Adevěrul, septembrie 1903 (Anul 16, nr. 5061-5090)
1903-09-01 / nr. 5061
"Luni I Septembrie 1903 Astăzi 31 August Teatre-Concerte-Petreceri: Parcul Otetelișanui. — trupa de operete de sub conducerea # mculescu-Purau și Meu Poenaru . * ... Velodromul român.—Man alergări de tandem și biciclete. Pentru prima oară în Romînia periculoasa figură Looping The Loop, sau roata mortei. . . Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Marți 19 August până Luni 25 August, ora 12 noaptea. Un interesant și plăcut voiagii în Neapole și Capri. Cozmoplasticul „Romînia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de cofetăria Frederic) expune în sala I-a de Sîmbătă 30 August pînă Vineri 5 Septembrie după cererea generală Groaznicul măcel din Selgrad, iar în sala a II-a De la Dorna la Ciahlav cu 1 alea^Bistriței. Impresii și palavre Domniei Seile Domnului Adonis Loco. Dacă știam că am să intru în focul ăsta, rău nu-ți mai scriam. De ce-o fi lumea așa de rea și de pocită? Nu poți să te miști, nu poți să te ștergi la un ochiu, fără să nu știe toată mahalaua. Mahalaua... cînd zic numele ăsta rai, cu gura bine căscată, văd pare că cîtă răutate este în el. Bă am fost născută să trăesc în palate și acum calc pe coji de pepenii și pe mucuri de trabuc. Așaî că nu se potrivește ! Să-ți spun ce-am pățit. Cînd a eșit numărul cu pricina, unde era primul meu bilet amoros către d-ta, toate colegele mele de școală am sărit cu fleoanca, vîrîndu-șî nasul unde nu le fierbe ulcica. S'o fi văzut pe Mița, fata cusătorese, ce înțepată, se uita la mine ca la altă minune; cum e grasă mă mir cum n a crăpăt de afurisităcei. I-am zis și ori: De stai așa îmbufnată, Mițo, ori ești umplută cu draci 2 Dacă maî răsufla ceva îi lua fuiorul foc, pestrița naibii . A avut noroc și cu Steluța care sta cam pe-acolea, altfel se întîmpla pocinogii. Las că nici Steluța nu-î vre-o poamă. Da, unde-i de neam mai bun, o mătușă a ei ține pe Arghiropol, consulul grecesc, îi maî iert cite una, două. Ș’a cam rușinat ea în fața _ clasiî, cînd i-am găsit în scoarța Aritmeticii fotografia la minut a lui Georgică Isvoranu, premiantul I din cl. IV gimnazială de anul ăsta. Eu am și uitat de fleacul ăsta și dacă nu mi-ar aduce ea aminte în fiecare zi prin atenția ce mi-o dă, îți spun drept nici nu m’aș sinchisi de ea. Toate astea d-ta trebue să le știi ca să vezi cit de nenorocită sunt; îți jur că în afară de matale nu mai iubesc pe nimeni. Lala cu ziua, nu al meșteșugarilor de eliță (Skilled-Labourers) că socialiștii vor pune mina pe sindicatele în congresele cărora se votau moțiuni specific colectiviste. Foc de pat. Trade-Unionizmul are reprezentanți la Camera comunelor, cari aduc servicii mari corporației lor pe terenul aspirațiilor profesionale, dar cari nu voesc să formeze un partid de clasă și să urmeze o politică pur socialistă. La aceasta intransigenții vor să pue un capăt, întemeind un partid al muncitorilor independent de celel alte două partide. Nu că nur voi sa faca cauza comună cînd interesele comandă aceasta, sînt și ei hotărîți să respingă proectul lui Chamberlain. Vor însă sa servească numai clasa lor îtergmd pînă la capătul ideilor lor. Mai multe alegeri parțiale le-au procurat succese semnificative. Unii liberali se tem de înălțarea proletariatului. Exemple ilustre încurajează pe campionii noului partid: cel al lui Parnell, cel al socializmelor de pe continent. Asupra unui punct sunt împărțiți, vor constitui un partid de clasă numai cu Trade-Uniunile ? Vor primi concursul politic și cam burghez al partidelor Faliens și Independent Labour Party? Aceasta și altele vom afla din congresul de la Leicester. ROMáNUL PKLiüE Ki deGbüüKG CĂRȚI Șg REVISTE Manual de istoria romînilor pentru clasa IV secundară întocmit de Th. Avr. Aguletti, profesor la liceul Mihai Viteazul. Scrierea este în curent cu cele mai nouă cercetări istorice, conform programelor oficiale de studii și aprobată de ministerul cultelor și instrucției publice. I—— —■ Ancheta deschisă nu a făcut încă un pas înainte. Ea e condusă de însuși prefectul de poliție, în unire cu d. Argintoianu, care girează și siguranța. Intre ministrul de interne și prefectul de poliție este o permanentă corespondență telegrafică. Ancheta merge greu, din lipsa unui cunoscător al limbei bulgare, de care autoritatea să fie încredințată că va face o traducere exactă. Pentru a evita însă orice îndoială, corespondența confiscată la cofetarul Nauru va fi trimisă la București. * D. Ștefănescu, comisar la siguranța din capitală, a petrecut toată ziua de eri în oraș. D-sa, după ce a avut o lungă convorbire cu prefectul de poliție, a vizitat toate centrele bulgărești, cercetînd mai de aproape pe bulgarii bănuiți. In această cercetare a fost ajutat de comisarul Argentoianu. D. Ștefănescu a declarat că după toate probabilitățile, Naum face parte din comitetul macedo-bulgar. Această declarație a contribuit la menținerea lui Naum în stare de arest, deși mulți macedoneni, au intervenit pentru liberarea lui, declarînd că garantează pentru dînsul. In ultimul moment aflu că guvernul a hotărît expulzarea lui Naum, evitînd astfel orice procedură publică. Iași, 29 August Dan Premii pentru cititori Săptâmîna magazinului frații Albahary In cursul acestei săptămîni „‘Adeverul“ oferă cititorilor și abonaților săi, o serie de 7 premii de la cunoscutul și marele magazin, frații Albahary, piața Sfîntu Gheorghe. Duminică . Un sapon moit de lună cu 3 volane, specialitatea marelui magazin frații Albahazy, piața Sf. Gheorghe. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trimeată înapoi administrației noastre, cuponul de participare la premii din pag. IV cu însemnarea deslușită a numelui și a adresei. Tragerea se face totdeauna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să se trimită mai multe cupoane deodată și cu o simplă marcă de 3 bani, într’un plic deschis. Bruma de la Mayerling Congresul Trade-Uniunilor Cel d’al 36-lea congres anual al Trade- Uniunilor prezintă un caracter întrucîtva deciziv și quasi-constituant. Cînd reprezentanții oficiali ai sindicalizmului englez, sînt vr’o douăzeci și cinci de ani de atunci, își ținură seziunea în bogata și activa cetate a lui Leicortershire Regatul Unit continua a fi în luna de micro a împăcărei care urmă , după atentatele unioniste, marea comisiune legală și larga și fecunda măsură a legislației din 1869. Nimeni nu contesta avantajele unei organizări în care disciplina, lumina, exercitarea virilă a drepturilor recunoscute, înlocuise procedeurile violente, misterioase și criminale. Presa conservatoare opunea sterilor agitațiuni revoluționare a proletarilor de pe continent, înțelepciunea, simțul responsabilităților, rațiunea practică a muncitorului englez. Legislatorul nu adoptase un principiu general, nici nu se ținuse de un sistem, din potrivă se mărginise să statueze anumite excepțiuni în beneficiul Trade-Uniunilor. Această metodă reuși timp de un sfert de veac. Să întărești timp de douăzeci și cinci de ani pacea socială, asta e desigur ceva pentru cine nu se pune din punctul de vedere al doctrinei pure.Te plictisești însă de toate în lumea asta. Din ceasul în care spiritul englez — chintezență a simțului practic și a realizmului chibzuit—fu apucat de accesul naționalizmului și al imperializmului militant, cîțiva din conducătorii acestei reacțiuni socotiră că a venit timpul ca să readucă pe tapet chestiunea unui modus vivendi cu Trade-Uniunile, să se declare contra sindicatelor și să bata în cetățuia libertăților și privilegiilor juridice în cari se întărise proletariatul. Times conduse asaltul, publicînd o serie de articole aproape defăimătoare contra Trade-Unionizmului și atacînd ceea ce numitul ziar numea socializmul municipal. In același timp, o înaltă magistratură crezută ca pianinei de asupra certelor de partid a rivalităților de interese și a prejudecăților de sectă, dar, asupra căreia inconștient și involuntar înrîurește un oarecare spirit de clasă, se sili să ia înapoi cu bucata drepturile concedate unioniștilor, mai mult prin hotărîri și în virtutea precedentelor, de cît prin chiar autoritatea legei. In timp ce hotărîrile date mai cu seamă de Camera Lorzilor ridicau sindicatelor posibilitatea exercitărea unei presiuni fără care, după ei, greva nu se poate conduce, alte hotărîri simultanee puneau in cauză responsabilitatea mandatarilor. Elita organizată a proletariatului care era să se ridice oarecum la rangul de aristocrație și să devie un fel de castă conservatoare, e împinsă din nou la luptă de agresiunile presei și mai ales de loviturile repetate ale magistraturei. Trade-Unionizmul pînă mai ori favoritul capitalizmului englez, la congresul de ăstan de la Leicester, se freacă la ochi, nu i vine să crează ce vede, văzîndu-se ținta unei cruciade în regulă. La aceasta răspunde printr-o mișcare în favoarea alcătuirei unui partid al muncitorilor și a unei reprezentări de clasă. Fără îndoială Keir-Hardie și Independant Labour există și luptă de mult, precum și Social Democratic Federation. Totuși spiritul nou nu răzbun mai de loc în Trade-Uniunile. Se putuse crede o clipă că după greva Dockersilor și năvălirea neo-natorizmului al lucrătorilor INFORMATICI Redivul Egiptului va trece astăzi prin Romînia, înapoindu-se din Occident la Kairo. La ministerul de instrucție s’au afișat erî listele de elevii pregătiți în particular admiși a da examen în Septembrie la liceele statului. D-nii prefecți: Cîmpeanu, de la Dîmbovița ; I. Ghica, de la Vlașca , Theohary, de la Bontan, au sosit în Capitală și au lucrat azi ca d. ministru de interne. Eri fiind patronul divizionului de jandarmi din Capitală, această zi a fost serbată cu o deosebită solemnitate. D. maior Socec, comandantul divizionului, a ținut soldaților o cuvîntare. In Brașov a încetat din viață d. colonel veterinar Fometescu, fost membru al comisiei veterinare. Corpul decedatului va fi adus în Capitală astă-seară la orele 8 și luni. Era fiind aniversarea luărei Griviței, coroană a fost depusă pe mormîntul răposatului general Alex. Candiano-Popescu, eroul de la Grivița, iar alta pe monumentul vinătorilor de la Ploești. Deoarece d-na general Candiano se află serios bolnavă la Plomberes în Franța, coroanele acestea au fost depuse de d-ra Elise Candiano-Popescu fiica defunctului. Erî d. a. s’a făcut la Giurgiu înmormântarea decedatului Roze Ștefănescu, fost deputat, senator, prefect și primar. S’au ținut trei discursuri funebre, de către d-nf.. B. Epurescu și Ghiță Pettrescu, din partea liberalilor și d. Urici, din partea conservatorilor-carpiști. Cu începere de la 1 Septembrie orele de serviciu în administrațiunea centrală a ministerului de interne vor fi de la 9—12 a. m. și 3—6 d. a. D. C. Nicolaescu, secretarul general al ministerului de interne, pleacă astă seară la Tîrgovișt, de unde se va înapoia mîine seară. D. general C. Coandă, secretarul general al ministerului de răboiu a sosit aseară în Capitală. Pentru o mai bună pază a frontierei dintre Vîrciorova și ostrovul Corbului pe unde contrabanda se practică pe o scară întinsă, ministerul de finanțe a intervenit la ministerul de războiu să se pun la dispoziția vămilor o șalupă militară. Vaporul Regele Carol I a plecat Joi seara din Costanța, în cursă regulată spre Constantinopol cu 28 călători cl. I, 43 cl. II, 110 cl. III, 267 tone mărfuri, producînd un venit de 4800 lei. Inaugurarea infermeriei din comuna Poiana jud. Prahova a societăței „Crucea roșie“ rurală, care trebuia să se facă la 1 Septembrie s’a amînat pentru ziua de 8 Septembrie din cauza unor pregătiri ce mai sunt de făcut. D. medic veterinar V. Dinulescu însărcinat cu combaterea răpciugei în jud. Constanța, a cerut telegrafic direcțiunea serviciului sanitar suspendarea primarilor din comunele: Ciobanu, Saraii și Șiriu, care au arătat o complectă desintetizare în operațiunile de revizuiri generale. D. W. G. Boxhall, vice consul general al Statelor Unite în București, obținînd un concediu, d. Sergo Donati a fost însărcinat cu gerarea afacerilor consulatului. Bulgari primejdioși în Iași Confiscarea telegramei. — începutul anchetei.—Lipsa unui traducător. — Ancheta comisarului Ștefănescu de la siguranța din Capitală. — D. Ștefănescu și arestatul Naum.—Expulzarea cofetarului Naum.—Mișcarea printre bulgari. După cum am comunicat, ni s’a confiscat telegrama de erî, cu privire la ancheta deschisă înpotriva unor bulgari din Iași. Motivul confiscărei nu-l putem cunoaște, dar în telegramă n’am făcut decit să arătăm stadiul în care se găsește această anchetă, amănunte pe cari de altfel cititorii din Capitală le-a a aflat cu cîteva ore mai tîrziu. 2 Adeveru ri urnirile în învățămîntul primar Au fost numiți în învățămîntul primar rural, următorii normaliști cu diplomă de capacitate cari au absolvit anul acesta : D-rele Antonescu Maria, la școala din com. Holt, căt. Săucești, Stratulat Ecaterina, la școala din com. Largu, Protopopescu Caliopi, la școala din com. Golj, căt. Muscel-Cărăimănești și Batografia la școala din com. Vintilă-Vodă din jud. Buzău. Malcoci, Petrescu Lucreția, la școala din Com. Tusla, jud. Constanța. Mateescu Elena, la școala din corn. Smulti și Pogon Elena, la școala din corn. Băleni, județul Covurlui. Vasiliu A. Ecaterina, la școala din com. Tătărei și Ionescu Elena, la școala din com. Bogați jud. Dîmbovița. Grigoriu Anastasia, la școala din corn. Lișna-Suhărău și Hohor Olimpia la șc. din com. Slănești din jud. Dorohoiu. Rachieru Emilia, la școala din comn. Ulmu, jud. Ialomița. Simionescu Natalia, la școala din comn. Ciurea, căt. Slobozia. Bogdănescu Aurelia la școala din comuna Popești și Vătafu Florica, la școala din com. Tabăra, jud. Iași. Ștefănescu Zoe, la sc. din gura Hangulului și Nestor Marcu la sc. din Hangu Schitu Răpciuni, din jud. Neamț : Darie Elena, la sc. din Mălăești; Curea Corina la școala din com. Cocorești-Grindu și Băncilă Filoteia la școala din com. Teișani, jud. Prahova ; Plopeanu Elena, la sc. din com. Parava; Costiniu Eufrosina la sc. din com. Ivești, Stavri Ana la sc. din com. Trehirișî și Filoti Victoria la școala din com. Călieni, județul Putna. Popescu Natalia, la școala din com. Sofriecști-Trifeștî din jud. Roman. Popilian Maria la școala din Fălcoiu; Ștefănescu Teodora la școala din com. Traian, Popescu Eugenia la școala din com. Ianca și Matache Aneta la școala din com. Stoenești din județul Romanați ; Filoto Eugenia la școala din comuna Burdușani, județul Tecuci; Georgescu Constanța la școala din com. Saelele, județul Teleorman; Mihăilescu Cornelia, în com. Baschioi și Roman Maria la școala din corn. Văcăreni, județul Tulcea Mărgineanu Ecaterina, în corn. Alunu, Timireanu Elena la școala din corn. Căistănești, Stan Ana, la școala din corn. Păușești-Otășan, jud. Vîlcea; Ionescu Elena, la școala corn. Corbi-Ciungi, Băjenaru Maria, la școala din com. Singureni, Stamatiadi Alexandrina la școala din com. Cosmești și Georgescu Ana la școala din com Cucuruz jud. Vlașca. S’au rezervat locuri pînă cînd își vor face stagiul militar, următorilor normaliști cu diploma de capacitate : Alexandru Popescu, la școala din comuna Launele de sus jud. Argeș , Iacob A. Teodor la școala din comn. Cislău, jud. Buzaü, Popa M. Dumitru, la școala din comuna Cavaclar, Zotta A. Ion la școala din comn. Topolog-Docian, Radu I. Constantin, la școala din corn. Calfa, Botez C. Ion la școala din com. Gîrlița, căt. Galița, Dumitru C. Iuliu la școala din com. Saragea-Tașpunar, Helgiu Vasile, la școala din com. Asarlîc din jud. Constanța, Hurezeanu Dumitru la școala din com. Negreni, jud. Gorj ; D-ra Onofrei Zoe, la școala din com. Gîrbovî, jud. Ialomița (pînă va împlini vîrsta de 18 ani), Const. M. Georgescu, la școala din comuna Dobra, jud. Mehedinți. . D-nii Gheorghițoiu Ion la școala din com. Talpa, jud. Neamțu, Popescu Radu, la școala din com. Cornățelu și Palangă Constantin la școala din com. Vaîde-eî din jud. Olt. Mîndru Gh. la școala din corn. Capoteștî-Baloteștî din jud. Putna, Popilian Grigore la școala din com. Cocorăștî, Ganea Vasile la școala din corn. Hotăranî, Toteanu I. Constantin la școla din corn. Rusăneștii de jos, Rădulescu Gh. la școala din com. Tia-Mare, Popovici C. la școala din corn. Giuvărăști, Enescu Dumitru la școala din corn. Baldovenești, , Țuculescu Ion, la școala din corn. Piatra , și Procopiescu Virgil, la școala din com. Piatra, jud. Romanați, Oprescu R. Marin, la șc. din corn. Tătărăștii de sus, Șerbănescu P. Ion, la sc. din com. Necșești, Tudor M. Nicolae la șc. din com. Vîrtoapele de sus, Popescu T. Petre la șc. din Stoborăști și Mandroceanu Teodor la șc. din comuna Voivoda din jud. Teleorman, Chiriac Ion la șc. din Chilia Veche, Datcu Const. la șc. din Satu-Nou, Munteanu Alex. la șc. din com. Satu- Nou, căt. Letea, Stănescu G. Ion la șc. din com. Potur, Petrescu St. Alexandru, la șc. din com. Cuciurova, Serenghi G. Ion la șc. din comn. Stistovca, J Davidescu Victor la șc. din comn. Sa*bangi-Agi-Ghiol, Cîmpenescu Gh. lașc. din comn. Congaz și Toni Dumitru la șc. din com. Parcheș jud. Tulcea, Boțocan I. Dumitru la șc. din com. Ma■laia, Popescu D. Ion la com. Folești de ■ jos, Abagiu Ion la șc. din com. Fumureni, Popescu Niculae la șc. din com. ■ Tina și Geaușescu Nicolae la șc. din com. Călimănești căt. Gura Văii jud. Vîlcea, Nuțu Gheorghe la șc. din com. Găujan, Constantinescu D. Nicolae la șc. din com Călugăreni căt. Uzun și Popescu Ai.andru la șc. din com. Topomi jud. Vlagcaj NOUI PREMII ♦«PENTRU ABONAȚI Pe lingă cele 3 burse pentru domnișoare, la institutul de fete Negoescu, oferite de Adevĕrul ca premii gratuite abonaților săi, premii cari se vor trage la 31 August. Adevĕrul mai oferă nouilor săi abonați următoarele premii de valoare, cari se vor trage la 15 Noembrie: O bicicletă „Brenador“ de lux, model 1903, cu jante de lemn cu aluminiu, pneumatice Dunlop originale, frînă interioară și invizibilă, complectă cu accesoriile ei, în valoare de 400 lei, de la marele magazin de velocipede și arme B. D. Zismanot Comp., București, calea Victoriei 44. O mașină de cusut de mină și de picior, în valoare de 160 lei, Singer-Perfecționat „Nothmann“, renumite în toată lumea prin eleganța, mersul lor ușor și fără zgomot „Silencieuse“ și soliditatea lor neîntrecută, complectă cu 14 aparate ajutătoare, de la marele magazin de mașini de cusut B. D. Zisman et Comp., calea Victoriei 44, București. Un graphophon de concert cu cilindru „Stantor“ marca Columbia, în valoare de 500 lei, de la marele magazin de muzică Jean Fodor, calea Victoriei 54. Un harmonium, demontabil cu două pedale, 3 octave, și tonuri duble, în valoare de 120 lei, de la cunoscutul magazin de muzică „La Harpa“, strada Colțea 5 (piața Sf. Gheorghe). Un plug de oțel no. 8. Marca D. 8 S. N., model 1903, din fabrica E. Kühne Mosson, în valoare de lei 63. O grapă flexibilă de oțel, în 3 cîmpuri, greutate kgr. 90, în valoare de lei 85, ambele de la casa Nicolae Fehérot Comp., Societate în comandită, mașine agricole, București, Strada Smîrdan 10, Sucursală : Brăila bulevardul Cuza 87. Nefiind agricultor cîștigătorul, casa Feher se oblică a-i plăti în numerar valoarea premiului cîștigat. Abonații participă la aceste trageri în raport cu timpul la care sînt abonați. Abonații de un an, vor avea în urnă puse 12 bilete, cei de șase luni, șase bilete, cei de trei luni, trei bilete; iar cei de cîte o lună, cîte luni au fost abonați atîtea bilete vor avea în urnă. Serbarea și manifestația veteranilor dri dimineața, cu ocazia aniversărea luărei Griviței, membri societăței veteranilor,s’au adunat în curtea clubului lor din strada Ilfov No. 2 de unde aranjați pe companii, cu o fanfară în frunte, au pornit spre biserica sf. Spiridon pentru a sfinți drapelul societățoi lor. Au fost peste 200 de veterani. In fruntea companiei pășea d. căpitan Zaharia. Convoiul, în sunetele fanfarei a parcurs stradele Ilfov, Victoriei, Lipscani, Moșilor, Bărăției, Șerban-Vodă pînă la biserica sf. Spiridon. Serviciul divin La ora 11 dimineața veteranii cu drapelul lor sînt aranjați pe două linii în interiorul bisericei. Părintele Iancu și diaconul Georgescu de la biserica sf. Spiridon au oficiat serviciul divin. Naș al drapelului a fost Vîlcu Dumitru, țăran din comuna Dienci, Olt, în locul michnereului Sofronie Vulpescu, care nu a venit. După terminarea serviciului divin, veteranii se formează din nou în companii și pornesc pe acelaș drum și în aceeași ordine spre statuia lui Mihai Viteazu. Cuvîntările Seria cuvîntarilor o deschide în biserică d. căpitan Zaharia, președintele societăței, prin următorul discurs : Cuvîntarea președintelui societăței Frați veterani și iubită adunare. In războiul ce am avut în anii 1877- 78 am arătat lumea că sîntem vrednici de strămoșii noștri și merităm ca și ei de a nu numi strănepoții șoimului Traian. Pentru că, am șters cu sîngele nostru pata pusă asupra Romîniei și i-am dat independența furată prin intrigile și ura străinilor. Am înființat prima societate a veteranilor în Romînia cu numele de societatea veteranilor, grade inferioare din războiul 1877—78 sub denumirea „Coroana de oțel a Romîniei“, al căreea drapel îl sfințim azi, 30 August ziua în care acum 26 ani prin groaznica văr* sare de singe, am luat din mîinile vrășmașilor în primul atac, unul din punctele cele mai tari ale cîmpului de luptă, reduta Griviței. Drapelul societăței este simbolul care reprezintă dreptul veteranilor perpetu din tată în fiu, precum drapelele armatei sunt simbolele care reprezintă Patria oriunde. Să trăiască Romînia, să trăiască m. s. regele Carol I. Să trăiască m. s. regina, trăiască principele și principesa, etc. Discursul d. căp. Luțescu Scumpii mei camarazi de luptă și distinsă adunare. Ne aflăm aci în fața altarului divin și în fața reprezentanților mîntuitorului lumei. Sîntem adunați în acest sfînt locaș pentru sfințirea drapelului nostru dăruit de o doamnă romînă, spre ale cărui cute urmează să ne îndreptăm toată credința și toate aspirațiunile noastre. Ne aflăm în acest sfînt locaș și pentru a sărbători această zi memorabilă și istorică pentru națiunea romînă și în special pentru armată. Sîntem adunați aci pentru ascultarea rugăciunei preoților ridicată la ceruri pentru odihna sufletelor bravilor noștri camarazi cari au murit cu bravură pe cimpiile Bulgariei pentru apărarea patriei și independenței ei. Astăzi se împlinesc 26 ani, de cînd armatele aliate, romîno-ruse, au smuls prin bravură, prima redută Grivița, păzită cu atîta înverșunare de armatele Padișahului de sub comanda celui mai mare general al său, Gazi Osman Pașa. Astăzi se împlinesc 26 ani, de cînd armata romînă a primit botezul de singe pentru mărirea neamului, independența patriei și gloria armatei române. Sînt 26 ani de cînd regimentul 14 dorobanți și batalionul 2 de vinători au înscris pe drapelul lor lauri de biruință și în istoria neamului virtutea civică a ostașului român. Termină aducînd în numele veteranilor, mulțumiri, atît d-lui căpitan Zaharia, președintele societăței, cît și tuturor acelora cari au luptat pentru realizarea acestei societăți. Cuvîntarea d-lui Trușculescu D-sa arată de asemenea cum s’a constituit societatea veteranilor și termină aducînd mulțumiri doamnei Candiano Popescu, care a donat drapelul cît și d-lui căpitan Zaharia, președintele activ al societăței veteranilor și d-lui colonel Vlădescu, președintele de onoare. La statue ! Doi veterani țărani, Dumitru Grigorescu și Păun Pr. Păun, s’au urcat pe statuia lui Mihai Viteazul și au depus coroana pe gîtul eroului de la Călugăreni. ] Cuvîntările ! După așezarea coroanei, d. căpitan Luțescu, ține următorul discurs: Domnilor. Astăzi sfințind drapelul veteranilor, am venit aci la statuia lui Mihai Viteazu să i-l închinăm. Faptele marelui erou să ne servească de exemplu și în special armatei. D-sa face apoi un scurt istoric asupra domnilor Romîniei începînd cu epoca uî Mihai Viteazul și terminînd cu timpurile noastre. După ce aduce elogii suveranului și veteranilor cari au luptat pentru independența țării, arată recunoștința pe care țara și guvernele ar trebui să o poarte către vetereni. Ameliorarea însă așteptată timp de 26 ani încă nu a fost îndeplinită. Sunt cîteva luni de zile de cînd țara întreagă azistă la o luptă între guvern și drepturile veteranilor. Desigur guvernul a căzut în eroare, împins de răs-voitori, căci veteranii nu sînt mercenari, ei nu cer decît existența pînă la sfîrșirea lor. Trăiască suveranii și oamenii politici de orice culoare politică care au lucrat pentru drepturile poporului. D. Georgescu-Sergent declamă niște frumoase versuri de ocazie dedicate memoriei sergentului Constantin Popescu. Coroana . Coroana depusă de veterani la mormîntul lui Mihai Vodă poartă următoarea inscripție : „Marelui Voevod Mihai Viteazul, eroul de la Călugăreni, Societatea veteranilor. Coroana de oțel, luptătorii pentru independenței patriei 1877—78. Spre palatul funcționarilor publici Terminându-se cu discursurile, veteranii se formară din nou în companie și porniră spre palatul funcționarilor publici de la șosea, parcurgând întreaga Cale a Victoriei în sunetele famfarelor. Cuvîntarea d-lui căpitan Zaharia In marea sală a berăriei de sub palatul funcționarilor publici d. căpitan Zaharia, ține următorul discurs: D-sa începe prin a arăta neajunsurile pe care veteranii în general și membri comitetului societăței lor în special au avut de suferit. Descrie apoi geneza mișcărei veteranilor zicînd că ideia realisărei unei societăți și lupta pentru obținerea drepturilor ei au intreprins’o cîteva grade inferioare, cari au apelat la concursul d-sale. Se plînge apoi contra mizeriilor ce se aduc veteranilor din partea guvernanților și afirmă că nu va părăsi nici un moment lupta pentru apărarea veteranilor. Trecînd în urmă la luptele de la 77—78, face diferite aprecieri și laudă vitejia veteranilor de azi. Revenind la societatea veteranilor declară că toți membri înscriși în această societate au depus jurământ ca să nu facă nici un fel de politică și că deci toate cite se atribue în acest sens veteranilor, nu sînt decît curate calomnii. Cererile veteranilor trebue să li se satisfacă, să nu se aștepte ca ele să fie luate de ei înșiși. Atingind chestia împămîntenirei spune că statul e obligat a împămînteni pe veterani, mai intii că li s’a votat o recunoștiință națională și apoi că orice român trebue să poată trăi în țara lui. Descrie apoi mizeriile și urmările nenorocite pe cari războiul independenți le-a avut pentru veterani și constată cu tristețe că veteranii au fost lăsați timp de 26 ani uitărei și desconsiderați în modesta lor cerere de a li se da 25 de hectare de cap, pentru a-și duce nenorocita existență. Toate neajunsurile acestea create veteranilor, oratorul afirmă că le-a supus la cunoștința d-lui Vasile Lascar care a avut amabilitatea să recunoască că într’adevăr legea cu 8 hectare s’a făcut prea pripită și a propus ca la prima sesiune a corpurilor legiuitoare, să intervie în favoarea cererelor. Descrie apoi insuficiența hectarelor prevăzute de legea veteranilor pentru întreținerea lor. Termină zicînd că e o datorie sacră a oricărui român să susție mișcarea veteranilor. Cuvîntarea d-lui Catana D-sa se plînge că autoritățile au oprit adunarea veteranilor. Aduce apoi elogii d-lor colonel Vlădescu și căpitan Zaharia, președintele de onoare și președintele activ al societăței. Cere veteranilor să facă toate sacrificiile, pontrn atingerea scopului lor și să probeze politicianilor că nu vor părăsi lupta pînă ce nu li se va face dreptate. Scopul luptei lor afirmă oratorul, este realizarea tuturor promisiunilor politicianilor. Se plînge că asupra veteranilor s’a aruncat infamia că servesc de instrumente politice. Dezminte aceste versiuni și afirmațiuni. Spune că legea cu opt hectare, în favoarea veteranilor, e o bătae de joc, pentru acei cari cu sîngele lor au format Romînia de azi. Noi cerem să ne dea cîte 35 hectare, plutite în anuități, nu pe gratis, și trebue să ni se dea pe cît timp se dă străinilor. Și dacă guvernanții nu vor voi să ne asculte noi să mergem înainte, să ne adresăm suveranului și să-i cerem lui, marelui nostru căpitan, dreptate. Descrie infamiile guvernului îndreptate contra veteranilor și conchide că starea aceasta nu mai poate fi tolerată în viitor. Termină sfătuind pe veterani ca să nu înceteze cu lupta. Cuvîntarea d-lui Trușculescu spune că cele opt hectare date de guvern veteranilor sînt insuficiente, și sfătuește pe veterani să intervie pînă la suveran, dacă nevoia o va cere ca să le mijlocească o existență mai bună. Aduce laude d-lui căpitan Zaharia, care singurul din gradele superioare, a luat sprijinul veteranilor. Un veteran de la țară anume Pinculescu Costache se plînge de modul cum se poartă autoritățile cu veteranii. Cuvîntarea d-lui Luțescu D. Luțescu reamintind telegrama pe care împăratul Alexandru a trimis-o principelui Carol, cerîndu-i ajutorul, spune că la primirea acelei telegrame d. căpitan Zaharia, actualul președinte al veteranilor se afla cu principele Carol I la masă. Revenind la starea de azi a veteranilor, spune că ea e intolerabilă și că ■ trebue ameliorată cu orîce preț. Sfătuește per veteranî să ridice glasul și să ceară pământ în țară. Descrie apoi peripețiile prin cari au trecut veteranii cu ocazia ...congresului lor de la 10 Mai. Săteanul Vîlcu Dumitru nașul drapelului, mulțumește șefilor spunînd că nu mai pot suferi veteranii rautățile și neajunsurile ce li se pun și se plînge contra statului care nu ia în considerație cererile lor să le dea cel puțin cîte 5-6 hectare de pămînt, dar pe lingă vetrele lor, ca să poată trăi. Oferă drapelului un brîuleț tricolor, neavînd ce alta ofori și exprimă mulțumirile lui. Termină strigînd : trăiască regele Carol și mîndra noastră regină, doftorița băeților din campanie. D. Catana, invită pe toți d-nii delegați din provincie să se prezinte seara la ora 7 la sediul societăței veteranilor din strada Ilfov No. 2. întrunirea se termină la ora 3 p. m. după ce toți veteranii au ciocnit cîte un pahar cu bere. La sfîrșit toți veteranii, au jucat hora unirea. La ora 4 p. m. s-au împrăștiat în liniște. CE11EAUE Fidele București, 30 August America ne-a adus astăzi o scădere la grîu de două optimi pînă șase optimi și la porumb trei optimi pînă cinci optimi cents per bashels. La Paris notează griul cu 10 centime în urcare. La Berlin griul cu 2 mărci și 25 pfenigi în scădere. La Budapesta notează griul cu 3 heller în urcare. In Brăila tendința generală a fost era calmă. Din cauza sărbătoare! buletinul oficial nu a apărut. Tragerea premiului al 200-lea Erî la orele 11 jumătate s’a tras premiul al 200-lea, oferit de ziarul „Adevărul" cititorilor și abonaților săi din 19 August și anume: Un coș de birou, specialitatea fabricei de coșuri S. Rascicovici calea Șerban-Vodă No. 7. Cîștigătorul a fost d. I. D. Irimia Galați strada Smîrdan.______ Ultime informațiuni Aflăm că d. Oogu Negulescu, prefectul de Prahova, a prezentat d-lui ministru de interne demisiunea sa. D. Negulescu se retrage de la prefectura de Prahova în urma insistențelor numeroasei sale clientele din Ploești, căci se știe că d. Negulescu a fost avocatul mai multor mari societăți pentru exploatarea petrolului. Afacerea petrolului luînd un nou avînt și d. Negulescu fiind unul din puținii avocați cari s’au specializat în aceste afaceri, a cedat stăruințelor clientelei sale și s’a hotărît să se retragă de la prefectură. D. Lascar a insistat pe lîngă prefectul de Prahova să rămînă la postul său, dar hotărîrea d-lui Negulescu este irevocabilă. Iată cum au fost compuse comisiunile pentru examinarea elevilor pregătiți in particular. Craiova.—Președinte : Țițeica. Membrii: I. Florescu, M. V. Dumitrescu, Marin Dumitrescu, A. Lăzărescu, D. Constantinescu, Aurel Mirea, Munteanu Murgoci. Constanța.— Președinte: Bungețianu. Membri: Colceag, O. Pop, V. Dumitrescu, Niculescu-Slavea, Ec. Niculescu. Ploești.— Președinte: N. Lăzărescu. Membri : N. Ionescu, Șuluț, Sabin Piso, I. Niculescu-Dacianu, D. Constantinescu, N. Lăzărescu, C. Niculescu, Saloveanu, Țincu, D. Nițulescu, Buzău.— Președinte: Barca. Membri: Costescu Duca, Jitgu, O. Demetrescu, Grigoraș, Zaharescu, S. Popescu, D. Constantinescu, Severeanu, Mircescu, D. Racovitză, prefect de Tecuci, este hotărît a demisiona și a se devota agriculturi. D-sa a și luat în arendă o moșie. Se știe că funcționarii administrativi nu pot fi arendași. D. ministru al lucrărilor publice va depune în parlament în sesiunea de toamnă, un proect de lege prin care se va cere întrebuințarea restului din creditul deschis pentru facerea liniei Iași-Dorohoiu, pentru plata exproprierilor ce s’aîi făcut pentru construirea a diferite linii. Consiliul sanitar superior se va întruni Marți seara la ministerul de interne. In acea ședință se va discuta și decide asupra măsurilor ce urmează să se ia față cu apariția ciumei la Marsilia. Oficiul de statistică din Sofia al principatului bulgar a cerut ministerului nostru de comerț să-i comunice datele obținute din facerea anchetei industriale și să-î arate modul cum a procedat la facerea acelei anchete. Ministerul nostru de domenii neavînd încă tipărită ancheta industrială nu va putea satisface prima cerere din adresa oficiului bulgar de statistică. Azi se vor termina concursurile pentru admiterea de elevi în școalele practice de lucrători agricoli, ce funcționează pe lîngă fermele și pepinierile statului. Ultimul concurs s’a ținut la pepiniera Țintea. După cum am anunțat, azi kedivul Egiptului, întorcîndu-se de la Paris va trece prin Romînia, oprindu-se la Constanța. Aci kedivul va fi primit la gară de către prefectul Vîrnav care'l va conduce pînă la debarcare. Kedivul se va întoarce în urmă pe vaporul „Regele Carol“ care va transporta pînă la Constantinopol. In vederea alcătuirii legei pentru reorganizarea comunelor rurale, d. ministru de interne a cerut mai de mult prefecților de județe să facă o hartă a fiecărui județ cu o nouă repartiție a comunelor. Lucrarea a și fost executată. In alcătuirea acelei harte s’a ținut seamă de faptul ca fiecare comună ce s’ar forma să aibă un venit anual de cel puțin 8000 lei. La 9 Septembrie va începe examenul de absolvire de licee și gimnazii și se va ține înaintea comisiunilor care au făcut și examenele din Iunie. Fiecare candidat va plăti o taxă de 20 lei. Comisiunile examinatoare vor trimite ministerului toate lucrările după terminarea examenelor. D. Savla, prefectul Capitalei, a trimes o circulară tuturor circumscripțiilor polițienești prin care pune în vedere ofițerilor de poliție ca ori de cîte ori În ziua de vînzare creditorii ar conveni ca vînzarea sa se amine, ofițerul de poliție însărcinat cu efectuarea vînzărei să ceară ca creditorul să facă o cerere în scris, iar în caz cînd creditorul nu se va prezenta pentru a asista la vînzare, ofițerul de poliție va încheia un proces verbal constatind absența acestuia. Măsura aceasta a fost luată pentru a se evita șicanele cari se practicau la efectuarea vânzărilor. Regele Carol, după o excursiune făcută timp de cinci zile, a sosit Marți la Pentrosina, în munții Tirolului, însoțit de prințul de Hohenzollern. La ministerul de interne se prepară o mișcare importantă în personalul poliției din toată țara. Prima mișcare se va face la Iași unde, în urma inspecției d-lui Voinescu, inspectorul șef al siguranței, s-a constatat că poliția reclamă o urgentă primenire. In jurul tuturor tronurilor europene există culise scandaloase, romane pasionale în toată puterea cuvântului, pline de interes și de senzație. Lăsînd la o parte cazul princesei de Chimay, azi d-na Rigo, al fiicei lui Don Carlos care a fugit cu un pictor, al marei ducese Anastasia Mihailovna care și-a abandonat rangul și onoarea în brațele unui tînăr coafor, etc., e destul să amintim aventurile diverșilor arhiduci și arhiducese ca acelea ale lui Johan Orth, recentul caz al lui Leopold Ferdinand și al surorei sale—Luiza de Toscana—prințesă de Saxa, apoi pasionala aventură a Luizei Coburg, aceea a arhiducelui Rudolf, a lui Jean Salvator, etc., etc. Curtea Italiei are și dînsa scandalul ei pastronal cu contesa Hercolani care a intentat actualului rege un proces de dauneinterese susținînd că a avut un copil cu răposatul rege Humbert; la Curtea Angliei viciile aristocrației londoneze s’au dat la iveală prin scandalul cu frumoasa lady Granville-Gordon care a trebuit să fie expulzată de la această Curte . Viena de asemenea a fost teatrul unui mare număr de scandaluri princiare printre care acela cu divorțul contesei Lonyai, etc., etc. Ne amintim apoi despre pasionanta dramă de la Meyerling, romanul Casei de Coburg, etc. Toate acestea formează subiectele noului foileton „Prăbușirea Tronurilor“ care va apare cu începere de Luni 1 Septembrie în „ Adevărul“ și unde vor fi descrise cu exactitate de către un autor din cei mai reputați. S’a mai făcut în învățămîntul secund dar din țară următoarele numiri de profesori suplinitori : D. Athanasescu, profesor de fizicochimice și higienă la liceul „Nicolae Bălcescu“ din Brăila în locul d-lui Radu Golescu mutat la București; D. Săvulescu, profesor de comptabilitate la școala comercială gr. I din Galați (orele disponibile). D. M. Nistor, profesor de matematici la școala comercială gr. I din Craiova. D. Th. Voiculescu, profesor de comptabilitate și mărfuri la școala comercială gr. I din Craiova. D. A. Macovei, profesor de limba romînă la liceul din Craiova. D. G. Trancu, profesor de comptabilitate la școala comercială gr. 1 din Galați (orele disponibile). D. Petre Anghelescu, profesor de comptabilitate la școala comercială gr. I din București (orele disponibile). Ministerul domeniilor, serviciul industriei, va prezenta la congresul științific un studiu analitic asupra petrolului din Romînia. Prin acel studiu se vor arăta calitățile petrolului din fiecare sursă din Romînia. Acum, cînd străinătatea se ocupă atît de mult de petrolul nostru, un studiu analitic asupra acestui petrol e de o mare importanță. Primarul comunei Epureni din județul Fălciu a fost suspendat pe timp de 10 zile pentru că nu a anunțat la timp ivirea unor boale contagioase. La 23 August se aflau în Capitală 43 bolnavi de scarlatină, din cari 22 în spitale, 24 de angină difterică, 8 delar, 13 de febră tifoidă și 6 de tuse , convulsivă. Ministerul agriculturei se vede nevoit să întîrzie publicarea statisticei asupra producției cerealelor din anul acesta din cauza indolenței unora dintre prefecturile de județe cari n’au comunicat încă ministerului datele necesare pentru facerea acelei statistice. . Intîrzierea publicarea statisticei producțiunei de cereale e o pagubă mare pentru țară, deoarece räuvoitorii răspîndesc tot felul de știri dăunătoare , nouă în străinătate. 1 Ministerul domeniilor a însărcinat pe Io-ni. Sava Atanasiu și inginer Popovici- Hațeg să organizeze secția minelor și a industriei la expoziția congresului științific, iar pe d. Petre Antonescu, inspector silvic, să organizeze secția silavică la aceeași expoziție. . In secția industriei a ministerului 1 ■ respectiv, vor expune și toți industriașii din țară. ^ Primăria orașului Slănic (Prahova) a înaintat ministerului de interne, spre aprobare, taxele votate conform nouei legi a maximului. ^1 Știrea despre ivirea ciumei la Marsilia ■ nu a fost confirmată la direcția sanitară. ■ îndată ce ea va fi confirmată oficial de ministerul de externe, direcția sanitară o va aviza. La începutul lunei viitoare vor începe lucrările de apărare de pe malul stîng al rinului Olt, la Drăgășani. D. M. Văgăunescu, licențiat în drept, impiegat cl. II în direcția statisticei generală de la finanțe, a fost numit comisar șef al siguranței orașului Brăila. Prefectura județului Ilfov a înaintat ministerului de interne devizul și planurile relative la construirea aripei drepte , a palatului administrativ, spre a fi supuse examinărei consiliului tehnic superior. Ministerul lucrărilor publice a aprobat o ca agenții polițienești cînd transportă vise divizi trimiși la urma lor să fie scutiți de bază pe vasele serviciului de navigație fluvială romînă. La 23 August se va deschide tîrguri de vite de la Bacău. 3 Din lipsa de vagoane la căile ferate, 3 s’a aprobat ca vitele ce vor fi aduse la acest tîrg să fie transportate cu trenul. I D- Cotescu, medic veterinar al județului Muscel și Bibeni, medic veterinar al județului Teleorman, au fost transferat flîvnul în locul altuia. 3 Pe ziua de eri au intrat în următoarele porturi: Galați 1521 vagoane cu cereale Brăila port 4305 vagoane ; Brăila doc 32; 3 Constanța 1848; Călărași 356; Giurgiu se citi urmarea In pagina 31^ w w w w w wwwwvmw ww wwi wwwwwwmr*