Adevěrul, mai 1903 (Anul 16, nr. 4939-4968)
1903-05-01 / nr. 4939
Joi 1 Mai 1903 Astăzi 80 Aprilie Teatru-Concerte-Petreceri: Teatrul Național.—Medeea, tragedie de Ernest Legouvé, cu concursul d-rei Bîrsescu. Ateneul român.—Concert dat de violonistul Nicu B. Buică. Fotoplasticul (calea Victoriei, piața Teatrului). Săptămîna aceasta splendide vederi din ELVEȚIA: o escursiune de la Schaffhamen la lacul Geneva și o urcare pe Pilatus. Voiajul în jurul lumii, (din calea Victoriei, casa Crețulescu), splendide vederi din Berlin. Cosmoplasticul regal „Romînia pitorească“ din calea Victoriei 36, peste drum de cofetăria Emil Frederic. Săptămîna aceasta, splendide vederi de la Porției de fer la Constanța și Manevrele armatei române de la Tîrgoviște din 1902, anume brevetate de ministerul de finanțe, singurele cari vor avea dreptul a-l negocia, și de orice persoană pentru uzul său personal, însă fără dreptul de revindere și după autorizarea ministerului de finanțe; 2) pentru alcoolul denaturat special, de industriași sau laboratoriile unde el este trebuincios. Acestor cumpărători asemenea le este ablut interzisă negociarea alcoolului denaturat ; ei îl vor întrebuința numai la destinațiunea pentru care au obținut de la minister autorizarea denaturare. In sfîrșit, sub nici un cuvînt nu se poate admite a se depune spre vînzare alcool denaturat în cîrciumi sau restaurante. — ZIUA I — Eri a venit înaintea Curții cu jurați de Ilfov, convocată în ședință extraordinară, procesul fioroasei crime din comuna Obedeni, Vlașca. Pentru a treia oară s’a început era judecarea acestui proces, al unei crime pe cît de fioroasă, pe atît de misterioasă. La orele 12 juni. Curtea prezidată de d. consilier Dîmboviceanu, asistat de d-niu Slătineanu și Cerban, începe judecarea acestui proces. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror Ionescu-Dolj. Tăria alcoolului denaturat Alcoolul destinat denaturării, poate fi și nerectificat, el însă trebue să aibă cel puțin 85 gr. Se interzice absolut scoaterea din fabrică a alcoolului denaturat avînd o tărie inferioară. Debitanții cari se vor dovedi că prin orice mijloc au micșorat tăria în grade a alcoolului denaturat complect vor perde dreptul de debitare, iar alcoolul alterat de dînșii se va confisca și vărsa prin dresare de proces-verbal. Apoi, debitanții de alcool denaturat complect și industriașii care întrebuințează alcool denaturat special nu pot instala în localurile unde păstrează acest alcool nici un fel de aparat cu care s’ar putea obține regenerarea alcoolului. Contravențiuni și penalități Cînd acei ce au obținut denaturarea complectă de alcool pentru uzul lor personal, precum și aceia cărora s-a acordat denaturarea specială se vor dovedi că au negociat acele băuturi se vor pedepsi conform art. 10 și 11 din legea licențelor. Iar acei ce se vor dovedi că au extras sau au încercat să extragă din alcoolul denaturat materiile denaturătoare sau au introdus în alcoolul denaturat materii cari alterează proprietățile substanțelor denaturante, precum și fabricanții de produse chimice și industriale, cari nu vor putea dovedi întrebuințarea alcoolului denaturat la destinațiunea ce i s’a dat prin aprobarea ministerului se vor pedepsi conform art. 26 din legea impozitului asupra spirtoaselor. In sfîrșit, ministerul va acorda denunțătorilor de contravențiuni o primă egală cu jumătate din valoarea alcoolului confiscat, iar contravenienții în afară de pedepsele enumerate vor perde și dreptul de a vinde sau dobîndi alcool denaturat și vor fi deferiți judecăței tribunalelor. Impresii și palavre Note Cei cari n’au nici mijloace materiale, nici, mai bine zis, precauția de a se abona la multele și hazliile reviste ilustrate, vin Vinerea la cafenea ca să vază poze artistic făcute, actualități palpitante, vederi din locuri neumblate, jumătate sălbatice, pline de bogății și de ciudățenii de tot felul. Părintele se uită cel intíin, cu un ochiu de vechiu parizian inspectează repede revista, fără să citească, decît legendele. Soția se apleacă pe umărul lui și copilașii arată o vădită impactență. Șeful a văzut, nu-i nici un pericol, perdeaua n’are nici o spărtură, o trece în mîini mai slabe, o cedează minților mai ușoare. E bună această pază, foarte eficace, singura salutară. Din păcate însă chioșcurile, toate vitrinele papetăriilor sunt garnisite cu mici porcării, cari n’au cel puțin meritul de-a fi furios grosolane, revoltător de strigătoare. Otrava e strecurată cu meschinărie, cursa e oarecum fardată, vițtul nu-i decît deghizat. Un subiect foarte onest, poate deveni imoral dacă a încăput în mina unui terchea-berchea. Dacă însă interpretarea e artistică, artistică fără degradare, nici intenții ascunse, compoziția poate fi văzută de ori și cine, oriunde, la orice vîrstă ! Primăvara a dat și va da vecinie subiecte. Deschid Le Courrier frangais, și rămân la prima pagină, fără să mă pot sătura de fineța spirituală, de fantezia cu adevărat tînără și ușoară, grațioasă, a penelului cel mai franțuzesc, al artistului cel mai gustat, Villette. Copaci înfloriți și subțiri își încurcă vacile, lasă aerul să miște, să aducă viață printre ele. Păsărele ciripesc voioase, un amoraș își încearcă arcul cu săgețile-i cunoscute, altul aruncă o obiadă unui cuib, jos un al treilea întinde o cursă, o cursă adevărată și drept momeală așează cu precauție un trandafir. Cel mai ticălos dintre ei trece o bidinea micșoară peste scoarța unui copac căzut, bidineaua e muiată în clei, trebue deci să aibă lipici.... Totul de-o grație și de-o gingășie fără seamăn. Și dedesubt legenda: Păziți fetelor, vine primăvara ! Rodica Curți și tribunale Fioroasa crimă «lin Vlașca Interogarea inculpaților După ce d. grefier Moldoveanu dă citire actelor din dosar, d. președinte procedează la interogarea inculpaților. Meiță Dumitrescu, principalul acuzat, ca și cel laalți inculpați, tăgăduesc că ei ar fi autorii acestei crime. Meiță Dumitrescu susține că în timpul cînd se pretinde că a avut loc crima, el era în București, așa că n’a putut s’o săvîrșească el. Interogarea inculpaților a ținut pînă la orele 5 p. m. După interogarea inculpaților s’a procedat la ascultarea martorilor. Puținii martori ascultați ori au făcut aceleași declarațiuni ca la precedenta înfățișare. Suplimentul de instrucție Cauza pentru care s-a suspendat acest proces în sesiunea de Martie trecut, a fost pentru a se face un supliment de instrucție, spre a se stabili dacă oasele găsite în sursa incendiată sunt oase de om sau nu. Analiza chimică a oaselor, ordonată de judele instructor însărcinat cu acest supliment de instrucție, spune că oasele fiind prea calcinate, nu se poate pronunța dacă sunt oase de om sau nu. Instrucția orală însă, pare a fi însărcina lui Meiță Dumitrescu și a celorl alțî acuzați. La orele 6 seara s’a ridicat ședința pentru a se continua astăzi cu ascultarea martorilor. Em. Ediția î'1s_ flasing INFOEMATIUNI D. G. Stoicescu, fiind la T.-Jiu cu ocazia unui botez al copilului-lui Numa Frumușanu, primarul local, s-a ținut la prefectul de Gorj o consfătuire. D. Stoicescu a vorbit de falsurile de la ministerul de finanțe și a ținut, ca ministru ad-interim la justiție, să dezaprobe Camera de punere sub acuzare pentru liberarea lui Farizianu. Declarația d-lui Stoicescu a surprins pe toți cei prezenți la consfătuire. Comitetul electoral liberal s-a adunat aseară la clubul liberal pentru a lua cunoștință de dispozițiile legei electorale privitoare la alegerile județene. Liberalii neluptînd de 12 ani în alegerile județene, au uitat și legea electorală, astfel că a fost nevoe să fie citită în ședința plenară a comitetului pentru a se putea face toate pregătirile necesare. Au luat cuvîntul d-niî Take Protopopescu, C. F. Popescu și Vasile Lascar. Regulamentul petroleului va fi supus semnăturei regelui zilele acestea și va fi pus în aplicare după o lună de la această semnare. Din cauza îmbulzelii de materie, soița Eva Adami se suspendă în numărul de azi. Continuarea ei o veți găsi în numărul de mîine. Este vorba ca ministerul de instrucție să ia dispoziția ca elevii străini pe lingă taxa de frecventare a școlilor statului să fie supuși și la vechea taxă de străini. Foarte multă lume s’a dus ori să vadă monumentul lui Ion Brătianu. Mai toți au găsit cîte un defect. Un gazetar întrebînd pe un fruntaș liberal de ce Ion Brătianu poartă pardesiu, acesta î-a răspuns: E mare curent pe bulevard! D. Nicolae Ștefănescu, copist în administrația Casei bisericilor, a fost numit pe ziua de 1 Haiti maestru de gimnastică la gimnaziul din Călărași, în locul d-lui Amedeo Georgescu trecut in locul celui d’intîțit.Ministerul de instrucție a dispus să se închidă școalele din comunele Oltenița, Vărăști și Greaca din județul Ilfov din cauză că printre elevii acelor școli s’au ivit epidemiile de scarlatină și pojar. ____ In urma desființării accizelor, lăptarii din jurul Capitalei nu mai sînt supuși la nici o taxă. Sub-prefectul plășel Sabar, d. Florian Predescu a trimis ministerului de interne un raport prin care își dă părerea ca acei lăptari să fie supuși la o taxă oarecare în comuna de unde sînt, înainte de a intra în Capitală. Comisia judecătorească de pe lingă ministerul de instrucție va judeca mîine pe institutorul V. Stoicănescu de la școala No. 2 de băețî din Capitală. Populația de la sate în cursul anului 1902 de la 1 Iunie pînă la 31 Decembrie a fost în creștere cu 64157 suflete. Pe religii avem: ortodoxî 61690, mosaici 982, catolici 884, protestanți 147, mahometani 252, lipoveni 253, restulalte naționalități. Au fost 32620 bărbați și 21537 femei. La sfîrșitul anului 1902 populația totală de la sate a fost de 5010019 suflete. In cursul acestui an s-au născut la sate 205590 copii dintre cari 197611 ortodoxî, 1994 mosaicî, 3416 catolici, 1358 mahometanî și restul alte naționalități. Discursul d-lui Emil Costinescu a fost tipărit în 50,000 de broșuri și distribuit în toată țara. In fine s-a hotărît evacuarea și dărîmarea secularei clădiri cunoscută sub numele de Hanul Zlătari din fața hotelului de France. Nu se va mai face nici o clădire, ci va rămînea o piață publică pe acest loc. D. Haret, ministru al instrucțiunei, a plecat aseară la O.Lung pentru a inspecta școala normală locală. Aseară pe la 4 și jumătate a încetat din viață la spitalul Colțea maiorul Bolintineanu, fost comandant al sergenților de oraș în ultimul timp. Comisiunea pentru aprobarea cărților didactice de curs primar a terminat cu examinarea cărților pentru clasa III și a făcut clasificarea tuturor manuscriselor prezentate la concurs. Cartea care a obținut cele mai multe puncte va deveni proprietatea ministerului și se va tipări imediat ce comisia își va depune raportul. Pînă la finele lunei Maiu se va termina și clasificația manuscriselor de clasa IV. Comisiunea veterinară împreună cu d-nii profesor Locusteanu și inspector veterinar Starcovici a discutat aseară la ministerul de interne și va discuta și azi chestiunea organizarea serviciului de combatere a răpciugei în Dobrogea. La 31 Maitie se va face tragerea pentru amortizarea a 200000 lei din titlurile casei districtuale și comunale. D. P. Gîrboviceanu, administratorul Casei bisericei, a vizitat mănăstirea Căluiu, din județul Romanați, unde sînt înmormîntațî frații Buzești. Mînăstirea care se află în proastă stare va fi reparată. Costul acestor reparații va fi de 5000 lei. D-niî I. Popa, Al. Cociaș, Const. Moca și Radu Stănilă au fost numiți pe ziua de 1 Maiü guarzi cl. III-a, în serviciul exterior al vămilor. D. C. Firulescu a fost numit farmacist intendent la spitalul rural din comuna Ivești. E aproape sigur că la întrunirea ce liberalii vor ține la Craiova vor lua parte și d-nii D. Sturdza și V. Lascar, ministru de interne. D. Băicoianu, secretarul general al ministerului de domenii, care a plecat la Viena, unde își va căuta sănătatea, va veni în Capitală peste o săptămînă. Ministerul de finanțe a înaintat era primăriei de Bîrlad suma de 12.000 lei, din fondul comunal. D. A. Șoarec, ajutor de primar al orașului P.Neamț, dîndu-șî demisiunea. din această funcțiune, ministerul de interne i-a primit-o. 135 Erî s’a ținut la primăria Capitalei concurența pentru darea în întreprindere a lucrărilor ce se vor face la Moși. Lucrările s’au adjudecat asupra d-lor : inginer Bolintineanu, Ștefănescu-Ghiristigiu și N. Dorojan. Statul major al corpului II de armată a comunicat primăriei Capitalei că serbarea de 10 Mai se va face și anul acesta. Regele va primi defilarea în fața Universității. Primăria va lua măsurile cuvenite pentru facerea pregătirilor necesare.ocietatea corală „Carmen“ va face o escurgiune la Mogoșoaia, în ziua de 10 Mi v Candidații partidului conservator, la alegerile județene, din Ilfov, sunt d-nii : Colegiul I: General Lahovary, C. Dissescu, general Algiu, Mihail G. Cantacuzino, Ion Brătescu și Take Ionescu. Colegiul II: Nicolae Arcira, C. Niculescu-Dorobanțu, Petre Sfetescu, C. Stoianescu (inginer), I. Th. Florescu și N. Procopescu. . Colegiul II: Petre Milie, d-r C. Severeanu, Nicolae Lahovary, Ion Doiculescu, G. Danieleanu și Barbu Catargiu. Conservatorul, ziarul acreditat al partidului conservator, publică următoarea știre : Anunțăm din sursă autorizată cum că d. I. Pictorian, directorul Casei de depuneri, în urma discursului de Duminică al d-lui Emil Costinescu, s’a prezentat era la d-sa acasă și șî-a oferit verbal demisiunea. D. ministru de finanțe a primit oferta d-lui Pictorian cu tăcere, fapt din care, directorul Casei de depuneri a dedus că mai poate să rămână la postul său, fără să se gîndească că și tăcerea este de multe ori cel mai bun răspuns afirmativ. D. I. Ionescu, bacalaureat, a fost numit copist la ministerul de instrucție, în locul d-lui C. Maiorescu, demisionat. Ministerul domeniilor a trimis următorul comunicat tuturor Camerelor de comerciu din țară: Ministrul văzînd că, contrar dispozițiunilor art. 7 din legea meseriilor, meseriașii și chiar corporațiile deja formate se adresează cu diverse plângeri și cereri direct la minister, fără a trece pe la Camera de comerciu respectivă, cu onoare vă aducem la cunoștință ca pentru toate chestiunile privitoare la aplicarea legei meseriilor. Camerele de comerciu și industrie sunt în drept a primi cereri și a le rezolva, rămînînd ministerul să decidă numai ca instanță de apel sau de recurs. D. Deciu a fost numit șef de secție pe lingă serviciul băncilor populare. Oboseala musculară cu lene cerebrală, insomnie și slăbirea voinței, durere de cap și reaua digestiune, iată simptomele de cap și reaua digestiune; iată simptomele de care suferă un însemnat număr de tineri, mai cu seamă în oraș. Un paharmăsură de Bravais după fiecare masă, acesta e remediul prescris de părinții științei contra neurasteniei, această boală a secolului. Vinul Bravais își datorează proprietățile sale :combinațiunea substanțelor kola, coca, guarana și teabromina. Protestul studențimei . Studențimea universitară grupată la „Asociație“ ne trimite spre publicare un lung comunicat prin care protestează cu tărie contra insinuărilor că mișcarea studențească ar servi unele scopuri politice. De asemenea protestează contra acelora cari caută să dezbine pe studenți. Comunicatul studenților de la „Asociație“ se închee astfel: „Stăruim în a face responsabilă poliția Capitalei de tulburările întîmplate în zilele de 23 și 25 Aprilie, de excesele și atacul ei incalificabil și cerem cu stăruință ca culpabilii din această, instituțiuni sa fie aspru pedepsiți, și aceasta ca de curînd. „Protestăm contra acuzațiunei că suntem responsabili de cele întîmplate, cînd știut este că cei cari au fost provocatori și deci responsabilii tulburărilor, pe cari le regretăm din suflet, nu sunt studenții, ci înșiși acei cari sînt puși pentru paza ordinei publice. „Declarăm că pînă nu vom primi o deplină satisfacțiune, nu vom dezarma, căci onoarea și demnitatea studențimea este în joc“. sit la fața locului spre a face constatările cuvenite. Postul de pompieri sub conducerea d-lui locotenent Frunzescu operează cu multă sîrguință. Panica e mare în localitate. Din tot orașul aleargă lume spre locul incendiului. Amănunte vă trimit prin poștă. Eu-Ad D. Dim. A. Sturdza și chestia evreiască Acelaș ziarist german care l-a intervievat pe d. Take Ionescu asupra chestiei evreiești, a putut asculta și pe inaccesibilul domn Sturdza în această cestiune. Intr’un articol din „Frankfurter Zeitung“ în care face o nostimă comparație între cei doi cumnați d-nii Carp și Sturdza, ziaristul german publică părerea amîndurora asupra acestei cestiuni. Opinia d-lui Carp o rezumăm în altă parte; aceea a d-luî Sturdza o dăm în cele următoare:* „Relațiunile dintre cumnatul liberal și cel conservator au fost întotdeauna cele mai rele imagnabile și rubedenia a înăsprit numai antagonizmul politic. De asemenea se explică antipatia dintre amîndoi: „D-1 Carp e strălucitor, cugetător, un excelent causeur, elastic, bogat în paradoxe spirituale; d-1 Sturdza e tenace, neîncrezător, cu un curent de vorbire larg, dar nu tocmai profund. El îțî amintește oare acum pe un pașă viclean turcesc“. După ce arată că nici încuscrirea cumnaților n’a ameliorat relațiunile politice, că cu toate calitățile d-lui Carp, nu acesta, ci cumnatul său Sturdza a fost cel mai norocos în politică, că d. Sturdza a reușit să pună regulă în condițiunile economice ale Romîniei, că și adversarii d-lui Sturdza recunosc că e cinstit și patriot și că e absolut stăpîn pe partidul liberal. Ziaristul german continuă astfel : „Deși d. Sturdza, din cauza unor neplăcute experiențe pe cari crede că le-a făcut, s’a jurat să nu mai convorbească cu ziariști străini, m’a primit totuși în casa sa. L’am vizitat seara, căci ziua primul ministru n’are vreme deoarece e foarte sîrguincios și se ocupă chiar și de tot soiul de detalii. Caracterul unei convorbiri întîlnirea nu l’a arait deoarece în tot timpul d. Sturdza a vorbit el singur. După cererea d-sale renunț de a reda amănunțit declarațiunile d-sale“. * Ziaristul german continuă: „D-l Sturdza speră pentru țara sa totul de la o dezvoltare liniștită. S’ar putea spune că aceasta n’ar fi decît o frază comodă și adversarii d-sale nu cerd ocazia de a zeflemisi oratoria de estea și bisericească a lui cel „Mitiță“. La urma urmelor încă se poate înțelege că d-l Sturdza privește cu satisfacție și speranță spre țara d-sale, a căreia repede dezvoltare din vremea turcilor a văzut-o. „Ca copil încă el a văzut cum unchiul sau mare Mihail Sturdza a primit în genunchi firmanul sultanului ce-l fărea gospodar al Moldovei. Și în chestia evreiască primul ministru speră o viitoare rezolvare de la continua și liniștita apropiere a celor două naționalități. Ce-i drept n’am putut să mă luminez cum își imaginează, această apropiere pe care nimeni nu o înlesnește. Cu o deosebire fatal îî se pare d-luî Sturdza amestecul străinătateî în dezbaterile asupra cheștiei evreești în Romînia. El spune că după lunga domnie a turcului, românii sunt de doua ori geloși de independența lor și se enervează mai ușor ca orice alt popor la gîndul că alții s’ar putea amesteca în afacerile lor. E o mare greșală a evreilor din Romînia—spune d. Sturdza—că nu vor să priceapă aceasta și că continuă a ațîța pe romîni prin agitațiuni în presa străină. Aceasta e ca și cînd cineva ar intra în casa cuiva spre a cere mina fiicei și în același timp ar înjura în vecini viitoarea sa familie“. Declarațiunile d-lui Carp le rezumăm în altă parte: înainte de 10 Mai, o delegațiune sau o persoană din comitetul societăței va cere regelui audiență , spre a-l ruga să primească a fi nașul steagului societăței „Coroana de oțel“, a veteranilor grade inferioare. Acest drapel va avea brodată pe una din fețe o coroană de oțel. Zilele „ țeranilor molodiști congresiiiutea comitetul societății veva întruni spre a lua abisițiuni cu privire la ținerea Rep. falsurile de la finanțe Respingerea cererea lui Dumitrescu Cererea lui Dumitrescu de a fi liberat de judele instructor, despre care am mai vorbit, a fost în sfîrșit rezolvată era. de d. jude instructor Săbăreanu. Judele instructor a respins cererea lui Dumitrescu, înaintea Camerei de punere sub acuzare Vasile Dumitrescu, în privința căruia instrucția e complectamente terminată a facut apel înaintea Camerei de punere sub acuzare, în contra acestei ordonanțe a judelui instructor. Vineri 2 Maiü Camera de punere sub acuzare va judeca acest apel. R. E. Monstrul din capitală Organizația lui Rosenbaum. — Prevenirea victimelor. — Modul de siluire. — Victima R. G. — Mijloacele de avort. — Sistem de pervertire. — Mersul cercetărilor Am împărtășit era cititorilor noștri amănunte asupra arestărei monstrului Iacob Rosenbaum, cel care a dezonorat o mulțime de copile minore aflate ca ucenice în atelierul sau de fabricat corsete. Suntem azi în măsură de a da amănunte complecte asupra chipului mișelesc în care acest Rosenbaum abuza de nefericitele ucenice din atelierul său. Iată aceste amănunte: * Monstrul Rosenbaum avea în atelierul sau o adevărată organizațiune pentru a putea abuza de toate copilele din atelier. Astfel, dînsul, după ce reușise să dezonoreze pe vre-o două din ucenice, cînd venea o alta nouă, cele vechi o preveneau de soarta pe care o așteaptă, spunîndu-i că astfel fac toți patronii. Noua venită se măgulea cu speranța că Rosenbaum avînd deja două copile de care abuza, nu va îndrăzni să se lege și de o a treia. După un scurt interval însă, monstrul căuta să abuzeze și de noua venită. Sistema lui Rosenbaum era următoarea : Fata de care voia să abuzeze, o trimetea în pimnița prăvăliei ordonîndu-i să aducă fie cărbuni, fie balene sau alte obiecte. Pe cînd copila se ducea ca să execute ordinul patronului, monstrul apărea imediat în pimnița și încerca prin tot felul de promisiuni ca să înduplece pe copilă să-î cedeze, iar în caz cînd aceasta refuza, se repezea la copilă, îi învîrtea brațele la spate, o trîntea jos, și prin violență o dezonora. Multe din victime încercau să țipe, să ceară ajutor spre a scăpa din ghiarele monstrului, dar nimeni nu auzea, iar celel’alte fete nici nu indrăzneau să intervie, — chiar auzind strigătele nefericitei lor colege." Odată copila dezonorată, ea, de rușine și de teamă, nici nu îndrăznea să denunțe faptul părinților, astfel că monstrul era în afară de orice primejdie. Mai mult. Celel’alte copile, consolau pe noua victimă spunîndu-i: „Ce să faci? Tot așa ne-a făcut și nouă!“ Și așa, Rosenbaum transformase atelierul sau într’o adevărată casă de dezonorare a copilelor. . Ni se spune că monstrul abuza regulat după plac de fiecare din copile, iar cele cari i se impotriveau erau sau bătute, sau persecutate, sau nu le plătea salariile pînă nu se supuneau ordinelor lui bestiale. Ani întregi acest mizerabil abuza și batjocorea pe nefericitele lucrătoare și lină pe rînd copile de cite 12 și 13 ani au fost dezonorate de această bestie. * Una din victime, R. G., rămîind însărcinată, și fiind minoră, monstrul s’a temut ca nu cumva părinții copilei să observe faptul, s’o apuce de scurt, și copila să mărturisească. De aceea Rosenbaum a îndemnat’o să părăsească casa părintească făgăduindu-i că o va întreține dînsul și că o va face fericită. El a instalat-o pe copila într-o casă retrasă și acolo venea adesea de o vizita. Mizerabilul, de cite ori vizita pe victimă, căreia abia îi da pentru existența zilnică, o povățuia să ia diferite substanțe pentru a avorta, spunînd copilei că tot astfel au făcut o mulțime de alte fete și că s’au salvat!.. El însuși aducea copilei acele substanțe, în speranța de a o face să avorteze. . Vădind că eu. . substanțele ..procurate nu reușește—sau poate că copila chiar nu le lua de teamă să nu-și piardă fata!~iflonstrul silea pe victimă să se duca la diferite moașe pentru a cere să i se facă sondaje sau să i se dea să bea sticlă pisată în scopul Ie ii ucide copilul in pîntece ! In privința acestor îndemnuri criminale ale monstrului Rosenbaum, sunt declarațiuni formale ale victimei, ■ sprijinite pe mărturisirile moașelor la Cari L victima s-a dus, dar cari au refuzat să facă copilei aceea ce cerea mizerabilul de Rosenbaum. Victima R. G. a născut, iar fructul dezonorăreî,—o copiliță,—a fost dat de suflet unei nefericite muncitoare din satul Herăstrău. Tînăra R. G., victima monstrului Rosenbaum, a rămas azi pe drumuri, iar părinții refuză de a o reprimi în casă. # ■ Cu alte victime, Rosenbaum desigur a procedat tot astfel și numărul lor trebue să fie mare, căci în timp de 5—6 ani, acest mizerabil a abuzat și nenorocit o întreagă serie de copile. Ceea ce ni se povestește despre acest Rosenbaum, sunt lucruri de neînchipuit. Pe multe din victime, ni se spune că acest mizerabil le-a supus la niște acte de o perversitate inexprimabilă în scopul de a înlătura neplăcerile sarcinii ! Și aceste acte de crudă bestialitate, se vor putea cu ușurință stabili in urma unui examen medical al victimelor. Monstrul Rosenbaum continuă a fi arestat la poliția Capitalei, și la interogatoriul ce i s-a luat, pretinde că toate infamiile săvîrșite asupra unora din copile, le-ar fi săvîrșit cu consimțimintul victimelor. Familia lui Rosenbaum, crezînd că-1 va putea salva, pune mari stăruința pe lingă nefericitele victime pentru a reveni asupra primelor declarațiuni categorice făcute ori în fața d-lui Romulus Voinescu, inspectorul-șef al serviciului siguranței. Avem speranța însă că abilitatea, d-luî Voinescu va dejuca planurile acelora cari fac sforțări de a salva pe un monstru și o canalie în toată puterea cuvîntului. Cerem ca toate victimele lui Rosenbaum să fie supuse unui examen medical pentru a se stabili în mod cert vinovăția acestui mizerabil. Vom ține în curent, pe cititori cu mersul acestei senzaționale afaceri. Al. Ionescu In preajma alegerilor Județerne — Interview cu d. Niță Berechet — Ca oricare cetățean care ține la dreptul sau de alegător, m’am prezentat și ea era la primăria Capitalei spre a’mî lua cartea de votare. Spre marea mea satisfacție am găsit acolo pe vechiul meu amic, pe d. Niță Berechet, marele elector din Popa Nan. Nea Niță, cum i se zice de intimi, tocmai își luase și dumnealui cartea de alegător. L’am salutat și mi-a răspuns zîmbind, cu zîmbetul unui om trufaș care 'și dă prea bine seama de importanța ce-o are. După ce ne-am strîns mîinile In mod călduros — nea Niță e întotdeauna înfocat — și ne-am întrebat de sănătate, am început să vorbim despre politică și în special despre alegerile de județ. Zic eu : — Nea Niță, să nu fie cu supărare, da, cum stăm cu alegerile județene ? Care pe care ? Zice Nea Niță : — Cum să stăm altfel de cu bine ? ! Ii batem rău pă boeri. Au să vadă eu pă dracu cînd or da piept cu noi. Că noi, domnule, să nu te uiți dumneata că suntem unii cam supărați. Cînd e vorba să ne încalece dușmanul, apoi uităm orîce năcaz și ne facem roată pe lingă șefii noștri și tot noii rămînem de-asupra. — Bine, Nea Niță, v'ațî face dumneavoastră roată, dar au și boeriî oamenii lor și poate prea bine să vă’ncalece ,la alegeri. — Da de’ncălecat! Pă dracu încalecă oi, nu,pă noi. O să’î lucrăm să te minunezi și dumneata, cît ești de gazetar. Ci să nu crezi căî lucrăm altfel, adică cu bătaia, nu. ferească Dumnezeu! O să-i lucrăm cu d’al do astea. ...Și nea Niță îmi arătă cartea d-sale de alegător, pe care stă scris numele Niculescu Niță, căci Berechet e nume din popor, dar așa în glumă de prieteni, nu de popă la botez. Eu privesc cartea și nu-mi vine a crede că nea Niță pune mare temei numai pe voturi. Dumnealui observă că mă indoesc și îmi zice : — Adică, să vezi dumneata , o să fim, noi băețî de treabă, dacă s’or purta și ei bine, adică boeriî, da’ dacă s’o apuca dă blestemății, o să-î încintăm rau. Să-î ferească Dumnezeu. Inserpelierii de la Bucureștii-Noui Față cu numărul mare de victime cari au fost jefuite de escrocul Nae Basilescu de la Bucureștii-Noi, și față cu insistențele acestor victime, invităm pe toți nemulțumiții posesori de acțiuni ale Societate de economie și construcțiuni cum și pe cumpărătorii de terenuri de a lua parte la consfătuirea ce se va ține SIMBATA 3 MAIÜ în sala de depeși a „Adeverului“ la orele 9 seara pentru a se lua o hotărîre în ceeea ce privește escrocheriile lui Nae Basilescu și a se sesiza justiția. Incendiul din Pitești — prin fir telegrafic — Pitești, 29 Aprilie. — Astă-seară, la orele 11, un mare incendiu a izbucnit la casele d-lui sub-locotenent Nițulescu din calea Șerban-Vodă 226. In aproape o oră această clădire, împreună cu mobilierul care se afla într’nisa, a fost distrusă de flăcări. De aci focul a cuprins și casele de alături, de-asemenea proprietatea d-lui Nițulescu. D. Cutcudachi, polițant al orașului, și d. procuror Voinescu au sa Mișcarea veteranilor Congresul veteranilor grade inferioare, convocat pentru zilele de 9, 10, 11 și 12 Mai, de către societatea „Coroana de oțel“, va avea caracterul unei manifestațiuni impunătoare. Din toate unghiurile țărei se anunță de către secțiunile acestei societăți sosirea în Capitală a unui însemnat număr de veterani spre a lua parte la congres. Numai din R.Sărat vor sosi 200 de veterani. Se evaluează numărul congresiștilor cari vor veni în Capitală la peste 2000. * Pentru ținerea congresului, comitetul societății „Coroana de oțel” va solicita primăriei să-i pună la dispoziție, fie cazarma foștilor guarzi comunali, acum desființați,—unde foarte mulți din veterani ar putea și dormi—fie vre-o școlă sau altă clădire neîntrebuințată aparținînd comunei. In ziua de 10 Mai, toți veteranii — cu decorațiile pe piept—vor veni încorporo spre a lua parte la Te-Deum, defilînd pe străzile Capitalei, în frunte cu drapelul societăței, care se va sfinți cu ocaziunea aceasta. w Adevărul A se ceti armarea ti pagina 3-a wwv 'wwww'® FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 15 — CALEA ROBILOR DE SPIRU PIRASI CARTEA N EPIGONil iii După 35 de ani Baronul se aplecă. Mîna lui fină rostogoli mușuroiul de nestimate, le suci, le învîrti în tot chipul. In sfîrșit alese un lung șirag de mătănii de lemn de trandafir, înstelate cu cîte un diamant. Se tocmi. Plăti. Eși, după ce aruncă o ultimă privire în magazie. III Rabbi Araly. De abia eși Dan din magazia lui Arnonro și un curios personaj intră. Era un evreu în toată orginalitatea tipului oriental. Lungul sau caftan de atlas negru se întindea pînă la pîmînt, atingînd papucii săi cei negri. Caftanul, curmat la mijloc de cingătoarea tradițională, se deschidea pe pept, unde lăsa să se întrezărească cămașea. Subt caftan, albeau ciorapii, întinși pe un picior nervos și uscat, picior de ermit, de anahoret, sau de alergător. Capul îi era înconjurat de tradiționalul stramăl, cu 14 cozi, subt cari se presupunea iarmarcul legendar. Dacă haina nu arăta nimic deosebit, omul era o anomalie. Lung, așa că de la mijloc se apleca, precum trestia cea excesivă se mlădie, el avea fața aspră și stinsă a singuraticului. Obrazul tăbăcit, brăzdat în toate direcțiile de zbîrcituri din ce în ce mai adinci, era covîrșit de barbă, care-l acoperea. Nasul fin, subțire, cu nări dilatate și foarte mobile, se apleca în chip vulturesc. Subt arcada sprîncenelor sträluceau de un foc neliniștitor ochii mari și mobili. Ei aveau toate nuanțele unui suflet de contemplativ; de la iubirea extatică, pînă la complexul unei energii extraordinare, toate sentimentele omenești și supraomenești își jucau strălucirile, ca un diamant pus în bătaia unei raze solare. Ochii erau o putere. Cînd se așezau pe un obiect, spuneau oamenii, lăsau dungi luminoase, ca niște raze. Ce se infundau în acei ai interlocutorului, străpungeau pînă în adîncul sufletului, cercetând pînă și cutele cele mai ascunse Privitul simțea obrajii roșind subt dogoreala acestei priviri, ca și cum toate mizeriile inderente oricărei firi omenești, ce se ascund de asprimea vecinului, s’ar fi arătat lămurit. Cîte odată, cînd lumina prea vie îl rănea, mîna sa fină făcea, o tamizar a razelor. Mină de aristocrat. Omul luă un scaun, îl trase lângă Arhivo și— șezu. După ce ridică cu îngrijire pulpanele lustruite ale hainei, fixă în ochi pe evreii și zise . — Pe cele trei versete din capitolul XIV al Exodului, Moise, zis și Arhivo, fiul lui Abraham și al Rahelei, te salut. Moise era deja în picioare. Făcu un pas către el. — Te întrebi cine sînt și ce m’aduce către tine ? Ascultă, Fariseule , după cum în acele versete sînt 72 cuvinte sfinte, de cîte trei silabe, nume de îngeri cari cuprind numele lui Iehua,— am venit la tine să-ți aduc mîntuirea. Moise rosti în sfîrșit: — Sînt dar pe calea pierzărei? Ascetul surise trag : — Aceasta privește pe Zaphphiel și Jophiel. Un om, care a păcătuit ca tine, are multe de ispășit. Moise ridică ochelarii pe frunte, înfruntă privirea arzătoare a sectarului și murmură : — Dar ce-am păcătuit ? — Ai înfrînt cuvîntul sfînt. — Cînd ? — Crezi tu că se adună atît,ca bogății fără a fi vinovat față de Iehua? Ai uitat ce spune Exodul : „Domnul Dumnezeu vorbi lui Moise și îi zise : Du-te, coboară; căci poporul tau, pe care l’ai scos din Egipet a păcătuit. El a părăsit calea, pe care i-ai arătat-o; el și-a făcut un vițel de aur și l-a cinstit, aducîndu-i jertfe i-au zia: „Acesta e zeul tău, Israel, cari te-a scos din Egipet“. Și Domnul a mai zis lui Moise :, Văd că acest popor e neînțelegător. Lasă ca flacăra minței mele să se aprindă contra lui și să-l sfarm“. Da. Moise, fiul lui Abraham și al Rohelei, ai păcătuit față de Elohim. Moise, mișcat fără voia lui, trase un jilț. Dar, vocea — fulgerătoare — îl opri . — Nu, nu trebue să șezi. Nu știi Exodul, Fariseule ? retrozise lui Moise : „De ce te porți astfel cu poporul ? De ce singur stai jos și tot poporul stă în picioare, în juruți de dimineața pînă seara ?“ Și Moise răspunse: „Poporul vine la mine spre a consulta pe Dumnezeu“. __Stai în picioare și mă ascultă. Arhiva rămase în picioare. Căci în magazia aceasta, strimtă, murdară, luminată de-abia, figurile celor doi oameni aveau ceva de-o măreție tragică. Unul părea o închipuire fantastică, aducînd vorbe largi, vorbe pe care omenirea de atîta vreme s’a obicinuit să le venereze, cu o înfățișare de ascet, cari s’ar fi deslipit pentru o clipă de vîrful vre unui Carmel modern și ar fi plecat în lume, să spue cuvîntul inspirat. Cellalt, scurt, rotofei, cu o singură gîndire, cari era o obsesie : aceea a aurului. După o tăcere necunoscutul zise : — Mă cheamă Aralum, și sînt trimis să-ți spun ca altădată , te-am cîntărit, te-am judecat și te-am găsit prea ușor. Moise încercă să rîdă. — Cînd m’ai cîntărit probabil că, n'aveam, ștramă!ul.... Rabbi Araiym ridică ochii și-î pironi pe acei ai lui Moise : cuvîntul îi peri pe buze. — Dar nu vei fi lăsat să peri din lume, printr’o crimă sau să ajuți pe niște răufăcători....... Moise deveni atent. — Azi, dimineață, ai găsit în pragul ușei tale, o scrisoare de la Robii nopții, prin care-ți cer 2000 galbeni. Moise făcu un pas. — Acea scrisoare, ai arătat’o vecinului de peste drum. Moise exclamă: — De unde știi ? — Lui Iehua nimic nu e ascuns. El vede și firul de orz pe care pasărea îl găsește în colbul drumului. Acea scrisoare al ascuns-o colo, zise el, arătînd cu degetul un loc din unsuroasa haină a bogătașului. Moise se cutremură, Aralym continuă, nepăsător : — Robii nopții sînt o asociație de tîlhari și asasini, cari au în fruntea lor un om extraordinar , frumos ca un heruvim, încîntător ca David, energie ca Iosue, luptător cu Iuda, fiul Macabeului. (Va urma,;