelarea în spirit de vrăjmășie. Departe de mine de a vedea în interpelarea d-sale un caracter iritant. Desigur, d. Poenaru-Bordea, spirit cu desăvârșire liniștit, n’a avut de gând să aprindă spiritele prea ușoare de la sate. Ați avut prilejul să auziți și calda cuvintare a d-lui Cernescu. D. Poenaru-Bordea a atins una din cele mai frumoase chestiuni, care nu preocupă din 1857, îmi reamintesc, că eram cu toții pe acele bănci, in 1885, cînd d. Poenaru-Bordea era raportorul legei, care a fost votată în 1887. Pe atunci era pe acela bănci și Mihail Kogâlniceanu, căruia ar trebui să i se ridice un monument. (Aplauze). In capul guvernului era Ioan Brătianu, unul dintre cei mai mari patrioți. D. Poenaru-Bordea vă reamintea, că IDCA QQ IU ÎOOO a luat pun* fi«3 tapei chestia dărei păminturilor la săteni. Imi veți permite să va fac și eu o scurtă recenziune istorică a acestei chestii. In urma dezideratului exprimat la Paris in 1857 au avut loc neuitatele adunări ale Divanului Ad-hoc. Citește cerințele exprimate de Roată și ceil’alți țărani, cari se gaseau la divan, pentru a arăta ce s’a făcut de atunci pină acum pentru săteni, și cari sunt dezideratele, cari stau și azi în picioare. In divanul ad-hoc se exprimă pentru prima dată ideea, înaintea corpurilor legiuitoare, de a sa împroprietări sătenii. Ideea începută de aci, o vedem adusă in parlamentul domnesc in ziua de 24 Ianuarie 1862. De la 1862 legea a fost luată în discuție. La 8 Iunie Camera a fost disolvată în urma morții lui Barbu Catargul. Au venit apoi mai multe evenimente, plebiscitul etc. și la 15 Augus a fost votată legea Casei rurale. S’au instituit apoi comisiuni cari să stabilească dacă sunt oameni, cari fără drept au primit păminturî pe nedrept, fără să li se cuvinâ, iar aiți nimic. La 1864, Cîmpineanu a adus ideia revizuirei. Oratorul citează cifre pentru a arăta ce pămînturî au fost date și cum au fost impărțite. E absolut necesar să se facă o revizuire a păminturilor date, căci sint multe păminturî stăpinite pe nedrept. (Aplauze). Aproape o pătrime din pămînturile date ar trebui sa se întoarcă la stat, după informațiile pe cari le am la ministerul de domenii. (Senzație). Circulările date de ministerul de interne, de ministerul de domenii, și un decret regal date odinioară se lovesc de raportul bătrînurui parlamentar Zewchide de pe atunci. Statul nu poate dispune —1 de sumele necesare pentru a face față cheltuelilor acestor comisiuni. Aceasta a fost cruza pentru care nu s’a dat urmare legei de la 1887. Cred că acestă cauză nu se poate ține in picioare azi (Aplauze). Se vor găsi oameni cu destul patriotism, cari să aducă în mod gratuit acest serviciu sătenilor. Pentru ca 180 mii de hectare să fie impărțite în termen scurt nu trebue^cu cu vre-o 324 mii de lei, după lucrările pe cari le am la ministerul de domenii. De ce n’ați cheltuit predecesorii mei această sumă? Explicația o găsim într’o declarație a Casei de Depuneri, cari zice, că nu e momentul prielnic de a se face asemeni cheltueli. Cred, că azi, cînd am scăpat de grija de a regula finanțele țărei, a venit timpul prielnic să facem ceva pentru țărani. (Aplauze prelungite). Recunosc cu d-voastră, că nu s’a luat măsuri nedrepte împotriva populației israelite. Suntem un popor civilizat, tolerant. (Aplauze). Numărul exploatatorilor de păduri și al meseriașilor e mai mare, proporțional cu al israeliților. D. Poenaru-Bordea cere cuvintul. D. C. Stoicescu: Să dăm țăranului confiență în legile țărei și să nu se mai întâmple aceea ce ne spunea un coleg zilele trecute aci, că porumbul sătenilor mi era dijmuit în Decembrie. Șă nu uităm de spitalele rurale, cari să vindece pe țăran de pelagră și alte boli Să căutăm ,a scăpa pe țăran de alcoolizm. Oratorul arată, că pămînturile au fost prea scump vîndute țăranilor, și că ei nu pot să se achite de datorii, deși li se vinde și cenușa din vatră, Partidul V.