Adevěrul, decembrie 1903 (Anul 16, nr. 5152-5179)
1903-12-01 / nr. 5152
Aun XVI.— Wo 5152 *. Pentru statuia lui Cuza-Vodă Listele ivreeojlenio fiii lei. ■: Í . ■ B>r. Florea Theodorrscu. (Milet; C. Sîtirbătescu, str. lrexoianu 19, Loco a lei; s. (iorcșru, Hrăila, 1 leii stat); staritillie, pichere. f. r. 1 leii; I. Georgescu-Strise, com. Lisa-TescArvinii. a |c|.‘' TOTAL : Lei 68? bani 3i> O singură E«îît|€ FONDATOR AXEX. V. BELDIMANV Abonamente : în țară: un an 30 leî; 6 luni 15 leî; 3 lunî 8 lei., 1 lună 31 strarin „ 50 „ d » 25 „ „ »13 n . h . Un exemplar în țară 10 bani ; în străinătate 15 bani Lunu 1 Decembri& ț QO^ ’ DIRECTOR SOEITIC € OJEST. MILLE Anunciuri: Linia paginp: IV . Lei 0.50 JP „ni . . . I i . . . 2.— i%lame. . ... 3— j ~jz ^ T ‘ ‘ .V* * ' P'llâsMii 'xAth syif c___f Preparativele de luptă contra ocultei. Regele si cestiunile economice SUPLIMENT GRATUIT : Pentru Copii cu următorul cuprins : • Vînători de Lupi, de Th. D. Sponanția.— Iarba fiarelor, poemă eroi-comică originalăi de Hon» I:urtună.— Noapte de iarnă, poezie ție, George Ionescut Filaret Mier <la noapte. Dimineața, poezii de Eugenia Sperantia.-p Tovust g leneșă (urinare) de Maxin • V--- Micul pescar, istorioară de O. R I. Viorel Britila.* Vaca Neagră (basm) de Fioritaț.— Telefon gratuit pentru copii.— Goneuris. Distracții. Dezlegări. ’ Ingțrasiuni: Iaiba fiarelor.— Farfuria schimbată. Premiul gratuit . O pereche ■ monigkov*pentru ■ [UNK] copii ».Monopol« Preparativele de luptă contra ocultei Biscuțiunea la mesagiu. — Ezitarea parkmeutarilor. — Platul cultei.— 1. Stunlza convins.— Kaiuiiila în rîndurile îxeimilțui , V miților------ Care va fi platforma de luptă Mimé incepe dă Camera inserțiunea mesagiuluî și pînă aciiilL sînt înscriși nuțijigât membri ortodocșî ai majorităței, afară de d. Matei. Cantacuzinos, președintele fogan al' flartidului tlui’P. P. Garifi Opoziții mică propriu zisă nu s'a înscris încă și tott fișă ari Șolițiști neipulțumiți î ’. zisF joarlamentari.. indbgiia pună .în acest moment n’aț, ajuns la înțelegere pe cei temei să dea luptă și în Această Biciliă , părerile sîrft împărțite. - litsvitura dată de d. Slirda cu des-' tăinuirile db. la consfătuire’a înajo Aităților-'dt'da Senat, a produs, roadele c. Parlamentar» au fost zdrtuit mați in credința lor, în linia lor de.jciia tuiía, luna acum lupta ..se desturna astfdlu Oculta și brătieniștiî... neuiulțumiți de preponderența p ©, «nor o au în..guvern d-niî Costinescu, și l.nscar, contra lor și-au îndreptat atacurile, căutînd Să lî glonească lin guvcin și protețind mai bine să cadă' partidul db la putere de cit să fie puși dînșiî pe planul a.l doilea/[Ceea ce în ofirea ,sitnățiunea, "ora și faptul că oculta se vedea în nhi nuință, ca sărȘÎ atragă. în partea-i pc d. îîtiudza. caces’ta văzîț din cei do ști doni drapeliștî, douî miniștri muncitori, și-a stat’ sarciníh să-i apere contra crîciu. Pe de altă peniie toți nemulțumiții și în’ special amicii d-lttî Kug. 'Stătescu, jientru a avea o rațiune de a fij se 1 «lădefuă ca' âjkrătfiri pi'. afostor, doi miniștri amenințați de ocultă și do brătieni șicî. Și-ec cloni miniștri' drapeliștî, fără mici o autorizațiune ' prî îndemnare' din partode se bazau pe ♦-arip,că destul de puternică și această araiata se credea că-i condusă'ic acești douf generali. In cazni acasta'oculta 'se simți» foarte slabă, în neputință de-a da atacul și de-a ciștiga' Uinta fățiși „H •*©?.»'5»'1<5 tile-Wf« 8 « f*cea ce vin, putut face la lupta draptă, s’a făcut pe cale piezișă..1). Sturdza a fost în sfîrșit convins că cel puțin d. "V. Lascar, joacă 1 joc dublu și că lucrează nu pentru partid,ci pentru șefia sa viitoare. Odată aceasta convingere făcută s’a combinat' planul de-a despărți pe d Lascar de armata sa,’de a semăna zizanie intre parlamentari și ministrul de interim, depărtîndu-1 de 'ariSștia și făcîndu-i prinșpuierul omMt, pus în imposibilitate de a fi altceva decît un instrument care, cînd se va găsi inutil, va, putea ușor să fie îndepărtat. Consfătuirea de la Senat, de parțea trecută, n’a avut altă țintă decît acesta?® Stă scar strîns cu ușa, ce putea face altceva decît sa se dea în partea d-lui Sturdza ? Putea oare d-sa, sa,șî dea cărțile pe față, să arate că mi-a solidar cu ceea ce s’a făcut relativ la intrarea d-lui Gianni în minister? Dacă ar fi dezmințit pe d- Sturdza, ar fi fost nevoit pur și simplu să plece din guvern și toată răspunderea situației să cadă asupra d-sale. Răspunsul dar afirmativ al d-lui Lascar, la somațiunile d-lui Sturdza, gțî-au avut efectul dorit. Fiecare din parlamentari și în special d-nii Djuvara și Stelian s’au întrebat cu mirare: Așadar Lascar ne-a nimii? Pe d0-o parte, ne spune nouă că în consiliul de miniștri au propus că ' ''renimitarea să se facă în ‘sensul dorit de. iarțidy iar j pe de altă parte a dat concurs d-lor Ferchide și Sturdsă ca să bage în guvern pe d. Gianni de E natural ca în această stare surtească, o direcțiune să fie greușit și să se ezite asupra platformei de luptă. Aceasta cu atî t nun mult cu cît d. Sturdza și oculta se pare că azi procedează ca ală dată, cu drapeliștii, furînd cîțe unul din cei nemulțumiți. D. Șendiea este îmblînzit deja, d. figurescu pe jumătate și bănuiala a început să cuprindă pe fiecare. Un trădător vede de cine în tovarășul avocat al prefecturei, de Ilfov, apără așa de prost interesele acestei prefecturii în cit i-ar perde procesele, dacă nu ar fi atent tribunalul—cînd ne aducem aminte de aceasta, ne vine să întrebăm : cum pare un domn, care 'nu poate, apăra interesele unei prefecturi, va putea apăra interesele guvernului în sinul Camerei de comerț ? > . Dar nu mai întrebăm, căci numirea e făcută de el: Cosmetică Sapiră, pe care l’a.... grațiat Dumnezea să se priceapă în chestii de comerț. In afaceri de comerț se prea pricepe, dar in chestii de comerț, cum am spus: la.... grațiat Dumnezei* ! SVR. "■ .......... Hegele și cestuuile __economice sau,' nef igurăm^pe, ziua.'4 © ujîine, paralizează. Notărîrile,,energice. .Singuri ireductibili sînt d—nic íoteliaii, și Ipiugara, pari vor lua desigur , cuvîntul.la mesagiu, dar cari,nu știu, încă. pozitiv de cîți deputați vor fi unna ț și, în ce sens ,să facă manifestațiune,.,contra chipului, în care partidul este condus... După Victoria morală de la alegerea prezidentului, cînd 58 de dej Iju'tați s’au grupat în jurul" demonistraționei, după ‘ triumful de la alegerea d-luî'Stănculeanu în comisiune'a Q tsbî dc dépa%iéi^..parláih^ifari. .sb;■ 'tepi; ‘ t!q 'b spadppp ' a.ol,urilor ! și.gecî dó >0 micșorare.. a înțelesului •manife^alteí făcute. I Iată , încă odată dtn ce se văd eztitări.. ib, I ceea ce ••privește epozițiunea propriei stricarea'1 ceea ce’ ab .tvea mai bun de făcut,1 'este tocmai 's'n .nu facă nimic, să lase majorității sarcina de a viola ■ certurile interne și a face astfel ca încurcătura eguretTrulu! d-lui Stdrdza sfi fio țsî. mai complectă. A I! ■——3—» a -armamm■■ Din l’uga condeiului O infamie! , K nl ICT Eri n spărțit în acest joc un.fel de e tich © c, care este chiat»'ierarhie sa a‘cfre' sa ...amicul“ncostru' Nahumancipatu, zi, și Nicolas ivasinesco ! S’u spus cu . acest valoros escroc ar •#no bragaspee ,de la Piuigrișeștii-Noui în butelii de bere Bragadiru, spre a face, logică sa 9'Ca să ca bta în adevăr bere Brangrndinu, e gâi să. Compromită berea Bragjadiru,' oferind în locuri braga trece' de la Bnngășești.Nonî, în butelii, de .d'n'de autorul acestei infamîi șî-a permis a' conchidere că musiulîas Emancipatu vindec ■<fy ta bia<j'en couicules.. . IOV, mhini i se' stau Cu totul altfel: Dacii (l. 'Niculás Breníétco a șterpelit o’serie de sticle cri Firma Bragadiru Spre, a se umple cu. brag'ti f'ece' de ' a sa, n’a făcut’o în scopul ■ de-a înșela lumea,' ci, dîn' poi? tri vă, voia să pună o etichetă veritabilă pe această braga-rece,făcând să dispară de pe kieler ultimele două silabe : difii și să rămină, numai ceea ce corespunde strict conținutului,' adică : Braga. : Aceasta pali, pe cit știm, și apărarea d-lui Nicolas J Basinesco înaintea parchetnîiu, unde a fost citat fie. d. Bragadiru. Nix-Pain-pa fi" Ginerele d-luî prefect iarăși sîndem nevoit a înregistra o buletâ a d-luî I. Filitti, ginerele d-luî Paul Stătescu, prefect de Ilfov. ■ . D. Cosmetică Șapira a avut fericita inspirație, de a face din ginerele d-luî prefect delegatul guvernului în sinul Camerei de comerț din Capu'țmbii ’ N’apucase însă să mulțumească d-lu’ Cosmetică> Șapira de incompetența cu care a rezolvit această numire și s’a și amestecat în discuțiile Camerei de comerț, făcînd-o fiartă din capul locului. Iată fericitul debut: D. dr. Anghelescu arătînd nemulțumirea sa față de un răspuns dat de un funcționar al ministerului de finanțe, cu privire la taxarea substanțelor medicinale la vămi, răspuns pe care și d. Assan, președintele Camerei de comerț, s a declarat inconștient, ginerele d-lui prefect a crezut că trebue să și intre în rolul său a început să dea secțiuni de urbanitate membrilor Camerei , de comerț, într’o cestiune din care nu pricepea două boabe. ;Firește, i s’a răspuns cu protestări și zeflemiseli ; ginerele d-lui prefect a fost nevoit să ceară scuze d-lui dr. Anghelescu—și astfel „delegatul guvernului“ a fo ștelitiacața și mai ales „delegația“! D. Assan, președintele Camerei, a avut onoarea să scuze, pe d- Filiui că „s’a dedat la discuții nefolositoare, dar faptul se explică prin aceea că, a venit prea de curind în mijlocul membrilor Camerei de comerț.“ In adevăr, e cam minor pentru aeeasta: „ginerele d-lui prefect“! Cînd ne aducem însă aminte că pînă și junele și integrale..C. Schirm, într’o sentință a tribunaluuî, ai arătat că ginerele chirtî'prefe'dt] ca Declarațiunile regelui.—Costimon petru-Ialnî.—Lipsa la vagoane.—Protecția industriei.— Costia tarifelor vamale S’a relatat în acest ziar despre raportul președintelui Camerei de comerț a Capitalei, asupra audienței ce î-a acordat-o regele. Din acest raport reiese că, suveranu lui nostru j, nimic nu-î scapă ce privește țara noastră și că este tot atît de bun econumist, pe cît știam că este de excelent militar și pe cît este probabil de bun bărbat politic. V Regele, atîta știe astăzi fiecare, conștient de pozițiunea înaltă ce ocupă în stat și deci de efectul ce trebie să-l producă vorbele pe care ,le rostește,—este un bărbat din „caiș"afară de 'discret. In opoziție cu vărul sălii din, Berlin, care caută prilejul pentru a'șî formula părerile, în, cuvîntări adesea ori entuziaste și violente, regele nostru își cumpănește vorbele pe cari le spune, dacă le spune. Pînă acum suveranul îi’a vorbit publicului decît de cpstiunile militare. De cîtva timp îl vedem vorbind și de cestiunile economici. Credem ,că nu ne înșelăm deducînd ,din. .aceasta că preocupările suveranului se îndreaptă în primul rînd asupra cestiunilor militare și economice. Din declarațiunile făcute de rege clcluî Așsîui, patru sunt de un interes deosebit, și anumțe 1) în cestiunea , petrolului, 2), în , cestiunea lipsei de vagoane, .1) în , cestiunea protejărei industriei, 4) în cestiunea tarifelor vamale. ' .v. * r . vYSV.'.r V (f Lumea va fi fost surprinsă de părerea regelui cu privire la prima cestiune. • Suveranul" se " bucură se înțelege de faptul că Băncile germane au plasat capitalurile lor în petrol romînesc, dar nu-șî exprimă nici un fel de îngrijire din cauza stabilirea lui Standard Oil Co. în țară. De la actualul prim-ministru știam că numai cuvîntul suveranului ar putut împiedeca întîiașî dată stabilirea trustului american la noi, și acum auzim—spre, surprinderea noastră a tuturor—că chiar așezarea trustului e binevenită. Explicațiunea faptului acestuia trebue evident căutată în părerea emisă de un membru al guvernului și relevată la vreme în suplimentul nostru economic, anume că Stabilirea lui Standard înaintea stabilirea altor capitaliști mari a fost considerată ca primejdioasă, acum însă primejdia e considerată ca înlăturată. . Pentru petroliști va mai fi nouă motivarea ce a dat regele amînăriei construirea conductei. Nu cestiunea rentabilităței, ci faptul că nu se știe încă dacă se va face export de petrol brut sau rafinat mai ales, face ca să nu se poată începe cu construirea pipelinului. *î* Agricultorilor și comercianților de grîne știm că le-a vorbit regele din inimă cînd a atins cestia lipsei de vagoane. Cîte pierderi nu cauzează în fiecare toamnă lipsa de vagoane care face ca să nu se poată transporta la vreme și în momentul oportun grînele in străinătate! E poate tuturora cunoscuta perderea de peste două milioane ce a suferit-o o casă de comerț la noi în afaceri de grîne mai ales fiind că nu a avut vagoane la vreme. Cîte afaceri de grîne nu se fac sau se fac în condițiuni dezavantagioase, numai din cauză că oamenii cei maî întreprinzători, se îngrozesc și ezită la gîndul că la momentul potrivit s-ar putea să nu găsească vagoane. Pentru o țară agricolă ca a noastră, lipsa aceasta de vagoane e o adevărată pacoste. Dar regele vede și acest neajuns și credem ca dacă plîngerile ce amial s’au repetat prin presă n’au avut ecou la direcția c. f. r. cuvîntul greu al regelui o va determina pe aceasta ca să mediteze la remedierea unui neajuns ale căruia consecințe finale sînt mult mai grave decît acele pe cari le vedem anual. ” " In cestiunea protejărei industriei “tele se arată partizan al acesteia, •țo’înțelege însă că partizan al unei pistiecții’nî raționale. Suvfii âîVn l gt.ș este utilă o asemenea lege, însă cere ca cea existentă să fie reformată în așa fel încît să nu conție avantagii aparente, cari în fond sînt iluzorii, ba chiar vexatorii pentru industrie. Din nefericire, din rezumatul dării de seamă a d-lui Assan, nu rezultă la ce anume puncte din actuala lege pentru protejarea industriei naționale a făcut aluzie regele. In tot cazul este îmbucurător că suveranul are convingerea că trebue să protejăm industria, ceea de însemnează ca e com ins, că ne trebue o industrie. De altfel aceasta reese și din declarațiunea regelui făcută cu privire la tariful vamal și prin care spunea că trebue să facem tot posibilul printm a împiedica ieșirea banilor noștri din țară-Bineînțeles că aci suveranul nu putea înțelege decît robirea banilor pentru ca să se intre lucruri inutile, de lux și de modă, cari conrup și gustul și moravurile și duc la sărăcie. 1 , ■ ’ ■ ' ■ [UNK] [UNK] - t # " 1 Din declarațiinea ce suveranul a făcut în chestiunea tarifelor vamale, . reese. că în acest punct regele e de acord cu ministrul său d. Costinescu. Un sistem protecționist rațional 'sigur' poate ' opri ieșirea în mod inutil a banilor din țară. . Nici' fin stat nu mai este .ak’ă zî liber schimbist.. Chiar și Anglia tinde spre protectionism. De 'ce noi am face altfel t S’g, zis. că' un import mare ’Ske b ‘dovadă" tot a îît de singură de bogăție, cal și un export mare. balanța comercială pasivă nu e o dovădă de o stare rea economical Teorii caii. sunt adevarate pentru un stat ca Anglia, sînt cu totul ineexacte pentru un stat că’noi, căci doar noi rii avem'capitaluri mari Ca’englezii, francezii, și germanii plasate prin țări străine la ale cărora beneficii să' paidicipam.' ............. De aceea și în acest mind opinia suveranului corespunde—desigur spre bucuria lor — opiniei Tuturor celor ce se ocupă de chesiiunile economice la noi. . Regele a mai vorbit și de lqnca burselor. Despre aceasta ’încă cu alt prilej. “ 1 ’ , anna »! Adolf de Hansamann țtăm, aci chipul lui Adolf de Ílansemann acela care nu, numai că a condus peste patruzeci de ani marea firmă .DiskontogascUschaft, dar a ridicat această instituțiune de la innceputuri miei la rângul pe care’l ocupă astăzi. .0 .bi GoI KXwfWfc D. de Iansemann, după spusa tutuor celor ce V au cunoscut, întrunea în sine toate calitățile ce se cer de la un mare financiar. Vigilență, perspicacitate, energie și perseverență. Intr’o singură afacere a perdut Diskonto sub conducerea lui 33 milioane de marni. O catastrofă părea inevitabilă. Printr-o singură operațiune însă, contopirea lui Norddeutsche Bank, Hansemann a știut să realizeze un beneficiu, care acoperea toată această pagubă. In conducerea fost Diskontogesellschaftra de o tărie care friza și capäünarea. Nu vroia să dea nimănui cont, atît de autoritar era. La o adunare generală un acționar, uzînd de dreptul său, a cerut informații nti asupra unei instituțiunic dependințe, de Diskonto. Acționarul vroia să știe cum merge ea. Hansemann îi răspunse scurt: Prost! La aceasta acționarul ripostă foarte spiritual : mulțumesc d-lui director pentru această informațiune atît de complectă și care mă satisface pe deplin“. ■ In suplimentul nostru economic vom reveni mai pe larg asupra acestui mare financiar, care a jucat și în finanțele noastre un rol de frunte și cu moartea căruia se deschide poate o eră nouă pentru Diskontogesellschaft. jnu! Shift întrebuințat cuvinte mult mai grele, fărăt ca hiurcul să protesteze? Așa de l'ilift d. Sturdza, nu odată a întrebuințat cuvîntul nemernic, la adresa d-lui Take Ionosan care de altfel lipsea din Cameră și nicî nu’î putea răspunde. Nu mai departe apoi de cît Marțea trecută acelui d. Strudza, nevrînd să mai asculte replica d-lui general Lahovary, a declarat în gara mare că nu răspunde la minciuni. Oare va să zică cuvîntul glcrneniie este parlamentar, vorba minciuni este parlamentară, iar lipsa de condescendență pentru parlament este o expresiune neparlamentarft.E bine și în această privință să se stabilească precedente. ! SUnx I ln cilitatî, Loto.' Ori ce denunțare treue ■ iscălită ?i domiciliul arăat și refracția păstrează secretul cind i se cere. Un moștenitor. 11.Sărat.—După 25 ani. Ion M. Kora.—Nu se poate. Dacă vă adîțte vă supune la un ftxrmtii. Adevcrofit, Brăila.—1) Nu cunoaștem. 2) E■sistă ghidul scos de răposatul dr. hans. ] [raus?”"© IV awm Unui abonat, Craiova.—D?luî prof. dr. Maxinescu. Cititor dhimie, Loc q. —. Prea tîrziu, căci ocupă 1 Noiembrie și termenul înecare vă put toții bucura de amnistie a trecut. AdețeroM. • Brăila.5-1)Pînă la A., ani închisosare. 2) DaLili .avda și închisoare și amendă!Sai liu măî amendă. • " N Neferifini, Brila.„• Soldațuî, e susceptibil fie pedeapsa ce le dă, tuturor celor pe poartă “ 1 - ----- -a wa*«* Or CHESTIA ZILEI Jos masca ! D. Al. Djuvara (către d. Lascar, rupindu-î masca de pe obraz) . Vague~ dragă, de auzit :ce, a spus convpliția, nu m’ai propus de, Ige pentru* portofoliul justiției. Deci, jos masca! ■. ■ | . (Conu Mință e încîntat!!) ...... . •• •» ------------—— -------------------------—...........• . . Cuvinte parlamentare Er. la Cameră, d. Const, Mille a ridicat In potrivire și pe d. vice-președinte I. Poenari-Bordea care prezida și întreaga Cameră. Ucpnlanul de Teleorman plîngîndu-se biuroplnl că așteaptă de șase zile actele de la ministerul justiției,în afacerea Schina, a arătat că această purtare a d-lui Gianni, este o lipsă de condescendență față de ,Cameră. Aceste cuvinte au fost găsite neparlamentare și d. Mille n’a prea insistat asupra lor, explicîndu-șî cugetarea și nemulțumirea d-sale. Acest incident fără de importanță de altfel—arată că este stabilit că nu e parlamentar, de a zice că un ministru este lipsit de condescendență față de parlament și va alcătui un precedent. Totuși fie-ne permis, să facem o umilă observațiune . De cite ori in parlament ! Indigenatele Eri a avut loc la Cameră indigenatul mit, evafiŰ dr. Mihil Daniel, unul d.iși în răposatului bancher Daifid. din,,Iași, pe care d-l Sturdza declarase odată cei consider -1 «fii f cel mai bun fjonmn- al sin“. W»to I HW imaiwilltt sitesi «* Acest Hn-digeist a fost respins întru-’ ninîncU tibea 17. bile pentru și 74 de fale contra. n ■“•• "“• E întrebareă : de a voit metmbra să'ci'citș ,prin această respingere ? Se spunea în incintă că trebue respins d. Daniel de la împămîntenire fiind-că este binehef ort fiu de bapclgir. . Explibațiu peci ar fi o explicațiune, rea în sesiunea, urgența, nu ar fi trecut ,ca mulți ani bancheri și capitaliști, de astfel oameni cu înaltă greutate ca, d-nii Mendl din Brăila, Predingher și Scimpidh din Ploiști. Dacă tinsa Camera iste împotriva capitaliștilor evrei, in cazul acesta ar fi trebuit să-și m’anifesteze smpatiă ori toți rónia ei față de intelectuali. Or, noi șim flă, muulți dintre aceiștip, și mai, alas xlini aceitapa protecțiuni au fost respinși tot cu atîta brio, ca șieri,.d-l Mithel Daniel... Deci piști se resping indigenatele metrilor capitaliști evrei,dacă se resping de la ctrățiura romînă și intelectualii, atunci ne întrebăm : ce se degajează din aceste valuri și care se este semitificațiuneal , •*.*..• ...'a-Ki’G.. tea 4 Xoî pu putem conchide la alt ceva de c't ba'majoritat car este pur și sply hn't setfită și‘ că acest antiseculizm 'al ei nu s înnoaie decît fie în fața insistențelor stciUe de ■ guvern pentru cutări, saiî cutare persoanăf sau fie fata ce, îmi stențcU cplăreî personalități parlamentare. Ceî fină dex protectori sînt mîncățî de către majoritatea Camerei, foarte veselă de altfel cînd poate să-și manifesteze sensistentele ci... Dacă aceasta atitudine poate fi lună pentru țarii, și dar n- este confimmă cu principiile de toleranță cu care ne lăudăm ăczaste, este altă Chestiune,și- o supunem incditațiunea. d-lor deputați și senatori. C. M. NOTE Far nu citi a 60 de lei . Un cetățean a publicat ori în acest ziar rezultatul unei curioase anchete, făcută, în chip puțin banal. " ‘ " Publicînd că ,,oferă 60 lei lunar unei daiire tinere, drăguțle“, a primit A53 de o flerte. ■ :o iii Jd-j ; ci ■ i;' •■ ^ 1 Șeapte femei măritate răspund că fac acest pas, din cauză că, sau salariul bărbaților lorv nu e suficient, sau bărbații lor n’au nici o ocupațiune. Adică au una : nobila ocupație de a interverti rolurile și în loc să dea eî pîine nevestei, nevasta să-i hrănească pe el. .. O fată afirmă că ar face un astfel de pas, silită de faptul că tatăl ei e mort de două săptămînî și mama moare de foame, ceea ce,s’a, și constatat adevărat, ajutîndu-se nenorocita ființă. . Cel puițin 145 din cele 153, de femei, cari au răspuns, nu arată deci motivul care le îndeamnă .a , se lăsa seduse de farmecul a trei bilete hipotecare de cîte 20 lei pe lună , ba ș'ar putea ca tot farmecul să se fi redus la o singură sumă de. 60 de iei, dacă n’ar fi avut! șansa de a place ofertantului !... . .ăioiir• Oricît am pune pe seama mizeriei'parte din achste răspunsuri, este cred că cea mai mare parte din ele terébau puse pe seama, din potrivă3, a luxului. Acela fei peí cari s’au grăbit a răspunde în așa mare înmăr, atrase de farmecul a 60 de lei,’ar răspunde, în marea lor majoritate,’ cu acelaș entuziazm la alte 3, 4, 5, 6 sau sau chiar mai multe alte pferte de aceeaș natură', creîndu-șî un venit de Ș, ,4 sau 5(10' lei lunar, pe aceeaș cale ă-și această nu pentru a scăpa de mizerie, ci pentru a avea mai mult lux decît pot face în momentul de față, mai multe și mai scumpe joipoane, pălării, jachete, etc.. . . Temeile cari n’ău ce mînca, nicî cu ce se îmbrăca, sau cad în prostituția de rînd' sau, în prea infimă minoritate Citesc ziare, spre a răspunde la asemenea oferte. Iată de ce'deduc că ce!60 de Zoi lunar au ispitit în marea majoritate pe femeile cari, prin falsă educație, fie prin luxul ce’l răsfață prea mult unele băgătașe, n’au alt ideal decît luxul, cu orî ce preț—chiar Cu acel al rușine!! 1 E. D. F. u. profesor.dp Manolescu, mai acum două liniî cu prilemÎ' unel vizito -la.Pași 'dani pentru ,’intoiheiarea ..n.nțf polagroferiî în apropiere de aceasta localitate, fti’a dhhinat șîrm-a vorbit despre așezarea alternaților în familii, așa cum. disa a putut' Vedea’ în străinătate și a stăijuit asupra posibilitățeî de a se asista :și la noi alienații într’acelaș. mod.ț îndremnîndu însă sVi-mi dau seâna de posibilitatea uneî asemeni si steuți chiar la aspicttí 'Mopastîrea Neauțiu, adrosindu-să în lodpiitistoa costîiciâji apropiati. Cunoscînd dinainte folosul unei atare assistențe pentr’n’ alienâțî și ’mncurâjat de' Un așa îndemn,' 'am cautat.roü tot dina-i giusul să găsesc în sătcile mai apropiatje do lespicîfi"'familii, câtî să pu’mpască a îngriji do aliențî; ejar n’am putut să ajung nici la un rezultati Așa că în în Cele din urmă am făcut cunoscut cilul director al serviciului sanitar, că țăranii refuză și se angaja în acest sens, osiotiVínd printre altele că „nu vor să '•pettică pe' nbscuratul în casa ‘și tot 'Odată ham rugat să intervie pe cale oficială, cu concursul ministerului de interne, tăgind de seamă că îndemmul' autorităților are'millin'are ti’tícérb. '( 1). profesor ’dr. Manolescu nu m’-a piai răspuns nimic și, absorbit cum este cu' mulțold pradbrl ale s’erviciului ce-i abducpt s’ai putea prea bine să scape, din vedere această chestiune, însemnată. De aceea socotesc s’o relevez pe scalea mai largă a publicitate, sa arăt în ce constă asistența familială a alienaților, foloasele cari decurg și în special marele bun co Far avea pentru țara noastră care lasă atîta de dorit să ib orice punct de vediere' Cu asistența, alienaților. Asistențâj fiujțiilcață pentru, alienați în • șeamnă ca alienații ,liniștiți, maî țară, e jgilați și în oayarescență sfințe. pașî 'n' familii,. unde să viețuiască maî în larg ! 'fiind, supraveghiațî'. de autorităție îngrijijitoare și tratați de medică; acolo, să,se l .poată îndoietnici cu vru-o ocupație po- a iriéif»", făra ,să resimtă greul unei sec- Și festrări adesea apăsătoare și displăcute, care pentru rnsulțî are loc toată viața. i Această asistență se practică de toatte mult timp la Gheel în Belgia, care i 6 este un eximplu clasic, și,mai deci» d iiind în multe părți din Anglia, Statele- o Unite, Germania, Suedia, Austria,Franța și Rusia. Rezultat,ele sunt dintre ceiO ! ,măi fericiți și pentru bolnavi, cari găîsesc maximul de bine ce li se poate t face, jub pentru, state, cari aü ,o mare înlesnire budgetină. > f Intr’adevăr-f ideea izolare împinsă la I extrem purii aproape de. a identifica în jntr’o privințș, ospiciile de alienați cu pe-: îmbnbiare ce a creat statelor obligațiunea *• f db a ridica clădiri enorme, costisitoare . t ;în acest, scop și de a le pune la îndemîna budgete nu maî puțin oneroase. .Cînd s'a văzut însă că „dracul nu este i ,uș‘a de negru precum se zugrăvește“, i ț că , alienatul, afară de cit, doar prin ex jcepție, poate fi pus fără primejdie într’o , s mulțime . do., raporturi cu lumea, cînd' i s’ău făcut acele încercări do . asistență in familială, care dau rezultate minunate,!! sta revini.sc. asupra rutine! și do sigur .. că. viitorul va vedea. împuținîndu-se ospiciile 'da ast’ăzi 'cu clădirile lor enorme, greoaie și supra-îmbicsite. de suferinzi. ta noi în special, unde și acest fel de asistență dmprimitivă lipsește, ar fi1 tpepial indicat să facem , un salt, cum am făcut în, multe alte privinți, folosiți . du-nb ’do" experiența altora, și să trecem , deodată la ,’asistența familială. Ar fi singurul mijloc de a no scuti de cheltațiile exorbitante ce le reclamă' întemeierea de ospicii mari, cum este cel ■ de la Socola, încă tot neisprăvit, și de ■ a lărgi asistență alienaților rastrînsă , ’ astăzi la cele cîte-va ospicii, în niște 1 j condițiuni destul de triste. Asistența familială pentru alienați ai clamăi îi adu'ă de familiile, cari să -naoastea, să fie apte si in poziție de a asista pe alienații încredințați, mic*1 infirmerii, în cari să se trateze cazuril». acrite, cazurile cărîîle familii fiind al j Αrezenta simptofiîO. incompatibile Cu șe»ț . crea în'familie, . cazurile cu boale corporale, etc. 'apoi...un.. serviciuu medicaț și administrativ, aranjat după.trebuință. Orientindu-ne după exemplele țărilor .străine,' apostol gcn de asistență a aliena» •nților s’ar putea la noi unde ospicii specciale încă nu sînt să se generalizeze,; In Franța!, în coloctia familială Dun-sur- ’ Auron,...fr dS,93 ,cînd s’a . înțorfișiat, numărul alienatelor, era de 80 ; astăzi, *adică după 10 ani, numărul, lor . s’a ridrobat la 800, și nu o cheltuiala mal mult decît X fr. 20 b. zilnic de persoană, p» cînd în azile'lo colasîbo cheltueală pentru ‘ în alienat trece de 2 fr.fără a se maî ș» ' ,<toti • anumele schojnicii primo'cu. insta 1 Miunea. ' . ' [ . ] Greul va fi cu papia încercare, o*»'simînd a se învinge, prejudecata poporului. Incet-încet însă' lucrul va merge ! Gînd se va vedea, precum mi-amintest că-mi vorbea foarte judicios, d. profesQ» r. Manolescu, că îngrijirea abonaților, iră să fie valoroasă, este și un izvor deîștig, se vor arăta sfilicitatefi, și atunci fierul va merge fhsno. . Stitțîl nu va vea decît să af 6ciez e o șansă pentru a^sistența alienaților, lipsindu-se de grea aă fia sarcină a clădirilor enormic, care așteaptă atîta pînă să se isprăvească. Se va putea ajunge ca în fiecare județ, nu departe de orașul de ședință, să se întemeieze asemenea colonii familia 3. Bună parte dintre , alienați cinopereșteșugurî și sînt scapa’bili do muriba. , așa gă# dîn,darli-se o direcți ° Șx punîn« du-i in poziție de a produce, ar acopebună parte din eholmelt și rin între a spera ca mulți să se întrețio prit» înșișî. ’ a Afl&srb r.f ■ • •& ; inlíntinár,« .coagnntto » E sigur,lucirii că la mai mulți aliruați1nt neîngrijiți, lăsați la rola Soariței,nici o inadmisibil ca proporția colericei í novoa de o imperioasă asistență1 să"3 ) reducă numai lă atâția ""cîți sunt 'in ]irnați. Presupunlnd chiar că n’ar fi de ‘ steptat de la asistență fata-ilială' la noi * ;îta ,cît ise obține în cele-1’altei țări, no și mai puțin adevărat însă că acest fel' 3 asistența ar fi înmiit mai ' nîult de3 t neglijența de astăzi. "* j . ’ S’apoî n’ar fi vorba de a pune la contiribuție direct tezaurul statuiror, ci de al idemni județele să o facă, cătA de alt* linternele tot sunt îndatorate în cele mai multe cazuri să răspundă Cheltuiala toată cu un alienat internat în ospiciu.® la ospiciul de aici se plătește cite ® 5 fr. lunar (înainte se plătea ‘ 60)® dar fi vorba de o sumă mai mare de1 n care pacient spre a se realiza asisența familială. . * Trebuește Știut că asistența familială, le care vorbim, este rigazisa asistența ffamilială indirectă, prin'directă sub în,* elegîndu-se asistența alienatului în fiica lui proprie. Negreșit că s’ar putea s ă fie cazuri, tinde să se găsească’ n merit ca bolnavul să rămîn șî să se îngrijească în sinul familiei'lift,'ariovilîfl duce la nevoe o subvenție familiei în acest scop. Dar considerînd ' țterea marii prejudecăților populare , tendința ceteste îndeobște de un •peShoți' personalitatea alienatului chiar de către COI'mai b. aproape aî- lui, credem că ‘ariffibrița 'amilială indirectă, adică’ așeza'rea bolnăvilor în familii anume alese pentru, asta, se impune la hol. Așezarea în familii anume alese sus^ trage pe bolnav din mediul lui, mediii 30 î-ar fi putut fi vătămător ; ' îl'pune' sub îngrijirea permanentă a medicului si sub supravegherea autorităților ; Ii* pune la îndemînă mijlocul' potrivit pentru cutarisire (infirmeria sau familia).’ Așezarea în familie va scuti pe atîția suferinzi de tristul spectacol al nenorocirei semenilor lor și le va înlesni 3U mult mai mult vindecarea', cînd ar fi posibilă , la caz de incurabilitate lb. ori ace ordeum viat- mai .duiÓO. ' ' Asieten^a a alientațio* Alienații în familie—Opinia d-lui i»rofesor MirnoVse.u.rO incercare t nereușită.—Tratamentul în străinătate.—Avantagiile pentru noi.— 11 a mulanii îmvminln A !! 4.. .1!nxwTi I