Adevěrul, martie 1904 (Anul 17, nr. 5237-5264)

1904-03-01 / nr. 5237

Luni 1 Martie 1904 Pentru statuia lui Cuza-Voda — Subscripția „Adeverului“ — Listele precedente 2101 lei, 80 bani. Beneficiul reprezentației teatrului din E.-vileea. 362 lei 50 b TOTAL : Bei 2364 30 bani INFORMATIUFI In luna Septembrie a anului curent va avea loc al douilea congres al corpului sanitar inferior din țară. O Conferința d-lui Pătrașcu care ur­ma să aibe loc aseară la Curtea de corupturî a fost animată pentru Sîm­­băta viitoare.­­ Taxele pe care solvenții școalei de agricultură de la Herăstrău urmează a le plăti școalei pe exercițiul 1904— 005 au fost evaluate la 50.900 lei, adică cu un plus de 32.000 lei asu­pra evaluărei exercițiului 1903—904. ® * Administrația financiară de Ilfov a trimis o circulară tuturor percepțiilor din Capitală prin care se cere să ac­tiveze încasările.­­ Ministerul lucrărilor publice a de­legat pe d. inginer șef Jus. Teișanu pentru ca împreună cu delegatul mi­nisterului de război a d. col. A. Har­ței, șeful statului major al corpului III de armată, să ancheteze diferen­dul dintre locotenentul Miron și un șef de tren, întîmplat încă în anul trecut pe linia București-Galațî și des­pre care s’a vorbit la timp.­­ Regel­e va asista tot la conferința pe care d. gen. Al. Anghelescu o va ține la cercul militar. Conferința va trata despre durata instrucției infanteriei și organizația ei. O Pe ziua de 1 Aprilie s’a înființat în serviciul zooteh­nic din ministerul de domenii un post de șef de biurou cl. IlI-a retribuit cu 270 lei lunar.­­ Pentru a preîntîmpina invazia lăcus­telor și a combate ori-ce aparițiuni de nouî focare, ministerul de domenii a prevăzut în noul săi­ budget o sumă de 10.000 lei în acest scop. O D-niî Mihail N. Constantinescu și Dimitrie Berlescu, studenți ai facul­­tăței de drept, au fost numiți copiști "v Curtea de com­pturi pe ziua de 1 .e. zilele acestei compturi se va pronunța ral al administr*upra comptului gene­­pe anul financiar | finanțelor statului Q " QQ2. Comptul pentru regulare* ... v­a budgetului pe exercițiul igfef fiind terminat de­ către Curtea de corn.’ turi, se va publica zilele acestea. Camera de comerciu din Iași a­re­Curte.. . o 3 Astăzi 30 Februarie Teatrul Național.—La ora 2 p. m. Napoleon I-vn, piesă în 4 acte de Richard Voss. La ora 8 seara Patru săbii, feerie. Palatul Atheneului.—La orele 2 p. m. Concert simfonic sub con­ducerea d-lui Ed. Wachmann. Circul Sidoli. — Mare reprezentațiune. Astăzi Duminică 28 Februa­rie, 2 reprezentației. La ambele Circul sub apă, mare pantomimă feerică. Fotoplasticul imperial(sub hotel Continental, piața Teatrului)expune: Un interesant voiagiu „de la Mexic la Texas“: plus reprezentărei intereselor, de ce nu s’ar admite și reprezentanți ai in­dustriei, pe categorii ? Noul proect prevede și penalități pentru cazul cînd un industriaș s’ar abate de la prescripțiunile legei. Pe­nalitățile încep cu avertismentul, după care urmează suspendarea avantagelor pe timp limitat, pentru ca la a doua recidivă să se retragă cu­ totul avan­­tagelor. Pentru a nu se abuza de a­­ceste dispozițiuni, avantagele nu pot fi retrase de cii în aceleași condițiuni în care au­ fost acordate, adică prin hotărîrea comisiei industriale, a mi­nistrului de domenii și a consiliului de miniștri.* Se înțel­ere că în schimbul atîtor a­­vantagii ce se acordă de stat indus­triei și acesta are dreptul să pună oare­care obligațiuni industriașilor. In noul proect aceste obligațiuni sunt de două feluri: de a educa lucrători ro­mâni de tot felul, ceea ce prevede și actuala lege, de a înlesni statului sta­tistica și permanentul control al pro­gresului industrial, prin rapoarte ce se vor adresa lunar și anual. Pînă acum se cerea că pentru ca o fabrică să­­ beo crîceau de avantagii­­le­­ legei tre­bue ca 2 / 3 din lucrăto­rii ce ocupă să fie romini. Dispoziția urmărea un scop lăudabil, era însă prea severă, fiind­ ea nu ținea în sea­mă că nu pentru ori­ce specialitate avem destui lucrători români ,și fiind­că nu impunea această condiție din capul locului. Urmarea a fost că fa­bricantul punea în toate muncile in­ferioare romîni pentru a face față prescripțiile legeli, au plătia chiar le­furi unor români fără a-i utiliza. Noua lege aduce aci o mare în­dreptare, acordă scutire tota­l de im­pozite pentru opt ani, dacă după al patrulea an proporția lucrătorilor ro­­mini de toate­ categoriile e de 50 la sută. După trecerea celor opt ani a­­cordă o scutire de 70 la sută din im­pozite pe timp de patru ani, dacă la sfirșitul anului al optulea proporția e de 09 la sută. In sfîrșit dacă și după trecerea anului al 12-lea, proporția e de 75 la sută ,se mai acordă o scu­tire de impozite de 50 la sută pe timp de alți patru ani. Se înțelege că in­dustriașii vor face totul pentru ca să aibă proporțiile de lucrători cerute de lege, ceea ce se va fi cu atât mai ușor cum cât li se dă timpul necesar pentru a-i acor­d­a și li bu purmîte a conta printre romîni pe toți lucrătorii năs­cuți în țară și nesupuși vre-unui stat străin.* In sfirșit trebue să facem elogii d-lui Stoicescu pentru dispozițiunile art. 25 și 26 prin cari se iau primele dispo­zițiun­­ele protecție a muncitorilor de la legea minelor elaborată de d.. Carp, încoace. Măsurile de pază preventive pentru prevenirea accidentelor și pres­­cripțiunea de a se asigura muncitorii contra cazurilor de boală și accidente, prin rețineri de­­ la suta asupra sa­lariilor lor și sume egale vărsate de patroni, sunt cit se poate de lăudabile. *Le vom consacra un articol special ,estiunea fiind prea interesantă, B. Br. rat ministerului de instrucție să înfiin­țeze în acel oraș un bazar în care pe de o parte să facă practică elevii școa­­lei comerciale, iar pe de alta să se desfacă produsele locale de ori-ce na­tură. O Ministerul de domenii va afișa zilele acestea tabloul pădurilor adjudecate definitiv în urma ultimei licitații ți­nute în Februarie. O Mîine începe la ministerul de in­terne examenul actualilor polițiști ne­­titrați înaintea comisiunei formată din d-nii Nicolaescu, Zamfirescu, Sache­­larie și Safta. O Azi după amiaza are loc la „Beră­ria cooperativa“ adunarea­­ generală a acționarilor ei. O Proectul de lege pentru exploatarea petroleului pe terenurile particulare va fi depus zilele acestea pe bi­rou­­rile parlamentului. Prin noul proect se prevede între altele ca contestațiile exploatatorilor să se judece pe viitor de către jude­cătoriile de pace, iar nu de comisiile comunale ca pînă acum. Acel care va vinde de două ori un teren petrolifer va fi pedepsit con­form procedurei penale, iar concesio­narul care timp de zece ani n’a făcut nici o lucrare va perde dreptul con­cesiei dacă nu va plăti taxa de rede­­vență cuvenită unei guri de petrol.­­ Comisiunea pentru alcătuirea regu­lamentului relativ la punerea în apli­cari a legei grănicerilor a stabilit pînă acum reședințele companiilor și moda­litatea de administrare și patrulare a acestui corp. Acum comisia se ocupă cu schim­barea uniformei grănicerilor. Este vor­ba în locul pălăriilor să se adopte că­ciuli pentru iarnă și capele pentru vară. Cu începere de la 1 Aprilie servi­ciul special de studii și construcțiile linii ferate, poduri, etc., se va desființa.­­ Ministerul de instrucție a prelungit pe un nou period de trei ani manda­­teod-lor C. Dumitrescu-Iași președin­tele consiliului permanent al instruc­ției, și I. Bianu, membru în același consiliu, ale căror mandate expiraserji.­­ Po ziția de 1 Aprilie se va înființa pe lingă școala de agricultură de la Herăstrău un post de maestru de muzică. Mîina are loc la ministerul de do­menii conferința inspectorilor silvici în scopul alcătuireai mai multor regu­lamente. Comisia inspectorilor va fi prezidată de d. T. Galeru inspector general silvic. Aseară la orele 6 s’a întrunit din nou­ la ministerul de finanțe comisia pentru stabilirea comptabilităței uni­forme și a formularelor și registrelor tip, pentru comunele urbane și rurale. Comisia a terminat lucrările cu pri­vire la comptabilitate adoptînd în prin­cipiu comptabilitatea în partidă dublă pentru comunele urbane. Acum comisiunea lucrează la for­­m­ularile și registrele tip pentru co­munele rurale. N­eregulariîățile de la Soc. „Unirea“ Sin R “Sirat D. Jude instructor Vasiliad a con­tinuat ori, toată ziua, instrucția în a­­facerea neregularităților puse în sar­cina societății Unirea a fraților Oro­­venî. D-sa a luat interogatorul d-lor P. F. Robescu, G. Protopopescu și I. Oroveanu. In special interogatorul acestora din urmă a ținut pînă seara tîrziu. Din mărturisirile făcute de I. Oro­veanu, asupra modului întrebuințărei capitalurilor țăranilor depuse spre fructificare, se zice că ar reeși că cea mai mare neregulă a domnit în comptabilitatea societății și că sume însemnate de bani au fost cheltuite fără a se ști de rostul lor. Se vorbea chiar de arestarea lui I. Oroveanu, dar d. Jude instructor a decis a descinde mai întîi la loca­lul Societăței pentru a confisca re­gistrele și a inventaria cassa. * In același timp d s- a telegrafiat la București Băncei Naționale pentru a-­ trimite un comptabil care să ve­rifice registrele și scriptele Societăței. Astă noapte a sosit comptabilul, d-l Marinescu. D. Jude instructor s-a dus la ora 9 seara la localul Societăței și a ri­dicat toate registrele, pe cari consi­liul de administrație refuzase să i le pună la dispoziție.* Pentru azi, 29 1. c. sunt convocați în adunare generală extra­ordinară toți societarii Băncei, pentru a se discuta asupra chestiunelor de la or­dinea zilei. Se prevăd­­ mari scandaluri, dată fiind starea de surescitare a Bobițe­lor. Parchetul a luat toate măsurile pentru ca liniștea să fie asigurată și să se evite ori­ca mișcare de natură gravă.* Astăzi d. procuror general Crupen­­schi a înaintat d-lui Giani un raport complect asupra constatărilor ce a fă­cut și a măsurilor ce a luat pentru a calma spiritele. D. Giani a cerut parchetului local să-l țină zilnic un curent cu toate in­vestigațiile instrucției. Tribunalul se va pronunța mîine a­­supra declarărei în stare de faliment a societăței, atît după cererea procu­rorului cît și a societarilor. In tot orașul domnește o mare fer­­ier­e în urna senzaționalelor descope­riri ale justiției și se așteaptă cu mare nerăbdare rezultatul pronunțărei tri­bunalului. Frații Orovenî au­ primit în ultimul moment ordin de la judecătorul de instrucție, de a nu părăsi orașul și a sta în permanență la dispoziția instruc­ției și a comptabilului. Vă vom­ comunica telegrafic atît a­­supra evenimentelor ce se așteaptă pentru Duminică cu ocazia adunarei societăței cit și asupra sentinței ce va pronunța tribunalul. Luni. Coresp. Aventura unui preot la Brăila — Stul ce face lăcomia — Plimbarea la Monument.—Travestit sau preot?—Jos masca!—O călăto­rie agitată in tramvai.— Colindele­ prin mahalale. Zilele trecute, pe o vreme de pri­măvară, locuitorii Brăilei eșiră să facă o plimbare, mai toți îndrept­îndu-se spre „Monument“. Pe la orele 5, cînd toată lumea se întorcea acasă, pe toată strada Călărașilor era o mare de ca­pete. Veselia era în toiul ei și buna dis­poziție generală, grație amuzamentului ce-l provocau numeroșii travestiți și mascați cari circulau pe stradă, cum e obiceiul în partea locului în săptămîna albă, precum și adoratorii lui Bachus, cari luaseră laleaua neamțului par­că anume pentru a distra pe cei doritori de petrecere. La un moment dat, un scandal fu gata să se întîmple și să strice toată veselia, dacă cei limpezi la minte nu ar fi intervenit­. Iată ce s’a petrecut. La o stațiune de tramvai un om îmbrăcat în haine preoțești și încărcat cu o damigeana de vin, o legătură cu colaci, covrigi și alte merinde, voi să se urce în vagon cu tot bi­gagiul său de mică viteză. Lumea luîndu-l drept un mucalit care s’a travestit, ca papă și vroia să-și bată joc de lăcomia preo­țească, începu să protesteze, să ame­nințe, să vocifereze pe ciudatul pasa­ger, care găsise de cuviință să se tra­vestească în preot­.în­ Ce se întâmplase însă ? In realitate pasagerul în cest­iunp era preot, în carne și oase. popa G. Enăcheanu, de la­­ parohia Sf. Paras­­chiva care se ducea spre casă după o zi întreagă de colindă prin maha­lale cu iertăciunea de postul mare. Cu toate zeflemelele și murmurele celor­l­alți pasageri incomodați­ și in­dignați, preotul nostru și-a văzut de drum făcîndu-se niz­maî. A­celaș lucru s’a întîmplat și în zi­ua de Sf. Teodor, tot pe la orele 5 seara, eroul fiind acelaș preot și pe aceeaș linie de tram­vaiu. Ne­fiind lăsat cu atîta „bagaj“ în vagon preo­tul Enăcheanu intră cu forța, brus­­cînd pe conductor și publicul. Ar fi de dorit ca să se ia măsuri contra acestor înjositoare dovezi de lăcomie, cari nu sînt demne de bise­rica ortodoxă. Tariful vamal în comisia Camerei Iată modificările făcute proiectului de tarif de Comisiunea tarifului, în ședința de la 27 Februarie : Ca cap. XVI, zahar și zaharicale, la art. 257 zahăr brut, glucosă de fe­tidă sau de fructe, siropuri brute de ra­finărie, se scade taxa de la 30 la 25 lei pe suta de kgr., La art. 258, zahăr rafinat sub ori-ce formă, se scade taxa de la 48 la 35 lei suta de kgr. La art. 263: Bomboane, se specifică: a) de ori­ce fel, fără șocolată 160 lei suta de kgr. b) bomboane de ciocolată 200 lei. Cap. XVII. Arborii lemn și indus­triile derivate, art. 268 se modifică: taninuri nedenumite și extracte din ori­ce materii, servind pentru tăbăcit. La art. 273: Cărbune de lemn pul­­veri sat­­ ii cărbuni pentru lămpi electrice cu arc, precum și ori-ce obiecte de căr­bune plastic se adaugă cuvintele „de ori-ce fel“, și se scade taxa de la 15 la 10 lei suta de kgr. La art. 278: Semne de const­rucțiunî de ori-ce fel, date la rindea, se ridică taxa de la 4 la 8 lei suta de kgr. Art. 280: Bufi și butoaie de lemn de stejar, se ridică taxa de la 8 la 10 lei. La art. 283: Rotăție ne­isprăvită, ne­lucrată, precum spi­c croite, obede, boc­cele, oiști, loitre și ori-ce alte piese de rotărie pregătite din gros, se ridică taxa de la 7 la 10 lei suta de kgr. La art. 284: Aceeași lucrată spre a fi încheiată, precum spițe subțiate la măsură, buccele date la strung, obecte fasonate Sau dintr’o bucată și altele, se ridică taxa de la 10 la 15 lei. La art. 286: Vehicule Cu arcuri pen­tru transporturi de mărfuri și fără ar­curi pentru transporturi de persoane, a­­semenea și părțile gata pentru aceste vehicule, se scade taxa de la 40 la 30 lei suta de kgf. La art. 287: Vehicule grele pe ar­curi pentru transport de persoane, pre­cum omnibuse, tramcare și altele, menite a transporta cel puțin S persoane, ase­menea și părțile gata, se scade taxa de la 50 la 40 lei suta de kgr. La art. 288: Vehicul cu arcuri pen­tru transport de persoane, cu mai puțin de 8 locuri, asemenea și părțile gata, se scade taxa de la 60 la 50 lei suta de kgr. La art. 290: Timplărie gata, insă netapetată, nesculptată, nemarchetată, necombinată, cu aramă și cu compusele ei, cu nichel și cu alte metale mai scum­pe, neargintată, neaurită, nesmălțuită asemenea parchetele combinate cu dife­rite lemne, întrunite în careuri marche­­tate, se ridică taxa de la 40 la 60 lei suta de kgr. La art. 293 se adaugă cuvintele sub­liniate : „Obiecte mici de tîmplărie, precum peroase, storuri, cutii, casete, cadre, cuțite de hîrtie, călimări, etc. La art. 304: „Trestie despicată pen­tru împletituri, asemenea și pacte, co­lorate sau nu, pentru împletituri, se a­­daugă cuvintele subliniate. Cap. XVII, Materii textile, la art. 319: Cînepă, in, ramie, aj în ori­ce stare pînă inclusiv melițate, se scade taxa de la 10 la 8 lei suta de kgr. La art. 322: Vată in pături sau gu­mată, afară de vata medicală, se spe­cifică: a) albă, 16 Iei suta de kgr. și b) colorată, 25 lei suta kgr. La art. 324: specificarea torturilor de fire simple, de iută, abaca, formium­­renax, se modifică ast­fel :“a) pînă la 1000 metri pe kgr. b) peste­­ 1­0OO—7500 metri pe kgr. c) mai mult de 7500 metri. La art. 326, de asemenea specifi­carea torturilor din aceleași textile răsucite în două sau mai multe fire. •V MÎINE 1 MARTIE „ADEVERUL POLITIC" va începe publicarea rom­anului original Moșneagul de la Munte — Kenun­i>ia~psKD — de d-niî Jules Brun și N. Papah­agi Citiți dar cu începere de la 1 Martie m © Moșneagul d­e la Munte © © Moșneagul de la Munte © † Moșneagul de la Munte © ® Moșneagul de la Munte _ b›mmn in­v i*in«» — — de Jules Brun și N. Papah­agi — scris anume pentru „ABEYERUE POLITIC“ —— 10 BASS în TOATA ȚARA se modifică ast­fel: a) pînă la 4000 de metri pe kgr. b) 4000­—7500 metri și c) mai mult de 7500 metri. La art. 328: Torturi de fire simple de cînepă, in, ramie, nealbite măsurînd pe kgr.: a] pînă la 2000 m. se scade taxa de la 30 la 25 lei suta de kgr. bj peste 2000—­10.000 m, se scade de la 40 la 35 lei. suta de kgr. c) peste 10.000—20.000 m. se scade de la 50 la 45 lei suta de kgr. și 3) peste 20.000 m. se scade de la 70 la 60 lei suta de kgr. La art. 330 : Torturi de cînepă, in, ramie, răsucite în două sau mai multe fire nealbite, nevopsite, măsurînd pe ki­logram : a) pînă la 2000 m. se scade taxa de la 39 la 35 lei pe suta de kgr. b) peste 2000—10.000 m. se scade taxa de la 52 la 48 lei suta de kgr. c) peste 10.000 — 20.000 m. se scade de la­­ 65 la 60 lei și de peste 20.000 de la 91 la 85 lei suta de kilograme. Incendiul din str. Clemenței . Isbucnirea incendiului.—D. Vasile Lascar și poliția.—Sosirea pom­pierilor.—Cum a luat naștere focul Aseară, la ora 9 fără un sfert, un lucrător de la tipografia d-lui Nicu­­lescu, din str. Clemenței 3, eșind în curtea tipografiei văzu veranda din fundul cmtei iluminată de flăcări ce pripíiau înlăuntru. El alergă numai de­cit în stradă și cete de veste gardis­tului. Acesta ilueră semnalul de a­­larmă, sosiră și alți gardiști, se adu­nă și lumea de pe trotuare, dar focul continua să se deslănțue netulburat. D. Vasile Lascăr și poliția la mijlocul zăpăcelei generale, se opri un cupeu. In lăuntru era d. V. Lascăr, care trecea din întîmplare și fu curios să vază pentru ce s’a adunat lumea. — Ce e a­icî ? întrebă d. ministrul de Interne. — Foc. — Și pompierii ?... — N’au fost avizați încă. — Dar­ poliția ?... Poliția adunată se zăpăcise și mai tare la apariția ministrului. D. Lascăr porunci vizitiului samîne și se duse de înștiința însuși d-sa pom­pierii. Graba era cu atîta mai mare, cu cît focul era chiar în fața­­ palatului. Sosirea pompierilor Pompierii sosiră la ora 9 și jum., în goana cailor și în trîm­bițără de alarmă Ei așezară o scară, pătrunseră în lăut­trui verandei spărgînd geamurile, dărîm­ară cu topoarele un dulap ce ar­dea, și ast­fel, după o muncă de o oră și cu ajutorul a două sacale de apă, focul a fost localizat. Cum a luat naștere focul Din cercetările făcute reese că fo­cul a fost urmarea neglijenței vre­unui lucrător, care a lăsat o țigare a­­prinsă într’un dulap umplut cu hîrtie. Un geam al verandei fiind spart, s’a stabilit cu ușurință un curent de aer care să activeze focul. Pagubele nu se ridică totuși de­cît la vre-o două sute de lei. II. Conferințele societatei geografice Ziua I-a Aspectul sălii Societatea geografică romînă și-a deschis aseară adunarea sa generală anuală sub președinția regelui, în sala de ședințe a Senatului. Suveranul a sosit la Senat însoțit de principele Ferdinand și urmat de d. general Wartiade și de toți ofițerii adjutați. Regele și principele au fost întîmpi­­nați de d-ni. gen. Manu,vice-președin­­tele societăței geografice, G. I. Laho­­vary, secretarul general ale societăței D. Sturdza, președintele consiliului și C. I. Stoicescu ministrul domeniilor. Regele a luat loc în incinta Sena­tului avînd la dreapta pe d. general Manu și la stînga pe principele Fer­dinand. Pe banca ministerială steteau conferențiarii. Sala Senatului și tribunele, contra obiceiului, prezentau un aspect încân­tător, fiind ocupate in majoritate de doamne. Raportul secretarului Ședința a deschis-o d. G. I. Laho­­vary, secretarul societăței, care a dat citire raportului asupra evenimentelor în­timplate în cursul anului și referi­toare la societatea geografică. D-sa a enumărat congresele și conferințele geografice ce s’au ținut în străinătate și scrierile ce au apărut cu subiect geo­grafic. A spus cîte­va cuvinte elogi­oase despre expoziția d-lui dr. Istrati și a încheiat anunțînd înființarea unei catedre de geografie la Universitatea din Iași. Conferința d-lui V. G. Assan­ D. Vasile C. Assan a început seria conferințelor vorbind despre­ „Motorii cu aburi în România“. Cel dintimn motor a fost introdus de tatăl d-sale, la 1853. Atunci s’a înființat prima moară cu aburi, sau de foc. Toți mo­rarii cari aveau mori pe apă nu vo­­iau să macine nici fură plată la moa­ra cu aburi. Iarna însă, pînei au în­ghețat apele, morarii au fost nevoiți să încerce a măcina și la moara de foc. Conferențiarul a vorbit apoi despre industria morăritului și a uleiurilor vegetale. La noi morile au o produc­­țiune anuală de 8.000.000 kgf., ce re­prezintă o valoare de 6.000.000 lei. Această industrie ar lua o mare dezvo­tare, dacă tarifele vamale n’ar fi prea urcate și tarifele de transport, prea exagerate. Acele tarife trebuesc scăzute și c. f. să poseadă un stok cît mai însemnat de vagoane. D. Assan a vorbit apoi despre ex­tragerea diferitelor substanțe uleioase din porumb și a arătat modul în care s’ar putea măcina porumbul imediat ce e cules, înlăturîndu-se pericolul pelagrei. Printr’un sistem de decosti­­care și scoaterea embrionului, porum­bul devine incapabil de a produce pe­lagra și e cu molt mai hrănitor. Con­ferențiarul a fost de părere ca statul să monopolizeze morile, începînd cu mono­polizarea acelora din regiunile unde bintie pelagra. Acolo să se prepare făina de porumb ferită de germenul pelagrei și popul­ațiunea sătenească va fi foarte fericită. Sistemul s-ar putea utiliza și pentru armată, dat fiind că soldații sunt mai bucuroși să mănînce mălai de­cît pîine. D. Assan a terminat exprimând do­rința de a vedea stabilite relațiunile comerciale între Romînia și Japonia. Acele relați­uni ar putea începe prin înființarea unei legațiuni române la Tokio. Regele Carol a voit chiar, zi­cea conferențiarul, ca vaporul româ­­nesc ce poartă numele său­, să mear­gă în apele Japoniei. Conferința d-lui dr. Cantacuzino D. dr. Cantacuzino, a vorbit despre Epidemia de ciumă și profilaxia ei. D-sa a făcut istoricul acelei epidemii spunînd că în secolul al XIV-a ciuma s ’a manifestat în modul cel mai teri­bil, provocând moartea la 25 milioane suflete din Europa. Ultima importantă manifestație a ciumei, în Europa, a fost la 1848. De atunci a trecut în O­­rient, de unde se transmite din cînd în cînd, prin mijlocul vaselor, portu­rilor din Europa. Caracterul ciumei de­­ acum nu e însă la fel cu al ciumei din vechime. Acum ciuma nu mai are posibilitatea să facă atîtea victime și se poate com­bate. Starea sanitară a orașelor îmbunătățindu-se a făcut ca epidemia de ciumă să se manifesteze cît mai rar. La 1894 s’a descoperit, de către un francez și un japonez, mi­crobul ciumei și s’a constatat în mod cert, că el există în pământ. S’a des­coperit însă puțin după aceia și serul antipestos, prin ajutor­ul căruia se poate combate cu succes ciuma. Din observați­unile oamenilor de ști­ință s-a putut constata că propagarea ciumei se face prin mijlocul guzgani­lor și in general a tuturor rozătoare­lor. înainte de apariția ciumei se ob­serva o mare mortalitate. Guzganii mănîncă pe confrații lor morți și ast­fel se infectează. Puricii de-asemenea trec de la unii guzgani la alții, pro­pagând infecția. Guzganii din vapoare emigrează în porturi și ast­fel propa­gă ciuma pe uscat. Distrugerea acestor animale atît de periculoase se face prin acid carbonic­, oxid de cărbune și acid sulfuros. Acesta din urmă e cel mai bun distrugător și desinfectant. Aparate pentru desinfectarea cu a­­cidul sulfuros are și Romînia la Su­­lina și Constanța. Mijlocul acesta de profilaxie, face inutile carantinele, de aceia conferința sanitară internațională de la Paris, ținută în 1903, a decis suprimarea carantinelor. La acea conferință a aderat și Romînia. Regele a mulțumit celor doi con­ferențiari și s’a retras la orele 11. Conferințele de astă-seară Astă seară se vor ține trei confe­rințe. D. C. R. Mircea va vorbi despre „Geografia economică a Romîniei“ ; d. Al. C. Sturdza, despre „Legătura dintre Romînia și peninsula balcanică“ și d. profesor dr. Obreja despre „Ge­ografia medicală a Romîniei“. începutul la orele 8 și jumătate seara. C. Demetrescu încercarea de evadare a lui S ârăcinescu Cererea de a fi adus la­­ [UNK]parchet.—Scan­dalul din celula comună.— In celulă separată.— Lovirea gardianului. — Fug­a prin sub­sol. — Tîm­plarul cu dalta.— întoarcerea fugarului.—Prin culoarul parchetului.— Prinderea fu­garului.—In lanțuri Mărăcineanu, fiorosul asasin al ne­fericitului Arghir, s’a bucurat de o l­­bertate de un minut. Evadarea însă, pe care a încercat-o ori, în palatul jus­tiției, nu î-a reușit, după cum se va vedea din ce’e ce urmează. Gîndul de a evada Marăcineanu văzînd că Camera de punere sub acuzare, i-a respins apelul făcut în contra sentinței tribunalului Ilfov, care pentru a 5-a oară a re­confirmat mandatul său de arestare, și-a pus în gînd să cîștige prin pro­priile sale forțe, libertatea mult do­rită. Cum însă la penitenciar el se află sub o pază severă a căutat să profite de faptul că la Palatul justiției e mai puțin păzit și în consecință și-a ales acest loc, de unde să evadeze. Pentru a pune acest plan în apli­care, trebuia să facă a fi adus la Pa­latul justiției. Instrucția în afacerea sa fiind ter­minată, el era amenințat să aștepte ziua reconfirmăre a mandatului pentru a se vedea la Palatul justiției. Petiție la parchet Cum însă îl apucase un dor nebun de libertate, căuta un mijloc să facă a fi adus la Palatul Justiției. El știind că procurorii dau ascultare deținuților, s-a adresat mai întîi și pro­curorului general cerînd să fie adus la palatul justiției, avind a-i declara ceva. Procurorul general întîrziind a-i sa­tisface cererea, Mărăcineanu a repe­tat-o adresîndu-se de astă dată primu­lui procuror. D. prim-procuror Hamangm- avînd datoria a da ascultare cererilor de a­­semenea natură, a dat ordin ca Mă­­răcineanu să fie adus la parchet. La palatul justiției Era directorul penitenciarului Văcă­rești, în baza ordinului parchetului a trimis cu duba pe Mărăcineanu la pa­latul justiției. Deținuții destinați palatului de jus­­tiție sunt dați pe seama unui gardian. In palatul justiției, se află un arest destinat deținuților. . Acest arest e compus dintr’o came­ră mare și mai multe celule mici. Mărăcineanu provoacă scandal Mărăcineanu fiind pus în sala co­mună, alături de cei­l­alți deținuți, se­­ văzu oare­cum contrariat in planul ce și’l făurise de a evada. El căuta deci să fie transportat în­­­trio celulă și ast­fel să scape de mul­­­țimea deținuților și a soldaților ce se aflau în sala comună. In acest scop provoacă pe deținuți, face zgomot și gardianul hotărăște tran­sportarea lui în celulă.­­Lovirea grdianului Celula fiind aproape, gardianul l’a chemat să meargă în celulă. Atîta a și așteptat Mărăcineanu, căci ajuns în fața celulei, cu o lovitură de picior at­letică doboară pe g­ardian și reușește să fugă. Fuga prin sub-sol Văzîndu-se liber, Mărăcineanu o luă la goană prin sub-solul palatului, că­­utînd o deschidere, spre a eși în co­­loarul de sus și de acolo în stradă. Ei necun­oscînd drumul rătăci și în loc de a eși la lumină, mai rău se afundă, așa că ajunse lingă camera tîmplarului palatului de justiție. Timplarul cu dalta Timplarul, care tocmai lucra cu dalta la reparația unui birou, auzind zgomot­e și afară și dădu ast­fel cu ochii de Mărăcineanu. Cum îl văzu timplarul, speriat de figura lui Mărăcineanu, care în capul gol alerga ca un nebun, ridică în sus mina în care avea dalta și amenință­tor îi strigă : — Stai că dau ! Mărăcineanu, la rîndul săîi, sur­prins de această piedică neașteptată, neavînd timp de pierdut, se întoarse îndărăt și ca o supremă încercare, o ia spre drumul cunoscut, spre culoa­­rul parchetului. Era o îndrăzneală de a trece prin fața tuturor aprozilor de la cabinetele de instrucție, dar intrat în joc, tre­buia să riște totul, ne mai putînd bate în retragere. Planul său era bun și ar fi reușit să scape, dacă zgomotul gardianului și al soldaților cari îl urmăreai­ n’ar fi fost auzit de către aprodul Dimi­­trie R. Cîmpeanu de la cabinetul 2 de instrucție, unde s’a instruit crima de care a acuzat Mălucineanu. Prinderea evadatului Aprodul Cîmpeanu auzind zgomot­ele din cabinetul judecătorului și dă se vadă ca e. In acelaș moment Mărăcineanu urcă scara, gîfîind. Cu o prezență de spirit remarca­bilă, aprodul îl pune mina în piept și-l opri. O luptă se încinge­ între Mărăci­neanu și aprod. Mărăcineanu la un moment dat, scapă din mîinile aprodului. Dînd să fugă, se împedică de scări și atunci aprodul îl apucă de gulerul hainei. ■Obosit, aproape sufocat de strînsoa­­rea gulerului, Mărăcineanu cade gră­madă. In lanțuri Gardianul și jandarmii sosesc și el și punîndu-l în lanțuri, îl duc în ce­lulă. D. prim-procuror Hamangiu aflînd de această încercare de a evada, dre­sează un proces-verbal prin care se constată acest fapt. Mărăcineanu în lanțuri a fost înapoiat penitenciarului, cu ordinul de a fi pus la secret. Spaima în palat Publicul și în special cucoanele a­­flătoare în palatul justiției în momen­tul cînd s’a auzit de evadarea lui Mărăcineanu erai­ cuprinse de spaimă și nici după ce el a fost prins nu s’au liniștit. Emilian centralizatoare. Din această cauză, carele cu munițiunî de pildă, merg într’o parte, pe cînd tunurile res­pective în altă parte. " In Charlein s’au îngrămădit haine de cari e nevoie la Mukden și bi­rocratismul militar amintește de zilele cele mai rele ale războiului­ sud-african. Pierderi japoneze dezmințite Berlin, 28 Februarie. — Amba­sada japoneză de aici tăgăduește pe baza rapoartelor oficiale din Tokio, veracitatea pierderilor jap­o­­­neze anunțate din sorginte rusă cu deosebire dezminte știrea că în ciocnirea de la Chemulpol ,s’ar fi scufundat un crucișător dln clasa I-a și doi torpilori japonezi Ruperea relațiilor între negus­tori ruși și americani Moskova. 38 Februarie. — Din Moskova se anunță că mai mulți negustori de acolo au hotărît în înțelegere cu mai multe firme co­merciale din Petersburg ca să rupi relațiile comerciale cu America din cauza atitudinei dușmănoase a acesteia față de Rusia. Ultima bombardare a Port- Arthurului Petersburg, 28 Februarie.­Asu­pr­a nojie­i bombardări a Port-Arthu­rului au sosit următoarele ama­nunte : Flota japoneză a deschis focul de la o depărtare de 10 verste. Granata unui tun de 12 țeluri a făcut explozie și a rănit mai mulți militari inferiori. In același timp torpiloarele japo­neze și rusești au pus mine. Un torpilor japonez a dat peste o­ mină rusească și a fost imediat distrus. Luptele din Coreea Seul, 28 Februarie.— Cavalerii, japoneză e mereu în apropiere de cazacii ruși, la Rudclft, fără sa se fi produs pînă acum ciocniri. Coreenii sînt revoltați contra rușilor, din cauză că aceștia vio­lează femeile. Aproape de Andoin­ a avut loc o luptă între niște soldați coreeni concediați și ruși. De ambele părți au fost mai mulți morți. Știrea despre această ciocnire singer­o­asă a făcut asupra core­enilor o adîncă impresiune. Plecarea artileriei ruse Petersburg, 18 Februarie.—Maini pleacă din Gad­na în Extremul­ O­­rient două baterii din brigada 29 de artilerie. Krachul din Varșovia Krakau, 1S februarie. — Știri din Varșovia anunță că din cauza războiu­­lui domnește acolo o totală lipsă de a­­faceri. Sunt temeri că se va produce un krach general. Două firme comerciale importante, din V­arșovia, care făceau­ anual afaceri de milioane în Extremul­ Orient, au în­cetat plățile, din cauză că polițele cli­enților lor­­ au fost plătite, iar coman­­dele de mărfurij nouă au fost anulate. Organizarea de luptă a japo­­nezilor Londra, 28 Februarie.­Știri din Tokio anunță că japonezii șî-au­ terminat pe deplin organizația de luptă. Acum două săptămîni nu se putea găsi nici un muncitor indi­gen din cauză că erau ocupați de guvern. Acum se găsesc deja muncitori în abundență. Adresă rusă către Mikada Petersburg, 28 Februarie.— Zia­rul Grajdanin anunță că 50 de studenți și 50 de studente ruse ar fi semnat o adresă de simpatie către Mikado. Autorul acestei știri imploră pe prințul Mestschertsky să împiedice expedierea acestei adrese, pentru ca națiunea rusă să fie scutită de această supremă rușine. Infrîngerea rușilor Men­a, 28 Februarie.— Rușii au suferit o grea înfiingere pe mare. Raportul amiralului Alexejeff nu e complect. Pierderile rușilor sînt cu mult mai mari ca acele anunțate. Țarul pe cîmpul de război. Petersburg, 28 Februarie.—Con­trar dezmințirilor de pînă acum afla din sorginte diplomatică că ța­rul se va duce pe cîmpul de răz­­boi­. El va fi însoțit de două brigade de cavalerie. Dezmințire Petersburg, 28 Februarie.— Du­pă informațiuni din sorginte sigu­ră, știrile din sursă engleză, cari afirmau că japonezii s’ar afla la Yalu la spatele armatei rusești, sunt inventate. Incendiarea unui oraș coreean Londra, 28 Februarie.­O tele­gramă din portul comercial Kobe anunță că orașul coreean Vi­ju, de lângă gura fluviului Jalu, a fost incendiat de către cavaleria rusă, care apoi s-a retras trecînd Jalu. Ciocnire în Coreea : 200 ruși prizonieri Londra, 28 Februarie.— Daily Chronicle anunță din Seul că soldații coreeeni­i ar fi atacat " IBONAIEimi HQASTRE Adeveril politic " . . Un an 30 lei, 6 luni 15 ]., 8 luni 8 1 > 1 lună 3 lei Adeveriri de dimineață „ „ 16 „ „ „ 8 „ „ „ 4 „ „ „ 1.50? Abonamente combinate „ „ 40 ., „ „ 20 ., „ „10 „ „ „ 4 lei (Adeveru­l politic și Adeviu­ dimineață) Pentru Copii . . . ................................ Anual 2 lei 50 Belgia«. Onentulnj^^. • * ................................. „ - ., oö Abonații Adeveni^Pon­tifi primesc gratuit Belgia... Orientului „ ’ Adevărului de dim­ineață primesc gratuit Pentru copiii Abonamentele combinate dau drept la aniîndouă revistele gratuit. Rezbelul ruso-japonez Serviciul particular Pregătirile rușilor K­entsin, 28 Februarie.— Se a­­nunță că, în urma atacului în­potri­va Portului­ Arthur, Rușii s’au deș­teptat la o activitate necunoscută la eî pînă acum. Se lucrează zi și noapte. Vechea neglijență a dis­părut. Previziunile sunt îngrămă­dite de-a lungul drumului de fier și sunt imediat expediate trupelor la Yalu, unde se așteaptă primul mare atac. Totuși toate bunele proiecte sunt adese­ori paralizate din cauza prea marelui număr de șefi comandanți. Le lipsește Rușilor un comandant suprem cu o absolută autoritate A­deverul l

Next