Adevěrul, mai 1903 (Anul 16, nr. 4939-4968)

1903-05-01 / nr. 4939

Joi 1 Mai 1903 Astăzi 80 Aprilie Teatru-Concerte-Petreceri: Teatrul Național.—Medeea, tragedie de Ernest Legouvé, cu concursul d-rei Bîrsescu. Ateneul român.—Concert dat de violonistul Nicu B. Buică. Fotoplasticul (calea Victoriei, piața Teatrului). Săptămîna aceasta splendide vederi din ELVEȚIA: o escursiune de la Schaffhamen la lacul Geneva și o urcare pe Pilatus. Voiajul în jurul lumii, (din calea Victoriei, casa Crețulescu), splendide vederi din Berlin. Cosmoplasticul regal „Romînia pitorească“ din calea Victoriei 36, peste drum de cofetăria Emil Frederic. Săptămîna aceasta, splendide vederi de la Porției de fer la Constanța și Manevrele armatei române de la Tîrgoviște din 1902, anume brevetate de ministerul de fi­nanțe, singurele cari vor avea dreptul a-l negocia, și de ori­ce persoană pen­tru uzul său­ personal, însă fără dreptul de revindere și după autorizarea minis­terului de finanțe; 2) pentru alcoolul denaturat special, de industriași sau la­­boratoriile unde el este trebuincios. A­­cestor cumpărători asemenea le este ab­­lut interzisă negociarea alcoolului de­naturat ; ei îl vor întrebuința numai la destinațiunea pentru care au obținut de la minister autorizarea denaturare­. In sfîrșit, sub nici un cuvînt nu se poate admite a se depune spre vînzare alcool denaturat în cîrciumi sau restaurante. — ZIUA I — Eri a venit înaintea Curții cu jurați de Ilfov, convocată în ședință extraor­dinară, procesul fioroasei crime din co­muna Obedeni, Vlașca. Pentru a treia oară s’a început era judecarea acestui proces, al unei crime pe cît de fioroasă, pe atît de misteri­oasă. La orele 12 juni. Curtea prezidată de d. consilier Dîmboviceanu, asistat de d-niu Slătineanu și Cerban, începe judecarea acestui proces. Fotoliul ministerului public este ocu­pat de d. procuror Ionescu-Dolj. Tăria alcoolului denaturat Alcoolul destinat denaturării, poate fi și nerectificat, el însă trebue să aibă cel puțin 85 gr. Se interzice absolut scoaterea din fabrică a alcoolului dena­turat avînd o tărie inferioară. Debitan­­ții cari se vor dovedi că prin ori­ce mijloc au micșorat tăria în grade a al­coolului denaturat complect vor perde dreptul de debitare, iar alcoolul alterat de dînșii se va confisca și vărsa prin dresare de proces-verbal. Apoi, debi­­tanții­ de alcool denaturat complect și industriașii care întrebuințează alcool denaturat special nu pot instala în loca­lurile unde păstrează acest alcool nici un fel de aparat cu care s’ar putea ob­ține regenerarea alcoolului. Contravențiuni și penalități Cînd acei ce au obținut denaturarea­ complectă de alcool pentru uzul lor personal, precum și aceia cărora s-a a­­cordat denaturarea specială se vor do­vedi că au negociat acele băuturi se vor pedepsi conform art. 10 și 11 din legea licențelor. Iar acei ce se vor do­vedi că au extras sau au încercat să extragă din alcoolul denaturat materiile denaturătoare sau au introdus în alcoo­lul denaturat materii cari alterează pro­prietățile substanțelor denaturante, pre­cum și fabricanții de produse chimice și industriale, cari nu vor putea dovedi întrebuințarea alcoolului denaturat la destinațiunea ce i s’a dat prin aproba­rea ministerului se vor pedepsi conform art. 26 din legea impozitului asupra spirtoaselor. In sfîrșit, ministerul va a­­corda denunțătorilor de contravențiuni o primă egală cu jumătate din valoarea alcoolului confiscat, iar contravenienții în afară de pedepsele enumerate vor perde și dreptul de a vinde sau do­­bîndi alcool denaturat și vor fi deferiți judecăței tribunalelor. Impresii și palavre Note Cei cari n’au nici­ mijloace materiale, nici, mai bine zis, precauția de­ a se abona la multele și hazliile reviste ilustrate, vin Vinerea la cafenea ca să vază poze artis­tic făcute, actualități palpitante, vederi din locuri neumblate, jumătate sălbatice, pline de bogății și de ciudățenii de tot felul. Părintele se uită cel intíin, cu un ochiu de vechiu parizian inspectează re­pede revista, fără să citească, de­cît le­gendele. Soția se apleacă pe umărul lui și­­ copilașii arată o vădită impactență. Șeful a văzut, nu-i nici un pericol, per­deaua n’are nici o spărtură, o trece în m­îini mai slabe, o cedează minților mai ușoare. E bună această pază, foarte efi­cace, singura salutară. Din păcate însă chioșcurile, toate vitrinele papetăriilor sunt garnisite cu mici porcării, cari n’au cel puțin meritul de-a fi furios grosolane, revoltător de strigătoare. Otrava e stre­curată cu meschinărie, cursa e oare­cum fardată, vițtul nu-i de­cît deghizat. Un subiect foarte onest, poate deveni imoral dacă a încăput în mina unui ter­­chea-berch­ea. Dacă însă interpretarea e artistică, ar­tistică fără degradare, nici intenții ascun­se­, compoziția poate fi văzută de ori și cine, ori­unde, la ori­ce vîrstă ! Primăvara a dat și va da vecinie su­biecte. Deschid Le Courrier frangais, și rămân la prima pagină, fără să mă pot sătura de fineța spirituală, de fantezia cu ade­vărat tînără și ușoară, grațioasă, a pene­lului cel mai franțuzesc, al artistului cel mai gustat, Villette. Copaci înfloriți și subțiri își încurcă­­ vacile, lasă aerul să miște, să aducă via­ță printre ele. Păsărele ciripesc voioase, un amoraș își încearcă arcul cu săgețile-i cunoscute, altul aruncă o ob­iadă unui cuib, jos un al treilea întinde o cursă, o cursă adevărată și drept momeală așează cu precauție un trandafir. Cel mai ticălos dintre ei trece o bidi­nea micșoară peste scoarța unui copac căzut, bidineaua e muiată în clei, trebue deci să aibă lipici.... Totu­l de-o grație și de-o gingășie fără seamăn. Și dedesubt legenda: Păziți fe­telor, vine primăvara ! Rodica Curți și tribunale Fioroasa crimă «lin Vlașca Interogarea inculpaților După ce d. grefier Moldoveanu dă citire actelor din dosar, d. președinte procedează la interogarea inculpaților. Meiță Dumitrescu, principalul acuzat, ca și cel­ laalți inculpați, tăgăduesc că ei ar fi autorii acestei crime. Meiță Dumitrescu susține că în tim­pul cînd se pretinde că a avut loc cri­ma, el era în București, așa că n’a pu­tut s’o săvîrșească el. Interogarea inculpaților a ținut pînă la orele 5 p. m. După interogarea inculpaților s’a pro­cedat la ascultarea martorilor. Puținii martori ascultați ori au făcut aceleași declarațiuni ca la precedenta înfățișare. Suplimentul de instrucție Cauza pentru care s-a suspendat acest proces în sesiunea de Martie trecut, a fost pentru a se face un supliment de instrucție, spre a se stabili dacă oasele găsite în sursa incendiată sunt oase de om sau nu. Analiza chimică a oaselor, ordonată­­ de judele instructor însărcinat cu acest supliment de instrucție, spune că oasele fiind prea calcinate, nu­­ se poate pro­nunța dacă sunt oase de om sau nu. Instrucția orală însă, pare a fi însăr­cina lui Meiță Dumitrescu și a celor­­l­ alțî acuzați. La orele 6 seara s’a ridicat ședința pentru a se continua astăzi cu asculta­rea martorilor. Em. Ediția î'1s_ flasing INFOE­MATIUNI D. G. Stoicescu, fiind la T.-Jiu cu ocazia unui botez al copilului­­-lui Numa Frumușanu, primarul local, s-a ținut la prefectul de Gorj o consfătuire. D. Stoicescu a vorbit de falsurile de la ministerul de finanțe și a ți­nut, ca ministru ad-interim la ju­stiție, să dezaprobe Camera de pu­nere sub acuzare pentru liberarea lui Farizianu. Declarația d-lui Stoicescu a sur­prins pe toți cei prezenți la consfă­tuire. Comitetul electoral liberal s-a a­­dunat aseară la clubul liberal pen­tru a lua cunoștință de dispozițiile legei electorale privitoare la alege­rile județene. Liberalii neluptînd de 12 ani în alegerile județene, au uitat și legea electorală, ast­fel că a fost nevoe să fie citită în ședința plenară a co­mitetului pentru a se putea face toate pregătirile necesare. Au luat cuvîntul d-niî Take Pro­­topopescu, C. F. Popescu și Vasile Lascar. Regulamentul petroleului va fi supus semnăturei regelui zilele acestea și va fi pus în aplicare după o lună de la acea­stă semnare. Din cauza îmbulzelii de materie, soița Eva Adami se suspendă în numărul de azi. Continuarea ei o veți găsi în numă­rul de mîine. Este vorba ca ministerul de instrucție să ia dispoziția ca elevii străini pe lingă taxa de frecventare a școlilor statului să fie supuși și la vechea taxă de străini. Foarte multă lume s’a dus ori să vadă monumentul lui Ion Brătianu. Mai toți au găsit cîte un defect. Un gazetar întrebînd pe un fruntaș liberal de ce Ion Brătianu poartă par­desiu, acesta î-a răspuns: E mare curent pe bulevard! D. Nicolae Ștefănescu, copist în ad­ministrația Casei bisericilor, a fost nu­mit pe ziua de 1 Haiti maestru de gim­­nastică la gimnaziul din Călărași, în lo­cul d-lui Amedeo Georgescu trecut in locul celui d­’intîțit.­­Ministerul de instrucție a dispus să se închidă școalele din comunele Olte­nița, Vărăști și Greaca din județul Il­fov din cauză că printre elevii acelor școli s’au ivit epidemiile de scarlatină și pojar. ____ In urma desființării accizelor, lăptarii din jurul Capitalei nu mai sînt supuși la nici o taxă. Sub-prefectul plășel Sabar, d. Florian Predescu a trimis ministerului de in­terne un raport prin care își dă păre­rea ca acei lăptari să fie supuși la o taxă oare­care în comuna de unde sînt, înainte de a intra­ în Capitală. Comisia judecătorească de pe lingă ministerul de instrucție va judeca mîine pe institutorul V. Stoicănescu de la școala No. 2 de băețî din Capitală. Populația de la sate în cursul anului 1902 de la 1 Iunie pînă la 31 De­cembrie a fost în creștere cu 64157 suflete. Pe religii avem: ortodoxî 61690, mo­saici 982, catolici 884, protestanți 147, mahometani 252, lipoveni 253, restul­­alte naționalități. Au fost 32620 bărbați și 21537 femei. La sfîrșitul anului 1902 populația to­tală de la sate a fost de 5010019 su­flete. In cursul acestui an s-au născut la­ sate 205590 copii dintre cari 197611 ortodoxî, 1994 mosaicî, 3416 catolici, 1358 mahometanî și restul alte naționa­lități. Discursul d-lui Emil Costinescu a fost tipărit în 50,000 de­ broșuri și distri­buit în toată­­ țara. In fine s-a hotărît evacuarea și dărî­­marea secularei clădiri cunoscută sub numele de Hanul Zlătari din fața ho­telului de France. Nu se va mai face nici o clădire, ci va rămînea o piață publică pe acest loc. D. Haret, ministru al instrucțiunei, a plecat aseară la O.­Lung pentru a in­specta școala normală locală. Aseară pe la 4 și jumătate a încetat din viață la spitalul Colțea maiorul Bo­­lintineanu, fost comandant al sergenți­lor de oraș în ultimul timp. Comisiunea pentru aprobarea cărților didactice de curs primar a terminat cu examinarea cărților pentru clasa III și a făcut clasificarea tuturor manuscrise­lor prezentate la concurs. Cartea care a obținut cele mai multe puncte va deveni proprietatea ministe­rului și se va tipări imediat ce comi­sia își va depune raportul. Pînă la finele lunei Maiu se va ter­mina și clasificația manuscriselor de clasa IV. Comisiunea veterinară împreună cu d-nii profesor Locusteanu și inspector veterinar Starcovici a discutat aseară la ministerul de interne și va discuta și azi chestiunea organizarea serviciului de combatere a răpciugei în Dobrogea. La 31 Maitie se va face tragerea pen­tru amortizarea a 200000 lei din titlu­rile casei districtuale și comunale. D. P. Gîrboviceanu, administratorul Casei bisericei, a vizitat mănăstirea Că­­luiu, din județul Romanați, unde sînt înmormîntațî frații Buzești. Mînăstirea care se află în proastă stare va fi reparată. Costul acestor re­parații va fi de 5000 lei. D-niî I. Popa, Al. Cociaș, Const. Moca și Radu Stănilă au fost numiți pe ziua de 1 Maiü guarzi cl. III-a, în serviciul exterior al vămilor. D. C. Firulescu a fost numit farma­cist intendent la spitalul rural din co­muna Ivești. E aproape sigur că la întrunirea ce liberalii vor ține la Craiova vor lua parte și d-nii D. Sturdza și V. Lascar, ministru de interne. D. Băicoianu, secretarul general al ministerului de domenii, care a plecat la Viena, unde își va căuta sănătatea, va veni în Capitală peste o săptămînă. Ministerul de finanțe a înaintat era primăriei de Bîrlad suma de 12.000 lei, din fondul comunal. D. A. Șoarec, ajutor de primar al o­­rașului P.­Neamț, dîndu-șî demisiunea. din această funcțiune, ministerul de in­terne i-a primit-o. 135 Erî s’a ținut la primăria Capitalei concurența pentru darea în întreprin­dere a lucrărilor ce se vor face la Moși. Lucrările s’au adjudecat asupra d-lor : inginer Bolintineanu, Ștefănescu-Gh­iris­­tigiu și N. Dorojan. Statul major al corpului II de armată a comunicat primăriei Capitalei că ser­barea de 10 Mai se va face și anul a­­cesta. Regele va primi defilarea în fața U­­niversității. Primăria va lua măsurile cuvenite pentru facerea pregătirilor necesare.­ocietatea corală „Carmen“ va face o escurgiune la Mogoșoaia, în ziua de 10 Mi­ v Candidații partidului conservator, la alegerile județene, din Ilfov, sunt d-nii : Colegiul I: General Lahovary, C. Dis­­sescu, general Algiu, Mihail G. Canta­­cuzino, Ion Brătescu și Take Ionescu. Colegiul II: Nicolae Arcira, C. Ni­­culescu-Dorobanțu, Petre Sfetescu, C. Stoianescu (inginer), I. Th. Florescu și N. Procopescu. . Colegiul II: Petre Milie, d-r C. Se­­vereanu, Nicolae Lahovary, Ion Doicu­­lescu, G. Danieleanu și Barbu Catargiu. Conservatorul, ziarul acreditat al par­tidului conservator, publică următoarea știre : Anunțăm din sursă autorizată cum că d. I. Pictorian, directorul Casei de depuneri, în urma discursului de Du­minică al d-lui Emil Costinescu, s’a pre­zentat era la d-sa acasă și șî-a oferit verbal demisiunea. D. ministru de finanțe a primit oferta d-lui Pictorian cu tăcere, fapt din care, directorul Casei de depuneri a dedus că mai poate să rămână la postul său, fără să se gîndească că și tăcerea este de multe ori cel mai bun răspuns afirmativ. D. I. Ionescu, bacalaureat, a fost nu­mit copist la ministerul de instrucție, în locul d-lui C. Maiorescu, demisionat. Ministerul domeniilor a trimis ur­mătorul comunicat tuturor Camerelor de comerciu din țară: Ministrul văzînd că, contrar dispozi­­țiunilor art. 7 din legea meseriilor, me­seriașii și chiar corporațiile deja for­mate se adresează cu diverse plângeri și cereri direct la minister, fără a trece pe la Camera de comerciu respectivă, cu onoare vă aducem la cunoștință ca pen­tru toate chestiunile­­ privitoare la a­­plicarea legei meseriilor. Camerele de comerciu și industrie sunt în drept a primi cereri și a le rezolva, rămînînd ministerul să decidă numai ca instanță de apel sau de recurs. D. Deciu a fost numit șef de secție pe lingă serviciul băncilor populare. Oboseala musculară cu lene cerebrală, insomnie și slăbirea voinței, durere de cap și reaua digestiune, iată simptomele de cap și reaua digestiune; iată simptomele de care suferă un însemnat număr de ti­neri, mai cu seamă în oraș. Un pahar­­măsură de Bravais după fie­care masă, a­­cesta e remediul prescris de părinții ști­inței contra neurasteniei, această boală a secolului. Vinul Bravais își datorează pro­prietățile sale :combinațiunea substanțelor kola, coca, guarana și teabromina. Protestul studențimei . Studențimea universitară grupată la „Asociație“ ne trimite spre publicare un lung comunicat prin care protestează cu tărie contra insinuărilor că mișcarea studențească ar servi unele scopuri po­litice. De asemenea protestează contra ace­lora cari caută să dezbine pe studenți. Comunicatul studenților de la „Aso­ciație“ se închee ast­fel: „Stăruim în a face responsabilă poli­ția Capitalei de tulburările întîmplate în zilele de 23 și 25 Aprilie, de excesele și atacul ei incalificabil și cerem cu stă­ruință ca culpabilii din această, institu­­țiuni sa fie aspru pedepsiți, și aceasta ca­ de curînd. „Protestăm contra acuzațiunei că sun­tem­ responsabili de cele întîmplate, cînd știut este că cei cari au fost provocatori și deci responsabilii tulburărilor, pe cari le regretăm din suflet, nu sunt studenții, ci înșiși acei cari sînt puși pentru paza ordinei publice. „Declarăm că pînă nu vom primi o deplină satis­facțiune, nu vom dezarma, căci onoarea și demnitatea studențimea este în joc“. sit la fața locului spre a face con­statările cuvenite. Postul de pompieri sub conduce­rea d-lui locotenent Frunzescu ope­rează cu multă sîrguință. Panica e mare în localitate. Din tot orașul aleargă lume spre locul incendiului. Amănunte vă trimit prin poștă. Eu­-Ad D. Dim. A. Sturdza și chestia evreiască Acelaș ziarist german care l-a inter­­vievat pe d. Take Ionescu asupra ches­tiei evreiești, a putut asculta și pe inac­cesibilul domn Sturdza în această ces­­tiune. Intr’un articol din „Frankfurter Zeitung“ în care face o nostimă compa­rație între cei doi cumnați d-nii Carp și Sturdza, ziaristul german publică pă­rerea am­îndurora asupra acestei cestiuni. Opinia d-lui Carp o rezumăm în altă parte; aceea a d-luî Sturdza o dăm în cele următoare:* „Relațiunile dintre cumnatul liberal și cel conservator au fost în­tot­dea­una cele mai rele imagnabile și rubedenia a înăsprit numai antagonizmul politic. De asemenea se explică antipatia dintre amîndoi: „D-1 Carp e strălucitor, cugetător, un excelent causeur, elastic, bogat în pa­radoxe spirituale; d-1 Sturdza e tenace, neîncrezător, cu un curent de vorbire larg, dar nu tocmai profund. El îțî a­­mintește oare acum pe un pașă viclean turcesc“. După ce arată că nici în­cuscrirea cum­naților n’a ameliorat relațiunile politi­ce, că cu toate calitățile d-lui Carp, nu a­­cesta, ci cumnatul său Sturdza a fost cel mai norocos în politică, că d. Sturd­za a reușit să pună regulă în condițiu­­nile economice ale Romîniei, că și ad­versarii d-lui Sturdza recunosc că e cinstit și patriot și că e absolut stăpîn pe partidul liberal. Ziaristul german con­tinuă ast­fel : „De­și d. Sturdza, din cauza unor ne­plăcute experiențe pe cari crede că le-a făcut, s’a jurat să nu mai convorbească cu ziariști străini, m’a primit totuși în casa­ sa. L’am vizitat seara, căci ziua pri­mul ministru n’are vreme de­oare­ce e foarte sîrguincios și se ocupă chiar și de tot soiul de detalii. Caracterul unei con­vorbiri întîlnirea nu l’a arait de­oare­ce în tot timpul d. Sturdza a vorbit el sin­gur. După cererea d-sale renunț de a reda amănunțit de­clarațiunile d-sale“. * Ziaristul german continuă: „D-l Sturdza speră pentru țara sa totul de la o dezvoltare liniștită. S’ar putea spune că aceasta n’ar fi de­cît o frază comodă și adversarii d-sale nu cerd ocazia de a zeflemisi oratoria de estea și bisericească a lui cel „Mitiță“. La urma urmelor încă se poate înțelege că d-l Sturdza privește cu satisfacție și speranță spre țara d-sale, a căreia repede dezvoltare din vremea turcilor a văzut-o. „Ca copil încă el a văzut cum un­chiul sau mare Mih­ail Sturdza a pri­mit în genunchi firmanul sultanului ce-l fărea gospodar al Moldovei. Și în ches­tia evreiască primul ministru speră o viitoare rezolvare de la continua și li­niștita apropiere a celor două naționali­tăți. Ce-i drept n’am putut să mă lu­­minez cum își imaginează, această apro­piere pe care nimeni nu o înlesnește. Cu o deosebire fatal îî se pare d-luî Sturdza amestecul străinătateî în dezba­terile asupra ch­eștiei evreești în Romî­nia. El spune că după lunga domnie a turcului, românii sunt de doua ori geloși de independența lor și se enervează mai ușor ca ori­ce alt popor la gîndul că alții s’ar putea amesteca în afacerile lor. E o mare greșală a evreilor din Romînia—spune d. Sturdza—că nu vor să priceapă aceasta și că continuă a a­­țîța pe romîni prin agitațiuni în presa străină. Aceasta e ca și cînd cine­va ar intra în casa cui­va spre a cere mina fiicei și în același timp ar înjura în ve­cini viitoarea sa familie“. Declarațiunile d-lui Carp le rezumăm în altă parte: înainte de 10 Mai, o delegațiune sau o persoană din comitetul societăței va cere regelui audiență , spre a-l ruga să primească a fi nașul steagului socie­­­tăței „Coroana de oțel“, a veteranilor grade inferioare. Acest drapel va avea brodată pe una din fețe o coroană de oțel. Zilele „ țeranilor molo­diști congresiiiu­tea comitetul societății ve­­va întruni spre a lua ab­i­­sițiuni cu privire la ținerea Rep. falsurile de la finanțe Respingerea cererea lui Dumitrescu Cererea lui Dumitrescu de a fi libe­rat de judele instructor, despre care am mai vorbit, a fost în sfîrșit rezol­vată era. de d. jude instructor Săbă­­reanu. Judele instructor a respins cere­rea lui Dumitrescu, înaintea Camerei de punere sub acuzare Vasile Dumitrescu, în privința căruia instr­ucția e complectamente terminată a facut apel înaintea Camerei de punere sub acuzare, în contra acestei ordonanțe a judelui instructor. Vineri 2 Maiü Camera de punere sub acuzare va judeca acest apel. R. E. Monstrul­­ din capitală Organizația lui Rosenbaum. — Preve­nirea victimelor. — Modul de si­luire. — Victima R. G. — Mij­loacele de avort. — Sistem de pervertire. — Mersul cercetărilor Am împărtășit era cititorilor noștri a­­mănunte asupra arestărei monstrului Ia­­cob Rosenbaum, cel care a dezonorat o mulțime de copile minore aflate ca uce­nice în atelierul sau de fabricat cor­sete. Suntem­ azi în măsură de a da amă­nunte complecte asupra chipului mișe­­lesc în care acest Rosenbaum abuza de nefericitele ucenice din atelierul său. Iată aceste amănunte: * Monstrul Rosenbaum avea în atelierul sau o adevărată organizațiune pentru a putea abuza de toate copilele din ate­lier. Ast­fel, dînsul, după ce reușise să dezonoreze pe vre-o două din ucenice, cînd venea o alta nouă, cele vechi o preveneau de soarta pe care o așteaptă, spunîndu-i că ast­fel fac toți patronii. Noua venită se măgulea cu speranța că Rosenbaum avînd deja două copile de care abuza, nu va îndrăzni să se lege și de o a treia. După un scurt in­terval însă, monstrul căuta să abuzeze și de noua venită. Sistema lui Rosenbaum era urmă­toarea : Fata de care voia să abuzeze, o tri­metea în pimnița prăvăliei ordonîndu-i să aducă fie cărbuni, fie balene sau alte obiecte. Pe cînd copila se ducea ca să exe­cute ordinul patronului, monstrul apărea imediat în pimnița și încerca prin tot felul de promisiuni ca să înduplece pe copilă să-î cedeze, iar în caz cînd a­­ceasta refuza, se repezea la copilă, îi învîrtea brațele la spate, o trîntea jos, și prin violență o dezonora. Multe din victime încercau­ să țipe, să ceară ajutor spre a scăpa din ghia­­rele­ monstrului, dar nimeni nu auzea, iar cele­l’alte fete nici nu indrăzneau să intervie, — chiar auzind strigătele nefe­ricitei lor colege." Odată copila dezonorată, ea, de ru­șine și de teamă, nici nu îndrăznea să denunțe faptul părinților, ast­fel că monstrul era în afară de ori­ce pri­mejdie. Mai mult. Cele­l’alte copile, consolau pe noua victimă spunîndu-i: „Ce să faci? Tot așa ne-a făcut și nouă!“ Și așa, Rosenbaum transformase atelierul sau­­ într’o adevărată casă de dezonorare a co­pilelor. . Ni­ se spune că monstrul abuza re­gulat după plac de fie­care din copile, iar cele cari i­ se impotriveau erau sau bătute, sau persecutate, sau nu le plă­tea salariile pînă nu se supuneau ordine­lor lui bestiale. Ani întregi acest mizerabil abuza și batjocorea pe nefericitele lucrătoare și lină pe rînd copile de cite 12 și 13 ani au fost dezonorate de această bestie. * Una din victime, R. G., rămîind în­sărcinată, și fiind minoră, monstrul s’a temut ca nu cum­va părinții copilei să observe faptul, s’o apuce de scurt, și copila să mărturisească. De aceea Ro­senbaum a îndemnat’o să părăsească casa părintească făgăduindu-i că o va întreține dînsul și că o va face fericită. El a instalat-o pe copila într-o casă retrasă și acolo venea adesea de o vi­zita. Mizerabilul, de cite ori vizita pe vic­timă, căreia abia îi da pentru existența zilnică, o povățuia­­ să ia diferite sub­stanțe pentru a avorta, spunînd copilei că tot ast­fel au făcut o mulțime de alte fete și că s’au salvat!.. El însuși aducea copilei acele sub­stanțe, în speranța de a o face să avor­teze. . Vădind că eu. . substanțele ..procurate nu reușește—sau poate că copila chiar nu le lua de teamă să nu-și piardă fata!~ifl­onst­rul silea pe victimă să se duca la diferite moașe pentru a cere să i­ se­ facă sondaje sau să i­ se dea să bea sticlă pisată în scopul­­ Ie ii ucide copilul in pîntece ! In privința acestor îndemnuri crim­­i­nale ale monstrului Rosenbaum, sunt declarațiuni formale ale victimei, ■ spri­jinite pe mărturisirile moașelor la Cari L victima s-a dus, dar cari au refuzat să facă copilei aceea ce cerea mizerabilul de Rosenbaum. Victima R. G. a născut, iar fructul dezonorăreî,—o­­ copiliță,—a fost dat de suflet unei nefericite muncitoare din satul Herăstrău. Tînăra R. G., victima monstrului Ro­senbaum, a rămas azi pe drumuri, iar părinții refuză de a o reprimi în casă. # ■ Cu alte victime, Rosenbaum de­sigur a procedat tot ast­fel și numărul lor trebue să fie mare, căci în­ timp de 5—6 ani, acest mizerabil a abuzat și nenorocit o întreagă serie de copile. Ceea­ ce ni se povestește despre acest Rosenbaum, sunt lucruri de neînchipuit. Pe multe din victime, ni se spune că acest mizerabil le-a supus la niște acte de o perversitate inexprimabilă în scopul de a înlătura neplăcerile sarcinii ! Și aceste acte de crudă bestialitate, se vor putea cu ușurință stabili in ur­ma unui examen medical al victimelor.­­ Monstrul Rosenbaum continuă a fi a­­restat la poliția Capitalei, și la intero­gatoriul ce i s-a luat, pretinde că toate infamiile săvîrșite asupra unora din co­pile, le-ar fi săvîrșit cu consimțimintul victimelor. Familia lui Rosenbaum, crezînd că-1 va putea salva, pune mari stăruința pe lingă nefericitele victime pentru a re­veni asupra primelor declarațiuni cate­gorice făcute ori în fața d-lui Romulus Voinescu, inspectorul-șef al­ serviciului siguranței. Avem speranța însă că abilitatea, d-luî Voinescu va dejuca planurile acelora cari fac sforțări de a salva pe un monstru și o canalie în toată pute­rea cuvîntului. Cerem ca toate victimele lui Rosen­baum să fie supuse unui examen medi­cal pentru a se stabili în mod cert vi­novăția acestui mizerabil. Vom ține în curent, pe cititori cu mersul acestei senzaționale afaceri. Al. Ionescu In­ preajma alegerilor Județerne — Interview cu d. Niță Berechet — Ca ori­care cetățean care ține la drep­tul sau de alegător, m’am prezentat și ea era la primăria Capitalei spre a’mî lua cartea de votare. Spre marea mea satisfacție am­ găsit acolo pe vechiul meu amic, pe d. Niță Berechet, marele elector din Popa­ Nan. Nea Niță, cum i se zice de intimi, tocmai își luase și dumnealui cartea de alegător. L’am salutat și mi-a răspuns zîmbind, cu zîmbetul unui om trufaș care 'și dă prea bine seama de impor­tanța ce-o are. După ce ne-am strîns mîinile In mod călduros — nea Niță e în­tot­dea­una înfocat —­ și ne-am între­bat de sănătate, am început să vorbim despre politică și în special despre ale­gerile de județ. Zic eu : — Nea Niță, să nu fie cu supărare, da, cum stăm cu alegerile județene ? Care pe care ? Zice Nea Niță : — Cum să stăm alt­fel de cu­ bine ? ! Ii batem rău pă boeri. Au să vadă eu pă dracu cînd or da piept cu noi. Că noi, domnule, să nu te uiți dumneata că suntem­ unii cam supărați. Cînd e vorba să ne încalece dușmanul, apoi uităm orî­ce năcaz și ne facem roată pe lingă șefii noștri și tot noii rămînem de-asupra. — Bine, Nea Niță, v'ațî face dum­neavoastră roată, dar au și boeriî oa­menii lor și poate prea bine să vă’nca­­lece ,la alegeri. — Da de’ncălecat! Pă dracu înca­lecă oi, nu,pă noi. O să’î lucrăm să te minunezi și dumneata, cît ești de ga­zetar. Ci să nu crezi că­î lucrăm alt­fel, a­­dică cu bătaia, nu. ferească Dumnezeu! O să-i lucrăm cu d’al­ do astea. ...Și nea Niță îmi arătă cartea d-sale de alegător, pe care stă scris numele Niculescu Niță, căci Berechet e nume din popor, dar așa în glumă de prieteni, nu de popă la botez. Eu privesc cartea și nu-mi vine a crede că nea Niță pune mare temei nu­mai pe voturi. Dumnealui observă că mă indoesc și îmi zice : — Adică, să vezi dumneata , o să fim, noi băețî de treabă, dacă s’or purta și ei bine, adică boeriî, da’ dacă s’o a­­puca dă blestemății, o să-î încintăm rau. Să-î ferească Dumnezeu. Inserpelierii de la Bucur­eștii-N­oui Față cu numărul m­are de victime cari au fost jefuite de escrocul Nae Basilescu de la Bucureștii-Noi, și față cu insisten­țele acestor victime, invităm pe toți ne­mulțumiții posesori de acțiuni ale Socie­tate­ de economie și construcțiuni cum și pe cumpărătorii de terenuri de a lua parte la consfătuirea ce se va ține­­ SIMBATA 3 MAIÜ în sala de depeși a „Adeverului“ la orele 9 seara pentru a se lua o hotărîre în ceeea­ ce privește escrocheriile lui Nae Basilescu și a se sesiza justiția. Incendiul din Pitești — prin fir telegrafic — Pitești, 29 Aprilie. — Astă-seară, la orele 11, un mare incendiu a iz­bucnit la casele d-lui sub-locotenent Nițulescu din calea Șerban-Vodă 226. In aproape o oră această clădire, împreună cu mobilierul care se afla într’nisa, a fost distrusă de flăcări. De aci focul a cuprins și casele de alături, de-asemenea proprietatea d-lui Nițulescu. D. Cutcudachi, polițan­t al orașu­lui, și d. procuror Voinescu au sa­ Mișcarea veteranilor Congresul veteranilor grade inferioare, convocat pentru zilele de 9, 10, 11 și 12 Mai­, de către societatea „Coroana de oțel“, va avea caracterul unei mani­­festațiuni impunătoare. Din toate unghiurile țărei se anunță de către secțiunile acestei societăți so­sirea în Capitală a unui însemnat număr de veterani spre a lua parte la con­gres. Numai din R.­Sărat vor sosi 200 de veterani. Se evaluează numărul congresiștilor cari vor veni în Capitală la peste 2000. * Pentru ținerea congresului, comitetul societății „Coroana de oțel” va solicita primăriei să-i pună la dispoziție, fie ca­zarma foștilor guarzi comunali, acum desființați,—unde foarte mulți din ve­terani ar putea și dormi—fie vre-o școlă sau altă clădire neîntrebuințată aparți­­nînd comunei. In ziua de 10 Mai, toți veteranii — cu decorațiile pe piept—vor veni în­corporo spre a lua parte la Te-Deum, defilînd pe străzile Capitalei, în frunte cu drapelul societăței, care se va sfinți cu ocaziunea aceasta. w Ad­evărul A se ceti armarea ti pagina 3-a wwv 'wwww'® FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 15 — CALEA ROBILOR DE S­PIRU PIRASI CARTEA N­ E­P­I­GO­Nil iii După 35 de ani Baronul se aplecă. Mîna lui fină rostogoli mușuroiul de nestimate, le suci, le învîrti în tot chipul. In sfîrșit alese un lung șirag de mătă­nii de lem­n de trandafir, înstelate cu cîte un diamant. Se tocmi. Plăti. Eși, după ce aruncă o ultimă privire în magazie. III Rabbi Araly. De abia eși Dan din magazia lui Arnonro și un curios personaj intră. Era un evreu în­­ toată orginalitatea tipului oriental. Lungul sau caftan de atlas negru se întindea pînă la pîmînt, atingînd papucii săi cei negri. Caftanul, curmat la mijloc de cingătoarea tradițională, se deschidea pe pept, unde lăsa să se întrezărească cămașea. Subt caftan, albeau ciorapii, întinși pe un picior nervos și uscat,­­­ picior de ermit, de anahoret, sau de alergător. Capul îi era încon­jurat de tradiționalul stramăl, cu 14 cozi, subt cari se presupunea iarmarc­ul legendar. Dacă haina nu arăta nimic deosebit, omul era o anomalie. Lung, așa că de la mijloc se a­­pleca, precum trestia cea excesivă se mlădie, el avea fața aspră și stinsă a singuraticului. Obra­zul tăbăcit, brăzdat în toate direcțiile de z­bîr­­cituri din ce în ce mai adinci, era covîrșit de barbă, care-l acoperea. Nasul fin, subțire, cu nări dilatate și foarte mobile, se apleca în chip vul­turesc. Subt arcada sprîncenelor sträluceau de un foc neliniștitor ochii mari și mobili. Ei aveau toate nuanțele unui suflet de contemplativ; de la iubirea extatică, pînă la complexul unei e­­nergii extra­ordinare, toate sentimentele ome­nești și supraomenești își jucau strălucirile, ca un diamant pus în bătaia unei raze solare. Ochii erau o putere. Cînd se așezau pe un obiect, spuneau oamenii, lăsau dungi luminoase, ca niște raze. Ce se infundau în acei ai inter­locutorului, străpungeau pînă în adîncul sufle­­tului, cercetând pînă și cutele cele mai ascunse Privitul simțea obrajii roșind subt dogoreala a­­­­cestei priviri, ca și cum toate mizeriile inde­rente ori­cărei firi omenești, ce se ascund de asprimea vecinului, s’ar fi arătat lămurit. Cîte odată, cînd lumina prea vie îl rănea, mîna sa fină făcea, o tamizar a razelor. Mină de aristo­crat. Omul luă un scaun, îl trase lângă Arh­ivo și— șezu. După ce ridică cu îngrijire pulpanele lus­truite ale hainei, fixă în ochi pe evreii și zise . — Pe cele trei versete din capitolul XIV al Exodului, Moise, zis și Arh­ivo, fiul lui Abra­ham și al Rahelei, te salut. Moise era deja în picioare. Făcu un pas către el. — Te întrebi cine sînt și ce m’aduce către tine ? Ascultă, Fariseule , după cum în acele versete sînt 72 cuvinte sfinte, de cîte trei silabe, nume de îngeri cari cuprind numele lui Iehua,— am venit la tine să-ți aduc mîntuirea. Moise rosti în sfîrșit: — Sînt dar pe calea pierzărei?­­ Ascetul surise trag­­ : — Aceasta privește pe Zaphphiel și Jophiel. Un om, care a păcătuit ca tine, are multe de ispășit. Moise ridică ochelarii pe frunte, înfruntă pri­virea arzătoare a sectarului și murmură : — Dar ce-am păcătuit ? — Ai înfrînt cuvîntul sfînt. — Cînd ? —­ Crezi tu că se adună atît,ca bogății fără a fi vinovat față de Iehua? Ai uitat ce spune Exodul : „Domnul Dumnezeu­ vorbi lui Moise și îi zise : Du-te, coboară; căci poporul tau, pe care l’ai scos din Egipet a păcătuit. El a pă­răsit calea, pe care i-ai arătat-o; el și-a făcut un vițel de aur și l-a cinstit, aducîndu-i jertfe i-au zia: „Acesta­­ e zeul tău, Israel, cari te-a scos din Egipet“. Și Domnul a mai zis lui Moise :, Văd că acest popor e neînțelegător. Lasă ca flacăra minței mele să se aprindă contra lui și să-l sfarm“. Da. Moise, fiul lui Abraham și al Ro­­helei, ai păcătuit față de Elohim. Moise, mișcat fără voia lui, trase un jilț. Dar, vocea — fulgerătoare — îl opri . — Nu, nu trebue să șezi. Nu știi Exodul, Fa­riseule ? retro­zise lui Moise : „De ce te porți ast­fel cu poporul ? De ce singur stai jos și tot poporul stă în picioare, în juru­ți de dimineața pînă seara ?“ Și Moise răspunse: „Poporul vine la mine spre a consulta pe Dumnezeu“. __Stai în picioare și mă ascultă. Arh­iva rămase în picioare. Căci în magazia aceasta, strimtă, murdară, luminată de-abia, fi­gurile celor doi oameni aveau ceva de-o măreție tragică. Unul părea o închipuire fantastică, adu­­cînd vorbe largi, vorbe pe care omenirea de atîta vreme s’a obicinuit să le venereze, cu o înfățișare de ascet, cari s’ar fi deslipit pentru o clipă de vîrful vre­ unui Carmel modern și ar fi plecat în lume, să spue cuvîntul inspirat. Cel­lalt, scurt, rotofei, cu o singură gîndire, cari era o obsesie : aceea a aurului. După o tăcere necunoscutul zise : — Mă cheamă Aralum, și sînt trimis să-ți spun ca altă­dată , te-am cîntărit, te-am judecat și te-am găsit prea ușor. Moise încercă să­ rîdă. — Cînd m’ai cîntărit probabil că, n'aveam, ștramă!­­ul.... Rabbi Araiym ridică ochii și-î pironi pe acei ai lui Moise : cuvîntul îi peri pe buze. — Dar nu vei fi lăsat să peri din lume, prin­tr’o crimă sau să ajuți pe niște rău­făcători....... Moise deveni atent. — Azi, dimineață, ai găsit în pragul ușei tale, o scrisoare de la Robii nopții, prin care-ți cer 2000 galbeni. Moise făcu un pas. — Acea scrisoare, ai arătat’o vecinului de peste drum. Moise exclamă: — De unde știi ? — Lui Iehua nimic nu e ascuns. El vede și firul de orz pe care pasărea îl găsește în colbul drumului. Acea scrisoare al ascuns-o colo, zise el, arătînd cu degetul un loc din unsuroasa haină a bogătașului. Moise se cutremură, Aralym continuă, nepăsător : — Robii nopții sînt o asociație de tîlhari și asasini, cari au în fruntea lor un om extra­or­­dinar , frumos ca un heruvim, încîntător ca David, energie ca Iosue, luptător cu Iuda, fiul Maca­­beului. (Va urma,;

Next