Adevěrul, august 1903 (Anul 16, nr. 5030-5060)

1903-08-01 / nr. 5030

Vineri 1 August 1903 Astăzi 31 Iulie Teatre-Concerte-Petecenii: Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Marți 29 Iulie pînă Luni 4 August, ora 11 noaptea, Războiul franco-german din 1870—71. Gozmoplasticul „R­omînia pitorească« (calea Victoriei 36, vis-a-vis de co­­fegf­ia Frederic) expune în sala I-a, de Joi 31 Iulie pînă Vineri 8 August ora 12 noaptea . Ln frumos și plăcut voiagiu în poetica Svi­­tzera. Sala II-a expune cele mai frumoase vederi din Palestina (țara Sfîntă) și patimile Mântuitorului Isus Christos. Grădina Dragadiru.—Muzica regimentului 6 Mihaiu-Viteazul. c­ De vr-o două­ze­i de ani, într’adevăr, relațiile franco-engl­­e au fost neîntre­rupt tulburate de dificultăți pe cari nu a îndrăznit nimeni să le reguleze, de teama unei opoziții parlamentare. Teama aceasta fiind acum, și într’o largă mă­sură, risipită, nimic nu se mai opune de a sfîrși cu vechiul regim de expecta­tivă și de tăcere care ne-a ținut loc de politică. Toți oamenii de stat englezi pe cari i-am văzut, fără deosebire de partid, de la primul ministru, miniștrii afacerilor străine, coloniilor, comerțului, pînă la membrii cei mai cunoscuți ai opoziției, doresc în unanimitate ca și noi această politică nouă, politică care nu va atrage stima și recunoștința tuturor popoare­lor, făcînd să pătrundă în practică prin­cipiile puse de aliatul nostru, împăratul Rusiei, la conferința păcii. Această politică însă trebue definită astăzi tot așa de lămurit pe cît cea a trecutului a fost obscură, așa că opinia publică să-i poată urmări și înlesni pro­gresele. Obiectele ei esențiale sînt trei: 1) Indicerea tratatului de arbitragiu reclamat de gruparea noastră de la în­ființarea ei, conform art. 19 din actele de la Haga, precum am reclamat și ob­ținut negocierea unor tratate la fel cu Olanda, Suedia și Norvegia, precum vom obține altele încă, sperăm aceasta mai ales cu Italia. Tratat raționabil și, în limitele programului nostru analog cu tratatele negociate sau­ obținute în­tre Anglia și Statele­ Unite, Republica Argentina și Italia ; deosebindu-se insă cu aceasta că Curtea de la Haga fiind astăzi constituită, numitul tratat va ține seama de ea și va face să înceteze boi­­cotagiul ce apasă asupră­ î. Vom res­pinge un simulacru de tratat care va avea de rezultat vr’o micșorare a ope­rei de la Haga; nici opinia publică de a­­semenea nu o va primi. 2) Odată acest tratat semnat, engle­zii nu cer de­cît să se pun de acord cu Franța și Rusia ca să limiteze copleși­toarea povară a cheltuelilor militărești navale a cîtor trele puteri. Am primit în această privință, verbal și prin scris încredințări categorice. 3) In sfîrșit, de pe acum și cu­ mai curînd posibil, o lichidare se impune, lichidare amiabilă a tuturor greutăților pe cari diplomația, de vr’o două-zeci de ani, în zadar caută să le eludeze și Carî în mai multe rîndurî erau­ să fie cauza izbucnire! unui războiu­ dezastruos pentru ambele țări. Se vor ivi destule dificultăți noui în viitor , să ne scăpăm de cele vechi. Asupra acestor trei puncte, dizpoziți­­unile sînt de o­potrivă favorabile la Londra , dispozițiunile noastre nu pot fi deosebite. Nesiguranța în care am trăit nu poate să mai dureze ; trebue luat o hotărîre energică. Un acord se impune. Vă vom da sprijinul nostru, d-le minis­tru, în vederea acestui scop. Din parte­, ambasadorul nostru din Londra nu poa­te dori un scop mai demn de frumoasa sa carieră. Să ne grăbim dar să ne folosim de niște împrejurări ce nu sînt nici odată aceleași; să nu ni se spue că se cade să așteptăm în primul rînd faimoasa dată a alegerilor generale englezești, căci nu­ vom ajunge de data,"asta ca și în cele­l­alte dăți, la nici un rezultat. Cu o egală bună voință dintr’o parte și alta, trei acorduri generale se pot semna peste cîte­va luni cu Anglia. Absența d-v. din Paris mă silește d-le ministru, să vă scriu ; cred însă că la redeschiderea parlamentului să vă interpelez în această privință. Vă rog, etc. D’Estournclles de Constant. Cu privire la această scrisoare un re­dactor de la cunoscutul periodic ,^’Eu­ropaen“ s’a dus la d. d’Estournelles de Constant să-l intervieveze. — Vii să mă întrebi de vizita noa­stră în Anglia și de scrisoarea mea că­tre d. Delcasse ? a început convorbirea d. d’Estournelles de Constant. Eu con­sider aceste recente manifestațiuni pa­cifice ca ce­l mai important în politica de astăzi și cred că va rezulta mult bine de aici pentru toată lumea. Dezvoltarea mișcării pacifice întrece ori­ce speranță a mea. La Londra n’am inzistat de cît asupra a două puncte și anume: 1) avantajul de a încheia un tratat de arbitragiu și 2) necesitatea de a lichida pe cît posibil mai iute și cu bună-învoială conflictele existînde între Franța și Anglia. De teamă ca să nu fiu tratat de utopist și de visător, n’am voit să vorbesc de­cît de lucruri pe cari le consideram ca imediat realizabile și voiam să las cu totul de o parte, pen­tru moment, chestiunea dezarmărei. En­glezii au mers mult mai departe ca mine. Reiese, într’adevăr, din conferin­țele ce am avut și din scrisorile ce-am schimbat cu oameni aparținînd guver­nului britanic că Anglia nu numai că aderă la cele două propuneri despre cari am vorbit mai înainte, dar că do­rește încă să se puc de acord cu Fran­ța și Rusia pentru a reduce înarmările marinei. Poți să scrii că englezii sunt aceia cari mi-au dictat, ca să zic așa, pasagiul din scrisoarea mea relativ la aceasta și poți să adaogi chiar că d. Chamberlain nu e străin de aceasta. Povara militarizmului a apăsat în­­tr’adevăr prea mult timp asupra țărilor, nici una însă n'a îndrăznit să înceapă a se scăpa de ea. Tot ca și în afacerea Dreyfus și chestia Egiptului. La început, nimeni nu credea că Dreyfus era vinovat, puțini fură însă a­­ceia cari îndrăzniră să o spue. Iar oda­tă ce culpabilitatea sa fu declarată, e­­rau în joc responsabilități și trebuiau neapărat să continue... In ce privește chestia Egiptului, n’am de­cît s’o stu­diezi aproape ca să vezi că noi france­zii am comis greșeli peste greșeli. N’am avut însă curajul să ne mărturisim gre­șelile, și atunci, vezi d-ta, trebuia nea­părat ca englezii să fie „niște canalii“. In fond, ostilitatea unor anumite par­tide contra reabilitării lui Dreyfus, con­tra arbitragiului și dezarmărei, contra englezilor cu privire la Egipt, această ostilitate, se datorește, în cîte­ și trele cazuri, aceleași cauze și constitue, dacă se poate zice, același fapt psih­ologic. In acest moment, se aude sunînd clo­poțelul. I­. Est Cornelles de Constant­ese pentru un moment, apoi, cînd se întoarse: — Mi se telefonează mereu din Lon­dra. Am mai primit de asemeni chiar adineauri niște depeși din America. Vom primi la toamnă vizita unui grup de parlamentari americani. Vom căuta să-i primim tot așa de bine precum fusese­răm și noi la Londra. Vizitele astea interparlamentare se vor înmulți și ne vom da silința ca Pa­risul să devie un centru al mișcărei pa­cifice. Nu trebue să se creadă că apro­pierea franco-engleză e începutul unei alianțe contra cui­va. Din chiar cauza aceasta am vorbit în scrisoarea mea că­tre d. Delcasse și despre Rusia. Știi cît de puternică e mișcarea paci­fică în țări ca Olanda și Danemarca. Insă onoarea de a fi căutat printre cele bîntiii de tot realizarea practică a i­­deei arbitragiului revine Suediei și Nor­vegiei. Sînt cîți­va ani deja de cînd a­­ceste țări au propus un tratat. Propu­nerea lor însă a fost întru­cît­va îngro­pată la ministerul afacerilor străine. Imi dădui seamă de aceasta la un moment dat, făcînd cercetări în calitatea mea de președinte al grupului parlamentar al arbitragiului. „Cum ? am strigat eu atunci în gura mare, vi s’a făcut o ase­menea propunere și n’ați primit-o nu­mai de­cît“. De atunci au­ început să se ocupe de afacerea asta. Cred că a­­cum merge bine. Ar trebui să alcătuim o conspirație contra guvernelor războinice. Pînă a­­cum, guvernele și-au­ pierdut adesea timpul cu crearea de conflicte, ar fi bine să caute să le aplaneze; nu e de loc de vreme pentru aceasta. Avînd ajutorul celor animați de bună-voință vom reuși­— Ați obținut deja rezultate fru­moase. — Fără îndoială, ne răspunde d-nul d'Estournelles punînd capăt întreținerii. Fără îndoială, dar asta nu e de­cît în­ceputul, o să vedeți, asta nu e de­cît începutul... Impresiuni și palavre Scrisoare Lui Adonis Sînt așa de veselă și de mîndră că-ți pot scri, cel puțin ție, Adonis, depărtat și blind luceafăr în noaptea sufletului meu. Bag bine de­­ seamă că scriindu-ți mă mai ușurez pare că, duc cu mai puțină silă samarul de toate zilele, căci trebue să știi că nu sunt de­loc fericită. Adonis. Nu știm­ ce aș face, mă simt capabilă de cele mai grele sacrificii numai să pot a­­vea un moment de odihnă sufletească, să-mi pot rezima cu încredere capul pe sinul unui bărbat care nu minte și care nu fumează. Tu, trebue să rîzi de trece­rile astea copilărești de la una la alta. Ce vreai ? așa sunt eu ! Dacă ne vom cu­noaște mai bine, ai să vezi și tu ce ne­dreptățită am fost și ce amarnic de crud am fost răsplătită pentru devotamentul și iubirea mea... Aci, mă opresc, fac o pauză—nu-ți scriü. Mă gîndesc și văd trecînd cu o rară precizie ca prin zarea unui ochian bun, cum am fost, cum sînt? Mi-e groază să mă gîndesc cum am să ajung. Prin cine am trecut și cine n’am îndurat! A, și cu toate astea n’am puterea să blestem, cu care altă dată ajutam la toate muncile grele ale gospodăriei!... Sînt slabă și fără chef, ca după o lungă și iremediabilă boală. Doctorul mi-a spus că trebue nu­mai de­cît să fug la aer, undeva la munte și să înghit miros de brad cu lingura cea mare... N’am mijloace așa mari, cred că aceasta ai înțeles'o din capul locului. Nu cer nimic, vai de mine ; vreau însă să știi că sunt suferindă și că te rog să te ocupi mai mult de mine ca de cele­l­alte. Dacă aș afla contrariul, aș deveni rea și nesuferită. Nu țin să mă impun atenției tale de­cît rugîndu-te să-mi faci și mie un răspuns. Să fie frumos, așa cum știi nu­mai tu să le faci. Am să-l pui la căpătîiîi și am să adorm cu numele tăîi pe buze : Adonis ! Păuna Anti-iemeniștii noștri Primim de la o absolventă a facultăței noastre de litere o scrisoare cu rugămin­tea că chiar dacă nu împărtășim vederile ce le expune și critica ce o face, să dăm totuși publicităței scrisoarea, în interesul tinerimei universitare sau mai bine zis în interesul îndreptărei unor rele. Satisfacem dorința eminentei absolvente, bine înțeles fără a ne angaja noi la o polemică pe acest teren. Iată articolul: Ceva foarte caracteristic, la faculta­tea noastră de litere aproape toți pro­fesorii sînt anti-femeniști. Concluzia este că, dacă anul acesta se înscriu la li­tere 30 de studente, la licență nu a­­jung 2. In special la filologia modernă — și e curios, tocmai unde fetele sînt mai tari, — de 6 ani nu s’a dat drumul nici unei studente. Ceea­ ce însă e cu desăvîrșire scanda­los este ce se petrece la examenul de licență. Am avut ocazia să asist la exa­menul de licență în filologie modernă, s unei domnișoare, și m’a uimit procedeul și modul de examinare al unora din profesorii de la facultățile noastre. Căl­­cîndu-se regulamentul și abuzîndu-se de latitudinea ce­ le-a acordat decanul unii profesori au­ găsit de cuviință să țină timp de trei ore pe acea domnișoară sub un despotism... feroce. Intrebări fără rost, intrare în detaliuri de care nici dînșii nu ’și pot da seama, autori țarism intelectual, de care uzează în a­semenea ocaziuni, numai cei mici la su­flet și la minte, — iată examenul de licență de la facultatea de litere. Pe cînd la universitățile străine exa­menul de licență e o simplă formalitate examenele parțiale constituind ideia pro­fesorului despre capacitatea studentulu la noi unele examene de licență sîn totul, iar examenele parțiale, nimic. An cercetat la secretariatul facultăței , litere despre ce note obținuse domni­șoara în chestiune, în timpul celor tre ani de studii la filologie, și să nu o­prinză mirarea, căci pe mine m’a prin destul, răspunsul ce mi s’a dat. D­r obținuse la limba și literatura francez numai bile albe, iar la cei­ l’alțî profe­sori majoritatea de bile albe. Ce în­seamnă atunci aceasta ? Ori că studentul e foarte capabil con­siderînd notele obținute, orî­ că profeso­rul e un incapabil, și atunci mai bin ar lăsa catedră un­iversitățea pustiilor. Și acum, pe de o parte mă întreb : posibil să reușească vre-un candidat , un ast­fel de examen, de­cît cei priv­legiațî, iar pe de alta îmi explic cui timp de 6 ani, nu s’a dat licența în 1­ 2 minmmm A deverii lologie modernă nici unei studente, iar numărul candidaților ce-au obținut a­­ceastă licență e numai de patru ! Nu este iertat ca să se lase ca un student să ajungă la absolvență cu bile albe, pentru­ ca mai apoi la examenul de licență să se distrugă castelul de laude și bilele albe adunate atîta amar de vreme, pentru un simplu capriciu, sau­ pentru ca unii profesori să-și cre­eze legenda de „severi“. Cereți de la un student să știe tot atît cu­ știți d-v ? Cere d. Eliade, de pildă, ca un student să poseadă literatura franceză atît cut o poseda d-sa, căruia i-au trebuit b ani pentru ca să-și ia doctoratul la Paris ? Crede d. Fiind că se poate impune prin cursul d-sale, din care cu multă indul­gență dacă poți alege două pagini miez restul constituind paradă de cuvinte frumoase și de erudiție ■ seacă ? Sau­ crede d-sa, că se poate impune prin titulara de „fost elev al școalei normale superioare din Paris“ ? Dar d-nui­ Densușianu? Cît privește pe acest domn profesor, nu e nevoit sa a­­daug alt­ceva, de­cit să vă atrag aten­ția asupra articolelor din „Conservatorul“ iscălite de d-n­ul Italia, asupra lucrării d-lui Densușianu „Istoria limbei și li­teraturei romine“ de la facultatea de litere. Cel care a avut neplăcuta ocazie ca să audă întrebările d-lui Densușianu, la examenele parțiale, se va fi convins de sigur că acest domn nu este pregă­tit pentru o catedră universitară. Dar treceți, domnilor, la facultatea de filozofie, unde profesorului i se cere dacă nu o cultură mai intensă de­cît altor profesori de la alte facultăți, dar de­sigur vederi mai largi, putere de argumentare mai adîncă, într’un cuvînt spirit filozof. Ei bine, asistați la cursul d-lui Crăciunescu, unde dacă veți vedea 4 studenți, și veți pleca dezolați de cursurile făcute. Are să fie o adevărată fericită, cind d-l Crăciunescu se va retrage, codind ca­tedra d-sale, unul altuia mai tînăr și cu cultură deosebită. Și cițî din aceștia sînt cari posedă abia catedră de liceu, chiar ca suplinitori! Și dacă există profesori savanți ca Maiorescu, Coco Dimitrescu-Iași, Iorga, Mehedinți, apoi există de­sigur și o pleiadă întreagă de ignoranți. Dar cu 2—4 profesori ne putem săli noi, și ne putem ridica la acelaș nivel de cultură cu cei din străinătate ? Nu se dă stu­­denților impulsie la muncă, citind la curs caetul pe de rost, cum face un alt profesor, și care face scandal dacă la examen, studentul s’ar abate de la a­­ceastă regulă. Nu trebue vorbind de Mircea, să spue studentul că turcii îl numiau : principele cel mai viteaz și cel mai ager, ci­­ prin­cipe între principi, cel mai viteaz și cel mai ager, căci așa spune la caetul d-sale, și nu a permis să te abați de la nici o literă. D. ministru al cultelor, ar trebui să se intereseze mai de aproape de această anarh­ică stare a facultăților noastre, ar trebui să lase la o parte legăturile de rudenie și de prietenie cari îi inter­zic controlul, ar trebui să puc pe acești domni în adevărata lor lumină, luminîn­­du-le calea ce trebue urmată, căci d-sa trebue să ție seama că e părintele în­­vățămîntului, la noi în țară, iar nu pro­teguitorul neorînduirilor și dezorganiză­­rea universităților noastre pentru care­va rămînea­ singurul responsabil. Se știe că decanul este orînduitorul cursurilor în universitate, că are o mi­siune grea de îndeplinit, fiind șeful în­vățământului în această înaltă instituție, că d-so o depozitarul și anchetatorul reclamelor studenților, contra abuzurilor profesorilor. Ei bine, la noi în țară, lucrurile merg alandala. Să încerce un student să facă reclamă la decan, i se va răspunde : Profesorul e suveran! Atunci unde se poate găsi dreptatea, și din ce țară ci­vilizată s’a împrumutat acest absolutism?? ----------—[om cansas»­ S­CBSSR3a»—---------­Premii pentru cititori In cursul acestei săptămîni „Adevărul“ va oferi cititorilor și abonaților săi, 7 premii artistice, de la biroul de comenzi Farias din București strada Gramont No. 1. Luni: 50 mărci poștale sau­ 30 timbre fis­cale reproduse după ori­ce fotografie, de la biroul de comenzi Favias din București strada Gramont No. 1 Marți, 30 cartoane elegant litografiate cu­­ decoruri în relief pentru felicitări sau 50 portrete în miniatură reproduse după ori­ce fotografie, de la biroul de comenzi pen­tru reproduceri fotografice Favias din Bu­­­­curești strada Gramont No. 1. Miercuri: 20 portrete în miniatură înră­mate în elegante pasparturi reliefate, 10 pentru album sau buzunar și 10 cu picior pentru masă sau 1 broșu cu reproducerea ori­cărei fotografii, de la biroul de comenzi Favias din București strada Gramont ■ No. 1. Joi s­­­ac de cravată sau 1 pereche de­­ butoni cu lanț sau mecanizm cu reprodu­cerea ori­cărei fotografii, de la biroul de comenzi pentru reproduceri fotografice Favias din București str. Gramont No. 1. Vineri: 1 breloc pentru atîrnat la ceas 1 sau 1 elegant tampon pentru sugătoare Í cu reproducerea ori­cărei fotografii, de la­­ biroul de comenzi Favias din București, strada Gramont No. 1. Sâmbătă: 1 foarfece de oțel nichelat sau 1 briceag de sidef cu reproducerea micros­copică în interior a ori­cărui portret, de­­ la biroul de comenzi Favias din București , strada Gramont No. 1. 1 Duminică, 25 cărți poștale artistic ilus­­­­trate în platinotipie sau 100 portrete în­­ miniatură reproduceri după ori­ce foto­grafie, de la biroul de comenzi Favias din­­ București, strada Gramont No. 1. Pentru a concura la aceste premii citi­­­­torii trebue să trimeată înapoi adminis­­­­trației noastre, cuponul de participare la­­ premiu din pag. IV cu însemnarea des­­­­lușită a numelui și a adresei. Tragerea se­­ face tot­dea­una a zecea zi de la data zia­­­­rului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de odată și cu o simplă marcă uscat, cu legendarii săi favoriți și tra­diționala tichie cu panglici pe cap, stă un grec burtos, mare negustor de măs­line en gros din Atena, iar mai la vale un duce rus de o eleganță perfect stu­diată, privește drăgăstos mișcările unei tinere americane cu părul de un blond înflăcărat și a cărei dotă se contează pe milioane... In hotelurile mai mici aceeași îmbul­zeală de străini, burghezi mai mici, funcționari, profesori de liceu de prin Germania și Rusia, institutori etc. A­­cești din urmă vin mai ales la Geneva ,pentru a urma cursurile de vacanță de la Universitate. E o inovație cu totul nouă acest sistem de invățămînt, așa că Universitatea din Geneva, do­i ani de cînd s’au instituit aceste cursuri, nu se mai poate bucura de liniștita pace a vacanțelor. — Sarcina a căzut peste profesorii de la facultatea de litere și științe so­ciale cari sunt nevoiți să dea niște cursuri speciale de dicțiune, de fonologie, de Compoziție, de literatură franceză, etc., cursuri destinate de a fortifica cu­­noștințele profesorilor și institutorilor a­­supra limbei franceze, cunoștinți ce le-au căpătat în țara lor și cari sînt complec­tate aci pe timpul vacanțelor. Dificultatea cea mai mare cu acest nou gen de elevi este pronunțarea corectă. Trebuește ca profesorul să repete de­seori un cuvînt mai greu pentru ca să poată ajunge a mulțumi pe profesorul rus, pe institutorul german, pe bătrîna englezoaică din vîrful amfiteatrului și pe cei­l­alți colegi cosmopoliți ai lor. Un vechiu proverb zice, că lenea e mama invențiilor și proverbul se ade­­verează în­tot­dea­una. Unul din profesorii ce preda dicțiu­nea, pentru a nu fi nevoit să repete frazele, a venit într’o bună dimineață la curs cu un fonograf în geamantan. A așezat fonograful pe catedră, a deschis aparatul înregistrator și a început cursul său de dicțiune. La terminarea orei a pus cilindrele înregistratoare în rînd pe catedră, apoi unul este unul în aparat care a dotat de o pîlnie puternică și după ce a pus cu­rentul electric în comunicare și-a luat pălăria și a plecat, pe cînd fonograful așezat în vază pe catedră a început a repeta, spre marea satisfacție a audito­rilor săi, cursul de dicțiune. Inovația aceasta a prins așa de bine că actualmente cei­l­alți profesori au i­­mitat exemplul, iar auditorii pot face să funcționeze fonograful toată ziua repe­­tindu-le cursul și mai ales pronunțarea corectă a lim­­bei franceze.­­ Vorbind de cursuri se mai adaug că sora reginei Draga s-a înscris la u­­ni­versitatea din Zürich ca studentă, iar în ce privește conferințele ce va ține în Europa asupra dramei din Belgrad se pare că nu e nimic adevărat, de­oare­ce ea însăși a declarat unul ziarist că acest zvon e o invenție meschină a ce­lor ce au omorît pe sora lor, invenție menită să le înegrească în fața su­mei, arătîndu-le setoase de bani pînă la un așa grad ca să exploateze chiar nenoro­cirea ce le-a lovit. — Apropos de exploatare și de ro­lul murdar ce pare a fi jucat banii în politica Camerei ungurești, deputatul ungur Dienes, acuzat de mituire, care a fugit din Buda­pesta, a fost zărit erl la Zürich. Poliția și parchetul unguresc au fost înștiințați telegrafic de către un jurnalist ungur ce se afla în escursie la Zürich. — Escursiunile sunt preocuparea de căpetenie în timpul acesta a elvețieni­lor. Mai zilele trecute , studenți ger­mani au comis imprudența să încerce ascensiunea muntelui Alb fără un ghid, riscînd ast­fel să-și lase oasele în marea de ghiață. Refugiați într’o cabană pentru a se adăposti contra zăpezei și a unui vifor îngrozitor au avut neșansa ca după vi­for să urmeze o ploaie torențială cu tunete, iar trăznetul a căzut peste ca­bana în care se gaseau. Bieții nemți au fost găsiți de coloana de ajutor trimisă în căutarea lor, mai mult morți de­cît vii. Pe trup aveau arsuri, iar picioarele le erau degerate la unii. Petrec Ediția de dimineață INFORMATIUNI Cu ocazia întrevederea de la Ischl împăratul Franz Iosef a conferit următoarele decorațiuni: Marele cordon al ordinului Fran­­cisc Iosef, d-lor general Coandă și general dr. Teodori; însemnele de comandor cu stea ale aceluiași or­din, d-lui colonel-aghiotant Mavro­­cordat; ordinul Coroana de fer cl. II, d-luî lt.-colonel aghiotant Vol­­voreanu. Sub-inspectorului de mișcare de la C. F. R. Sachs, un ceasornic de au1 cu inițialele împăratului. S’au conferit mai multe medalii și diferite daruri mai multor func­ționari din suita regală. Regele a conferit însemnele de ofițer ale ordinului Coroana Romî­­niei casierului călătoriilor Curtei im­periale, Moeres, și cele de cavaler al ordinului Steaua Rommiei, comi­sarului Curtei imperiale, Dobeisch. A mai conferit mai multe alte de­corațiuni și medalii. Delegația veteranilor Coroana de oțel a fost primită era de d. Eugeniu Stătescu, ad-interim președinte al consiliului de miniștri, căruia i-a în­­mînat o copie după memoriul-pro­­test prezentat încă de la 19 Iulie d-luî ministru de domenii Stoicescu. D. ministru Stătescu a făgăduit delegației că va studia chestiunea veteranilor declarînd că nu o cu­noaște bine și că legea de la 2 Aprilie prin care se acordă 8 hec­tare în Dobrogea nu este accepta­bilă. N’a făgăduit însă nimic precis. Vasul Liban al companiei Frais­­sinet din Marsilia, venind din Con­­stantinopol s’a potmolit în direcția de sud a canalului Sf. Gheorghe, din cauza unei erori a pilotului, care, voind să scurteze drumul a tra­versat băncile de nisip în loc să le ocolească. Trei remorchere din Sulina au plecat în ajutorul vasului Liban. în urma unei mari sforțări si a reușit ca vasul să fie pornit de pe nisip. Comisiunea mixtă a Prutului a obținut de la guvern ca toate mo­rile flotante de pe acel rin să fie suprimate. D. N. Fleva, ministrul țării la Roma se află în Capitală. Concediul său a fost prelungit cu o lună. In Alexandria se va ridica un bust regretatului Angh­ei Demetrie­­scu, care fusese născut în acel oraș din Teleorman. Direcțiunea agriculturei din ministe­rul domeniilor a cerut serviciului pădu­rilor din acelaș minister, să-i procure diferite cantități de semințe pentru for­marea de pieți la mai multe pepiniere ale statului. D. Bălescu, mare proprietar în jude­țul Vlașca, a donat o casă pentru înfi­ințarea unei școli în com. Vișina, din acel județ. Ministerul lucrărilor publice a apro­bat rapor­tul serviciului hidraulic relativ la lucrările ce urmează să se facă în portul Constanța, în vederea exportărei petrolului. In afară de cele trei mari rezervori, se va construi o stațiune de primire a vagoanelor cisterne pentru petrol, re­­zervorii pentru depozitul provizoriu­ și linii de garaj. Toate acele lucrări vor fi executate de casa Wolff și vor costa 146.539 lei. Cu prilejul tristei împrejurări a înce­tare! din­ viață a lui Anghel Demetriescu, familia răposatului a avut de suferit a­­tîtea neplăceri din partea medicilor din Carlsbad, Nagel și Kugler și din par­tea d-noi Franțh, care diriga villa As­gard, în­cît înseamnă a servi pe com­patrioții noștri dînd numele acestor per­soane pentru a le putea evita. La 5 August se va întruni din nou comitetul de administrație al băncilor populare. Societatea școalelor de adulți din Ro­­mînia i’a oferit Camerei de comerț din București să organizeze școalele de a­­dulți ce urmează să se înființeze pe lingă c­orporațiile de meseriași. Cartierii de mărfuri din Călărași s’au plîns Camerei de comerț din Capitală, și ministerului domeniilor, contra sam­sarilor care fac operațiuni fără aproba­rea bursei. Anul acesta se vor primi în institutul Ototeleșanu din comuna Măgurele, jud. Ilfov, 16 eleve bursiere. Se primesc fiice de romîni săraci, în vîrstă de 12—14 ani, cu certificatul de absolvirea cursurilor primare. Cererile se vor adresa Academiei ro­mâne, pentru comisiunea fondației Ote­­teleșanu, pînă la 5 August. Cu cererile se vor trimite și actele de naștere, vaccinare și de studii. Concursul de admitere se va ține la 9 Septembrie. Zilele acestea ministerul de finanțe va expedia statutul tip băncilor po­pulare cari funcționează independent de casa centrală a băncilor. Cele cari lucrează în cont curent cu casa centrală, au primit acest statut. La 25 August se vor „începe exame­­nele la fermele și pepinierele statului pentru primirea elevilor în școalele de lucrători agricoli. După cum se știe acele școale au fost înființate anul trecut și au dat la primul examen un rezultat strălucit. Cursurile la acele școale sunt de trei ani și condițiunile de admitere și frecv­­entare sunt foarte avantagioase. La examenele de admitere vor fi primiți numai fii de țărani. S’a luat dispozițiunea de către minis­terul domeniilor ca toți șefii pepinieri­­lor statului, treptat cu maturitatea stru­gurilor, să însemne principalele varie­tăți de vite românești și străine, așa ca la recolta coardelor, cel puțin acole va­rietăți să fie autentice. De se poate, șefii de pepiniere, vor trebui să marcheze vila la atac, cu un semn, care să rămînă stabil. Ministerul de finanțe a aprobat fon­dul de 2 la sută cerut de ministerul domeniilor, pentru continuarea lucră­rilor de împădurire. ------­D-nii M. Șeteanu, șeful biuroului pensi­­i­unilor din ministerul de finanțe și S. A. Penescu, sub șeful biuroului, au pus­ săp­tămâna aceasta în vînzare o importantă­­ lucrare asupra legei generale de pensiuni­­ și regulamentele ei de aplicare. Această lucrare cuprinde, pe lingă le­gea generală a pensiunilor, a cărei ediți­­i­une oficială a fost cu desăvîrșire sleită,­­ și jjurisprudența în materie, comentarii, ad­­notațiuni, dezbaterile urmate în corpurile­­ legiuitoare cu prilegiul votare­ legel, pre­cum și toate formularele de procedură, 1 de certificate, procuri, etc. etc. înscrierile elevilor în școalele societăței Cultura, a căror bună reputațiune este­­ bine cunoscută onor­ public vor începe. Pentru școala primară de la 3—16 Au­gust iar pentru școalele comerciale atît de gradul I-iI cît și al doilea în ziua de 10—23 August. Numărul locurilor vacante fiind foarte restrîns, părinții sau tutorii elevilor cari doresc a frecventa aceste școli sînt ru­gați a se grăbi cu înscrierea elevilor. înscrierea va urma în toate zilele în­­cepînd cu data de mai sus de la orele 8—11 a. m­. în cancelaria școalelor din str. Sevastopol No. 11. Ancheta de la siguranța din Iași Denunțul.—Ancheta procurorului Stoen O­nescu.— Zvonul public. — Unde­x șeful de siguranță. In urma unui denunț, parchetul a fă­cut o descindere la siguranța din Iași. Denunțul provine, se zice, de la un fost agent al siguranței, care preci­zează o sumă de fapte necorecte în sar­cina d-lui Botez, șeful de siguranță. Trebue să notăm în treacăt că în a­­nul trecut ziarul „Viitorul“ ce apărea atunci în Iași, relevase de asemenea o sumă de acuzări la adresa acestui șef de siguranță.„ Ancheta e condusă de d. procuror Stoenescu, care a sechestrat hîrtiile gă­site la siguranță închise în într’un sal­tar, a căreia chee o păstrase d. Botez. Parchetul cercetează de­o­cam­dată prima parte din denunț, și anume o chestie privitoare la amenzi. Se știe că pentru insolvabili, amenda se preface în închisoare, ori denunțul acuză pe șeful de siguranță de a nu fi executat ordi­nele parchetului, ci a fi procedat după plac. Ancheta se conduce, în lipsa d-lui Botez care e în concediu, înainte de a­­ pleca, a zis că se duce la Solca, dar nu e acolo. La poliție se crede ca se află în țară bolnav poate. Vom ține în curent pe cititori. Dan Scrisoare din Svițera Geneva, 4 August st. n. Străinii în Svițerii.—Fonograful pro­fesor di­n Geneva.—Sora reginei Draga la universitatea din Zurich. —Deputatul ungar Dienes.—Victi­mele Alpilor. Svițera pare a fi pe timpul verei țara cea mai animată din lume. In cele mai mici unghere ale satelor și ale caba­nelor de pe munți se înghesuesc o su­medenie de oameni și femei Veniți din toate părțile Europei și de peste mare pentru a se deda la cura de aer și a vedea Alpii. Diversitatea limbilor ce auzi într’o singură zi numai îți reamintește turnul Babilonului, un babilon însă modern, und­e cu toată diversitatea de dialecte, toate rasele ajung să se înțeleagă și sa trăiască în armonie cîte-va luni de zile. La mesele luingî înșiruite pe terasele hotelurilor privéli^tha­ts bit se poate tip pitorească. Alături de un scoțian înalt, Revoluția în Macedonia Ororile band­el­or Bandele de insurgență^^L^^ aft rg. înviat în Macedonia j Am W A fie teroare și spaimă. ^ care lasă­­ nenorocirea. In afară UfwKiilwțnlW'a turcă care e trecută prin w/Fui sabie, bandele asasi­nează și popresiunea creștină și în spe­cial pe țînțari și greci, pe cari îi bănu­­esc dușmani ai lor. Asasinarea unui preot român După telegramele primite de zia­rul grec „Astrapi“, o bandă de in­surgenți bulgari a asasinat în mo­dul cel mai îngrozitor pe preotul român anume Dimitriu, din satul Gengeli. După ce i-au­ tăiat mîinile neno­rocitului preot, i-au despicat pîn­­tecele și au­ împletit intestinele legîndu-le de craca unui pom. Vic­tima expiră în cele mai grozave chinuri. In mai multe sate grecești, au fost asasinați numeroși locuitori, prin tor­turile cele mai îngrozitoare, tâindu-li­­se limbile, picioarele șijâinile și sco­­țînduli-se ochii. Fierberea în Grecia In urma știrilor sosite din Mace­donia și a ororilor comise de bandele bulgare, contra grecilor macedoneni, populațiunea din Grecia e în fier­bere. Organizarea de bande In Tesalia, din inițiativă particulară, au început a se forma bande de insur­genți, al căror scop va fi a pătrunde în Macedonia și a lupta contra bandelor bul­gare. Atît guvernul grec cît și autorită­țile turcești par a favoriza această ini­țiativă. Prigonirea bulgarilor în Grecia Guvernul grecesc aflînd că societățile bulgare din Tesalia ar fi primit instruc­țiuni de la centrul revoluționar, pentru a forma bande de insurgenți și a le tri­­mete în Macedonia, a întreprins o goană după toți bulgarii supraveghiîndu-i, și a­­restîndu-i. Marele meeting din Atena După știrile sosite la ministerul de externe din Atena, bandele bul­gare au asasinat pînă în prezent 400 supuși grec. Societatea macedoneană din Atena, în urma acestor știri, a lansat proclamațiuni invitînd popo­rul la un meeting monstru de pro­testare. Meetingul va fi oare­cum oficial, de­oare­ce a fost aprobat oficial și de consiliul comunal al Atenei. El va avea loc la stîlpii lui O­­limp. Vor vorbi numeroase persoane po­litice influente atacînd pe bulgari. După terminarea discursurilor se vor redacta telegrame de protestare care vor fi adresate lordului primar al Londrei, primarilor Parisului,Vie­­nei, Berlinului, Petersburgului și New-Yorkului. Telegramele vor fi un fel de pro­­clamațiuni și vor avea ca scop in­­tervenirea opiniunei publice pe lângă guvernele respective din Europa și America contra bașbuzucilor bulgari. Fidele Alte orori Sîam«rminta,B*«a lui Angh­ei D Demetriescu era la ora 3 p. m. a avut loc înmor­­mîntarea rămășițelor pămîntești ale pro­fesorului Demetriescu. Serviciul religios a fost oficiat de arhiereul Nifon, vicarul mitropoliei, asistat de clerul bisericii Sf. Niculae Tabacu. După terminarea serviciului religios d. Constantin Corlătescu fost elev al defunctului, a ținut o cuvîntare arătînd meritele aceluia.* Printre asistenți, au fost d-nii C. I. Stoicescu, ministru de domenii, P. Gîr­­boviceanu, Valerian Urseanu, dr. I. Felix, I. Bogdan, I. L. Caragiale, Mincu, col. Corlătescu, Aurel Popovici, Nădejde, Nadetide, Bănescu, S. Enăchescu, pr. Enescu, D. Stăncescu, I. Socec, A. Ma­­cedonski, E. Alexeanu, Eliade Rădule­­scu, C. Cristescu, Nițulescu, Popescu- Pasărea, etc.* Onorurile militare au fost date de două companii din regimentul 4 Ilfov No. 21. De asemenea elevii seminarului Nifon cu drapelul lor au urmat carul fu­nebru.* Cortegiul a parcurs stradele Victo­ria, Carol, Itahoveî, 11 iulie. In fața seminarului Nifon, preotul Enescu a ți­nut o cuvîntare. La cimitirul Bellu, corpul defunctului a fost depus în cavoul familiei. _____­­. NOUI PREMII* PENTRU ABONAȚI I V* Cu începere de la 15 Iulie a. c., Adevĕrul oferă o nouă serie de­­ premii gratuite, tuturor abonaților săi. Această serie de nouă premii, după cum se va vedea din cele ce urmează cuprinde premii de valoare și folositoare tuturor. Iată lista acestor premii: : 1) o bursă­­ de internă pentru o domnișoară la institutul de fete Ne­­goescu în valoare de 800 lei. 2) O bursa de semi-externă la ace­lași institut în valoare de 600 lei. 3) O bursă de externă la același institut în valoare de 400 lei. 4) O bicicletă „Brenaber“ de lux, model 1903, cu janta de lemn cu alu­miniu­ pneumatice Dunlop originale, frînă interioara și invizibilă, complectă cu accesoriile ei, în valoare de 400 lei, de la marele magazin de velocipede și arme B. D. Zisman et Comp., Bucu­­rești, calea Victoriei 44. 5) O mașină de cusut de mină și de picior, în valoare de 160­ lei, Singur- Perfecționat „Nothmanni“, se a numite în toată lumea prin eleganța, mersul lor ușor și fără zgomot „Sileiscieuse“ și soliditatea lor neîntrecută, complectă cu 14 aparate ajutătoare, de la marele magazin de mașini de cusut B. D. Zi­­f* man et Comp., calea Victoriei 44, Bu­curești. 6) Un graphophon de concert cu cilindru „Stentor“, marca Columbia, în valoare de 500 lei, de la marele magazin de muzică Jean Fedor, calea­ V­­­ictoriei 54. 7) Un harmonium, demontabil cu două pedale, 3 octave, și tonuri du­ble, în valoare de 120 lei, de la cu­noscutul magazin general de muzică „La Harpa”, strada Colțul 5 (piața Sf. Gheorghe). 8) Un plug de oțel No. 8. Marca D. 8 S. N., model 1903, din fabrica E. Kühne Moson, în valoare de loc 63. 9) O grapă flexibilă de oțel, în 3 cîmpuri, greutate logr. 90, în valoare de loî 85, ambele de la casa Nicolae Fe­­her et Comp., Societate în comandită, mașini agricole, București, Strada Smîr­­dan 10. Sucursală: Brăila, bulevardul Cuza 87. Nefiind agricultor cîștigătorul, casa Fehér se obligă a-i plăti în numerar valoarea premiului cîștigat. Abonații participă la aceste trageri în raport cu timpul la care sînt abonați. A­­bonații de un an, vor avea în urnă puse 12 bilete , cel de șase luni, șase bilete, cel de trei luni, trei bilete , iar cei do cîte o lună, cîte luni au fost abonați atîtea bilete vor avea în urnă. Primele trei premii: O bursă de internă, o bursă de externă și cea de semi-ex­­ternă se vor trage la 80 August. Restul premiilor se va trage la 15 Noembrie 1903. Afacerea de la „Papagal“ La ediția de aseară am arătat că tri­bunalul Ilfov secția 3-a a infirmat man­datele de arestare lansate de d. jude­cător de instrucție Săbăreanu contra d-nei Fard­y, Iancu Eskenasy și cei­­l­ alțî. Contra acestei h­otărîri a tribunalului se credea că d. prim-procuror va face apel. După ce însă a studiat motivele din sentința tribunalului, prin care s’au in­firmat mandatele de arestare, d-sa a de­clarat că nu face apel. In urma acestui fapt, cercetarea me­dicală la care urma să fie supusă d-na Farc­y n’a mai mai avut loc, ea fiind fără interes. Punerea în libertate La ora 5 d. prim-procuror a telegra­­fiat la Văcărești ca toți deținuții în a­­ceastă afacere să fie puși în libertate. D-na Fard­y care se afla la parchet pentru a fi supusă examenului medical, a fost trimeasă cu trăsura la Văcărești, de unde cu toți cei­l­alți au fost puș în libertate. ............... **­■ [UNK]*■*■ [UNK] B. ^ *» T ITI ITTiiT I I I I I I I I IiTTT T T Ti Telegramele „Adeverului“ * Serviciul «se snoapte Cutremure de păm­înt în Grecia Atena, 30 Iulie. — Trei zgudui­turi de cutremure de pămînt s’au produs ori dimineață, distrugînd a­­proape cu totul trei sate din insula Cythera. Cutremurul a fost general în toată Grecia. S’a simțit ușor și la Atena. Pînă acum nu s’a semnalat nici o victimă. Oficiu de imigrare în Anglia Londra, 30 iulie.­­ Comisiunea­ de imigrațiune a propus crearea u­­nui oficiu de imigrațiune spre a împedica intrarea în Anglia a oare­­căror categorii de imigranți. Comisiunea constată tot­ d’odată că creșterea imigrațiunei, semnalată în ultimul timp, este datorită prin­cipal afluenței evreilor ruși și polo­nezi. Ea recomandă supravegherea specială a imigranților din Europa orientală. Moartea unui fost președinte al Reichstagului Berlin, 30 iulie. — D. Levetzow, fost președinte al Reichstagului, a murit. Catastrofa din Paris Numărul oficial al victimelor Paris 30 Iulie.—A fost constatată identitatea tuturor victimelor catas­trofei Metropolitanului. Numărul victimelor, constatat o­­f­ficial, este de 84. Regele Angliei la Marienbad Londra, 30 iulie— Regele Eduard a plecat la Marienbad. Criză ministerială sîrbă Belgrad, 30 iulie. — In urma­ divergențelor dintre generalul Ata­­natze­ovici, ministrul de războiu, și ceî­l­alțî miniștri, a izbucnit criza ministerială. Pentru sezonul de băi Administrația ziarului „Adevărul“ re­comandă cititorilor cari se duc vara la băi ca să facă un abonament lunar de Lei­r itt țară „ 4150 „ străiinătate în schimbul căruia ziarul îî urmează pre­tutindeni unde se deplasează și’i scutește și de neplăcerea de a fi exploatați de unii depozitari de ziare, cari vînd foaia cu 20 sau chiar 25 bani, și dese­ori nici nu-și dau osteneala să-și procure numărul sufi­­cient de exem­i(are Insurectial­lacedoma Aruncarea în aer a unui pod de drum de fier Viena, 30 Iulie.­ Ziarele află din Salonic că podul drumului de fier oriental, aproape de stația Ghevgheli, a fost aruncat în aer prin dinamită. Comunicația între Salonic și Yeskuelo este întreruptă. In acelaș timp, o telegramă din Con­­stantinopol sună: Constantinopol, 30 iulie.­ In noaptea trecută un mic pod al dru­mului de fier, între stațiunile Ghev­­ghelî și Moravce a­u fost distrus de către insurgenți. S’au început îndată lucrările pentru restabilirea circula­­țiunei. N’a fost nici un mort și nici un­­ rănit. . Indemnitatea oferită văduvei lui Epida­koivsky Constantinopol, 30 iulie.—Indem­nitatea pe care Turcia va avea a o plăti văduvei lui Rostkowsky a fost­­ fixată la suma de 200 mii franci.­­ Rusia n'a făcut încă declarație de­­ acceptare a acestei sume. A se citi urmarea in paginata

Next