Adevěrul, iunie 1903 (Anul 16, nr. 4969-4998)

1903-06-01 / nr. 4969

Duminecă 1 Iunie 1­JOB Astăzi 31 Mafia Teatre-Petreceri: Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune săptâmînia aceasta splendide vedea din Constantinopole. Cozmoplasticul „Romînia pitorească” (calea Victoriei 86, vis-a-vis de co­fetăria Frederic) săptâmîna aceasta, în sala I încoronarea lui Eduard al Ill-a și în sala II Oltenia cu valea Jiului. Parcul Otetelișanu.—Orchestra sub conducerea d-lui Dumitrescu. Impresiuni și palavre Amorul Amorul e rațiunea ori­cărui lucru. Bucuria iubire­ e cea mai perfectă din­tre toate senzațiile. Fizică sau­ moralii, farmecul Rău­, e imens, absolut, bucuria iubirii, bucuria vieții. Nu există filozof care sa nu fi definit amorul. In principia însă amorul nu se definește, ci ne stăpînește. E un rău sau un bine de care ești mai curînd sau mai tirzutt cu siguranță atins și cine nu la suferit nu a trăit. Amorul te face să trăești și -ți pune și capăt zilelor. Poetul, care e antiteza filozofului­ și care e de esență senzitivă, pare a fi sin­gura creatură care trăește amorul cum trebue trăit, adică fără să-i impună analiza. Unii au vorbit de unirea a două inimi, alții de contactul a două­­ epiderme. A­­morul e făcut însă de o mie de alte lu­cruri, de tot și de nimic, de nuanțe sub­tile pe cari le dovedesc diversitățile celor ce se iubesc. Amorul e un copil al visului idealiza­rea unui înger care trece din cerul al­bastru în întunecimea iadului. _ _ Visul devine cîte­odată însă, vis­unt, atunci cînd amorul e crud, pasionat plin de dureri și suferințe. La bărbat sentimentele sînt mai acu­zate, mai definite, sînt mai puțin intense. Bărbatul are metodă în momentele sale cele mai pasionate și această metodă pa­ralizează mijloacele sale. Femeia are fan­tezie , ilogizmul și deșirarea sentimente­lor sale le dau­ o proporție­ nemăsurată. In dragoste bărbatul reprezintă arta cla­sică și femeia modernismul. Romantică sau decadentă, femeia e creatura prețioasă pentru ea însăși și inestimabilă pentru cei­l­alți. Ca fizic și ca moral nu e femee care să semene altei femei, aceasta însemnează că amorul nu e făcut de­cît din excepții. De­sigur că din punctul de vedere al frumuseții și calităților au­ analogii, dar frumusețile sînt infinite și multe calități nu sînt de­cît defecte. Deosebirea și intuiția nuanțelor e a­­proape o artă și tot­dea­una se acomo­dează o primă impresie cu rezultatul de­ducțiilor sentimentale. _ . Dacă de la începutul lumii, amorul n a făcut progrese în ceea ce privește princi­piul sau, s’a dezvoltat însă în cursul vea­curilor în cele mai mici detalii. Amorul e ca și religiile. ^ . Fie­care popor are amorul său distinc­tiv — același cîntec —la care numai cu­pletele variază. Căci refrenul e în­tot­­dea­una același. Rodica numit șef do binion în locul d-lui Ha­­giescu, lăsat in disponibilitate. D. Balaș, actual avocat, a fost numit șef de biaron, în locul d-lui Mihăescu, pus în disponibilitate. Au fost menținuți ca avocați cu re­miză d-nii: Bosianu, Take Policrat, Al. Constantinescu-Negru și Miron Morțun. Astă­ seară se întrunește comisia de experți de pe lîngă direcția vămilor spre a rezolva contestațiile sosite cu privire la aplicarea tarifului vamal. Printre agenții auxiliari din serviciul exterior al vămilor s’au­ făcut pe ziuă de 1 Iunie următoarele mutări: Ioan Popescu de la vama București- Intrepozite la vama Oituz, Eugen Bă­­luță, de la Sulina la Constanța, loan Cozmiță, de la Constanța la Sulina, Pa­­raschiv Dumitrescu, de la Corabia la Turnu-Severin, loan Zerva, de la Bur­­dujeni la Drînceni. Rezultatul examenului polițiștilor La examenul pentru admiterea în poli­ție, au reușit următorii candidați : Pentru postul de comisar, d-nii D. Că­­linescu, N. D. Adamovici, M. Mazarini, Virgil C. Simionescu, Origen Carp, Tra­­ian N. Șerbănescu, A. I. Bizeanu, Teo­dor Popescu, Er. Czarnetzky, D. G. Popescu, N. Tănăsescu, P. Popescu, T. Nicolau, Gr. Ban, Cezar Menciu, A. Po­­pazu, Gr. Stîngaciu, N. Vivian Ionescu, Al. Popa, Petre I. Rizeanu și C. Gheor­­ghian. Pentru posturile de sub­comisar D-nii : Florian Constantinescu, D. Pet­­culescu, Manole Becheru, Chiriță Du­mitrescu, C. Z. Simionescu, T. C. Di­­mitriu­, C. Cr. Gustav, Leonida Dobreanu, D. Zahiu, G. H. Echischiol, C. Ionescu, I. Popescu, I. Frănculescu, Gr. I. Țuchel, Leonida Bălan, V. Cucuiu, N. Focșe­­neanu, G. V. Gavrilescu, G. Iacob, Leon­­tin Hiescu, N. Florescu, C. Maescu, Gr. Ciorascu, I. N. Diaconescu, D. M. Cor­nea, G. Condrache, I. Sburlan, G. Mal­­tezeanu, Aristide Petculescu, G. Șușerea, C. Stănescu, Aurelian Ștefănescu, Gri­­gore A. Botez, G. Bîrzan, Petre Coroiu, I. C. Constantinescu, Marin Petrescu, Al. Stănescu, I. Marinescu, Ilie I. Po­pescu, M. Rădulescu, G. Săvescu, G. C. Alexandrescu, N. G. Nicolescu, Flo­rian Cristescu, A. G. Dobroviceanu, V. Buică, Stan N. Ionescu, O. Săndulescu, Petre Becu, O. Simionescu, G. Teodor, I. Văleanu, G. Nicolaescu, Sandu To­­mescu, O. G. Popescu, C. Stroian, G­. Danevski, N. P. Mihailov, M. Slăti­­neanu, V. G. Popovici, St. G. Săndu­­leanu, V. Pașulescu, Corneliu T. Teo­­dorescu, C. St. Murgulescu, I. Geor­­gescu, C. Predescu, Atanasie S. Nico­lau, Andrei Ionescu, G. Scrila, D. Di­­mitriu, Virgiliu Poroineanu, Al. Flo­rescu, Ion Mărăcinescu. Ediția de dimineață INFORMATIOTI ErA la orele 11 și 40 m. au­ sosit în Capitală venind de la St. Petersburg d-na și d. C. F. Robescu, primarul Ca-La gară au fost întîmpinați de Ani­ Cozărescu, prim ajutor de primar, Sip­­gomo, al doilea ajutor și de funcționarii superiori ai primăriei. D. C. Stoicescu, ministrul domeniilor a lucrat era cu regele. Ministerul domeniilor a luat­­ dispozi­­țiunea ca la cele doua crescătorii de gîndaci de mătase, din București și Mi­sal, să se primească și eleve amatoare­­ de a învăța cum se cultivă gîndacii, cum se filează și cum se țese boran­­gicul. La ministerul domeniilor se lucrează la întocmirea budgetului pentru planta­­țiunile pe cari statul le va executa a­­nul acesta în Dobrogea. Acest buget se cifrează la suma de 300.000 lei. Veniturile pădurilor statului pe exer­cițiul 1902—1903 pînă la 1 Martie au fost de 5084736 lei 55 bani, față de 5092741 lei 16 bani, încasați în pe­rioada corespunzătoare din exercițiu 1901—1902. _____ Mitropolitul primat va pleca Duminică la Kissingen, spre a-și urma cura obiș­­nuită. _____ Direcția serviciului sanitar a convocat la București pentru mîine, Duminică, pe medicii veterinari din județele unde bîn­­tue încă febra aftoasă. Acei medici vor participa la ședința consiliului superior de epizootii, în care se vor lua noi­ de­­ciziuni cu privire la combaterea febrei aftoase. Astă seară, Sîmbătă, încetează cursu­rile școlare la toate școalele secundare din țară, în vederea preparațiunilor pen­tru examenele generale cari vor începe la 5 Iunie. In adunarea generală de Vineri 6 Iu­nie a Camerei de comerț din București, d. G. G. Assan, președintele Camerei, va face o dare de seamă de lucrările din congresul de la Brăila. Duminică 1 Iunie se deschide stagiunea teatrului de vară din grădina Blanduziei (fost Edison). Se va cînta „Clopotele din Corneville“, operetă în 4 acte de Planquette. In No. 42 al revistei Săptămîna care a apărut ieri, d. G. Panu publică, între altele, un călduros necrolog pentru bunul și vechiul d-sale prieten Gheor­ghe Fal­lade , apoi două articole despre opoziția cantacuzinistă: unul intitulat Conserva­tori ? și altul După victorie , un articol­ la Moși, precum și sfîrșitul părței întîia din Amintirile de la „Junimea“ din Iași.­­ In No. 43 va începe partea a doua. Unul din tablourile de la expoziția profesorului E. Voinescu a fost cîștigat de numărul 350 aparținînd d-lui Anton Carp. Câștigătorii­ tabloului „Ruinele u­­nui castel“ cu No. 257 nu s’a prezen­tat încă. Astăzi, la 4 d. a. are loc în sala de reuniune a elevilor institutului Pompilian o producțiune artistică și muzicală dată de către elevele acestui institut, cu con­cursul d-rei Madalena Cocorăscu. Persoanele cari vor veni înainte de ora aceasta la producțiunea artistică vor putea vizita expozițiunea anuală de desen, pictură și lucru manual. Mișcarea de la primăria Capitalei In personalul serviciului contencios al primăriei Capitalei s’a făcut urmă­toarea mișcare, pe ziua de 1 Iunie, D. Em.Dan a fost numit șef al ser­viciului, în locul d-lui Antimescu care a fost numit avocat în locul d-lui Ștefan Șoimescu, lăsat în disponibilitate. D. D. Arțăreanu, actual avocat, a fost Comisiile examinatoare pentru școalele militare Ministerul de războiu a numit comi­­siunile examinatoare pentru examenele de absolvire la școlile militare : Pentru școala de artilerie și geniu și de aplicație: D. general Mihail Popescu, președinte­ d-nii coloneii P. Năsturel, Ion Istrati și d. lt. colonel N. Popovici, membri și profesorul cursului respec­tiv. Pentru școala militară de infanterie și cavalerie: dt. general A. Carcalețeanu, președinte; d-nii colonel V. Zottu, lt. colonel Aurel Saegiu, lt. colonel I. Ba­­sarabescu, maior C. Baranga, maior V. Vasiliu și sub-intendent C. Zaharia, membru. Pentru școala de fii, de militari din Iași: dt. colonel V. Alexandrescu, pre­ședinte; d-nii lt.-col. Petrescu Tocineanu și profesor Luigi Sinigaglia, membri. Pentru școala fiilor de militari din Craiova: d. lt.-colonel C. Tănăsescu, președinte; d-nii lt.-colonel I. Săulescu și profesor Marin Pretorian, membri. Pentru școala copiilor de trupă: d. lt.­­colonel G. Tănăsescu, președinte, d-nii maior Eugeniu Ghidionescu și căpitan G. Constantinescu, membri. CURȚI ȘI TRIBUNALE Proxenete liberate înaintea Curței de apel, secția II-a a venit era apelul făcut de d. prim-procuror O. Hamangiu, în contra sentinței tribu­nalului Ilfov, secția I, care a condamnat pe Tereza Arvuer și Elena Negrescu nu­mai la cîte 500 lei amendă, pentru delic­tul de conrupere de minore. Advocații inculpaților arătînd Curtea că instrucția n’a stabilit că femeile pe cari inculpatele le împingeau la destríu erau minore, ci din potrivă, din actele instruc­ției reiese că erau majore, așa că pe­deapsa ce li s’a dat nu este prea mică cer în consecință respingerea apelului procurorului. D. procuror general recunoaște că in­strucția nu a “făcut această dovadă și cere amînarea procesului pentru a se sta­bili și acest punct. Atunci inculpatele cer liberarea lor, de­oare­ce sunt deținute pe simple bănueli de aproape 5 luni. Curtea, admite liberarea Theresei Avner pe o cauțiune de o mie lei ce avea de­puși, iar pe Elena Negrescu o liberează pe cauțiune morală. Amînă apoi pentru 25 Iunie judecarea procesului în fond. Em. CEREALE București 31 Mai 1903 Atît în piețele americane cît și în cele europene tendința generală este calmă și prețurile notează pretutindeni în ur­care. La Londra s’a vîndut un vapor orz de Odessa per Iulie cu 17 schilling 3 pences quarterul și un vapor porumb romînesc de Dunăre per Iulie-August cu 22 schilling 6 pences quarterul. In Brăila piața se menține neschim­bată calmă, cumpărătorii neavînd nevoi de marfă. Se plătește porumb de Mol­dova marfă bună cu lei 1050/1070, iar cel colorat cu lei 1100/1200 vagonul. Porumbul roșu se plătește cu lei 1380 iar cel defectuos cu lei 1175/1275 va­gonul. Griv bun notează lei 1450 cali­tate mijlocie cu Ioi 1350[1400 vagonul. Timpul variabil. · Adeverul Puterile și Karageorgesiei — telegramă specială — Viena, 30 Maimn — Sosită ora 5 și 50 min. p. m. — Rusia nu este partizană a unor urcări pe tron a lui Petre Karageorgevici, ci lu­crează ca să urce pe tron pe fiul acestuia Gheorghe, care a fost crescut pe cheltuiala guvernului rus și în spiritul politicei rusești. Austria în schimb este partizană a lui Petre Karageorgevici, pe care îl susține din răsputeri. Sunt temeri de neînțelegeri în­­tre aceste două puteri, ceea ce ar putea da loc la grave complica­­țiuni. Lupta eroică a reginei Budapesta, 30 Maiü. Sosită ora 6 și 15 m. seara.­ O telegramă din Belgrad expune ast­fel lu­crurile. N- a fost de loc în intențiu­­nea rebelilor de a ucide pe re­gina Braga, ci voiau numai s’o facă prizonieră și s’o treacă dincolo de frontieră în decur­sul nopței încă. Regina Braga însă n’a voit să se predea, ci a apucat re­volverul și s’a apărat cu cu­raj și eroizm pînă la moarte. Agonia regelui Viena, 30 Maiü. Sosită ora 6 și un sfert p. m. — O te­legramă din Belgrad vestește că regele a avut o lungă și du­reroasă agonie. Timp de două ore a luptat cu moartea. N’a putut muri de­cît după ce rănit mortal a fost aruncat în grădină. Asasinii crezuseră ce e drept că e mort cînd l-au aruncat în grădină. Apoi l-au găsit însă și au văzut că e în viață și i-au dat ultima lovitură de grație. Immormintarea perechei regale Viena, 30 Maiü. — Sosită ora 6.20 min. — O telegramă din Belgrad spune: Corpurile regelui Alexandru și al reginei Draga au­ fost transportate în astă noapte la ora unu și jumă­tate, fără nici o ceremonie la cimi­tirul Sfintului Marcu, unde au fost depuse în cavoul familiei Obreno­­vici.­ Pe la miezul nopței două sicrie simple de lemn au fost aduse pe scara de serviciu în conac. După ce corpurile au fost puse în sicrie, au fost scoborîte și puse în­­tr’un mic furgon.* La cimitir așteptau doi preoți cari au făcut un scurt serviciu divin. Tot ceremonialul a durat numai cîte­­va minute. Inmormîntarea lui Țințar Marcovici Budapesta, 30 Maiü.—Sosită ora 6 jum. p. m. — Din Belgrad via Semiin se depeșează. Astăzi are loc înmormîntarea fos­tului prim-ministru al regelui Alec­­sandru, generalul Țințar Marcovici. Generalul va fi înmormîntat cu toate onorurile militare. Inmormîntarea lui Naim­ovici Budapesta, 30 Maiü. (Sosită la ora 6 și jum. p. m.) — Telegramă din Belgrad: Locotenentul-colonel Naumovici care a somat cel dintîiu pe regele Alexandru ca să abdice și a fost culcat la pămînt printr’un foc de re­volver de suveran care credea că cu chipul acesta își va salva situa­­țiunea,­­ va fi înmormîntat astăzi. Inmormîntarea se va face cu toate onorurile militare și cu mare pompă. Caracteristic este că pe biletele de înmormîntare ce s’au emis pen­tru Naumovicî se spune că locote­­tenentul-colonel Naumovicî a căzut pe cîmpul de onoare. Poporul sîrb și criza Viona. 30 Maiü. Sosită ora 6.35 m­. p. m.—Se anunță din Semiin că armata s’a declarat toată ca partizană a lui Petre Karagheorghevici. O parte din popor simpatizează cu prin­țul Mirko, fiul cel mai mic al prințului de Muntenegru. Pătura cultă a populațiunei este parti­zană a republicei și ar dori să inaugu­reze acest regim. Starea reginei Natalia Paris, 30 Maiü.­ După ce a plîns mult la auzul știrea că fiul ei a fost a­­sasinat, regina Natalia s’a recules și of­­tînd adine a spus unei amice: — E plata cerului! Dumnezeu să’i­erte! Presa austriacă și evenimentele din Serbia Viena, 30 Main. (Ag. romînă).—Vor­bind despre evenimentele din Belgrad, toate ziarele exprimă oroarea lor cu privire la asasinatele din Belgrad și le declară ca o consecință firească a că­sătoriei regelui Alexandru cu Draga Mașin ; aceste consecințe au fost acce­lerate și întărite prin uneltirile din ale­gerile din urmă. Cea mai mare parte din ziare cred că aceste evenimente vor rămînea localizate în Serbia și nu vor avea nici o influență asupra politicei europene. „Neue Freie Presse“ spune că pîna acum familia Karageorgevici a căutat tot­dea­una simpatiile Austro-Ungariei și că prințul Petre Karageorgevici trebue de asemenea să recunoască marele avan­­s magiu pentru Serbia ce decurge din ve­cinătatea acestei puteri care, mai cu seamă, fiind dat acordul autro-rus, este de o însemnătate foarte mare. Nu în­cape îndoiala că noua dinastia recu­noaște acest adevăr. Nu există car nici un cuvînt ca să considerăm revoluțiu­­nea din Serbia drept o primejdie pen­tru politica generală și pentru pace. „Neues Wiener Tagblatt“ relevă că cei ce fac pe regi în Serbia nu se gă­sesc în armată, ci în Scupcina și că Ka­rageorgevici este candidatul lor și ca atare poate să devie rege. „Die Zeit“ spune că membrii dinastiei Obrenovici ne mai existînd, puterile stră­ine nu au nici un cuvînt să intervină pen­tru a menține principiul legitimității; trebue însă ca Austro-Ungaria să facă dovadă de sînge rece și să fie gata. Ultimele cuvinte ale regelui Viena, 30 Main. (Sosită ora 7 seara).—­Din Belgrad ni se anunță că ultimele cuvinte pe cari regele Alexandru le-a ro­stit au fost: —Soldați, m’ați trădat! Prima lovitură l’a nimerit pe rege în gît. Regina necinstită Budapesta, 30 Maiü. Sosită ora 7.10 seara. —Telegrame particu­lare anunță că regina Braga a fost necinstită de soldații răzvrătiți. Cadavrul ei a fost masa­crat. Expunerea cadavrelor Budapesta, 30 Maiü. Sosită ora 7 și 15 seara. — Din Semnin se a­­nunța că corpurile perechei regale au fost expuse ieri toată ziua. Ori­cine avea acces să le vadă. Cadavrele au fost profanate, scui­pate și călcate în picioare. Teatrul luptelor.—Mareșalul la agen­ția austriacă.—Luptă disperată. Viena, 30 Main. (Sosită 7 și 20 m. seară).—Telegramă din Semlin :J Camera de dormit a palatului e complectamente devastată. Pe pămînt sînt resturi de haine, lacuri mari de singe, păr, cîrpe. Fe­restrele sînt stricate. Lupta regelui Alexandru și a re­ginei Draga cu asasinii trebue să fi fost înfiorătoare. Se pare că amîndoi au rezistat cu puterea ce o dă disperarea, spe­­rînd că în acest timp le va putea veni vre-un ajutor.* In timpul cînd groaznicele scene se petreceau la palat, mareșalul palatului, care reușise să iasă din conac, s’a refugiat la legațiunea austro-­­ngară. Numai ast­fel a putut scăpa de moarte. Surorile și frații reginei Budapesta, 30 Maiü. Ora 7 și trei sferturi seara.—Di­n Sémnik se depă­șează . Surorile reginei Draga n’au fost asasinate cum s’a anunțat în primul moment. Ele au fost numai făcute prizoniere și transportate la Pan­­cisva, o localitate din Ungaria situată cale de o oră cu vaporul de la Bel­grad­­a. Fratele ruinei Draga, Nicodem­ Lunjevița, care era să devie moște­nitor al­­ tronului, a fost asasinat prin lovituri de pumnal. Fratele ei mai mic Nicolae Lunge­vița a fost împușcat. Cîț!­știaă de complot.—Frica pereche! regale -gr: Budapesta, 30 Maiü. Ora 7,45 s.— Telegramă din­­ Semiin: Complotai! a fost ele lung timp pregătit. O sută cincizeci de © îi« țeri erau­ inițiați în ce­le ce se pregăteau. * După informațiuni sigure pe­rechea regală trăia în timpul din urmă într’o permanentă groază. Din această cauză ho­­tărîseră să­­ se despartă. Prea tirziu Viena, 30 Maiü. Ora 8 seara. — In ultimul timp perechea regală nu se mai simțea de loc sigură. Trăia într’o vecinică groază. Văzuseră că nu mai pot trăi împreună. Ei hotărîserâ o soluțiune. Regina avea să plece la Franzensbad și să nu se mai întoarcă. In acest caz regele vroia să-i plă­tească o despăgubire însemnată pen­tru ca ea să renunțe la ori­ce drep­turi: înmormântările Belgrad, 30 Maiü (Ag. Rom.).Corpu­rile regelui și reginei au­ fost depuse azi noapte în cavoul familiei Obrenovici din capela vechiului cimitir Sf. Marcu. Serviciul religios a fost oficiat de 7 preoți. Ceremonia s-a făcut fără nici o pom­pă și a durat de la orele 1 lum. pînă la 3 dimineața. Aghiotantul Naumovici va fi îngropat azi după amiază. Toți ofițerii și-a fi scos de la chipiuri cocardele cu inițialele regelui Alexandru. Orașul este paroasat. Interpelare în Camera austriacă Viena, 30 Main.— Cameră Deputați­lor.— Partidul german liberal și cel po­­pular­ național au interpelat pe ministrul­­prezident în privința evenimentelor din Belgrad și a consecințelor lor. In același timp, interpelatorii au întrebat pe pre­ședintele Consiliului ce măsuri au fost luate pentru a salvgarda interesele po­litice și economice ale Austro-Ungariei și pentru a proteja pe supușii austro­­ungari din Serbia. Regretele Camerei ungare Buda­­esta, 30 Maiü. (As­­rom).—Ca­mera deputaților.— D. Tallian, vice-pre­­dinte, exprimă oroarea sa față cu sîn­­gele vărsat la Belgrad. D-sa zice că înșiși soldații au asasinat pe regele lor și au exterminat familia sa. (Stri­găte , îngrozitor !) Dinastia Obrenovici, zice vice-preșe­­dintele, a fost în­tot­d’a­una o prietenă a patriei noastre, a regelui nostru și a monarh­iei noastre, cu care membrii a­­cestei familii s’au silit în­tot­d’a­una să mențină relațiuni pacifice și amicale. Parlamentul ungur exprimă în unani­mitate profundele sale regrete și dure­rea sa, în fața oribilului fapt. (Aprobări generale). D. Koszuth și contele Jean Zichy în numele partidului independent și al partidului popular, acceptă declarațiunea d-lui Tallian. Declarațiunile d-lui Szell D. Szell, ministrul președinte, ac­ceptă în numele guvernului, declara­­­țiunea d-lui Tallian. Consecințele a­­cestui eveniment, zice d-sa, sunt se­rioase și incalculabile. Mă grăbesc să declar că împărtășesc în totul regretele profunde și indigna­rea contra oribilului fapt.­­Aprobări ge­nerale. D. Tallian anunță că declarațiunea sa a fost acceptată în unanimitate. Continuarea discuției în Camera ungară Budapesta, 30 Maiü.— Camera depu­taților.—Continuîndu-se discuțiunea, d-1 de Szell, prezidentul consiliului, răs­­punzînd la întrebările deputaților Ra­­kovsky și Lovaszy, zice că nu este bine a trage consecințe politice dintr’un e­­veniment, a cărui istorie autentică nu este încă cunoscută. In rapoartele in­ternaționale trebue de menținut princi­piul că nici o atitudine n’ar putea fi luată înainte ca evenimentul și consecin­țele lui să nu se fi dezvoltat în așa mod în­cît influența lor asupra intereselor Un­gariei și a monarhiei, să poată fi apre­ciată. In ce privește efectul pe care acest eveniment îl va avea asupra raporturi­lor Austro-Ungariei cu Serbia și cu Rusia, d-l de Szell dorește și speră că nici o schimbare nu se va produce. In momentul actual ar fi superfluu și pre­cipitat de a formula o părere. Totuși, ministrul găsește necesar de a exprima speranța că nici o complicațiune nu se va produce de natură a forța pe Aus­tro-Ungaria de a=șî modifica politica ur­mărită pînă acum față de statele bal­canice din vecinătate. (Aplauze gene­­­rale). Prima noastră datorie, închee d­t de Szek­, este de a salvgarda cu tărie in­teresele noastre, chiar în prezența unui eveniment ce nu se poate încă calcula. (Aplauze generale). Camera trece apoi la ordinea zilei. Ce spun ziarele rusești Petersburg, 30 Main (Ag. Rom.).— Toate ziarele își exprimă groaza lor a­­dîncă pentru măcelurile din Bolgrad. Ce spun ziarele engleze Londra, 30 Main (Ag. Rom.).­­— Jur­nalele sunt unanime în a exprima pro­funda lor groază față de crima comisă la Belgrad. El­ 'speră că puterile nu vor recunoaaște pe­ principele Karageorgevici ca-u­sesor al regelui Alexandru, dacă pincipele nu va proba nevinovăția sa în această afacere și nu va fi recunoscut că n’a fost complice.* „Standard“ se exprimă ast­fel: intriganții diî asasinii implicați în crima din Belgrad au avut, probabil, in­­tențiunea de a amesteca în crima lor in­fluența Rusiei sau a Austriei. Delațiu­nile Austro-Ungariei cu Serbia impun a­­celeia o responsabilitate cu totul particu­­lară; această putere trebue să fie cu bă­gare de seamă ca nu cumva tulburările din­ Serbia să se răspîndească și în sta­tele vecine. Trebue ca ea să facă mari sforțări pentru a stabili ordinea și stabi­litatea și să arate tot de­ o­dată o hotărîre dezinteresată de a î­ipedica pe șefii revo­­luțiunei de a trage­ profite personale din excesele,, cari sunt cu totul protivnice po­liticei declarate a Austro-Ungariei. Tre­­bue ca aceasta, să menție starea de statu­­quo în acea țar­ă“. „Times“ scrie următoarele: „Ne place să sperăm în sinceritate că toți candidații posibili afară de unul — puțin importă ori­cine ar fi acesta — să judece matur de a-șî retrage candidatu­rile, căci trebue cu ori­ce preț evitat un războiu civil în Serbia. Dacă acest răz­­boiu este evitat Serbia ar putea scăpa de intervenția celor două mari vecini și protectori ai săi. Rusia și Austro-Un­garia. Pentru moment, Europa poate spera că stabilirea unei nouă stări de lucruri în Serbia, se va face fără a se întrebuința amenințări sau presiuni fie de la Petersburg fie de la Viena“. Regina Natalia Versailles, 30 Maiü (Ag. Rom.).— A­­flînd moartea fiului sau, ex-regina Nata­lia a avut o criză teribilă, încît n’a pu­tut asculta pînă la sfîrșit povestirea e­­venimentelor. Ultimele cuvinte ale lui Alexandru Berlin,­30 ^Baiu (Ag. Rom.).— După ziarele din Belgrad, ultimele cuvinte ale regelui Alexandru au fost: „Soldați, m’ați trădat!“ Șambelanul Ourieî Nicolaevici, s’a re­fugiat la legațiunea Austro-Ungariei, lîsbrîi și altă căsătorie Ziarul „Tageblatt“ crede a ști că în ultimul timp regele și regina Serbiei erau obsedați de teama unui atentat. In acest scop, ei se gîndeau a divorța. (Toate știrile de pînă aci „Adevărul“ le-a putut publica încă în edițiile sale de aseară, pe cînd Agenția le-a trimes abia după miezul nopței (Nota Red.). Regele avea intențiunea de a cere apoi în căsătorie pe princesa Xenia din Muntenegru. Dezmințire Viena, 30 Maiü (Agen. Rom.).— Ști­rea din Belgrad dată de ziarul „Neue Freie Presse“, și după care monitoarele austro-ungare din flotila dunăreană „Sza­mos“, „Leitha“, „Maros“ și „Koerves“ ar fi ancorate în fața Belgradului, este cu totul nefundată. Cercurile guvernamentale bulgare Sofia, 30 Maiü (Agen. Rom.).­ Se a­­sigură că cercurile guvernamentale sunt de părere că evenimentele din Belgrad nu dau pînă în prezent nici un motiv de a se lua oare­cari măsuri. Reprezentanții sîrbi și criza Viena, 30 Main. (Ag. Rom.).— Ziarul „Neue Freie Presse“ spune că în urma evenimentelor din Belgrad, ori­ce comu­­nicațiune oficială între Serbia și străi­nătatea, este suspendată. Miniștrii Ser­biei în străinătate nu mai au deplină putere de a representa țara lor. Minis­terele de afaceri străine din toate sta­tele nu recunosc pînă în acest moment nici un guvern sîrb, cu care ar putea comunica. Hotărîrea Scupcinei, care trebue să se întrunească Luni, va restabili pozi­­țiunea Serbiei, față de statele străine, după regulele dreptului ginților. Se așteaptă ca Serbia să treacă cît mai repede la o situațiune normală. Guvernul austriac și răscoala -Declarațiile primului-ministru austriac-Viena, 30 Main (Ag. rom.).— Camera deputaților.—Spre sfîrșitul ședinței, răs­­punzînd la interpelarea anunțată, d. de Koerber, președintele consiliului, de­clară că guvernul n’a primit pînă acu­ma nici o altă știre din Belgrad, de­cît cele publicate deja. Guvernul dă de­si­gur plină atenție evenimentului așa de im­portant și de mișcător care s’a petrecut în capitala Serbiei. Cît de fulgerător ar fi văzînd că o hotărîre politică se săvîr­­șește în acest fel în pragul secolului al XX-a, și cît de triste și tragice ar fi evenimentele din Belgrad din punctul de vedere uman, trebue să le considerăm ca o afacere absolut sîrbească pînă ce ele nu vor avea consecințe cari ar putea să atingă monarhia austro-ungară și situa­­țiunea europeană. D. de Koerber speră că și noul regim în Serbia, răspunzînd noeositagilor simțite în­ acnesc regat,­­va menține aceleași raporturi amicale cu Austro-Ungaria și va proceda în sensul menținerea păcei în peninsula Balcanică. Ori­ce guv­ern sîrbesc poate conta pe simpatiile­,7 generale din momentul ce-șî va însuși o politică conformă cu dispo­­zițiunile pacifice ale cabinetelor euro­pene. Cine a ucis pe rege — Interview cu colonelul Misiei — Berlin, 30 Main (Ag. Rom.).— Ziarul „National 5 Ber­­tin.Bag’“ piatică im­niter« view al coresponden» ialiiî sau din B­elgrad ca locotenent al colonel Misiei care a declarat următoarele: Am fost numeroși și nu știm cu siguranță cine a tras prima lovitură, ea sau un altul. Lucru­ prin­cipal pentru noi este că opera noastră a reu­șit. An a făcut patriei un serviciu imens și sintem­ foarte m­ulțu­­mit­ de succesul nostru. Regina Natalia Paris, 30 Main. (Ag. Rom.)— O prie­tină a ex-reginei Natalia povestește că ex-regina a căzut bolnavă în urma exci­­tațiunei primite. Ea ar fi telegrafiat nou­lui guvern din Belgrad cerînd voie să reintre în Serbia pentru a asista la în­mormântarea fiului sau. Interview cu nou­l prim-ministru Viena, 30 Maiu (Ag. Rom.).— Co­respondenții­­ din Belgrad ,al zîstru­­lui „Fremdenblatt“ a intervievat pe d. Avacumovici, prezidentul consi­liului care a declarat că sosise la Belgrad ieri dimineață, venind din Alexinaț, unde avusese niște afaceri în calitatea luî de advocat. ♦* A fost pus în curent­ele faptele săvîrșite de ceî­l’alțî miniștri.* Pentru moment, a zis­ă­ Avacu­movicî, n’avem nici un raport cu principele Karageorgevic în alegerea sa ca rege pare verosimilă, pentru că o altă soluțiune, este puțin pro­b­abilă; în orî-ce caz, aceasta ramine la aprecierea Scupcnieî. După alegerea suveranului, guver­nul actual îșî va da demisia și noul cabinet numit de regele ales, va pune în aplicare Gonstitutiunea de lă 1301. * '' & Nu ne temem, a adăugat prezi­dentul consiliului, de un amestec străin pentru că această eventuali­tate nu poate avea loc dupe cum s’a întîmplat in cazul analog cu Bul­garia. Prezidentul consiliului a ter­minat asigurînd că ordinea și liniș­tea, care domnesc actualmente în țară, vor fi menținute. Presa rusă și atentatele Petersburg, 30 Main. (Agen. Rom.).— Ziarul „Swiet“ vorbind de evenimentele din Belgrad condamnă pe asasini și de­plînge pe regele Alexandru ca pe un bun slav și ca un om de nobil caracter. Ziarul „Novosti“ scrie că sîngele văr­sat într’un mod atît de mizerabil și prin trădare nu va rămîne fără răzbunare ; chiar cea mai bună ordine de lucruri care s’ar stabili n’ar putea justifica crima sîngeroasă. Amestecul puterilor străine în aface­­rile interioare ale Serbiei nu este ad­­­misibilă ; ea însă s’ar putea cu toate a­­cestea întîmpla, dacă complicațiuni neaș­teptate ar forța pe Rusia și pe Austro- Ungaria sä se amestece. „Novoe Vremia“ crede că nici un membru al partidului radical n’a luat parte la săvîrșirea crimei. Complicații excluse Paris, 30 Main (Agen. Rom.).­ Zia­rul „La République franșaise“ spune că acordul între Rusia și Austro-Ungaria este așa de amical în­cît nici o compli­cațiune din partea acestor două puteri nu este de temut. Moartea colonelului Nicolicî Viena, 30 Maiü.—Sosită ora 1,30 noaptea.—Colonelul Nicolicî, coman­dantul diviziunei de infanterie a Du­nărei, care în noaptea măcelului a pornit în fruntea a patru mii de oameni la conac spre a veni , în aju­torul regelui, a decedat astăzi în urma rănilor ce a primit. După cum se știe Nicolici a fost împușcat de un căpitan pe cînd îna­inta spre palat. Primul consiliu de miniștri Serbia republică? Viena, 30 Maiü, ora 2 noaptea.— din Belgrad se depeșează. Astăzi a avut loc primul consiliu al noului minister. Cu această ocazie s-a dove­dit că există masă, neînțelegeri între diferiții membri ai Ca­binetului. Ministrul de externe în Sle­vici a pledat pen­tru forma de guvernă­­mint republicană. Consiliul de miniștri a luat de­ciziunea să lase cu totul pe Leup­­cină ca să se adune Luni ca să hotărască asupra acestei cestiuni. In străzi se aude des cîntîndu­­se Marseileza. Inmormîntarea victimelor Budapesta, 30 Main. — Ora 2 și un sfert noaptea. — Se telegrafiază din Semiin . Afară de perechea regală au mai fost îngropate noaptea repede toate victimele Tirăpolului. Averea regelui Alexandru Viena, 30 Main. Ora 2 și un sfert noaptea. — Se telegrafiază din Bel­grad: Regele Alexandru al Serbiei avea o avere pexrsonală sau tocmai mare, depusă în Anglia. Guvernul a decis să confisce în folosul statului această avere. Arestații Viena, 30 Maiü. Sosită 1,35 m. noaptea.—Din Belgrad se depeșează. Șeful poliției Madrisenici, care a fost arestat în n­oaptea sîngeroasă, nu a fost încă pus în libertate. Rănile perechei regale Viena, 30 Mai dera 2 noaptea.—­­O telegramă din Belgrad pre­dată la Semlin spune: Regele Alexandrie avea, în momentul în care a fost a­­runcat pe fereastră pe para­gini Curiei, trei­zeci de răni provocată de gloanțe. Totuși el a mai trăit 2 ore. Alai mutic răni de lovituri și tăeturi arată corpul regi­nei Braga. Regele a suferit încă în că­derea sa și cînd a fost arun­cat pe fereastră o fractură a craniului și o fractură a și­rei spinărei. Corpul regelui era mutilat într-un mod îngrozitor. Prințul Karageorgevici în Romînia în cercurile p­o­litice­­ cir­cu­lă cu in­­zistență știrea că principele George­ Karageorgevici, fiul lui Petru și pro­tejatul Rusiei, în drumul spre Ser­bia a trecut prin Romînia. Prințul s’ar fi servit de un pașa­port în care era trecut cu numele de Romanoff. Telegrame amănunțite, particulare, speci Ultimele știri Complotul pregătit — telegramă particulară — Budapesta, 31 Maiü.—Telegrame din Semiin spun : Regele se aștepta la o lovitură și se aștepta la o lovitură din par­tea radicalilor. De aceea cânta mi­jloacele ca să se scape de dînșii. Chiar acum cît­va timp radicalii au reușit să dovedească cum că se aranjase din Ungaria, cu concur­sul oamenilor regelui Alexandru un complot, care avea de scop să compromită pe radicali. Aceștia simțiseră că vor fi a­­restați într’o bună zi și au grăbit acțiunea lor. Interview cu medicul regelui Alexandri? Karlsbad, 30 Main..— (Ag. Bom). Ziarul „Karlsbader Tageblatt“ publică un interview, pe care unul din redactorii săi l-a avut cu Al. Veliskovicî, medicul regelui Alexandru, și prin care acela declară că știrea după care ar fi plecat din Belgrad în scop de a închiria la Franzensbad o vilă pentru regina Draga

Next