Adevěrul, octombrie 1903 (Anul 16, nr. 5091-5121)

1903-10-01 / nr. 5091

Mercury 1 Octombre 1903 Astăzi 8­ Septembrie Teatre-Concerte-Petreceri: Circul Sificii.—Debutul trupei The Great High-Life Company : începutul la orele 9 seara. Fotoplas­ticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică 28 Septembrie pină Duminică 5 Octombrie, splendide ve­deri din Barcelona. Cozmoplasticul „Romînia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de co­fetăria Frederic) expune în sala I-a o prea interesantă serie repre­­zentind­ îndrăzneață expedițiune la Polul Nord făcută de Andre, iar în sala II-a Sîngeroasa dramă din Belgrad, primă mai mare, iar dacă se întîmplă, polițele de asigurare 'i permit să plă­tească, adevarata valoare a pagubei su­ferite, în ast­fel de împrejurări, de­oare­­ce ori cit de mult ai lua ca prima, so­cietatea nu plătește ca despăgubire de­cît valoarea reală (și încă și la acea­sta face șicane), ea are un interes vădit să exagereze valoarea lucrurilor asigu­rate. Mai adăugați că în asemenea caz, la întâmplare de incendiu bănuiala cade neapărat asupra proprietarului, și de frica societăței, (spre a nu-î face proces penal), el se mulțumește une­ori chiar cu mai puțin de­cît valoarea reală. Exagerarea valorii lucrurilor asigu­rate nu prezintă încă un mare pericol social. Unii naivi care nu știu clauza că so­cietatea nu plătește mai mult de­cît va­loarea lucrurilor asigurate, sau cari spe­ră să o dejoace, pun singuri foc la ca­­sele lor, spre marele pericol al caselor și al persoanelor din vecinătate. Așa se explică de­sigur nenumăratele incendii din țara noastră. Prin urmare din cauza lăcomiei neru­șinate a societăților de asigurare, ave­rea și viața noastră sunt supuse celor mai mari pericole. Și de aceste peri­cole nu vom scăpa pînă cînd prin lege nu se va impune societăților ca în caz de incendiu să plătească întreaga sumă prevăzută în polița de asigurare, căci numai cu chipul acesta se vor evita speculațiunile ce se fac cu asigurările, precum și pericolele locuitorilor. Și apoi mai e ceva. Duceți-vă la tribunale și veți fi în­­spăimântați de marele număr al proce­selor societăților de asigurare ; o un a­­devărat scandal cum ocupă justiția a­­ceste procese numeroase și nesfârșite ale societăților de asigurare. In special la tribunalul de comerț aproape nu mai pot comercianții să se judece din pri­cina poceselor societăților de asigurare. Dar în fine, pentru cele­l­alte interese, pentru avere și chiar pentru viață eram deprinși și știam că sunt un risc pe cât timp ceata Seculici va opera în liberta­te ; procesul Socolescu ne probează însă că ceata îndrăznește să atace chiar o­­noarea cetățenilor cu martori mincinoși. Aceasta e prea mult și trebue să ince­­teze odată. Ar fi bine ca cetățenii să provoace o întrunire publică, în care să se decidă pe de o parte a ruga pe înalții protec­tori să se retragă din ocrotirea „Daciei­ Romîniei“, iar pe de altă­ parte să se în­sărcineze un grup de avocați să dea în judecată direcțiunea societății. 1) Ca corupătoare de martori. 2) Ca instigatoare conștientă prin clauzele sale de incendii voluntare. 3) Ca culpabilă de șantaj asupra a­­sigurătorilor. Un om culpabil de un singur din a­­ceste delicte înfundă pușcăria, vom per­mite oare ca o societate să-și facă me­seria și să-și cîștige pîinea din o serie de delicte ? Mai observați că această societate e și corupătoare de tinerime. Sînt băeți tineri cari caută să-și cîș­­tige o pîine cinstită muncind aproape toată ziua. In lupta aprigă a vieței, ei nu au a­­legerea, și pot intra ca funcționari în această speluncă. Ce pot ai învăța acolo sub direcțiu­nea d-lui Seculici și compania ? Spre a putea înainta, ei vor trebui ca și camoriștii să dea probe de­ abili­tate și să se distingă în ceata Seculici-Intim­ vor învăța cum se corup mar­torii, apoi cum se întind curse exage­­rînd valoarea lucrurilor asigurate, și în fine se vor deprinde în arta de a spe­ria pe asigurați cu pușcăria dacă nu se mulțumesc cu despăgubirile oferite de cinstita societate. Acesta e manualul perfectului asigu­rător din școala Seculici. Mă rezum. Societatea „Dacia-Romînă“ nu e o so­cietate de asigurare, ci de asasinare, sau mai bine zis de incendiare, asasi­nare și dezonorare. I. Tanoviceanu— ....... -gaMHa»"’ 1 -----­ dat studenților, de a nu se încrede în nici unul din politicianii de azi. „Aț înșelat prea mult țara, ca să nu vă înșele și pe voi!“ a zis el cu atîta dreptate! Ce bine ar fi dacă studenții ar asculta de sfatul lui! E cam greu însă ! Sunt și eu de acord că nu trebue să se încreadă în linguși­rile politicienilor, dar că nu trebue să se adreseze lor în nici o ocazie, nu se poate. Studentul sărac trebue să ceară slujbă, căci alt­fel n’are cu ce trăi, e im­posibil să-și uite de stomac 4—5 ani de zile, cît țin cursurile la Universitate și să se hrănească numai, cu... iluzii ! Ocupînd o funcție publică, după proasta întocmire a vieței noastre politice, trebue să se de­dea la toate meschinăriile acestei vieți, să strige , sus conservatorii, jos liberalii, sau­ vice-versa, ca să aibă ce mînca ! Nu sînt de vină studenții în aceasta, ci toți politicianii acestei țări. Cît timp nu se vor asigura posturi si­gure pentru studenți, neexpuse la toate schimbările regimurilor, studentul volens­­nolens, trebue să facă politică. Și ce e mai mult, că mulți încă ne­pregătiți, n’o fac din principiu, și își în­josesc ast­fel sentimentele, după cum am mai spus și mai sus, numai pentru pîine !' Mî-a plăcut ședința aceasta a congre­sului : liniștită și frumoasă , regret că fiind mult ocupată, n’am­ putut asista și la cele­l’alte. Cind, după ce s’a terminat, m’am co­­borît puțin în sală, văzîndu-i așa de ve­seli, pe cînd notele unui pian se auziau dintre culise, m’am gîndit cu grijă : — Vor ști aceștia, în mîinile cărora va fi încredințată soarta țărei noastre în vi­itor, s’o facă mai fericită ca acum ? Ș, nu știț­ cum, dar pare că atîta tine­rețe și inteligență adunate la un loc, mi-au răspuns afirmativ la gîndul meu și mi-au umplut sufletul de speranțe Aida Ploești, Septembrie 1903 Impresii și palavre De la congres Sînt în loja a doua de lînga scară. Sala de teatru atît de drăguță și de co­chetă seara, pare mare și goală, luminată de lumina lividă ce vine de sus. Decoru­rile din fundul scenei se mișcă din cauza vre-unui curent de aer și fac umbre bi­zare de lumină și întuneric. Pe scenă, o mulțime de studenți îmbrăcați ireproșabil, așteaptă deschiderea ședinței. In aștepta­rea aceasta, se uită în sală, șoptesc și rîd între ei, alții stau gînditori, iar alții citesc liniștiți cîte un jurnal. O salvă de aplauze mă face să întorc capul spre ușă, drapelul împodobit cu o coroană își face apariția. Simt un fior, în­tot­dea­una am senzația aceasta la vede­rea unui drapel, semn mut al atîtor idea­luri și năzuințe. Intrupînd în el atîtea su­flete e mai prețios ca viața a mii de in­divizi. In fine se deschide ședința; era ziua a doua. In sală e o tăcere solemnă, stu­denții despre cari am auzit că s’a vorbit atîta râu la alte congrese, păstrează o re­zervă care le face onoare și dă mai multă însemnătate actului ce-l îndepli­nesc. Am observat însă cu multă părere de răui, că cîți­va dintre ei puțini de tot, din fericire, citeau jurnale, pe cînd unul din colegii lor, citea o conferință despre Mihai­ Viteazu. O să mi se riposteze poate. Că cunoșteau prea bine epoca descrisă de conferențiar, ca să mai asculte, cred însă că pentru publicul din sală trebuia «el puțin, să pară atenți. Cum ceri ca pu­blicul să fie atent, cînd vede pe studenți citind sau făcînd semne conferențiarului să termine mai repede ? Sîntem de atîtea ori expuși în viață, să ascultăm un lucru de mii de ori cu bună-voință, de ce dar n’am asculta repetindu-se aceleași fapte ale eroului de la Călugăreni, care chiar de n’ar mai avea puterea să ne pară veci­nie noul și înălțătoare, dar cel puțin, pour la galerie, să ne facem o figură de circumstanță? Dacă ar fi fost riscal­va analfabeți în sală, ar fi murit de plictiseală văzînd lipsa de atenție ce o dau studenții și cre­­zînd că nu merită ascultare , cu toate că conferința era destul de bine și ca formă literară și istorică. Mi-a plăcut mult cum a vorbit un fost președinte al societăței studențești. A atîrnit un entuziasm la culme și nu nu­­m­ai printre studenți, dar și printre străi­nii cari asistau. Mi-a plăcut cu deosebire, sfatul ce a toate măsurile necesare pentru comba­terea epidemiei. Ori­unde ni se semna­lează vre-un caz, imediat luăm măsurile de izolare postind sergenți, trimitem e­­tavele de dezinfectare, transportăm la spitale pe bolnavii a căror izolare nu se poate face, etc. Consiliul a mai hotărît ca pe fie­care locuință contaminată să aplice o tablă anume făcută prin care să se atragă a­­tențiunea publicului și să se oprească comunicația cu membrii familiei. Cît privește școlile, directorii și pro­fesorii au primit deja avizul, să nu pri­mească la cursuri elevii absenți, de cît numai după ce ei vor prezenta un cer­tificat de la medicul comunal respectiv, fie chiar dacă ei au absentat din alte motive de­cît de boală. Cît privește alarma făcută, prin ziare, ropot, e foarte bună, căci silește publi­cul să fie mai atent și să se păzească mai mult. Caliga . ii.shh ii[pi.i>-ii)­—SjBBmitwu^———--­ Scarlatina li Capitală — Ancheta noastră — Convorbire cu d. dr. Georgescu. — O statistică.—Alarma.—Recalci« tran­ții.—Măsurile. Continuăm azi cu ancheta noastră a­­supra medicilor comunali și scarlatina. Convorbire cu d. dr. Georgescu In urma celor cîte­va constatări fă­cute de noi, am ținut să obținem o con­­­vorbire cu d. dr. Georgescu, medicul­­ primar al Capitalei. D. dr. Georgescu s’a oferit cu multă amabilitate a ne da toate informațiu­­nile în ceea­ ce privește scarlatina. — S’a făcut și se face, mare zgomot —spuse d-sa—In jurul epidemiei. Mai întîiu de toate țin să vă infor­mez că în fie­care an, dar regulat, în acest anotimp se declară în București, mai multe cazuri de scarlatina. Anul acesta ce e dreptul, cazurile sînt mai numeroase ca cele din ultimii doi ani, totuși ele nu au atins încă, ci­fra foarte ridicată a anilor 1898—99. O statistică Și totuși, cazurile actuale de scarla­tina, în proporțiune cu populațiunea o­­rașului și în comparațiune cu marile o­­rașe din străinătate, sunt aproape nule. Ca exemplu nu aveți de­cît să ob­servați această statistică. In Budapesta, în primul trimestru s-au declarat 98 cazuri mortale de scar­latina, iar în al doilea 191 ; în Peters­burg în ultimul trimestru 120 cazuri, în Berlin 105 în primul și 107 in al doi­lea trimestru, iar în New­ York 216 ca­zuri și în București 5 în primul trime­stru, împărțiți acum cazurile proporțio­nal cu populațiunea și veți vedea, cu mare diferență există între noi și străi­nătate. Alarma S’a făcut și se face mare alarmă, mult­ zgomot în jurul epidemiei. E exagerată poate această alarmă, to­tuși e bună. Locuitorii de la noi sînt foarte negli­­jenți, foarte puțini se interesează de sănătatea lor și a lor lor. Ei vor totul prin sine să se facă și adesea se aud oameni cari spun sacramentalele fraze : „Dacă-i dai să trăiască, are să trăia­scă“ sau „ce poate să-ți facă doctorul cînd D-zeu nu vrea“ și alte de astea care contribue mult la agravarea și lă­țirea bolilor. Recalcitranți In afară de acestea însă, populațiu­nea noastră și în­deosebi populațiunea săracă, e foarte recalcitrantă. Ea nu ascultă de sfaturile medicului, nu exe­cută prescripțiunile sale pe care adesea le înlocuește cu doctorii băbești. Ea nu a atins încă gradul de cultură, în­cît să înțeleagă că trebui­­e datoare să vie în ajutorul medicului și să-i fa­­ciliteze sarcina prin menținerea strictă a măsurilor medicale și îngrijirea bol­navului. Ca să vedeți cît de recalcitrantă e populațiunea noastră, vă vom­ desemna greutățile prin care trec medicii comu­nali în momentele de față. Ordonă de pildă izolarea bolnavului, ordinul nu e executat de­cît numai dacă vei posta sergent anume și atunci se nasc corturi și scandaluri, sau pre­­scriu o dietă bolnavului, care nici gînd s-o ție. Apoi numeroase cazuri, nu sînt adu­se la cunoștința medicului comunal. Să umble ei să le afle, înțelegeți gre­utatea. Apoi medicii nu dispun nici de personal pentru așa ceva. Insalubritatea Dar credeți că numai acestea sînt greutățile medicilor comunali ? Dacă la noi prind și se lățesc diferi­tele boli, apoi vina nu e a medicului. Vina e precum am spus a locuitoru­lui nostru atît de recalcitrant și mai ales a insalubrităței orașului. Atît stră­zile noastre, curțile, cît mai ales maida­­nurile și chiar majoritatea locuințelor, nu sînt ținute curat. Modul cum e situată Capitala, întinde­rea ei mare și abundența de aer care o produc curțile izolate și libere, dacă ar fi existat vre-o măsură, și salubritate, n’am fi avut ocaziunea de­cit poate la intervaluri mari, să enumerăm epidemii. Să sperăm însă că cu timpul se va îndrepta și acest neajuns. Mftsurile De o­cam­dată, în privința scarlati­­ne, consiliul sanitar al Capitalei, a luat Premii pentru cititori Săptămîna magazinului Victoria (fost Dobrescu) In cursul acestei săptămîn „Adevărul“ oferă cititorilor și abonaților săi, ca pre­mii gratuite următoarele obiecte de la cunoscutul și marele magazin „Victoria" (fost Dobrescu) din calea victoriei 42, colț cu bulevardul. Marți: O cutie cu săpunuri franceze (3 bucăți) specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Miercuri . Un cab­e­net de mătase spe­cialitatea magazinului „Victoria“ fost Do­brescu, calea Victoriei 42 colț cu bule­vardul. Joi ș O sticlă de 1 litru „Eau de Colog­ne“ parfumată specialitatea cunoscutului magazin „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Vineri : 3 cravate fine de mătase (1 plas­tron, o fundă și o regată) din bogata co­lecție a magazinului „Victoria“ fost Do­brescu calea Victoriei 42 colț cu bule­vardul. Sîmbătă . Una pereche jambiere de lină pentru dame, specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Duminică. O pereche partofi pentru damă specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu calea Victoriei 42 colț cu bu­levardul. Pentru a concura la aceste premii citi­torul trebue să trimeată înapoi adminis­trației noastre, cuponul de participare la premiu din pag. IV cu însemnarea des­lușită a numelui și a adresei. Tragerea se face tot­dea­una a zecea zi de la data zia­rului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de­odată și cu o simplă marcă de 3 bani, într’un plic deschis. Revoluția la Macedonia — Corespondență din Salonic — Incursiunea unei bande de 4000 insurgenți Valiul Salonicului a fost anunțat a­­cum două zile că prin punctul Raslog, în apropiere de muntele Rodopi, s’au introdus în Macedonia o bandă de 4000 insurgenți, toți soldați și ofițeri în armata bulgară. Valiul la primirea acestei vești luă imediat măsuri pentru a se aduce cît mai curînd vestea, divizionului din Sa­lonic, și a porni în întîmpinarea insur­­genților. De­o­cam­dată alte amănunte mai precise lipsesc. Pe de altă parte, direcțiunea căilor ferate Salonic-Constantin­opol, a primit ordin să pregătească cît mai curînd tre­nuri spreciate pentru transportarea ar­matei în Macedonia orientală.­­ De la data incursiunei bandei de mai sus, au avut loc cîte­va ciocniri între trupele turcești și bandele bulgare. In apropiere de Molenic, s’a dat o luptă crîncenă de cîte­va ore. Rezultatele exacte ale acestei lupte nu se cunosc încă. De asemenea in împrejurimile satului Tzumaghi, bandele bulgare au suferit o teribilă catastrofă. Insurgenții bulgari, în ambele aceste lupte au uzat de bombe cu dinamită, care insă nu au avut efectele așteptate.­­ O mare parte din armata turcă este ocupată actualmente cu stîrpirea mici­lor bande de insurgenți, risipite în îm­prejurimile Castoriei. In aceste lupte, armata a avut mari pierderi. * Poarta, în urma tratativelor de pace cu Bulgaria, a emis o iradea prin care toți membrii comitetelor bulgare ares­tați, au fost amnistiați. Toți aceștia au fost puși în libertate. * In ultimul moment aflu că banda de 4000 insurgenți s’a divizat în corpuri a cite 200 pînă la 400 inși răspîndindu-se în satele vecine a comunelor Kozloi și Nevrocopi. Un corp de 300 insurgenți a atacat sa­tul Detze, din plasa Raslog. La acest atac au porit 30 de insurgenți și 5 sol­dați din garda satului. Insurgenții ocupînd satul au masacrat întreaga populațiune otomană a satului, incendiînd tot­odata și aruncînd în aer, locuințele lor. De asemenea au mai devastat și nu­meroase locuințe ale creștinilor ortodoxi și în deosebi ale romînilor. Banda aceasta retrăgîndu-se din satul Detze, cutreeră împrejurimile, atacînd și devastând satele care nu se asociază cu mișcarea ei.­ O nouă bandă, a înconjurat în comuna Nevrocop, un detașament de 400 de soldați din armata turcă. Intre bandă și trupă s-a încins o luptă crîncenă care a durat mai multe ore. In fine detașa­mentul a fost salvat de alte detașamente puternice care au alergat în ajutor. Banda de insurgenți a fost pusă pe fugă, lăsînd pe cîmpul luptei 24 de morți. In plasa Raslog, bandele au tăiat toate liniile telegrafice și telefonice, așa că comunicația pînă în apropiere de Sera e aproape imposibilă. Mihail mm — —— BBMBgggP­#­I mm­n I —— CĂRȚI și REVISTE Zoologie, anatomie și fi­lologie ani­mală pentru liceul real și modern, clasa Yll-a, de dr. Leon Cosmovici, cu 394 fi­guri intercalate în text. Un volum car­tonat de 209 pag. Buc. Tip. Carol Gobi. Din carnetul unui veteran—nuvele, poe­zii de St. Georgescu-Sergent. O broș, în 8 de 30 de pag. Buc. Tip. Gutenberg. Se vinde în folosul societăței veteranilor „Coroana de oțel“. Prețul 1 leu. Scrieri, Conferințe, Discursuri de Ni­­culae Bălănescu. Un volum de 228 de pag. Buc. Tip. Universitară. ACTUANITAȚI Naciovici noul agent diplomatic bulgar la Constan­­tinopole, care are misiunea de a stabili relațiuni pacifice între Turcia și principa­tul vecin. Fraudele de la finanțe Cunoscuta revistă L’Europeen publică următorul articol: Ast­fel fraudele de la finanțe, au ajuns mulțumită tacticei d-lui Sturdza și în ziarele străine. Poate a­­cum se va proceda mai cu energie con­tra celor vinovați. In Romînia mai tot­dea­una funcțio­narii superiori se fac culpabili de vio­­lare a legilor moralei publice. Anumite cazuri foarte speciale, des­tul de frecvente, de acest fel de vio­lare sunt numite în Romînia fraude pa­triotice și preocupă năpraznic partidele politice în luptă.. Ele corup, fără doar și poate, precum acum cu afacerea Vic­torian, opiniunea și moravurile publice. Fraudele conzistă în aceasta ; cel de la ministerul de finanțe aranjează lu­crurile ast­fel ca titlurile cîștigătoare, grație falsificărei tragerilor, să aparție cîtor­va persoane importante făcînd parte din partidul la putere. Se scuzea­­ză și se înăbușe aceste operațiuni sub pretext că se face a se beneficia așa zicînd statul din aceste trageri false. Persoanele cari profită de ele sînt puse la adăpost de orî-ce atac distru­­gîndu-se cu îngrijire borderourile cari ar dovedi plata titlurilor ce ies la sorți. Nici d­iar cînd partidul din opoziție vine la putere un control al dosarelor ministerului nu-i posibil; toate partidele au interes ca să nu se poată constata la lumina cea mare a zilei dispariția unor anumite borderouri. Nu e nimeni acolo (în Romînia N. R.) care să nu știe că în 1887 a avut loc o tragere falsă, din ordinul d-lui Sturdza, pe atunci ministru de finanțe, astăzi președinte al consiliului. D’asemenea e lucru stabilit că adver­sarul acestuia, d. Take Ionescu, a tole­rat fraude, și n’a denunțat nici­odată tragerile patriotice ale propriilor săi inimici. In 1901, secretarul general al minis­terului de finanțe, d. Pictorian, urmă exemplul dat de Sturdza și făcu să dis­pară­­ borderouri cari reprezentau achi­tarea unor sume enorme. Despre aceasta nu §0, vorbi de loc pînă în 23 Iunie trecut, cînd începu procesul Parizianu- Albanary-Dimitrescu tot pentru fraude dinaintea tribunalului din București. Un avocat al apărărei, d. Dissescu, fost ministru de justiție, ceru de­odată amînarea procesului și o descindere imediată la ministerul de finanțe, unde „acum de curînd, cu prilejul unei nouî trageri, s’a constatat o tragere falsă și dispariția unui borderou“. La aceasta primul procuror, d. Hamangiu, răspunse că cererea apărărei era inutilă „fiind­că el însu’șî recunoaște că s’a constatat și dovedit distrugerea unor borderouri“. O campanie violentă a opoziției aduse afacerea Pictorian dinaintea judecăto­rului de instrucție. Dar tocmai în mo­mentul cînd guvernul d-luî Sturdza cre­dea că o ordonanță de neavenire a ju­delui de instrucție putea să înăbușească definitiv falsul în chestiune, interveni un detentor de rontă romînă care se declară parte civilă în afacerea Picto­rian:, Această afacere ajunsa cu chipul acesta, acum cîte­va zile, dinaintea Ca­merei de punere sub acuzare. Majori­tatea acestei Camere, deși „are în ve­dere că ceea­ ce a determinat pe incul­patul Pictorian să com­ită faptele ce i se impută, fu reaua stare financiară a statului“, găsi cu cale că „aceste fapte nu întrunesc elementele intențiunei frau­duloase cerute de art. 142 din codul penal, iar dacă imensa gravitate a in­corectitudinei actului material comis de Pictorian ar putea, ca măsură de re­presiune administrativă, să-l facă im­­propriu pe viitor pentru funcțiunile sta­tului, ea singură totuși nu poate­­ justi­fica trimiterea sa înaintea instanțelor de represiune penală“. Și să mai credem acum în prestigiul și demnitatea unui stat! Adevărul e că cel din Romînia cînd caută prin toate chipurile să evite statului crize finan­ciare vor (senatorii, deputații și înalții funcționari) mai întliți de toate, să se îmbogățească cît mai iute, să se insta­leze în vile somptuoase la Sinaia, Ver­sailles al Romîniei, și să călătorească făcînd pe vasta guverii în străinătate. Ca pe vremea prinților fanarioți, boierii moldo-valahi excelează a confunda sen­timentele patriotice cu cele pur perso­nale. (s) S. M. S. Ediția de dimineață ISTOEMATIOTI Consfătuirea de la cimbiui conservator Comitetul executiv conser­vator s’a întrunit, aseară, la ora 5 p. m., sub președinția d-lui Cantacuzino, la clubul conservator. Delegații din provincie nu au luat parte. D. Cantacuzino a comuni­cat comitetului că din mai toate județele fruntașii parti­dului i s'au adresat cu rugă­mintea de a se porni o acțiu­ne energică în contra cabine­tului Sturdza. In special ieșenii au invi­tat pe membrii comitetului executiv la o întrunire publi­că care va avea loc la 19 Oc­tombrie. S’a hotărît ca mai mulți o­­ratori să plece la Iași. Foștii miniștri conservatori Adeverii au com­unicat apoi că sunt in­vitați la botezul prințului Ni­­colae și s’a decis ca toți să a­­siste la ceremonia­ de la cas­­telul J­eleș. S’a mai vorbit de darea în judecată a profesorilor, dar părerea generală a fost să nu se dea protestărilor un carac­ter politic. Dar d. C. Dissescu a comunicat comitetului exe­cutiv că va lua apărarea pro­fesorilor înaintea juriului de judecată. Comitetul a decis apoi să se întrunească regulat în fie­care săptămînă. Astă­ seară un tren special va conduce pe suveran și prințul Carol de la Cra­iova la Sinaia. De asemenea un alt tren special va conduce pe atașații militari la Sinaia, iar un al treilea va aduce în Capitală pe d-niî miniștri Sturdza și V. Lascar. Serviciul religios la botezul prin­cipelui Nicolae va fi oficiat de mi­tropolitul primat. La solemnitatea botezului vor a­­sista d. președinte al consiliului și d-niî miniștri ; corpul diplomatic ; membrii Sf. Sinod ; d-niî secretar generali a­i ministerelor , președinții înaltelor Curți de casație și de con­turi, etc. D. P. Dimitrov, noul agent al Bul­gariei la București, a sosit Sîmbătă in Capitală. D-sa a cerut o audiență d-lui ministru de externe, spre a-î prezenta scrisorile de acreditare. Directorii de serviciu din ministerul de finanțe, s-au întrunit și au discutat asupra nevoilor serviciilor respective, în vederea alcătuirea viitorului budget. Ele au fost desconcentrate trupele din reg. 2 artilerie cetate, care fuseseră concentrate la forturile Afumați și Pan­­telimon, în vederea tragerea de razboiu. Această tragere a durat opt zile. S’au făcut la început trageri cu pe­tarde, apoi trageri de instrucție, cu cartușe de manevră și în cele din urmă s’a făcut tragerea de razboiu cu proec­­tile. Tragerea s’a executat cu vizarea di­rectă, ochitorul vizînd prin observatorul cupolei și cu vizarea indirectă, din cu­pole. La tragere s’au întrebuințat obuzie­rele de 210 mm. pentru tragerea curbă, tunurile de 150 mm. din cupole; cele de 57 mm., din turele și tunurile 75 mm., de asediu, așezate în bateriile de asediu, anume construite între forturi. Trupele fiind desconcentrate au fost distribuite pe la forturile de locuință. Azi vor fi trimeși în concediu de li­berare, oamenii acelui regiment, din contingentul 1901. Toate biletele pentru Matineul fie gala al Sindicatului ziariștilor, care are loc Duminică 5 Octombrie, ora 3 p. m. la Teatrul Național, au fost puse în vînzare la : agenția teatrală L’Indiépendiance roim­aine, magazi­nul de muzică Feder și sala de do­pe-fi a ziarului Adeverul. Publicul doritor de a mai obține locuri mai în față este prevenit sa se grăbească. Cercul artistic, literar și științific „Vasile A. Urechiă“ și-a ales comitetul pe exercițiul 1903—904, după cum ur­mează : Președinte: Traian­­ G. Stoenescu ; vice-președinți: Const. Dancasiu și T. Georgescu-Rovine ; casier : Fred. Pari­lian ; secretari : Vasile Stoenescu și A. Breslauer; bibliotecar: Const. Ștefă­­nescu-Suhățeanu ; controlor: Gr. Ștefă­­nescu. La 20 Octombrie a. c., se va des­chide din nou seria conferințelor la A­­teneul din Giurgiu. La Eforia spitalelor civile din Bucu­rești se fac actualmente studii pentru următoarele lucrări: Construirea unui azil de alienați, în care vor fi internați toți bolnavii de la ospiciul Mărcuța, devenit impropriu pen­tru a corespunde menirei sale. Acest azil se va construi pe platoul ce-i posedă Eforia în fața penitenciaru­lui Văcărești. Un azil pentru convalescenți, care se va construi din averea lăsată Eforiei de regretatul mareșal George Phili­­pescu. Un institut de idroterapio și un ca­zino Ia Sinaia. Stagiul de practică al elevilor școalei superioare de agricultură de la Herăs­­trău se va mări la doi ani, din care un an va fi după terminarea anilor de stu­diu, și un an după obținerea diplomei de absolvire. Prin această dispozițiune se va da o mai mare atențiune practice­ agricole care se făcea pînă acum pe o scară mai redusă, și elevii vor fi pregătiți ast­fel în mod­ desăvîrșit pentru cariera agri­colă. Zilele acestea a fost în București de Neumeister, directorul academiei fores­tiere din Tharandt. D-sa a vizitat ex­­pozițiunea societăței pentru înaintarea și răspîndirea științelor in Rom­­­nia și a rămas pe deplin mulțumit. Dl Neumeister, înainte de a veni în Romînia a fost la Euxinograd, în Bul­garia, unde a fost oaspete principelui Ferdinand. Pricipele a chemat la sine pe d. Neumeister spre a-l însărcina cu alcă­tuirea unui proect pentru organizarea serviciului silvic bulgar. D. Neumeister fiind în Romînia a declarat că principele Ferdinand al Bulgariei are vaste cunoș­tințe botanice și zoologice și că copiii principelui se ocupă de pe acum cu arborizările. D. Neumeister se află acum la Bu­dapesta. Consiliul tehnic al pădurilor a ținut eri­ședință la ministerul domeniilor ju­decind pe un d. silvicultor șef. Peste cîte­va zile se va începe face­rea unui recensămînt al prostituatelor din Capitală. Recensămîntul se va face de către o comisiune compusă dintr-un mediu co­munal, un consilier comunal și un dele­gat al prefecturei poliției. Consilierul comunal în acea comisie va fi d. Otnescu. De la ministerul domeniilor ni s’a dat știrea că, în urma ploilor căzute, parte din pădurile incendiate s’au stins. In Transilvania continuă însă să ardă pădurile la cari s’au declarat incendii. Focurile declarate la păduri au fost foarte mult ajutate de faptul că lemnele sunt uscate din cauza secetei. Se bănuește că la ur­’10 păduri fo­cul a fost pus fie alte țărani, cari au credi“ta că­­ cocotă *fg&$țoază dacă se în­­t’T.pia incondM­iai»­® Comisiunea permanentă a Camerei de Comerț din București s’a întrunit aseară și s’a ocupat cu revizuirea tabloului le­gei comerțului ambulant și cu chestia ftocurilor din Brăila. La 7 octombrie se va întruni la mi­nisterul de interne comisiunea de jude­cată, prevăzută de legea prin care s-au reorganizat polițiile din țară. Comisiunea se va compune din se­cretarul general al ministerului de in­tern, un membru al Curței de apel și un membru al Curței de conturi și va avea să judece pe un sub-comisar din provincie. Direcțiunea azilului „Elena Doamnă“ secția primară și profesională, face cu­noscut persoanelor ce au copii în a­­cest institut că din cauza maladiilor con­tagioase din Capitală s’au suspendat vi­zitele la eleve. Părinții sunt avizați că intrarea în școală este absolut interzisă. Aflăm cu plăcere că domnișoara Marie Eliatte, fiica decedatului căpitan Radu Eliatte, absolventa Conservatorului din București, a fost primită cu foarte mare succes la Conservatorul de muzică din Leipzig în clasa renumitului profesor de pian S­eisenauer. Dînsa a fost foarte viu felicitată de profesorii examinatori. D. Eugen Crețoiu, farmacist inten­­dent al spitalului rural Răducăneni, jud. Fib­iu, și d. Gr. N. Rămurescu, farma­cist intendent al spitalului rural Baba­dag, au fost transferați, după cerere, unul în locul altuia. Ministerul de interne a aprobat mo­dificarea budgetului județului Sib­iu, în sensul ca să se deschidă credite pen­tru plata geaadarmeriei rurale înființată conform­ legei. In comuna Simileasca, județul Buzau, s’au ridicat măsurile luate contra brîn­­coi rîmătorilor, epizootia încetînd. D-ra Ecaterina Anghelescu a fost nu­mită institutoare suplinitoare la școala primară de băeți din Pitești, în locul d-lui Micescu, care a obținut un con­­cediu de un an. Asemenea d-ra Stela Marinescu la școala primară din Urlați în locul d-lui G. Popescu-Ciocănel și d-ra Băjenaru a fost numită institutoare suplinitoare în Capitală în locul d-lui G. P. Șcraba, care a obținut un concediu de un an pentru continuarea studiilor. In timpul din urmă s-au înființat în județul Buzau peste 65 de biblioteci populare în diferite centre sătești. Ministerul instrucțiunei a repetat cir­culara din August 1901, adresată învă­țătorilor din țară, cu privire la aronda­rea pămînturilor școlare învățătorilor. Ministerul domeniilor a fost informat ori telegrafic că pădurea­­ Tiblea din o­­colul Slatina se află în flăcări. S’au trimes din Slatina soldați, cari împreună cu locuitorii din satele veci­ne, să procedeze la stingerea incendiu­lui. Iar la manevrele regale — prin telegraf —• Craiova, 29 Septembrie.— Cum v’am­ comunicat telegrafic de ori, astăzi toate trupele cari au participat la manevrele regale au avut repaos, pregătindu-se pentru marea revistă care are loc mîine. Regele a vizitat liceul „Carol I“ și mai multe școli primare cu cantinele lor. La cantine, d-ra Valeria Mântulescu a fost desemnată a prezintă suveranului tava cu mîncările cantine! La ora 12, regele s’a înapoiat la palat. Tot la ora 12 a avut loc, la hotelul Minerva, masa dată de corpul I de ar­mată generalilor, șefilor de regimente­, și șefilor de serviciu. ” La orele 3 regele a vizitat parcul Bi­­bescu și a asistat la curse. ■* Craiova, 29 Septembrie.­ Dimineața, suveranul cu suita sa au vizitat cîte­va instituțiuni publice, apoi s’a îndreptat spre parcul Bibescu cu principii Ferdi­nand și Carol, parcurgînd drumul pe jos. La amiază a avut loc inaugurarea parcului. Suveranul și cu suita au asis­tat la inaugurare, vizitînd apoi expozi­ția de lucrări manuale și semnînd ac­tul comemorativ al inaugurărei. A azistat lume multă, de­și timpul a fost nefavorabil. Scînteie bcarlatina in Capitală — Ane­la s­ta In afară de amănuntele ce ne-a acor­dat în interviewul sau, d. dr. George­scu, medicul primar al Capitalei, inter­view pe care-1 publicăm în pagina 2, am reușit ori să mai obținem amănunte interesante, în privința stărei sanitare a Capitalei și azistenței publice, de la un domn medic comunal pe care în­tâmplător l’am întâlnit. Scarlatina De cîtă­va vreme se face un asurzi­tor zgomot—ne a spus interlocutorul no­stru — în jurul pretinsei epidemii de scarlatină și d­vs. chiar ați publicat în numărul de azi al ziarului, o lungă an­chetă din care ar reeși pericolul boalei și vina medicilor comunali. De la început permite-mi să-ți spui că tot ce s’a publicat în diferite ziare, re­lativ la scarlatină e o enormitate. Cît privește acuzațiuuile G, ni se aduc atît de gazete cît și de d. profe­sor dr. Manolescu, dă’mi voe să prote­stez în numele colegilor mei. Medicul comunal nu poate da loc fi învinuit de neglijență și aceasta o voiü proba imediat cu fapte. Mai ind­iü de toate, ca să nu mă în­depărtez de subiectul conversațiunei noastre, îți afirm și îți voiu dovedi că nu există în Capitală epidemie de scar­latina, așa cum se încearcă a se stabili. In fie­care an această boală, ca și al­­tele se nasc în Capitală și dispar după un timp oare­care, așa cum se nasc și se sting pretutindeni în orașele mari din străinătate. Mortalitatea In orașele populate bolile acestea sunt periodice și regulate. După constatările, precum spuneți o­­ficiale, pînă acum scarlatina a produs o mortalitate de 60 persoane. Dar acest număr a neînsemnat față de ceea­ ce a fost anii precedenți. O pildă: In 98 am avut o mortali­tate de 105 cazuri, în 99, de 266, în 900 de 158, iar în 901 de 113 și atunci nu s’a făcut nici un zgomot, nici o alarmă, a fost ceva obicinuit. Ce extraordinar și ca pericol prezintă azi 60 de cazuri mortale de scarlatină, într’o epocă cînd pînă la sfîrșitul anu­lui nu au mai rămas de­cît vre-o 3 luni? Și dacă mortalitatea aceasta față de ultimii ani precedenți e atît de mică, la ce atunci atîta zgomot ? atîta zarvă ? Oare nu cum­va pentru că dorința d-lui ministru de interne e de a dispare scarlatina ? Dar pentru D-zeu, o mortalitate tot atît și poate mai mare produce acum anghina difterică. De ce oare de acea­stă epidemie nu se pomenește de fel ? Și trebue să se știe că scarlatina nu ai cu ce o combate, cum e de pildă difteria pe care o zdrobești cu serum­ ul antidifterie. Tablou comparativ V’am arătat, că mortalitatea scarla­­tinei din acest an nu a atins pînă în prezent nici numărul normal. Am să vă probez însă acum că noi, cu toate neajunsurile cu cari avem de luptat, sintem­ față de orașele mari din străinătate, într’o pozițiune din punctul de vedere higienic, cu adevărat de in­vidiat. O mică comparație de mortalitate cau­zată de boalele contagioase, pe anul 1901—902, In Birmingham scarlatina a produs 155 decese, în Berlin 483, în Viena 364, în Buda­ Pesta 282, în St. Peters­burg 751, în Varșovia 721 și pe ace­lași an în București 113. Comparați pro­porțional cu populațiunea fie­cărui oraș și veți vedea diferența. Descreșterea mortalităței Dar o altă constatare în favoarea me­dicilor comunali. In 1876, de pildă, boalele infecțioase acute, cu caracter epidemic, ca scarla­tina, difteria, pojarul, variola și febra aftoasa dadeau un contingent de morți de 20 la sută, pe cît timp azi, adică în interval de aproape 20 ani toate acestea cauzează o mortalitate de 6 la sută. Și vă repet, sarcina medicilor comu­nali e foarte complicată și foarte grea la noi. Ei au de luptat cu foarte multe ne­ajunsuri și cu mijloace foarte restrînse, aproape nule. Sarcinile medicilor comun­ali La noi a fi medic comunal înseamnă a fi vătășel. Noi suntem însărcinați cu verificarea deceselor: noi cu poliția sanitară, cu noastră — inspectarea alimentelor și băuturilor, cu căutarea bolnavilor la domiciliu și la consultațiuni, cu vaccinarea, cu căuta­rea în special a boalelor epidemice, cu tot convoiul lor de neajunsuri. Pe o suprafață de 5560 de hectare, cît e întinderea Capitalei, o întindere. TM tot atît de mare cît a Vienei cu o qua­­truplă populațiune, există numai 10 sec­ții medicale. Ceea­ ce cade în sarcina fie­cărui medic o populațiune de 30 și ceva de mii de locuitori. Și pentru toate acestea, medicul co­munal are un singur agent sanitar la ordinile lui. Cu ajutorul acestui agent medical co­munal trebue să descopere bolnavii și boalele contagioase. Căci românul nostru e foarte curios. Nu vine el să te anunțe, ci trebue să te duci la el. Pe de altă parte poliția noastr­ă,vr­șnic în rivalitate cu autoritățile comunale, nu dă medicului nici concursul strict ne­cesar. Sacrificiile comunei Apoi mai sînt și mijloacele restrînse și aproape ridicule acordate de primărie. Medicii comunali ori­cît zel ar pune în îndeplinirea serviciului lor, nu au de­cît 15000 lei de împărțit sub formă de medicamente gratuite celor 28 sau 30 mii de bolnavi pe cari îi consultă în de­cursul unui an. Cu 53 bani de bolnavi pe an și cu ori­cîte povețe este de­sigur imposibil a combate diferitele maladii epidemice. Cu atît mai mult simpla asistență me­»­­dicală este neîndestulătoare în timpurile­­ critice cînd lipsa de lucru aduce scă­­pătarea unui însemnat număr de familii sărace care abia trăia. Aceștia înainte de medicamente sa înțelege că au alte nevoi. O mână de ajutor întinsă la vreme aces­tor familii scăpătate, o în interesul public. Și pe cît timp la noi se degene­rează la economii atît de­ ridicule, și care au urmări atît de nefaste, în Ber­lin se cheltuesc cu asistența publică 9337 lei la o mie locuitori, iar în Paris 10000 lei, întreținerea copiilor găsiți, a infirmi­­lor­ și alienaților—oameni săraci în ma­joritate — nefolositori societăței, costă comuna 192.220 lei sau 68 la sută din suma afectată asistenței medicale, în timp ce budgetul acordă numai 32 la sută pentru căutarea bolnavilor săraci din oraș. Cînd administrația noastră comunală cheltuește anual pentru un copil găsit 250 lei, pentru un infirm 400 lei, iar pentru un alienat întreținut la Mărcuța peste 500 lei, este absolut anormal ca pentru un bolnav sărac să se cheltu­iască pe un an numai 3 lei sau cel mult 15 lei dacă se va socoti și plata perso­­nalului medical. Deci cu asemenea mijloace și în ase­menea condițiuni, pretențiunile sînt prea mari. Mîine vom continua cu alte amănunte și mai interesante. _____ Caliga Risipirea veteranilor Iată visul d-lui ministru de războiu:" să vadă risipiți pe veteranii cari au por­nit lupta pentru cucerirea recompense­lor pe cari trebuia să le ia cu 26 ani în urmă. Și visul d-lui Sturdza e pe cale de a se realiza: veteranii de la societatea „Coroana de oțel“ sunt în mare dezbi­nare, din cauza neînțelegerilor. La re­dacție primim o lungă întâmpinare, răs­puns pe care președintele activ d. că­pitan Zaharia, împreună cu mai mulți veterani, îl dau la o scrisoare a d-lul lt.-colonel Vlădescu, fostul președinte de onoare al societăței.­­ Pe de altă parte ni se comunică de­­misiunea din comitetul societăței a d-lui Popescu și Trușculescu, ambii vice-pre­­ședinți. Acele demisiuni și acea întîmpinare sînt de­sigur fructul unor neințe alegeri, iar neînțelegerile vor duce fatal la risi­pirea veteranilor. Agitația veteranilor a fost una dintre cele mai legitime și se impunea ca ur­mările să fie bune, bine-făcătoare, ca un balsam de sănătate. A se citi urmarea In pagina 3-a

Next