Adevěrul, iunie 1903 (Anul 16, nr. 4969-4998)
1903-06-01 / nr. 4969
Duminecă 1 Iunie 1JOB Astăzi 31 Mafia Teatre-Petreceri: Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune săptâmînia aceasta splendide vedea din Constantinopole. Cozmoplasticul „Romînia pitorească” (calea Victoriei 86, vis-a-vis de cofetăria Frederic) săptâmîna aceasta, în sala I încoronarea lui Eduard al Ill-a și în sala II Oltenia cu valea Jiului. Parcul Otetelișanu.—Orchestra sub conducerea d-lui Dumitrescu. Impresiuni și palavre Amorul Amorul e rațiunea oricărui lucru. Bucuria iubire e cea mai perfectă dintre toate senzațiile. Fizică sau moralii, farmecul Rău, e imens, absolut, bucuria iubirii, bucuria vieții. Nu există filozof care sa nu fi definit amorul. In principia însă amorul nu se definește, ci ne stăpînește. E un rău sau un bine de care ești mai curînd sau mai tirzutt cu siguranță atins și cine nu la suferit nu a trăit. Amorul te face să trăești și -ți pune și capăt zilelor. Poetul, care e antiteza filozofului și care e de esență senzitivă, pare a fi singura creatură care trăește amorul cum trebue trăit, adică fără să-i impună analiza. Unii au vorbit de unirea a două inimi, alții de contactul a două epiderme. Amorul e făcut însă de o mie de alte lucruri, de tot și de nimic, de nuanțe subtile pe cari le dovedesc diversitățile celor ce se iubesc. Amorul e un copil al visului idealizarea unui înger care trece din cerul albastru în întunecimea iadului. _ _ Visul devine cîteodată însă, visunt, atunci cînd amorul e crud, pasionat plin de dureri și suferințe. La bărbat sentimentele sînt mai acuzate, mai definite, sînt mai puțin intense. Bărbatul are metodă în momentele sale cele mai pasionate și această metodă paralizează mijloacele sale. Femeia are fantezie , ilogizmul și deșirarea sentimentelor sale le dau o proporție nemăsurată. In dragoste bărbatul reprezintă arta clasică și femeia modernismul. Romantică sau decadentă, femeia e creatura prețioasă pentru ea însăși și inestimabilă pentru ceilalți. Ca fizic și ca moral nu e femee care să semene altei femei, aceasta însemnează că amorul nu e făcut decît din excepții. Desigur că din punctul de vedere al frumuseții și calităților au analogii, dar frumusețile sînt infinite și multe calități nu sînt decît defecte. Deosebirea și intuiția nuanțelor e aproape o artă și totdeauna se acomodează o primă impresie cu rezultatul deducțiilor sentimentale. _ . Dacă de la începutul lumii, amorul n a făcut progrese în ceea ce privește principiul sau, s’a dezvoltat însă în cursul veacurilor în cele mai mici detalii. Amorul e ca și religiile. ^ . Fiecare popor are amorul său distinctiv — același cîntec —la care numai cupletele variază. Căci refrenul e întotdeauna același. Rodica numit șef do binion în locul d-lui Hagiescu, lăsat in disponibilitate. D. Balaș, actual avocat, a fost numit șef de biaron, în locul d-lui Mihăescu, pus în disponibilitate. Au fost menținuți ca avocați cu remiză d-nii: Bosianu, Take Policrat, Al. Constantinescu-Negru și Miron Morțun. Astă seară se întrunește comisia de experți de pe lîngă direcția vămilor spre a rezolva contestațiile sosite cu privire la aplicarea tarifului vamal. Printre agenții auxiliari din serviciul exterior al vămilor s’au făcut pe ziuă de 1 Iunie următoarele mutări: Ioan Popescu de la vama București- Intrepozite la vama Oituz, Eugen Băluță, de la Sulina la Constanța, loan Cozmiță, de la Constanța la Sulina, Paraschiv Dumitrescu, de la Corabia la Turnu-Severin, loan Zerva, de la Burdujeni la Drînceni. Rezultatul examenului polițiștilor La examenul pentru admiterea în poliție, au reușit următorii candidați : Pentru postul de comisar, d-nii D. Călinescu, N. D. Adamovici, M. Mazarini, Virgil C. Simionescu, Origen Carp, Traian N. Șerbănescu, A. I. Bizeanu, Teodor Popescu, Er. Czarnetzky, D. G. Popescu, N. Tănăsescu, P. Popescu, T. Nicolau, Gr. Ban, Cezar Menciu, A. Popazu, Gr. Stîngaciu, N. Vivian Ionescu, Al. Popa, Petre I. Rizeanu și C. Gheorghian. Pentru posturile de subcomisar D-nii : Florian Constantinescu, D. Petculescu, Manole Becheru, Chiriță Dumitrescu, C. Z. Simionescu, T. C. Dimitriu, C. Cr. Gustav, Leonida Dobreanu, D. Zahiu, G. H. Echischiol, C. Ionescu, I. Popescu, I. Frănculescu, Gr. I. Țuchel, Leonida Bălan, V. Cucuiu, N. Focșeneanu, G. V. Gavrilescu, G. Iacob, Leontin Hiescu, N. Florescu, C. Maescu, Gr. Ciorascu, I. N. Diaconescu, D. M. Cornea, G. Condrache, I. Sburlan, G. Maltezeanu, Aristide Petculescu, G. Șușerea, C. Stănescu, Aurelian Ștefănescu, Grigore A. Botez, G. Bîrzan, Petre Coroiu, I. C. Constantinescu, Marin Petrescu, Al. Stănescu, I. Marinescu, Ilie I. Popescu, M. Rădulescu, G. Săvescu, G. C. Alexandrescu, N. G. Nicolescu, Florian Cristescu, A. G. Dobroviceanu, V. Buică, Stan N. Ionescu, O. Săndulescu, Petre Becu, O. Simionescu, G. Teodor, I. Văleanu, G. Nicolaescu, Sandu Tomescu, O. G. Popescu, C. Stroian, G. Danevski, N. P. Mihailov, M. Slătineanu, V. G. Popovici, St. G. Sănduleanu, V. Pașulescu, Corneliu T. Teodorescu, C. St. Murgulescu, I. Georgescu, C. Predescu, Atanasie S. Nicolau, Andrei Ionescu, G. Scrila, D. Dimitriu, Virgiliu Poroineanu, Al. Florescu, Ion Mărăcinescu. Ediția de dimineață INFORMATIOTI ErA la orele 11 și 40 m. au sosit în Capitală venind de la St. Petersburg d-na și d. C. F. Robescu, primarul Ca-La gară au fost întîmpinați de Ani Cozărescu, prim ajutor de primar, Sipgomo, al doilea ajutor și de funcționarii superiori ai primăriei. D. C. Stoicescu, ministrul domeniilor a lucrat era cu regele. Ministerul domeniilor a luat dispozițiunea ca la cele doua crescătorii de gîndaci de mătase, din București și Misal, să se primească și eleve amatoare de a învăța cum se cultivă gîndacii, cum se filează și cum se țese borangicul. La ministerul domeniilor se lucrează la întocmirea budgetului pentru plantațiunile pe cari statul le va executa anul acesta în Dobrogea. Acest buget se cifrează la suma de 300.000 lei. Veniturile pădurilor statului pe exercițiul 1902—1903 pînă la 1 Martie au fost de 5084736 lei 55 bani, față de 5092741 lei 16 bani, încasați în perioada corespunzătoare din exercițiu 1901—1902. _____ Mitropolitul primat va pleca Duminică la Kissingen, spre a-și urma cura obișnuită. _____ Direcția serviciului sanitar a convocat la București pentru mîine, Duminică, pe medicii veterinari din județele unde bîntue încă febra aftoasă. Acei medici vor participa la ședința consiliului superior de epizootii, în care se vor lua noi deciziuni cu privire la combaterea febrei aftoase. Astă seară, Sîmbătă, încetează cursurile școlare la toate școalele secundare din țară, în vederea preparațiunilor pentru examenele generale cari vor începe la 5 Iunie. In adunarea generală de Vineri 6 Iunie a Camerei de comerț din București, d. G. G. Assan, președintele Camerei, va face o dare de seamă de lucrările din congresul de la Brăila. Duminică 1 Iunie se deschide stagiunea teatrului de vară din grădina Blanduziei (fost Edison). Se va cînta „Clopotele din Corneville“, operetă în 4 acte de Planquette. In No. 42 al revistei Săptămîna care a apărut ieri, d. G. Panu publică, între altele, un călduros necrolog pentru bunul și vechiul d-sale prieten Gheorghe Fallade , apoi două articole despre opoziția cantacuzinistă: unul intitulat Conservatori ? și altul După victorie , un articol la Moși, precum și sfîrșitul părței întîia din Amintirile de la „Junimea“ din Iași. In No. 43 va începe partea a doua. Unul din tablourile de la expoziția profesorului E. Voinescu a fost cîștigat de numărul 350 aparținînd d-lui Anton Carp. Câștigătorii tabloului „Ruinele unui castel“ cu No. 257 nu s’a prezentat încă. Astăzi, la 4 d. a. are loc în sala de reuniune a elevilor institutului Pompilian o producțiune artistică și muzicală dată de către elevele acestui institut, cu concursul d-rei Madalena Cocorăscu. Persoanele cari vor veni înainte de ora aceasta la producțiunea artistică vor putea vizita expozițiunea anuală de desen, pictură și lucru manual. Mișcarea de la primăria Capitalei In personalul serviciului contencios al primăriei Capitalei s’a făcut următoarea mișcare, pe ziua de 1 Iunie, D. Em.Dan a fost numit șef al serviciului, în locul d-lui Antimescu care a fost numit avocat în locul d-lui Ștefan Șoimescu, lăsat în disponibilitate. D. D. Arțăreanu, actual avocat, a fost Comisiile examinatoare pentru școalele militare Ministerul de războiu a numit comisiunile examinatoare pentru examenele de absolvire la școlile militare : Pentru școala de artilerie și geniu și de aplicație: D. general Mihail Popescu, președinte d-nii coloneii P. Năsturel, Ion Istrati și d. lt. colonel N. Popovici, membri și profesorul cursului respectiv. Pentru școala militară de infanterie și cavalerie: dt. general A. Carcalețeanu, președinte; d-nii colonel V. Zottu, lt. colonel Aurel Saegiu, lt. colonel I. Basarabescu, maior C. Baranga, maior V. Vasiliu și sub-intendent C. Zaharia, membru. Pentru școala de fii, de militari din Iași: dt. colonel V. Alexandrescu, președinte; d-nii lt.-col. Petrescu Tocineanu și profesor Luigi Sinigaglia, membri. Pentru școala fiilor de militari din Craiova: d. lt.-colonel C. Tănăsescu, președinte; d-nii lt.-colonel I. Săulescu și profesor Marin Pretorian, membri. Pentru școala copiilor de trupă: d. lt.colonel G. Tănăsescu, președinte, d-nii maior Eugeniu Ghidionescu și căpitan G. Constantinescu, membri. CURȚI ȘI TRIBUNALE Proxenete liberate înaintea Curței de apel, secția II-a a venit era apelul făcut de d. prim-procuror O. Hamangiu, în contra sentinței tribunalului Ilfov, secția I, care a condamnat pe Tereza Arvuer și Elena Negrescu numai la cîte 500 lei amendă, pentru delictul de conrupere de minore. Advocații inculpaților arătînd Curtea că instrucția n’a stabilit că femeile pe cari inculpatele le împingeau la destríu erau minore, ci din potrivă, din actele instrucției reiese că erau majore, așa că pedeapsa ce li s’a dat nu este prea mică cer în consecință respingerea apelului procurorului. D. procuror general recunoaște că instrucția nu a “făcut această dovadă și cere amînarea procesului pentru a se stabili și acest punct. Atunci inculpatele cer liberarea lor, deoarece sunt deținute pe simple bănueli de aproape 5 luni. Curtea, admite liberarea Theresei Avner pe o cauțiune de o mie lei ce avea depuși, iar pe Elena Negrescu o liberează pe cauțiune morală. Amînă apoi pentru 25 Iunie judecarea procesului în fond. Em. CEREALE București 31 Mai 1903 Atît în piețele americane cît și în cele europene tendința generală este calmă și prețurile notează pretutindeni în urcare. La Londra s’a vîndut un vapor orz de Odessa per Iulie cu 17 schilling 3 pences quarterul și un vapor porumb romînesc de Dunăre per Iulie-August cu 22 schilling 6 pences quarterul. In Brăila piața se menține neschimbată calmă, cumpărătorii neavînd nevoi de marfă. Se plătește porumb de Moldova marfă bună cu lei 1050/1070, iar cel colorat cu lei 1100/1200 vagonul. Porumbul roșu se plătește cu lei 1380 iar cel defectuos cu lei 1175/1275 vagonul. Griv bun notează lei 1450 calitate mijlocie cu Ioi 1350[1400 vagonul. Timpul variabil. · Adeverul Puterile și Karageorgesiei — telegramă specială — Viena, 30 Maimn — Sosită ora 5 și 50 min. p. m. — Rusia nu este partizană a unor urcări pe tron a lui Petre Karageorgevici, ci lucrează ca să urce pe tron pe fiul acestuia Gheorghe, care a fost crescut pe cheltuiala guvernului rus și în spiritul politicei rusești. Austria în schimb este partizană a lui Petre Karageorgevici, pe care îl susține din răsputeri. Sunt temeri de neînțelegeri între aceste două puteri, ceea ce ar putea da loc la grave complicațiuni. Lupta eroică a reginei Budapesta, 30 Maiü. Sosită ora 6 și 15 m. seara. O telegramă din Belgrad expune astfel lucrurile. N- a fost de loc în intențiunea rebelilor de a ucide pe regina Braga, ci voiau numai s’o facă prizonieră și s’o treacă dincolo de frontieră în decursul nopței încă. Regina Braga însă n’a voit să se predea, ci a apucat revolverul și s’a apărat cu curaj și eroizm pînă la moarte. Agonia regelui Viena, 30 Maiü. Sosită ora 6 și un sfert p. m. — O telegramă din Belgrad vestește că regele a avut o lungă și dureroasă agonie. Timp de două ore a luptat cu moartea. N’a putut muri decît după ce rănit mortal a fost aruncat în grădină. Asasinii crezuseră ce e drept că e mort cînd l-au aruncat în grădină. Apoi l-au găsit însă și au văzut că e în viață și i-au dat ultima lovitură de grație. Immormintarea perechei regale Viena, 30 Maiü. — Sosită ora 6.20 min. — O telegramă din Belgrad spune: Corpurile regelui Alexandru și al reginei Draga au fost transportate în astă noapte la ora unu și jumătate, fără nici o ceremonie la cimitirul Sfintului Marcu, unde au fost depuse în cavoul familiei Obrenovici. Pe la miezul nopței două sicrie simple de lemn au fost aduse pe scara de serviciu în conac. După ce corpurile au fost puse în sicrie, au fost scoborîte și puse într’un mic furgon.* La cimitir așteptau doi preoți cari au făcut un scurt serviciu divin. Tot ceremonialul a durat numai cîteva minute. Inmormîntarea lui Țințar Marcovici Budapesta, 30 Maiü.—Sosită ora 6 jum. p. m. — Din Belgrad via Semiin se depeșează. Astăzi are loc înmormîntarea fostului prim-ministru al regelui Alecsandru, generalul Țințar Marcovici. Generalul va fi înmormîntat cu toate onorurile militare. Inmormîntarea lui Naimovici Budapesta, 30 Maiü. (Sosită la ora 6 și jum. p. m.) — Telegramă din Belgrad: Locotenentul-colonel Naumovici care a somat cel dintîiu pe regele Alexandru ca să abdice și a fost culcat la pămînt printr’un foc de revolver de suveran care credea că cu chipul acesta își va salva situațiunea, va fi înmormîntat astăzi. Inmormîntarea se va face cu toate onorurile militare și cu mare pompă. Caracteristic este că pe biletele de înmormîntare ce s’au emis pentru Naumovicî se spune că locotetenentul-colonel Naumovicî a căzut pe cîmpul de onoare. Poporul sîrb și criza Viona. 30 Maiü. Sosită ora 6.35 m. p. m.—Se anunță din Semiin că armata s’a declarat toată ca partizană a lui Petre Karagheorghevici. O parte din popor simpatizează cu prințul Mirko, fiul cel mai mic al prințului de Muntenegru. Pătura cultă a populațiunei este partizană a republicei și ar dori să inaugureze acest regim. Starea reginei Natalia Paris, 30 Maiü. După ce a plîns mult la auzul știrea că fiul ei a fost asasinat, regina Natalia s’a recules și oftînd adine a spus unei amice: — E plata cerului! Dumnezeu să’ierte! Presa austriacă și evenimentele din Serbia Viena, 30 Main. (Ag. romînă).—Vorbind despre evenimentele din Belgrad, toate ziarele exprimă oroarea lor cu privire la asasinatele din Belgrad și le declară ca o consecință firească a căsătoriei regelui Alexandru cu Draga Mașin ; aceste consecințe au fost accelerate și întărite prin uneltirile din alegerile din urmă. Cea mai mare parte din ziare cred că aceste evenimente vor rămînea localizate în Serbia și nu vor avea nici o influență asupra politicei europene. „Neue Freie Presse“ spune că pîna acum familia Karageorgevici a căutat totdeauna simpatiile Austro-Ungariei și că prințul Petre Karageorgevici trebue de asemenea să recunoască marele avans magiu pentru Serbia ce decurge din vecinătatea acestei puteri care, mai cu seamă, fiind dat acordul autro-rus, este de o însemnătate foarte mare. Nu încape îndoiala că noua dinastia recunoaște acest adevăr. Nu există car nici un cuvînt ca să considerăm revoluțiunea din Serbia drept o primejdie pentru politica generală și pentru pace. „Neues Wiener Tagblatt“ relevă că cei ce fac pe regi în Serbia nu se găsesc în armată, ci în Scupcina și că Karageorgevici este candidatul lor și ca atare poate să devie rege. „Die Zeit“ spune că membrii dinastiei Obrenovici ne mai existînd, puterile străine nu au nici un cuvînt să intervină pentru a menține principiul legitimității; trebue însă ca Austro-Ungaria să facă dovadă de sînge rece și să fie gata. Ultimele cuvinte ale regelui Viena, 30 Main. (Sosită ora 7 seara).—Din Belgrad ni se anunță că ultimele cuvinte pe cari regele Alexandru le-a rostit au fost: —Soldați, m’ați trădat! Prima lovitură l’a nimerit pe rege în gît. Regina necinstită Budapesta, 30 Maiü. Sosită ora 7.10 seara. —Telegrame particulare anunță că regina Braga a fost necinstită de soldații răzvrătiți. Cadavrul ei a fost masacrat. Expunerea cadavrelor Budapesta, 30 Maiü. Sosită ora 7 și 15 seara. — Din Semnin se anunța că corpurile perechei regale au fost expuse ieri toată ziua. Oricine avea acces să le vadă. Cadavrele au fost profanate, scuipate și călcate în picioare. Teatrul luptelor.—Mareșalul la agenția austriacă.—Luptă disperată. Viena, 30 Main. (Sosită 7 și 20 m. seară).—Telegramă din Semlin :J Camera de dormit a palatului e complectamente devastată. Pe pămînt sînt resturi de haine, lacuri mari de singe, păr, cîrpe. Ferestrele sînt stricate. Lupta regelui Alexandru și a reginei Draga cu asasinii trebue să fi fost înfiorătoare. Se pare că amîndoi au rezistat cu puterea ce o dă disperarea, sperînd că în acest timp le va putea veni vre-un ajutor.* In timpul cînd groaznicele scene se petreceau la palat, mareșalul palatului, care reușise să iasă din conac, s’a refugiat la legațiunea austro-ngară. Numai astfel a putut scăpa de moarte. Surorile și frații reginei Budapesta, 30 Maiü. Ora 7 și trei sferturi seara.—Din Sémnik se depășează . Surorile reginei Draga n’au fost asasinate cum s’a anunțat în primul moment. Ele au fost numai făcute prizoniere și transportate la Pancisva, o localitate din Ungaria situată cale de o oră cu vaporul de la Belgrada. Fratele ruinei Draga, Nicodem Lunjevița, care era să devie moștenitor al tronului, a fost asasinat prin lovituri de pumnal. Fratele ei mai mic Nicolae Lungevița a fost împușcat. Cîț!știaă de complot.—Frica pereche! regale -gr: Budapesta, 30 Maiü. Ora 7,45 s.— Telegramă din Semiin: Complotai! a fost ele lung timp pregătit. O sută cincizeci de © îi« țeri erau inițiați în cele ce se pregăteau. * După informațiuni sigure perechea regală trăia în timpul din urmă într’o permanentă groază. Din această cauză hotărîseră să se despartă. Prea tirziu Viena, 30 Maiü. Ora 8 seara. — In ultimul timp perechea regală nu se mai simțea de loc sigură. Trăia într’o vecinică groază. Văzuseră că nu mai pot trăi împreună. Ei hotărîserâ o soluțiune. Regina avea să plece la Franzensbad și să nu se mai întoarcă. In acest caz regele vroia să-i plătească o despăgubire însemnată pentru ca ea să renunțe la orice drepturi: înmormântările Belgrad, 30 Maiü (Ag. Rom.).Corpurile regelui și reginei au fost depuse azi noapte în cavoul familiei Obrenovici din capela vechiului cimitir Sf. Marcu. Serviciul religios a fost oficiat de 7 preoți. Ceremonia s-a făcut fără nici o pompă și a durat de la orele 1 lum. pînă la 3 dimineața. Aghiotantul Naumovici va fi îngropat azi după amiază. Toți ofițerii și-a fi scos de la chipiuri cocardele cu inițialele regelui Alexandru. Orașul este paroasat. Interpelare în Camera austriacă Viena, 30 Main.— Cameră Deputaților.— Partidul german liberal și cel popular național au interpelat pe ministrulprezident în privința evenimentelor din Belgrad și a consecințelor lor. In același timp, interpelatorii au întrebat pe președintele Consiliului ce măsuri au fost luate pentru a salvgarda interesele politice și economice ale Austro-Ungariei și pentru a proteja pe supușii austroungari din Serbia. Regretele Camerei ungare Budaesta, 30 Maiü. (Asrom).—Camera deputaților.— D. Tallian, vice-predinte, exprimă oroarea sa față cu sîngele vărsat la Belgrad. D-sa zice că înșiși soldații au asasinat pe regele lor și au exterminat familia sa. (Strigăte , îngrozitor !) Dinastia Obrenovici, zice vice-președintele, a fost întotd’auna o prietenă a patriei noastre, a regelui nostru și a monarhiei noastre, cu care membrii acestei familii s’au silit întotd’auna să mențină relațiuni pacifice și amicale. Parlamentul ungur exprimă în unanimitate profundele sale regrete și durerea sa, în fața oribilului fapt. (Aprobări generale). D. Koszuth și contele Jean Zichy în numele partidului independent și al partidului popular, acceptă declarațiunea d-lui Tallian. Declarațiunile d-lui Szell D. Szell, ministrul președinte, acceptă în numele guvernului, declarațiunea d-lui Tallian. Consecințele acestui eveniment, zice d-sa, sunt serioase și incalculabile. Mă grăbesc să declar că împărtășesc în totul regretele profunde și indignarea contra oribilului fapt.Aprobări generale. D. Tallian anunță că declarațiunea sa a fost acceptată în unanimitate. Continuarea discuției în Camera ungară Budapesta, 30 Maiü.— Camera deputaților.—Continuîndu-se discuțiunea, d-1 de Szell, prezidentul consiliului, răspunzînd la întrebările deputaților Rakovsky și Lovaszy, zice că nu este bine a trage consecințe politice dintr’un eveniment, a cărui istorie autentică nu este încă cunoscută. In rapoartele internaționale trebue de menținut principiul că nici o atitudine n’ar putea fi luată înainte ca evenimentul și consecințele lui să nu se fi dezvoltat în așa mod încît influența lor asupra intereselor Ungariei și a monarhiei, să poată fi apreciată. In ce privește efectul pe care acest eveniment îl va avea asupra raporturilor Austro-Ungariei cu Serbia și cu Rusia, d-l de Szell dorește și speră că nici o schimbare nu se va produce. In momentul actual ar fi superfluu și precipitat de a formula o părere. Totuși, ministrul găsește necesar de a exprima speranța că nici o complicațiune nu se va produce de natură a forța pe Austro-Ungaria de a=șî modifica politica urmărită pînă acum față de statele balcanice din vecinătate. (Aplauze generale). Prima noastră datorie, închee dt de Szek, este de a salvgarda cu tărie interesele noastre, chiar în prezența unui eveniment ce nu se poate încă calcula. (Aplauze generale). Camera trece apoi la ordinea zilei. Ce spun ziarele rusești Petersburg, 30 Main (Ag. Rom.).— Toate ziarele își exprimă groaza lor adîncă pentru măcelurile din Bolgrad. Ce spun ziarele engleze Londra, 30 Main (Ag. Rom.).— Jurnalele sunt unanime în a exprima profunda lor groază față de crima comisă la Belgrad. El 'speră că puterile nu vor recunoaaște pe principele Karageorgevici ca-usesor al regelui Alexandru, dacă pincipele nu va proba nevinovăția sa în această afacere și nu va fi recunoscut că n’a fost complice.* „Standard“ se exprimă astfel: intriganții diî asasinii implicați în crima din Belgrad au avut, probabil, intențiunea de a amesteca în crima lor influența Rusiei sau a Austriei. Delațiunile Austro-Ungariei cu Serbia impun aceleia o responsabilitate cu totul particulară; această putere trebue să fie cu băgare de seamă ca nu cumva tulburările din Serbia să se răspîndească și în statele vecine. Trebue ca ea să facă mari sforțări pentru a stabili ordinea și stabilitatea și să arate tot de odată o hotărîre dezinteresată de a îipedica pe șefii revoluțiunei de a trage profite personale din excesele,, cari sunt cu totul protivnice politicei declarate a Austro-Ungariei. Trebue ca aceasta, să menție starea de statuquo în acea țară“. „Times“ scrie următoarele: „Ne place să sperăm în sinceritate că toți candidații posibili afară de unul — puțin importă oricine ar fi acesta — să judece matur de a-șî retrage candidaturile, căci trebue cu orice preț evitat un războiu civil în Serbia. Dacă acest războiu este evitat Serbia ar putea scăpa de intervenția celor două mari vecini și protectori ai săi. Rusia și Austro-Ungaria. Pentru moment, Europa poate spera că stabilirea unei nouă stări de lucruri în Serbia, se va face fără a se întrebuința amenințări sau presiuni fie de la Petersburg fie de la Viena“. Regina Natalia Versailles, 30 Maiü (Ag. Rom.).— Aflînd moartea fiului sau, ex-regina Natalia a avut o criză teribilă, încît n’a putut asculta pînă la sfîrșit povestirea evenimentelor. Ultimele cuvinte ale lui Alexandru Berlin,30 ^Baiu (Ag. Rom.).— După ziarele din Belgrad, ultimele cuvinte ale regelui Alexandru au fost: „Soldați, m’ați trădat!“ Șambelanul Ourieî Nicolaevici, s’a refugiat la legațiunea Austro-Ungariei, lîsbrîi și altă căsătorie Ziarul „Tageblatt“ crede a ști că în ultimul timp regele și regina Serbiei erau obsedați de teama unui atentat. In acest scop, ei se gîndeau a divorța. (Toate știrile de pînă aci „Adevărul“ le-a putut publica încă în edițiile sale de aseară, pe cînd Agenția le-a trimes abia după miezul nopței (Nota Red.). Regele avea intențiunea de a cere apoi în căsătorie pe princesa Xenia din Muntenegru. Dezmințire Viena, 30 Maiü (Agen. Rom.).— Știrea din Belgrad dată de ziarul „Neue Freie Presse“, și după care monitoarele austro-ungare din flotila dunăreană „Szamos“, „Leitha“, „Maros“ și „Koerves“ ar fi ancorate în fața Belgradului, este cu totul nefundată. Cercurile guvernamentale bulgare Sofia, 30 Maiü (Agen. Rom.). Se asigură că cercurile guvernamentale sunt de părere că evenimentele din Belgrad nu dau pînă în prezent nici un motiv de a se lua oarecari măsuri. Reprezentanții sîrbi și criza Viena, 30 Main. (Ag. Rom.).— Ziarul „Neue Freie Presse“ spune că în urma evenimentelor din Belgrad, orice comunicațiune oficială între Serbia și străinătatea, este suspendată. Miniștrii Serbiei în străinătate nu mai au deplină putere de a representa țara lor. Ministerele de afaceri străine din toate statele nu recunosc pînă în acest moment nici un guvern sîrb, cu care ar putea comunica. Hotărîrea Scupcinei, care trebue să se întrunească Luni, va restabili pozițiunea Serbiei, față de statele străine, după regulele dreptului ginților. Se așteaptă ca Serbia să treacă cît mai repede la o situațiune normală. Guvernul austriac și răscoala -Declarațiile primului-ministru austriac-Viena, 30 Main (Ag. rom.).— Camera deputaților.—Spre sfîrșitul ședinței, răspunzînd la interpelarea anunțată, d. de Koerber, președintele consiliului, declară că guvernul n’a primit pînă acuma nici o altă știre din Belgrad, decît cele publicate deja. Guvernul dă desigur plină atenție evenimentului așa de important și de mișcător care s’a petrecut în capitala Serbiei. Cît de fulgerător ar fi văzînd că o hotărîre politică se săvîrșește în acest fel în pragul secolului al XX-a, și cît de triste și tragice ar fi evenimentele din Belgrad din punctul de vedere uman, trebue să le considerăm ca o afacere absolut sîrbească pînă ce ele nu vor avea consecințe cari ar putea să atingă monarhia austro-ungară și situațiunea europeană. D. de Koerber speră că și noul regim în Serbia, răspunzînd noeositagilor simțite în acnesc regat,va menține aceleași raporturi amicale cu Austro-Ungaria și va proceda în sensul menținerea păcei în peninsula Balcanică. Orice guvern sîrbesc poate conta pe simpatiile,7 generale din momentul ce-șî va însuși o politică conformă cu dispozițiunile pacifice ale cabinetelor europene. Cine a ucis pe rege — Interview cu colonelul Misiei — Berlin, 30 Main (Ag. Rom.).— Ziarul „National 5 Bertin.Bag’“ piatică imniter« view al coresponden» ialiiî sau din Belgrad ca locotenent al colonel Misiei care a declarat următoarele: Am fost numeroși și nu știm cu siguranță cine a tras prima lovitură, ea sau un altul. Lucru principal pentru noi este că opera noastră a reușit. An a făcut patriei un serviciu imens și sintem foarte mulțumit de succesul nostru. Regina Natalia Paris, 30 Main. (Ag. Rom.)— O prietină a ex-reginei Natalia povestește că ex-regina a căzut bolnavă în urma excitațiunei primite. Ea ar fi telegrafiat noului guvern din Belgrad cerînd voie să reintre în Serbia pentru a asista la înmormântarea fiului sau. Interview cu noul prim-ministru Viena, 30 Maiu (Ag. Rom.).— Corespondenții din Belgrad ,al zîstrului „Fremdenblatt“ a intervievat pe d. Avacumovici, prezidentul consiliului care a declarat că sosise la Belgrad ieri dimineață, venind din Alexinaț, unde avusese niște afaceri în calitatea luî de advocat. ♦* A fost pus în curentele faptele săvîrșite de ceîl’alțî miniștri.* Pentru moment, a zisă Avacumovicî, n’avem nici un raport cu principele Karageorgevic în alegerea sa ca rege pare verosimilă, pentru că o altă soluțiune, este puțin probabilă; în orî-ce caz, aceasta ramine la aprecierea Scupcnieî. După alegerea suveranului, guvernul actual îșî va da demisia și noul cabinet numit de regele ales, va pune în aplicare Gonstitutiunea de lă 1301. * '' & Nu ne temem, a adăugat prezidentul consiliului, de un amestec străin pentru că această eventualitate nu poate avea loc dupe cum s’a întîmplat in cazul analog cu Bulgaria. Prezidentul consiliului a terminat asigurînd că ordinea și liniștea, care domnesc actualmente în țară, vor fi menținute. Presa rusă și atentatele Petersburg, 30 Main. (Agen. Rom.).— Ziarul „Swiet“ vorbind de evenimentele din Belgrad condamnă pe asasini și deplînge pe regele Alexandru ca pe un bun slav și ca un om de nobil caracter. Ziarul „Novosti“ scrie că sîngele vărsat într’un mod atît de mizerabil și prin trădare nu va rămîne fără răzbunare ; chiar cea mai bună ordine de lucruri care s’ar stabili n’ar putea justifica crima sîngeroasă. Amestecul puterilor străine în afacerile interioare ale Serbiei nu este admisibilă ; ea însă s’ar putea cu toate acestea întîmpla, dacă complicațiuni neașteptate ar forța pe Rusia și pe Austro- Ungaria sä se amestece. „Novoe Vremia“ crede că nici un membru al partidului radical n’a luat parte la săvîrșirea crimei. Complicații excluse Paris, 30 Main (Agen. Rom.). Ziarul „La République franșaise“ spune că acordul între Rusia și Austro-Ungaria este așa de amical încît nici o complicațiune din partea acestor două puteri nu este de temut. Moartea colonelului Nicolicî Viena, 30 Maiü.—Sosită ora 1,30 noaptea.—Colonelul Nicolicî, comandantul diviziunei de infanterie a Dunărei, care în noaptea măcelului a pornit în fruntea a patru mii de oameni la conac spre a veni , în ajutorul regelui, a decedat astăzi în urma rănilor ce a primit. După cum se știe Nicolici a fost împușcat de un căpitan pe cînd înainta spre palat. Primul consiliu de miniștri Serbia republică? Viena, 30 Maiü, ora 2 noaptea.— din Belgrad se depeșează. Astăzi a avut loc primul consiliu al noului minister. Cu această ocazie s-a dovedit că există masă, neînțelegeri între diferiții membri ai Cabinetului. Ministrul de externe în Slevici a pledat pentru forma de guvernămint republicană. Consiliul de miniștri a luat deciziunea să lase cu totul pe Leupcină ca să se adune Luni ca să hotărască asupra acestei cestiuni. In străzi se aude des cîntînduse Marseileza. Inmormîntarea victimelor Budapesta, 30 Main. — Ora 2 și un sfert noaptea. — Se telegrafiază din Semiin . Afară de perechea regală au mai fost îngropate noaptea repede toate victimele Tirăpolului. Averea regelui Alexandru Viena, 30 Main. Ora 2 și un sfert noaptea. — Se telegrafiază din Belgrad: Regele Alexandru al Serbiei avea o avere pexrsonală sau tocmai mare, depusă în Anglia. Guvernul a decis să confisce în folosul statului această avere. Arestații Viena, 30 Maiü. Sosită 1,35 m. noaptea.—Din Belgrad se depeșează. Șeful poliției Madrisenici, care a fost arestat în noaptea sîngeroasă, nu a fost încă pus în libertate. Rănile perechei regale Viena, 30 Mai dera 2 noaptea.—O telegramă din Belgrad predată la Semlin spune: Regele Alexandrie avea, în momentul în care a fost aruncat pe fereastră pe paragini Curiei, treizeci de răni provocată de gloanțe. Totuși el a mai trăit 2 ore. Alai mutic răni de lovituri și tăeturi arată corpul reginei Braga. Regele a suferit încă în căderea sa și cînd a fost aruncat pe fereastră o fractură a craniului și o fractură a șirei spinărei. Corpul regelui era mutilat într-un mod îngrozitor. Prințul Karageorgevici în Romînia în cercurile politice circulă cu inzistență știrea că principele George Karageorgevici, fiul lui Petru și protejatul Rusiei, în drumul spre Serbia a trecut prin Romînia. Prințul s’ar fi servit de un pașaport în care era trecut cu numele de Romanoff. Telegrame amănunțite, particulare, speci Ultimele știri Complotul pregătit — telegramă particulară — Budapesta, 31 Maiü.—Telegrame din Semiin spun : Regele se aștepta la o lovitură și se aștepta la o lovitură din partea radicalilor. De aceea cânta mijloacele ca să se scape de dînșii. Chiar acum cîtva timp radicalii au reușit să dovedească cum că se aranjase din Ungaria, cu concursul oamenilor regelui Alexandru un complot, care avea de scop să compromită pe radicali. Aceștia simțiseră că vor fi arestați într’o bună zi și au grăbit acțiunea lor. Interview cu medicul regelui Alexandri? Karlsbad, 30 Main..— (Ag. Bom). Ziarul „Karlsbader Tageblatt“ publică un interview, pe care unul din redactorii săi l-a avut cu Al. Veliskovicî, medicul regelui Alexandru, și prin care acela declară că știrea după care ar fi plecat din Belgrad în scop de a închiria la Franzensbad o vilă pentru regina Draga