Adevěrul, aprilie 1903 (Anul 16, nr. 4911-4938)
1903-04-01 / nr. 4911
ȘASE FABINI jizi suplimentul gratuit cu : 1) Viața Militară avînd următorul cuprins : Legi militare. — Dragostea furierului (scrisoare cazonă) de furierul Pinteanu. — In Crucișătorul Elisabeta.— Metodele de instrucție. Necrolog.— Libertatea condeiului.— Monumentele române din Bulgaria.— Casa de economii, credit și ajutor a ofițerilor. — Știri militare.— Concentrarea de primăvară. 2) Adevărul în țară avînd următoarele corespondențe: Giurgiu, Slatina, Huși, T.Severin, Tulcea, Buzău, Roman, Craiova, Vaslui, Iași, Slobozia, Constanța, Argeș. Ilustrațiuni, Hotelul Popescu din Caracal, Strada Grigore Ghica din Dorohoi. Pofitînt nMhil ■ ® PĂLĂRIE de PAE elegant garnisită, de la rremiul gratuit , cunoscutul magazin de mode „La Pomul de aur“ Isidor Pulin, strada Lipscani 30. Toți cititorii „Adevcrului“ sunt rugați ca să ceară, odată cu numărul de față, și suplimentul, pentru care 1111-I permis a se cere vre o plată suplimentară. Ediția trc seară TELEFONul Marți 1971 lTI0TO î?f$K DIRECTOR POLITIO (FOX ST. AXUXCIURI iinia pagina TV Lei ....ISO SO bani 2^rr BIROURILE ZIARULUI — Strada Sărindar — 11 ■ , , W—i~ pifirti li la Bénán: Siceisi! conservatorilor unii lîngă alții, au trecut printre soldați și bașibuzuci, printre vii și printre morți și scăldați în sînge ; cea mai mare parte din ei au scăpat, dar au și rămas cîțiva morți și răniți. Turcii au avut pierderi enorme. Lupta de la Palanka Lîngă satul Opola, două ore departe de Palanka (Kratova) a avut loc o ciocnire între armata turcească și o bandă de revoluționari condusă de sublocotenentul Tanușef, fost ofițer Î1 armata bulgară și care a făcut parte din banda vestitului colonel Iancof. Anul XVI - No 49i FONDATOR ALEX. V. BELMMIAXV ABONAMENTE Un an Șase luni Trei luni In țară ... 30 lei 15 lei In străinătate. 50 „ 25 „ * lei 13 „ 10 bani în toată țara 15 » » străinătate lin nu miji- vechi si 30 bani frumoși cai verzi pe pereți, recte, teren la București-Nouî!!... Așa bătae de joc, mai rar ! Mă asociez la tot ce veți întreprinde pentru pedepsirea acestui trist personagiut. Cel mai bun lucru, cred, ar fi să provocați o întrunire a tuturor acționarilor ca să se consfătuiască asupra măsurilor de luat spre a salva ceva din avutul lor, dacă mai e ceva de salvat. Trimiți, vă rog, d-le Miile, cordialele mele salutațiunii, Nestor Urechi, Inginer Brăila, 28 Martie 1903 Onorate d-le director, în Adeveriți de azi, 28 Martie, la rubrika „Informațiuni“ citesc că diferiți indivizi s’au prezintat pe la negustori și pe la diferite persoane cu liste de subscripții cerînd ajutoare pentru săraci și că acești indivizi au fost prinși și vor fi dați judecăței. Păi bine, d-le director, d. Nae Basilescu a făcut o gogeamite listă de subscripție cu Bucureștii-Noui ,cerînd ajutoare de la noi și acum ne-a robit pentru toată viața noastră. Vă întreb dar pe d-voastră, pentru ce cei d’întîiu sunt dați judecăței, iar cel d’al doilea individ nu V Aștept răspunsul d-voastre, iar dacă nu veți dezlega acesta enigmă atunci vom fi silit s’o dezlegem, căci și ea poate știu ceva la activul d-lui Basilescu. Vă salut cu stimă și considerație. 1. Constantinescu Ținem să răspundem d-lui Constantinescu că noi vui putem dezlega enigma de care ne vorbește și, ca atare, cerem în interesul oamenilor păcăliți de escrocul Basilescu, ca d. Constantinescu să ne trimită acea dezlegare pe care o vom împărtăși cititorilor noștri. Intinzînd brațele în formă de cruce, episcopul ridică ochii și apoi adaugă: „Focul cerului să cază asupra bulgarilor și să-i mistuiască pe toți, căci sînt niște adevărați nelegiuiți, vrăjmași credinței și religiei lui Christos“. „Iată—spune Templ—în ce mod se exprimă un om al lui Dumnezeu. Cum o îi gîndind ceîl alțî greci despre bulgari ne putem închipui. Stăpînirea turcească numai de model nu se poate da. Dar o stăpînire bulgărească ar fi și mai rău—cel puțin așa cred grecii. Nu ne îndoim că același lucru cred bulgarii despre o Macedonie elenizată. Macedonia ajunsă în stăpînirea uneia dintre rase ar schimba numai felul oprimare; Macedonia declarată liberă ar fi războiul civil și, dacă ne putem exprima astfel, organizarea haosului“. Cu ultimele păreri ale lui Le Temps nu ne putem uni. Noi credem că cînd Macedonia macedonenilor se dă cea mai bună, mai logică și în același timp mai dreaptă soluție cestiuneî. DIN CULISELE LIBERALE — Alegcrea de la limnan — Triumful conservatorilor de la Iolomon,—căci e triumf să bați candidatul guvernului cu un număr îndoitele voturi,— a fost aseară viu comentat în toate cercurile politice. De altfel se prevedea că la Roman va reuși d. Cantacuzino-Pașcanu atît pentru că acolo sînt neînțelegeri între liberali, cît și pentru bunele isprăvi pe cari le-a făcut d. Alexandru Morțun, candidatul guvernului, cît timp era prefect. Pe de altă parte d. Cantacuzino- Pașcanu e un conservator cu popularitate la Roman , și care s’a mai ales în opoziție. Și tocmai fiindcă se știa că conservatorii sînt tari la Roman, mulți sturdziștî au rămas surprinși cînd au aflat că d. Lascar a numit pe d-rul Manolescu ca director general al serviciului sanitar, sacrificând astfel un colegiu senatorial conservatorilor. Pe de altă parte la Romane .O luptă strașnică, chiar între unii deputați, pentru prefectură și cu toate că atunci cînd d. Al. Morțun a demisionat toți au luat angajamentul de a-i susține candidatura la Senat, totuși nu s’a îîntinut, dn acest angajament și nu toți liberalii au dat concurs candidaturei d-luî Morțun, cu toată intervenția d-lor Nicolaescu și V. G. Morțun cari, în ajun, de abia au hotărît pe d. Al. Morțun ca să-și mențină candidatura. In asemenea condițiuni locale și avînd și o atmosferă puternică în contra guvernului,—atmosferă creată de ultimele destăinuiri asupra fraudelor de la finanțe, — candidatura d-lui Cantacuzino-Pașcanu nici nu putea decît să triumfe. Reușita conservatorilor de la Roman a dat însă loc la interesante discuțiuni în sinul liberalilor. Aseară, într’un cerc de fruntași liberali, un cadru vechiu făcea următoarele amare reflecțiuni : —„ Am perdut una cîte una toate alegerile parțiale și azi, în ajunul alegerilor județene, ni se oferă ca primă de încurajare „succesul“ de la Roman și aplicarea unor legi menite a... schimba" moravurile electorale ! „Lascar crede că politicianii liberali au operat cu forțele lor proprii, că fiecare elector liberal are armata sa electorală permanentă și la guvern și în opoziție. Lascar crede că cluburile au făcut politica electorală, alegeri. Dar se înșală grozav și ca dovadă este că slăbind puțin amestecul administrației și poliției a perdut toate alegerile parțiale. „Noi ne-am distrus organizația electorală. Nu mai cultivăm masele electorale. Am dat de cîtva timp alegerile pe mîna unor agenți electorali ordinari, cari ne-ar mîncat banii, ne-au tras pe sfoară și ne-am vîndut adversarilor. „Partidul liberal 11’are astăzi o organizație electorală, n’are oameni entuziaști cari să se ocupe zilnic de cultivarea maselor electorale. Noi așteptăm de cîtva timp totul de la administrație și poliție. Salvarea noastră în alegeri a fost administrația județeană, comunală și poliția. Fără ingerințe mari n’am putut face alegeri în ultimii ani. „Astăzi sîntem în tri o adevărată primejdie. Am pus în aplicare o serie de legi impopulare, în partid domnește o indisciplină fără seamăn, toți ne certăm. Nu se gîndește nimeni că sîntem în ajunul unor alegeri generale pentru consiliul județean și Lascar, drept încurajare, ordonă celor din poliție să se retragă din cluburile liberale și să nu mai facă politică. „Dacă se va aplica serios legea lui Lascar, privitoare la reorganizarea poliției, dacă poliția într’adevăr nu ne va da tot concursul în alegerile județene, apoi vom avea frumoasa surpriză că se vor alege în majoritate consilii județene conservatoare. „Nu trebue să ascundem acest adevăr că, în timpul din urmă, an triumfat în alegeri prin concursul administrației și poliției și că acum am pierdut cu desăvârșire și organizația electorală de partid pe care am avut’o. Cum vom lupta dar în alegeri ? Iată ce reflecțiuni amare fac liberalii cînd se gîndesc la soarta alegerilor județene. ti. Dine-înțeles că toate puterile electorale perdute de liberali au fost acumulate în opoziție de conservatori și prin urmare , ei se bucură azi de o formidabilă falangă electorală în toată țara, astfel că guvernului îi va fi greu să lupte chiar dacă va încorda energia întregului său aparat administrativ. Alegerea de la Roman este o rea prevestire pentru rezultatul alegerilor generale județene. R. P. Din fuga condeiului Ultima oră Ia momentul, de a pune sub presă numărul acesta de 1 Aprilie, aflu din sorginte ,autorizată că azi la ora 11 a. m. conu Mitiță va întruni întreg partidul și după ce va face un scurt istoric de cîteva ore asupra originei partidului liberal și a doicei sale (nu a partidului, și a lui conu Mitiță), care nu l'a lăsat să se joace de-a puiu gata cu copiii ciocoilor, va citi un decret regal prin care Camerele sînt dizolvate, și colegiile electorale sînt chemate a alege un nou parlament, menit a vota un proect de modificare a Constituției, introducîndu-se sufragiul universal, impozitul pe venit, casa rurală, strămutîndu-se Curtea de casație la Iași și interzicînd în parlament și ori-ce alte locuri publice discursuri de ale lui Ionu Mitiță. După aceasta corul Mitiță va anunța retragerea sa din viața publică și va preda șefia partidului lui d. Stan Blegeanu, cel cu loteria din Ploești, ca să realizeze celelalte promisiuni făcute țârei. Ziua de 1 Aprilie 1903 va rămîne astfel memorabilă în istoria partidului liberal. Per. Nouî ciocniri în Macedonia — Corespondența specială a „Adevărului“—■ Lupta de la Berovo Ceata lui Athanas Voevodul, trecînd pe lîngă satul Berovo (Molesco) a fost surprinsă de un post turc la 18 Martie, care a tras focuri asupra ei, rănind la umăr pe un revoluționar. Ceata s’a aruncat atunci asupra turcilor omorînd patru din ei. Ceî l’alțî turci, scăpînd cu fuga, au anunțat cele întîmplate apropiatei garnizoane, care imediat a dispus să se trimeată la fața locului, un detașament de soldați și cîteva sute de bașibuzuci, cari, în aceeași noapte chiar, au atacat satul Berovo incendiindu-i și măcelărind pe locuitori. O altă gardă de bașibuzuci, s’au luat pe urmele bandei de revoluționari și a doua zi, pe la prînz, au ajuns-o. A început atunci un foc repetat din ambele părți. In acest moment, o altă bandă sub conducerea lui Petrea Voevodul, care se afla prin văile de lîngă Berovo, auzind salvele de puști, a venit în ajutorul celorl alți. Ambele cete unite, au ocupat mai multe poziții din cele mai strategice, și pe cînd din toate părțile soseau soldații și bașibuzuci, revoluționarii trăgeau focuri repetate din pozițiile lor. Lupta a durat toată noaptea, fără ca bandele să-și schimbe pozițiile. In zori de ziuă, sosește la fața locului, o altă bandă, sub conducerea lui Karabiberos, care s’a unit cu celel’alte două și a continuat lupta înainte. Turcii, știind că bandele n’aveau pe unde să scape, și mai ales de frica bombelor de dinamită, n’au atacat pozițiile și au hîrțuit pe revoluționari cu scop de a’î face să termine proviziile. Astfel că împușcăturile s’au prelungit timp de 4 zile, căci din întîmplare, bandele nu aveau bombe. In noaptea zilei de a patra, bandele isprăvind proviziile și gloanțțele și prevăzînd o înfrângere rușinoasă, s’au strîns laolaltă, și au jurat să continue lupta pînă la moarte, să iasă din ascunzători și să-și facă drum printre bașibuzuci, cu pumnalul. Zis și făcut. La un moment dat, ei s-au aruncat cu o furie nebună asupra unei enorme oarde de bașibuzuci, căutînd a deschide drum cu pumnalele, ajutați fiind și de întunericul nopții. Această luptă desperată a durat timp de un ceas. östite, umăr la umăr, sute și Falsuri „patriotice“ ?! Până astăzi am avut de înregistrat în politica noastră destule minciuni „patriotice“, dezmințiri „patriotice“ de lucruri perfect adevărate—azi ni se oferă un articol nort-nonț, „falsuri patriotice“. „Patriotic“ a fost numit falsul colonelului Henry în afacerea Dreyfus, ceea ce l-a împiedecat pe numitul colonel să-și judece singur „patriotizmul“ cu briciul. D. general Lahovary, în fața falsurilor de la finanțe, a amintit de acest sofit de falsuri patriotice și a îndemnat lumea să trimeată un bricit și d-lui Sturdza, care susține a fi comis „falsuri patriotice“. Dacă e vorba ca cu acest bricift d. Sturdza să fie... ras de la putere, contribuim și noi cu ceva la cumpărarea lui ! Ce înseamnă „falsuri... patriotice“ . Cui vrea să spună d. Sturdza că patria era în pericol, dacă nu scotea eforia Șifon parale de la Banca din Odessa pentru a-și repara așezămîntul, safi că patria a fost salvată prin falsul de la 1901!! Patria nu a fost alcătuită pe falsuri, nu trăește prin falsuri și 1111 șî poate baza relațiile sale cu străinătatea pe falsuri. Falsuri „patriotice“ nu există decît pentru falsificatorii, cari de cite ori sunt prinși vor să acopere cu ..patriotizmul“ infracțiunile la codul penal.Nu există falsuri „patriotice“ și „nepatriotice“, precum nu există falsuri „morale“ și „imorale“. Falsul e fals și falsificatorul e falsificator și trebue să stea la pușcărie, nu în fruntea trebilor publice. Destul a fost terfelită în această țară noțiunea de patriotizm, pentru ca acuma să fie pusă alăturea și cu tăișurile ordinare. Se poate să se găsească într-o țară falși patrioți, dar „falsuri patriotice“ nu pot exista și termenul acesta trebue respins din vocabularul nostru, pentru cinstea țarei. S. U. R. Redeschiderea afacerei Dreyfus — Corespondență specială — Interview cu judecătorii lui Dreyfus Paris, 28 Martie.—Corespondentul din Rennes al ziarului Temps a intervievat pe trei dintre membrii consiliului de rezbel cari au condamnat pe Alfred Dreyfus în mod atît de curios, acordîndu-i pentru trădare națională circumstanțe atenuante. Doi dintre acești judecători cari votaseră pentru condamnare dau explicațiuni foarte lungi în care asigură că au votat pentru condamnarea lui Dreyfus numai în baza documentelor supuse în instrucția orală și a cunoscutelor depoziții ale martorilor. Un judecător declară cu deosebire : S’a pus generalului Mercier întrebarea dacă afară de borderoul pe hîrtie pellură care a fost găsit în faimosul coș de hîrtie, a mai existat un alt borderou (acel pe hîrtie tare cu adnotația împăratului Wilhelm). Generalul a răspuns la acesta întrebare astfel: „Nu există altul. N’am cunoscut nici odată“. Ambii judecători citează ca motiv principal al convingerelor despre vinovăția lui Dreyfus, faptul că acesta s’a speriat cînd a fost citat martorul Lanquety care trebuia sa depună că a avut o întîlnire secretă cu Dreyfus la Bruxeles. Lanquetty a depus , însă că o asemenea întîlnire n’a avut loc și pretinsa sperietură a lui Dreyfus se explică pur și simplu prin faptul că Dreyfus era torturat de afirmarea că ar fi avut o întîlnire secretă. Al treilea judecător, despre care se știe că a votat pentru achitare, a făcut următoarea declarație concisă: „Am votat după convingerea mea și nu pot să’ți spun mai multu. Brisson și Cavaignae In ziarul Siecle Henri Brisson publică un articol intitulat „Souvenirs“ în care citînd o mulțime de detalii face fostului ministru imputarea că în mod sistematic l’a informat prea târziu sau nu l’a informat de loc despre evenimentele cele mai importante, ca: despre falsul lui Henry, moartea lui Henry și scrisoarea generalului Pellieux. W. Escrocul de la Bucureștil-Noul Un nou păcălit.—O enigmă de dezlegat Printre multele scrisori pe cari le primim zilnic din partea victimelor celebrului escroc de la București-Nouă, am primit și următoarele a căror originalitate merită a fi împărtășită cititorilor noștri: * 29 Martie 1903 Stimate d-le Miile. Te rog să mă numărați și pe mine printre cei, ademeniți de d. N. Basilescu, sînt în posesiunea a 20 foi de hîrtie (!) pentru cari am plătit 2000 de lei adunați din biete economii de slujbaș. De cîte ori am fost să cer explicații asupra modului cum se manipulează paralele noastre am primit răspunsuri evasive, obscure, sau... schimba vorba. Ba mi-a propus, în schimbul celor 2000 de, lei buni ce-i vărsasem,, să-mi dea niște Situație critică Moartea lui Șcerbina, nefericitul consul rus din Mitrovița, amintește moartea în împrejurări identice, în ajunul războiului din 1877, a consulilor germani și francezi din Salonic. Se știe că acești diplomați voiau să elibereze din mîinile turcilor pe o fată bulgară pe care aceștia din urmă o răpiseră, și asasinarea lor a contribuit cu mult la încordarea situațiunei criticei de atunci. Avem un exemplu recent încă: asasinarea baronului Keiteler,, de către boxeri, crimă care a fost apoi pretextul războiului din China. Șcerbina a căzut victima datoriei sale. E întrebarea dacă guvernul rusesc va primi tot cu atîta nepăsare vestea despre moartea consulului său din Mitrovița după cum primise știrea care-i anunța rănirea lui Șcerbina. Guvernul din Petersburg, care nu se mulțimea cu pedeapsa dată atentatorului Ibrahim, pe timpul cînd Șcerbina era încă în viață, cu atît mai puțin se va putea mulțumi acum. Fără îndoială că, spre a-și menține prestigiul în fața populațiunilor din Balcani, Rusia va pretinde că cea din urmă energie, o pedeapsă exemplară pentru atentator. Or, o execuție a albanezului Ibrahim, în actuala stare de lucruri, ar echivala cu o răscoală în massa a albanezilor. Și răscoala aceasta ar fi începutul sfîrșitului Turciei. Moartea lui Șcerbina e o adevărată fatalitate, atît pentru Rusia, cît și mai cu seamă, pentru Poartă. East Monstruozitățile bulgarilor Declarațiile unui mitropolit grec Am constatat în mai multe raiduri antagonizmul ce separă diferitele naționalități ce locuesc în Macedonia. Sîntem în măsură a publica un nou document cu privire la acest antagonizm. Un corespondent al ziarului Temps a avut prilejul de a convorbi cu mitropolitul grec din Florina, Ioanikios. Dăm aci cîteva din doleanțele prelatului grec contra bulgarilor, le dăm fără nici o atenuație, cu culoarea lor locală și tonul lor : „Furia bulgarilor se îndreaptă toată împotriva grecilor, în deosebi împotriva institutorilor și preoților. Toate sforțările lor tind să cîștige pentru cauza lor pe profesori și pe preoți, căutînd să-î înșele cu promisiunile lor. Puțini, foarte puțini sînt aceia cari se lasă a fi amăgiți. Marea majoritate primește propunerile cu indiferență. Atunci macedonenii bulgari, se răzbună asupră-le în modul cel mai crud. Bietul învățător e pridit, atras într’o cursă și silit să facă propagandă pentru cauza lor. Dacă nenorocitul se opune, i se împlîntă cuțitul în beregată și e mutilat fără nici o milă. Cadavrele mai multor preoți asasinați în mod hain pe cînd se duceau, să dea ajutoarele bisericei la oameni pe patul morței, au fost găsite în mai multe rînduri. Și crezi că bulgarii se opresc cu ura numai la profesori și preoți? Nu, ei nu cruță nici fetele, nici femeile. Ei nu cruță nimic șacalii ăștia, beți de sînge creștinesc ! în cartea de s’ar mulțumi numai să omoare! Dar de unde ! După îndestularea furiei lor bestiale, după săvârșirea crimelor lor odioase, tac în bucăți, despică pîntecele sau zmuncesc membrele victimelor lor. Și mai sunt acuzați turcii că comit atrocități ! Dar acuzațiile astea sunt ridicule față cu faptele barbare și furioase săvîrșite de bulgari. Fiarele acestea sălbatice au omorît 46 de oameni de ai noștri, 32 bărbați și 14 femei. Un profesor a fost omorît cu 40 de lovituri de cuțite. Și niște monștri ca aceștia propovăduesc liberarea creștinilor, dezrobirea de sub jugul musulman !... Popoarele Europei sunt alcătuite din oameni naivi și creduli, vinovați așadar de interesul nejustificat ce arată pentru strigătele bulgarilor“. Miine Marți: „Adevărul“ în 6 pagini Supliment GRATUIT: Litere și arte Premiu oferit cititorilor și abonaților săi o prea frumoasă pălărie de la d-na I. Steiner, magazine de mode, strada Lipscani 4. Cereți deci mîine de la chioșcariî, vinzătorii și depozitarii noștri „juvenil“ cu suplimentul gratuit „Citere și tîrte‘!. Premiul de mîine se va trage în ziua de Vineri 4 Aprilie. (Abonat, Brăila— 1 NU răspundem personal. 2) V'am răspuns deja, dar repetăm răspunsul. 3) Decretul de expulzare nu se publică în Monitor. 4) Se poate aplica după opt ani de zile, deși nu credem că se va face. 5) La ministerul de interne, secțiunea siguranței publice. 6) Pentru schimbarea numelui nu, dar poate fi expulzat sub numele cel vechi.. Eg., Galați.—Se trage la 8 Iunie. D. .4. .4., Roman.— Nu există o asemenea lege. Pot fi simple dispozițiuni ori ministeriale ori de șef de regiment. 2) Legea recrutare prevede speța bacalaureaților și în general a tuturor militarilor cu termen redus. D. M. N. Balș.—Citiți legea recrută ref. Nava, laș.- Schneider-Akademie Hirsch Berlin. Dreyfusist, Lacu-Sarat. — Jaurès este și a fost catolic. D. M., Locii.—Copiii nu pot cere anularea legitimare făcută cu consimțimîntul ambilor părinți Jean, Clottila. — 1) Traduse în ungurește, actele stăreî civile de aci sînt valabile și în Ungaria. 2) Dacă faceți cununia acolo, trebue să faceți publicațiile și în țară. 3) Le! 155. Hie Arg., Craiova.—1) La arhivele statului, str. Mihai-Voda. 2) Personal cerînd autorizație la director sau printr'un funcționar de acolo. Adresați-vă direcției. Cititor Adev., Galați.—1) Holandische Creditbank în Amsterdam există și are un milion florin capital. M. M. F., valea Arinilor. — După cum ați văzut din ultima dispoziție ministerială parafina plătește 12 bani la kilogram în stare solidă și 5 bani în stare lichidă. De la Negrești.—Al Romîniei d-l Bengescu. Al Olandei Van Swinderen. D. E. M. E. Loco.—Dacă la data încorporărei veți poseda diploma, veți face numai un an. Data aceea e la 1 Noembrie. D. R. D. Pitești.— Nu s’a tras. Se va trage probabil în Maiut. Cititor zilnic. Galați.—La „Leagănul“ București. Anonim, Giurgiu. — Se va trage probabil în luna Marți. Un vechi cititor. Buzel!.—Acelaș răspuns. Un comerciant. Botoșani’. — Se poate prezenta la recrutare la anul viitor, fără nici o teamă. NOTE Un ukaz liberal Dacă ukazul de care vom vorbi mai la vale este o realitate, atunci multe state „democratice“ ar putea regreta de ce, în unele privinț, nu se bucură de avantajele regimului absolut. Una din cele mai dureroase anomalii sociale din zilele noastre este de a vedea pe părintele unui copil natural, pe un seducător de cea mai canalie speță, preumblîndu-se liber sub ochii copilului și a nenorocitei seduse, fără nici o răspundere legală, slobod a nu da acelui copil și acelei nenorocite nici pîinea de toate zilele, ca să nu moară de foame. La noi acest regim e în floare. In Rusia i s’a pus capăt zilele acestea printr’un ukaz al țarului — cum anunță ziarele franceze — prin care copiii naturali sînt puși pe acelaș rînd cu copiii legitimi, acordîndu-li-se dreptul de a purta numele tatălui lor și atribuindu-li-se o parte egală din moștenire. Acelaș ukaz obligă pe tatăl natural să îngrijească de nevoile mamei pînă la moartea acesteia sau pînă la majoratul copiilor. Cum se vede, ceea ce țările cele mai democrate consideră încă imposibil, radical și revoluționar, un ukaz al țarului face din ea o realitate. O dovadă mai mult cît de relativă e noțiunea de liberalizat în zilele noastre. Fără îndoială că o asemenea măsură, departe de a pleda pentru regimul absolut, nu face decît să pledeze și mai mult pentru ea însășî. Mai curînd sat mai târziu ea va trebui să fie adoptată de toate societățile civilizatei ca cea mai elementară noțiune de dreptate. Numai spiritul de hipocrizie care domină încă cea mai mare parte a civilizației europene poate inventa argumente în contra-î. E. D. F. Mea CHESTIA. ZILEI — AJfahct ! Evrika! Am găsit chestia pe care să cad de la pule»T CU scandal!! — Anchetele „Adcverialni44 — Prostituțiunea clandestină.— Vizitele la domiciliu.— Un truc al prostituatelor.— Prostituția minorelor. — Casele de „rendez-vous“.— Imposibilitatea autorităților. — O mediatoare religioasă Prostituția,—iată una din principalele răni ale organizmului nostru social. Plantă primejdioasă, care se dezvoltă din ce în ce mai mult în terenul priincios al organizației de azi cu moravurile detestabile pricinuite de corupțiunea și rafineriile clasei de sus, unită cu mizeria clasei de jos. S’a zis, și e de netăgăduit, în actuala stare de lucruri cel puțin, că prostituțiunea e un rău necesar, însă necesitatea acestui rău e condiționată de faptul ca prostituțiunea să fie în așa chip îngrădită încît ea să nu ajungă o primejdie pentru morala și sănătatea publică. In țară la noi, și in special în Capipitală, prostituțiunea a atins un așa grad de dezvoltare, în cu toate sforțările cari se fac pentru a o stăvili prin reglementare, rămîn aproape inutile. Agenții însărcinați cu descoperirea prostituțiunei clandestine, abia descoperă un local clandestin, pe care îl distrug prin reglementare și altele noul se înființează. E o lupta atît de grea și inegală, încu nu cu actualul personal însărcinat cu supravegherea prostituțiunei, dar chiar întreit și înzecit de ar fi, și încă nu s’ar putea ajunge la un rezultat cu adevărat satisfăcător. Din cercetările făcute asupra prostituțiunei în Capitala, am ajuns la această convingere, pe care desigur o vom putea ușor transmite și cititorilor Adeverului, urmărind descoperirile făcute în această privință. Prostituțiunea la noi se împarte în prostituțiune clandestină și reglementată. In partea întîia, a acestor anchete vom vorbi de prostituțiunea clandestină căci aceasta prezintă adevărata primejdie pentru morala și sănătatea publica. Prostituțiunea clandestină, e atît de răspîndită, încît rar se va putea găsi un cartier în Capitală în care să nu fie cel puțin 3—4 case în care să se găsească una sau două femei cari să practice prostituțiunea clandestină. Nu mai vorbesc de partea centrală a orașului: calea Victoriei, Bulevard, stradele : Regală, Academiei, Nouă, Colțel, Brezoianu, Pasagiul Roman, Sf. Ionică, Cîmpineanu, etc., unde prostituatele clandestine sînt cel puțin cu duzinele. O mare parte din acestea, primesc vizitele la domiciliu sau au case de rendez-vous pe cari le frecventează. Pentru a se sustrage controlului autorității, o mare parte din aceste femei, de ordinar au cite o profesiune mai multele forma: modiste, croitorese, cusutorese, etc. Multe din ele profesează ziua, iar noaptea se dedau prostituțiunei care e o profesiune mai rentabilă decît munca. Altele, chiar dacă sunt dovedite de către agenții serviciului sanitar că practică prostituțiunea și se văd amenințate a fi supuse la înregistrare, recurg la cite un individ care face în fața autorităței o declarațiune că cutare femee e întreținuta lui, și autoritatea îi ridică supraveghere sau obligațiunea de a se prezintă la dispensăril). Cu mijlocul acesta, clandestina scapă controlului și deci, oricine înțelege că odată infectată de boale venerice, ea răspândește boala la o serie întreagă de bărbați, pînă cînd ajunge în stadiul de a se vedea silită să recurgă la serviciile medicilor particulari. Prostituțiunea clandestină mai e practicată și de copile tinere de 14, 15 și 16 ani. Multe din acestea, obicînuesc a umbla pe strade cu rochi scurte, cu coade pe spate; altele fac pe copilele I) Dispensariu este locul unde prostituatele înregistrate se prezintă spre a fi vizitate de medicul comunal. Cele găsite bolnave, sînt înaintate spitalului Colentina și ținute pînă la însănătoșire, de pension, au în cap berete, roci scurte acoperite cu șorțuri de uniforme școlare și iau cîte un caiet sau cartela subțioară. Cartea în loc de carte de studiu, e vre-un roman, iar caietul vre-o colecție de poezii adunate de prin diferiți autori. Cu așa costume, acest soiu de prostituate atrag cu foarte multă înlesnire pe barbați cu cari se duc fie pe, la hoteluri sau restaurante cu chambres separees, fie în case de rendez - vous -Ull. . Voiu da un.. exemplu al acestui mod de prostituțiune. In strada Știrbei - Vodă, într'o curte cam părăginită se mutase o bătrână cu o copilă de statură mărunțică și care părea a nu avea mai mult de cit ISII ani. In fiecare dimineață copila pleca cu cărțile la subțioară spre a se duce la școală. La prînz venea regulat la ora dejunului, iar la 2 își lua din nou cărțile și pleca pentru a nu se mai întoarce decît seara cînd adesea pretexta că de la școală s’a dus la cutare colegă unde împreună își pregăteau lecțiile. Vecinii o adorau ca pe o copilă cuminte, mai ales că bătrâna necontenit o lăuda că învață admirabil și că mai în toți anii e o premiantă. După un timp cam îndelungat, vecinii observă dispariția copilei, timp de vre-o trei zile. Pe cînd bătrâna lipsea de acasă, probabil căutîndu-și copila, se prezintă în curte un agent și întreabă de femeia Maria Anghelescu. Una din vecine, curioase, începe să descoase pe agent și acesta declară că a venit să înștiințeze pe Maria Anghelescu că nepoata sa, a fost găsită frecventînd o casă de prostituție, examinată și internată la Colentina ca bolnavă de boale venerice Cu alte cuvinte, în loc de școală, în fiecare zi, pretinsa elevă,—și încă foarte silitoare,—practica prostituțiunea, iar femeea cu pricina, servea de simplu paravan. După vre-o două zile, leșcu s’a și mutat din acea stradă. Maria Anghe-Un alt exemplu. Sunt cîteva zile de cînd prin dreptul Pasagiului Roman, zăresc o copilă, căreia după aparențe nu-o dam mai mult ca 12—13 ani, îmbrăcată modest, cu o rochie curată și scurtă, cu pălărie cenușie de pîslă și cu un paltonaș negru și cu fire albe. Părea ucenică de pe la vre-o modistă sau croitorie, îmbrăcată de sărbătoare.’ Iubesc pasul s’o ajung, o privesc în față, ea zîmbește întorcînd puțin capul. O urmăresc cîțîva oasî și văd că se uită înapoi după miau. m, m zi