Adevěrul, august 1904 (Anul 17, nr. 5402-5408)

1904-08-18 / nr. 5402

Mercur! Azi 17 August *" Parcul Oteteleșanu.— Compania lirică romina de sub conducerea d-lui Gri­­goriu. Se va cînta frumoasa operetă „VAGABONZII“ Grădina Hașea, Strada Academiei."— Trupa de operete sub conducerea­­ Mur Ale P. Marinescu. La concursul d­-șoarei Nora Marinescu și al d-lui N. Poenaru Se va reprezenta opereta „Hanul Dracului“. Grădina Hugo.—Concerte de orchestră sub conducerea d-lui Ed. W. Strauss. Grădina Blanduziei.— Teatru de operete, comedii și varietăți sub direcțiu­nea d-lui Ludwig Mertens. Cosmoplasticul „Romînia Pitorească“, Calea Victoriei­­ vis-a-vis de Frederic treberî interesante, belea ma’ mult. Același lucru cu moa­șele și cu agenții sanitari. Sfaturile sătești cu delegații lor n’au nici un rost. Delegatul e un gheșef tar mai mult. Aici s’a ales intr’un cătun ca de­legat un țigan, pentru ca avea circiu­mă , ce îmbunătățire are să-ți facă Gh­iță Ursarii, căci așa se numește delegatul ! Comunele vor rămînea ceea ce au fost: tot sărace, tot fără localuri de școală, spitale și alte autorități, ace­lași personal în administrație, aceleași moravuri. Cîteva elemente noul in­troduse printre cei vechi, se vor stri­ca și acelea. Zapciul a rămas tot zapciu. Proectul prezentat de d. Lascar era mai bun. Dar se nit multora și așa cum a­cum voițj­reze cînd este în cunosc numai d­ricit po <a domnilor,­­ împreună cu studiați­l bine de făcut legi, da­că n'a conve­­a ceea nu s’a făcut nistrul, țăranul să prospe­­race în folosul lui. Oamenii mari nu van. El îl judecă și’l fac repede fo­­e hârtie. Coborîți-vă, cui poporului ; trăiți iți va ani dearindul, pe urmă apucați-vă I. E. Manolescu Comuna Titu Art. 8.—Pirnea și jimblu de orice formă, nu va pute fi fabricată petecii în bucăți de două, de unul și de ju­mătate kilogram. Toate bucățile de pîine și jimblă vor purta o etichetă pe coaja avînd scris în mod citibil numele, pronume­le și domiciliul fabricantu­­i cum și prețul. Această etichetă se va lipi cu cocă. Se admite o toleranță de 100 grame pentru ptinea și jimbla de 2 kilogra­me, de 50 grame pentru piinea și jimbla de un kilogram și de 25 gra­­me pentru piinea și jimbla de o ju­mătate de ki­ogram. Se pune în vederea fabricanților de pîine și jimblă, că contravenienților la aceste dispozițiuni de lingă confis­carea pîinei ce se va constata de o greutate mai mică și darea în jude­cată a contravenientului, primăria îi va ridica și autorizarea de funcționare. lor pentru a se lua ast­fel cuvenitele măsuri de supraveghere ca să se îm­piedeca exportul prin locuri interzise atit a porumbului și fainei de porumb cît și a ovăzului, tărîțelor și celorlalte nutrețuri. In acest sens s'a intervenit de mi­nister direct și către comandantul ba­talionului de grăniceri. înainta rapoarte asupra petițiilor pri­­mite In camera de cari aparțin. 10. Camera de reședință să poată delega secția de cameră spre a face inspecțiuni unei­ corporațiuni din loca­litate sau­ județ. * Dacă aceste măsuri propuse, vor fi aprobate de cel în drept, atunci ele vor fi comunicate Camerelor de co­merț și celor de meserii, spre a le pune în aplicare. C. Bem.­culară a ministrului de război îi ordonă întrebuințarea pe o scară mai întinsă a limbei­ maghiare în relațiile de servient prin scris ale armatei comune. O scrisoare a țarului către re­gele Eduard Marienbad, 16 August. —. Prin­țul de Battemberg, care precum se știe, a reprezintat la Beterhof pe regele Eduard al Angliei la bo­tezul țareviciului, s-a reîntors și a remis regelui Eduard­­ o scrisoare autografă a țarului. Zvonul după care regele Edu­ard ar fi oferit Rusiei bunele sale oficii ca mediator în vederea în­­cheerea unei păci deu japonezii, continuă a circula cu persistență, TELEGRAME Serviciul Agenției nor Descoperirea unor mine ne în Japonia Tokio. 16 August — Niște tere­nuri aurifere descoperite de curînd aproape de Twate, au fost luate pe seama guvernului. Aceste terenuri ar produce 100 milioane livre Sterlinge. Exploata­­țiunea anuala s’si ridica pe'ă hi 30 milioane de yeni. Convocarea statelor generale ale Finlandei Helsingfors, 16 August.­­Un ukaz imperial convoacă statele generale ale Finlandei în sesiunea ordinală pentru ziua de 6 Decembrie. Viitoarea dietă se va întruni în 1907. Greva morarilor din Buda­pesta Budapesta, 16 August.— Lucrătorii morali aflați în grevă vor relua mâine munca, fără ca pretențiunile lor să fi fost îndeplinite sau­ ca organizatorii greve, să fi fost reangajați. Protectoratul catolicilor din Orient Viena, 16 August.— „Fremden­­blatt“ relevând declarațiunile pu­blicate de către „Le Journal“ din Paris atribuite contelui Goluchow­­ski, în chestiunea protectoratului catolicilor din Orient, declară că acea conversațiune n’a fost între­ținută cu nici un personagiu­ im­portant din ministerul afacerilor străine. Prin urmare acele declarațiuni nu au nici o importanță: încoronarea regelui Serbiei Belgrad, 10 August.—Oficialul pu­blică programa serbărilor încoronărei care vor dura de la 7—9 Septembrie; încoronarea va avea loc în ziua de 9 Septembrie după care va urma o mare recepțiune la palat. A devei’Ut Condițiunile pentru exercitarea comerțului de brutărie Primăria Capitalei a publicat urmă­toarea ordonanță relativă la exercita­rea profesiunei de brutar și a comer­­țului de brutărie : Nimeni nu va putea întreprinde fa­­bricațiunea produselor de brutărie și franzelărie fără a îndeplini următoarele con­dițiuni : a) A avea, ca proprietar sau ca chi­riaș, un local propriu, în condițiunile cerute de legile și regulamentele sa­nitare, constatat de o comisiune com­pusă din un medic comunal și un in­gin­­er sau­ architect al Comunei. b) A prezintă un certificat liberal de cinci patroni brutali constatînd mo­ralitatea și cunoștințele profesionale necesarii celui ce voește a întreprinde această fabricațiune. c) A prezintă certificatul tribunalu­lui comercial constatînd că și-a înscris firma, cum și actele (contractul de so­cietate, etc.) cari stabilesc modul sub care va exercita comerțul. d) A prezintă recipisa Casei de De­puneri constatînd depunerea unei cau­țiuni de 300 (trei sute) lei, destinată a servi exclusiv la acoperirea amenzi­lor legale sau convenționale, la plata cărora va fi obligat cel ce contravine dispozițiunilor regulamentului pentru brutării. Această garanție nu va putea fi urmărită de alte persoane. Fabricantul produselor de brutărie și franzelărie este obligat a avea un depozit în magaziile sale o cantitate de cinci ori, cel puțin mai mare de­cât numărul kilogramelor de pîine, jimblă sau franzelă ce fabrică de obi­cinuit pe zi. El c dator­­a fie­care 1 și 15 an­ o fie­cărei luni, să comunice administrației comunale, după un anu­mit formular, cantitatea de pîine, jim­blă și franzelă ce va fabrica in fie­care zi, putindu-șî fixa cantitatea minimă și maximă de variație în fabricațiune. Toți fabricanții și debitanții de pîine sunt obligați a ține afișat in perma­nență, in localul de vînzare, tarifa prețurilor cu cari vind br­ogramul de pîine și jimbră. Pe lingă aceasta, de­bitanții de ori-ce natură, sunt datori­­i afișa numele, pronume e și domiciliul fabricantului de la care își procură produsele și a avea un cîntar. Fabricanții nu vor putea schimba prețul pîinei și al jimblei do­cit ,anun­țând cu 15 zile înainte administrațiu­­nea comunală, iar schimbarea prețului nu se va putea aplica decit de la zîntiiu sau cincisprezece ale lunei care urmează după expirarea termenului de 15 zile. Se acordă un termen pînă la 20 August curent, pentru ca toți brutarii din Capitală să se conformeze întoc­mai acestor dispozițiuni. Acei cari după expirarea acestui termen, nu se vor fi conformat, vor fi opriți de a exercita înainte profe­siunea, confiscîndu-li-se produsele ce ar mai scoate și pe lingă aceasta vor fi dați judecăței ca contrave­­veniențî. In același timp, pentru că există plîngeri și s’au făcut constatări că parte din brutari contravin regulamen­telor comunale în ceea ce privește greutatea pîinei frustrînd ast­fel pe cetățeni și făcînd o concurență neleală fabricanților cinstiți, reamintim dispo­­zițiiile regulamentului in această pri­vin­ță, cum­ sînt următoarele : IIPORMATIONI In primele zile ale lunei Sep­tembrie, fruntașii junimiști se vor întruni în București, spre a fixa data congresului ce l vor ține, lista oratorilor și subiectul pe care îl va trata fiecare orator. O D. Porumbaru, ministrul lucră­rilor publice s'a reconciliat cu me­­hedințenii în urma vizitelor pe cari le-a făcut la Severin. Se știe că d. Porumbaru s'a ales mult timp la Mehedinți și nu­mai la trecutele alegeri a fost silit de d. Parvu Isvoranu să-și stră­mute domiciliul politic la Fălciu. D. Porumbaru­ a recîștigat în Mehe­dinț ceea ce pierduse, prin ma­rele interes pe care-l arată pentru nevoile orașului Severin, de cînd deține portofoliul lucrărilor publice.­­ In ziua de 9 August s’a ținut la ministerul de domenii a patra licitație pentru arendarea dreptului de vînat pe domeniile statului. S’a prezentat la licitație societatea vînătorilor „Diana“ prin casierul său d. I. L. Bălănescu asupra căruia s’au adjudecat provizor ocoalele silvice Giurgiu și Pucioasa. Asemenea s’a mai prezentat un domn Gh­iuberg, reprezentantul unei socie­tăți ungare, asupra căruia s’a adjude­cat ocolul Cașin din județul Bacău. In primele zece zile ale lunei curente s’au încasat la vămile din țară 647.958 lei și 05 bani din taxele vamale, 109.145 lei și 85 bani din taxa porturilor de fum. la sută și 73.174 lei și 80 bani din taxele fondului comunal. Față de anul trecut încasările din anul acesta se prezintă cu un plus de 35.361 lei și 65 bani pentru taxele vamale, cu un minus de 51.924 lei și 5 bani pentru taxa de fum. la sută și cu un plus de 4.674 lei și 95 bani pentru taxele fondului comunal. Eri după amiază s’a întrunit la mi­nisterul de finanțe comisia de experți de pe lângă direcția vămilor și s’a ocu­pat cu rezolvarea contestațiilor la a­­plicarea tarifului vamal sosite pînă a­­tunci la minister. Sîmbătă s’au­ expediat în județe man­datele pentru plata cvotei-părțî suve­­nită comunelor rurale din veniturile fondului comunal pe luna aceasta, iar eli s'a făcut expediarea ordonanțelor pentru plata aceleași cvote-părțî și din aceleași venituri cuvenită comunelor urbane. Erî a început a se face la minis­­terul de finanțe plata pensiilor civile pe luna aceasta. Plata loturilor func­ționarilor statului a început a se face încă de Sîmbătă și erî a continuat la minister. Direcția statisticoi generale a finan­țelor a terminat de întocmit atât sta­tistica comerțului exterior al Romîni­ei pe întreg anul trecut cit și statistica aceluiași comerț pe al doilea trimestru din anul acesta. Ambele lucrări vor fi date la tipar chiar săptămâna aceasta.­­ După niște date culese la direcția statisticei generale a finanțelor, in o­­rașele reședințe de județ din Moldova sunt actualmente 34 croitori români, 19 străini și 746 evrei. Acești croitori plătesc în total a­­nual un impozit de 1016 lei cei ro­mini, 1759 cei străini și 19202 lei cei evrei. Cu ocaziunea restaurărea palatului Societăței Funcționarilor Publici, comi­­siunea însărcinată cu supravegherea lucrărilor și conducerea afacerilor so­cietăței, compusă din d-nii Marin A­­lexandrescu, directorul Bursei Muncea, și M. G. Stoianescu, consilier la înalta curte de conturi, a indrodus mai multe modificări în vederea prezervarei clă­dire! pe viitor contra incendiului, fă­cînd acoperișul cu plăci de asbest iar podelele cu ciment de beton armat. Comisiunea crede chiar că va putea realiza economii de vreo douăzeci mii lei, pe cari bani îi va vîrsa la fondul filantropic și de pensiuni al Societăței în folosul membrilor. Lucrările activîndu-se se speră a fi terminate chiar în toamna aceasta. Consiliul județean de Tecuci a fost convocat în sesiune extraordinară pen­tru ziua de 5 Septembrie. Consiliul se va ocupa între altele , cu chestia primire! legatului de 10 mii lei lăsat prin testament de defuncta Casandra Donici în folosul spitalului din Podul Iloaei. Direcția generală sanitară a trimis o circulară medicilor de plasă prin care îi invită să țină cît de des conferințî cu personalul sanitar inferior din plă­­șile respective. Azi se întrunește din nou comitetul Bursei din Capitală. Serviciul fondului comunal din mi­nisterul de finanțe a vărsat era statu­lui subvenția de 5 la sută asupra ve­niturilor pe trimestul iulie. Serviciul zooteehnic din ministerul de domenii va expune în pavilionul ministerului de domenii, dela expozi­ția societăței agrare a marilor pro­prietari, în intervalul dela 1—16 Septembrie diferiții produși ai depo­zitului de armăsari ai statului de la Constanța, cum și produși ai încruci­șărilor iepelor dobrogene cu armăsarii acestui depozit. In intervalul dela 16—30 Septem­brie, același serviciu va expune oi și porci de rasă, născuți și crescuți la diferitele ferme ale­­ statului. D.inginer C. R.2it?rcea, șeful serviciu­lui industriei și minelor din ministerul de domenii, își va relua Jot ocupațiu­­nile la minister. D-nii G. Nicoleanu și V. Brezeanu directorul și șeful serviciului agricul­ture! din ministerul de domenii, lu­crează la aranjarea secțiunei agricul­ture!, din pavilionul ministerului de domenii, de la expoziția agrară. In urma rezultatelor ineficace date de experiențele ce s’au­ făcut cu serul anti-aftos de d-nii I. St. Furtună, Motaș și Riegler, d. profesor Locus­­teanu, directorul școalei superioare de medicină veterinară, a fost desărcinat din atribuțiile ce avea în combaterea epizootiei de febră aftoasă. Din Neu-Wied se scrie că starea sănătăței reginei- afară de o mică răceală trecătoare—a fost din cele mai bune. Regina se va întilni la finele at­es­­tei luni cu regele cu care apoi se va întoarce în țară. V D. Em. Costinescu, ministru de fi­nanțe, se întoarce azi în Capitală, ve­nind de la Sinaia, înscrieri­e la școalele primare vor începe la 25 August.­­Erî s’au prezentat pe la diferitele corpuri de armată toți soldații baca­laureați cari au fost chemați să’șî facă stagiul ca sergenți plutonieri. ♦ Direcția generală sanitară a fost a­­nunțată că în județele Dolj, Suceava și în alte cite­va județe din țară a izbucnit epidemia de disenterie. Prefectura de Vlașca a făcut cunos­cut ministerului de interne că a re­zervat suma de 6000 lei pentru clă­direa a două grajdiuri destinate între­­ținerei reproducătorilor. @ Am spus că în județul Ilfov se vor construi zece localuri de infirmerii și zece localuri pentru băi populare. C­ădirile vor servi ca model și se vor face în limita sumei de 105.000 lei. Pentru complectarea acestei sume, prefectura de Ilfov a făcut un îm­prumut de 60.000 lei din fondul dru­murilor, în contul fondului zecimilor. In afară de infirmeriile ce se vor clădi, funcționează în prezent în ju­dețul Ilfov, comune, din județ. infirmerii 120 este Oprirea exportului ruralo are întregul fam­ei de porumb Ministerul de finanțe a trimis o cir­culară vămilor prin care se face cu­noscut cu­ dispozițiunile de prohibi­­țiune privitoare la exportul porumbu­lui sunt aplicabile și fainei de porumb. In consecință ministerul le invită să oprească exportul fainei de po­rumb, fie în cantități mari, fie chiar în cantități mici, necesar locuitorilor mărginași ai fruntariei, acesta din urmă vizate de articolul adițional din convențiunea de comerț cu Aust­ro- Ungaria. Spre mai sigua executare a acestui ordin, ministerul se mai invită să se înțeleagă și cu comandanții grăniceri­ Modificarea legii meseriilor Nu odată s’a spus prin ziarul nos­tru că legea meseriilor alcătuită în grabă, conține multe lacune, care cu timpul trebuesc împlinite. Ceea ce noi prevedeam a fost con­statat în practica lucrurilor de către persoanele autorizate de ministerul do­meniilor, spre a controla modul de aplicare al legei meseriilor. Printre a­­cele persoane e și d. inginer N. I. Paianu, inspector industrial. O parte din lacunele observate de d-sa le-a consemnat intriun luni ra­port pe care l’a adresat d-lui ministru al domeniilor. » D. Paianu­ constată mai întiiu prin raportul său că există o mare nepo­trivire între prevederile legei și ale regulamentului meseriilor. Astfel, art. 60 din lege spune: „Corporațiunile sînt sub prevegherea și autoritatea camerelor de comerț și industrie în a cărei cifrre mint’0 30 află“. Prin cîteva articole din regulament însă acea prevedere a legei e zădărnicită și prevegherea corporațiilor e trecută pe seama camerelor de meserii. D. Paianu se `ntreabă, cu drept cu­­vînt, ce autoritate poate să mai aibă camera de comerț și industrie, cînd toate cestiunile privitoare la corpora­­țiunî, se rezolvă din oficiu, adică de minister, sau de camera de meseriî și cînd apelurile în contra încheerilor camerilor de meserii este supus direct ministerului ? Camera de comerț nici nu e numă­rată printre părțile ce au dreptul să facă apel. * D. Paia nu mai constată prin rapor­tul său, ceea ce și noi am constatat nu de mult că în mod vicios sînt com­­puse camerile de meserii. Inspectorul industrial al ministeru­lui face să se releveze următoarele : Legea meseriilor, prin art. 97 pre­vedea că, camerele de meserii vor fi secțiuni ale camerelor de comerț. Din acel articol formal al legei nu rezultă nici că acele secțiuni vor for­ma corp aparte, nici că trebue să a­­leagă un președinte dintre cei 12 sau 6 membri din care se compune fie­care secțiune, după cum s’a procedat. Prin regulament s’a alterat ideia legiuitorul­ui și pentru buna funcțio­nare a legei d. Paianu a propus prin raportul său, o serie de măsuri ce trebuesc de luat pină ce se va mo­difica regulamentul iu chestie. Acele măsuri le rezumăm aci. * 1. Orice reclamațiuni relative la cor­porații și corespondența de la minis­ter să fie primite de Camera de co­merț, al cărei președinte le va înainta Camerei de meserii, care se va discuta și își va da numai avizul. 2. Dismisiunile și avizele Camerelor dle meseri să fie trecute in registre parafate și sigilate. Secretarul Came­rei de comerț sau ajutorul sau, să în­deplinească și funcțiunea de secretar al Camerei de meserii. 3. Avizele Camerei de meserii să fie supuse aprobarea președintelui Ca­merei de comerț. 4. Dacă și președintele cam­erei de comerț este de aceeași părere ca acea cuprinsă în raportul camerei de mese­rii atunci se va comunica corporației meseriașilor sau altor persoane, rezul­tatul cererei făcute. Cei nemulțumiți vor avea dreptul de recurs la minister. 5. Dacă președintele camerei de co­merț este de părere contrarie cu avi­zul camerei de meserii, atunci căzui se va comunica ministerului, care va hotărî ce părere trebue admisă sau va da o soluție proprie. In cazul a­­cesta dispoziția ministerului va fi co­municată tuturor camerilor de com­er ț spre a ține seama de ea. 6. Membrii camerei de meserii să poată inspecta corporațiunile, atit pe cele din orașul de reședință, cit și pe cele din restul circumscripției ca­merei de comerț. In acest caz din ur­mă, membrii delegați să primească diurne din budgetul camerei de co­merț, diurne ce se vor da cu aproba­­­rea președintelui camerei de comerț. 7. Cind camera de meserii întîrziază cu darea avizului cerut de președin­tele camerei de comerț, atunci să se procedeze ca la punctul 5. Pentru chestiunile de urgență, ca­mera de meserii să fie obligată a-și da avizul in cel mult 15 zile de la pri­mirea hîrtiei. 8. Convocările camerei de meserii se vor face de către camera de co­merț, în urma cererei scrisă făcută de președintele acesteia sau a 3 mem­bri din comitet. 9. Secțiunile Camerelor de comerț din circumscripții să nu poată lua nici o dispozițiune. Era să fie obligate a SEIMUL PARTICULAR Noua afacere de spionagiu din Franța Paris, 16 August.—Noua aface­re de spionagi­i cu prilejul căreia atașatul militar japonez de aci, e acuzat de a nutri intențiuni duș­mănoase față de Indochina fran­ceză, pare a nu fi altceva decît o colosală mistificare pusă la cale de către agentul Lajoux cunoscut de pe timpul afacerei Dreyfus. Politica Austriei în Balcani Viena, 16 August.— Corespon­dentul local al ziarului „Moskow­­skija "Wjedamosti* pretinde a fi avut o convorbire cu contele Go­­lucho­­ski, asupra chestiei balca­nice. Contele Goluchowski a decla­rat în mod hotărît că Austria nu se gândește nicî pe departe la o­­cuparea Macedoniei. Cît despre realizarea alianței balcanice a popoarelor slave, va mai trece multă vreme pînă ce ea să iasă din domeniul dezidera­telor. Ciocnire între turci și revolu­ționari bulgari Sofia, 15 August.­­ Voevodul Dimitrie Stamatov, a avut cu banda sa o luptă crîncenă cu tru­pele turcești, în districtul Mate­­chovo. Banda a fost împrăștiată, iar Stamatov ucis. Seminar ortodox la Constanti­­nopol Constantinopol, 16 August.—Că­lugării ruși de la muntele Athos înființează la Constantinopol un mare seminar de novici. 140 cazuri de otrăvire cu anilină Kronstadt, 16 August. — Aci s’au­ întîmplat 140 cazuri de otră­vire cu anilină, în urma consu­­mării unor prăjituri. Limba maghiară în armata Austro-Ungara Budapesta, 16 August.—O ci­­ Războiul ruso-japonez Serviciul Agenției O cerere japoneză San­ghai, 16 August.— Japonezii au COIUA VCt ech­ipagiile vaselor rusești „Askold“ și „Grosoboi" să fie reținute în China, deoarece echipagiile vaselor „Wartag“ și „Koreets“ au fost che­­mate a servi escadra Balticei, cu tot jurămîntul ce l­’au dat că nu se vor mai lupta în actualul războiu. Pozițiunile rușilor la Antșantșan Londra, 16 August.­­Agenția Reu­ter află“că rușii dispun de pozițiuni bine întărite pe întinderea dintre Ant­șantșan pînă la Mukden. In urma marilor întăriri primite, armata rusă este mai tare decum­ n’a fost nici odată de la începutul războ­iului. Starea morală a trupelor este exec­­entă. Port-Arth­ur rezistă Londra. 16 August.­­Agenția Reu­ter află din Liaoyang că rapoarte pri­mite din Port-Arthur spun că puterea de rezistență a fortăreței a fost mult depreciată. Port-Arthur va putea re­zista încă două luni și poate chiar pînă la sfîrșitul anului. Pretinsă înfrîngere japoneză Mukden, 16 August.—Agenția tele­grafică rusă află din Mukden, cu data de 26 August st. D. că japonezii au atacat centrul și flancul sting al po­­ziț­iunilor rusești. In speranța de a putea surprinde pe ruși, coloanele i­­namice au înaintat pe tăcute, fără a trage focuri, făcînd apoi un atac cu baioneta. Japonezii însă au suferit mari pierderi. Mai ales regimentul 139 Saraiski a repurtat un mare suc­ces înconjurînd inimicul fără a fi ob­servat, și atacîndu’l în flancul său drept și apoi atacîndu'l și pe la spate în momentul cînd inimicul voia să incon­­joare flancul sting al rușilor. Japonezii au fost masacrați în nu­măr de coloane întregi. Mulți se si­­nuciseră spre a nu cădea prizonieri în miinile rușilor. Raportul generalului Sakh­arov asupra ultimelor iuț­te Petersburg, 16 August. — Locote­nentul general Sakharov a adresat sta­­tului-major general al armatei, cu data de 27 August st. n., următorul raport telegrafic . In ziua de 26 August st. n. avan­­gardele și trupele noastre înaintate de la frontul sud s’au retras cu încetul în pozițiunea fortificată de la Anșantșan. Un schimb de focuri a avut loc pe frontul armatei noastre. Artileria japoneză a bombardat po­­zițiunile noastre pe diferitele secțiuni. Tunurile noastre au fost îndreptate contra colinelor inamice mai in vedere și contra retranșamentelor lor. Tirul artileriei noastre a silit pe japonezi să-și mute bivuacul lor, de la Fumyana la Baissiazaî. La orele 6 seara focul a încetat pre­tutindeni. Cea mai crîncenă încăerare a­ avut loc pe flancul nostru sting și pe frontul de la sud. Perderile totale ale trupelor de pe frontul sud se ri­dică la 200. In timpul nopți­i toate avangardele noastre s’au retras ia pozițiunea prin­cipală. Japonezii, în număr de 5 diviziuni, au luat ofensiva contra frontului nos­tru de la sud. Trupele noastre au respins in di­recțiunea de la sud est toate atacu­rile japonezilor contra frontului lor. Trupele de la flancul drept lu­ind spre seara ofensiva, au respins pe ja­ponezi spre Tusiupu și Tasintung. Perderile trupelor noastre de pe frontul sud­est se ridică la aproape 400 oameni. Un detașament al nostru a avut o luptă Crîncenă in ziua de 26 August st. n. în direcțiunea de la est, contra unor forțe inamice considerabile. Infanteria noastră de la flancul drept a respins cu energie și cu curagiîi, sub protecția artileriei, de pe pozi­­țiunile înaintate de la Tsiu și Anpiu­­timi, atacul de noapte al unor forțe inamice, numericește superioare. Pe toate poziț­­nile unde s’au dat lupte, iucăorarea a mers, pină la lupta cu baioneta, la unele regim­ente sínt ,ofițeri răniți cu sabia și cu focuri de revolver. După lupta înverșunată de pe­ po­­­zițiile inaintat­e de la Tsiu și Rupium­lin, trupele noastre s’au­ retras pe po­­zițiunea principală, sub protecția arti­leriei. p Regimentul „Tarnkow“ a apărat la flancul sting de la Tsiu pozițiunea în î­naintată, de la ora 1 dimineața pînă la orele 4 p. m., respingând cu baio­neta toate atacurile inimicului. Comandantul regimentului colonelul Klembowski, a fost rănit. Mișcarea de înconjurare a flancului sting a pozițiunei de la Tsiu, a i­­nimicului și focul bateriilor japoneze de pe înălțimi­le de la Klmution, au sil­it regimentul Tambon să se retragă în bună ordine, părăsind 6 tunuri prealabil nimicite. Japonezii au atacat cu mult fana­­tizm. Pierderile lor trebue să fie foar­te mari. Un ofițer japonez rănit și prizonier, scăpînd d­e sub suprave­ghere, după ce a fost pansat, și-a zdro­bit capul de niște pietre. Trupele noa­stre au luat de la japonezi un număr considerabil de arme și alte obiecte de echipament. Pierderile în luptele de pe acest front nu sunt încă stabilite, dar ele trec peste 1500 uciși și răniți. Cu toate că l­up­ta a fost lungă și înverșunată și cu toata oboseala spi­ritul trupelor a rămas bun. In mij­locul întunericului nopții și sub o ploap torențială­ care transformase te­renul într’o mocirlă, trupele au exe­cutat mișcările necesare în deplină ordine și cu muzica în frunte. In ziua de­ 14 August, inimicul n'a făcut nici o mișcare de ofensivă ho­tărâtoare pe tot frontul. Trupele noas­tre s’au retras succesiv pe noile por­zițiuni. Pe la orele 2 p. m. s’a constatat o ofensivă a japonezilor contra localita­­tei Tuomping. Inlantarea japonezilor spre Liaojang Petersburg, 16 August.­ Gene­ralul Fok a telegrafiat mamei sale că Port-Arthur nu se va preda. Generalul adaugă că dispun încă de multe proviziuni. După știri din Niuswang tere­nul între Haifeng și Ansutsu este ocupat de trupele japoneze care înaintează repede spre Liaoyang. Frontul general al armatei ruse este bine retranșat la 8 mile spre sud de Liaoyang. Eroismul japonezilor Liaoyang, 16 August.­Agenția Reuter află din Liaoyang că armata rusă din fața acestui oraș a primit întăriri de artilerie. Ultimele lupte au durat 4 zile. Armata japoneză a înaintat cu cea mai mare bravură și nu s-a dat îndărăt dinaintea nici unui sa­crificiu. Cu toate că japonezii au înain­tat cu mare curaj, tirul artileriei rusești a fost de o previziune per­fectă. Amănunte asupra ultimelor lupte de la Liaoyang Petersburg, 16 August.— Oficial.—■ O relație primită la statul major ge­neral al armatei anunță că japonezii au continuat în ziua de 28 August sun. ofensiva lor contra frontului armatei ruse dintre Antianșau și Lindiasau. In luptele de ariergardă am avut în timpul retragerea trupelor­ noastre, pe generalul major Rutkowski, și pe locotenentul colonel de Raaben uciși. Cifra oamenilor scoși afară din luptă nu este încă stabilită. Aproape 400 răniți au fost pansați în posturile sanitare. Porderile ini­micului sunt conside­­rabile. In toate celelalte direcțiuni dom­nește o liniște complectă. Pod distrus de japonezi Tokio, 16 August,—• Generalul Kit­raid ar fi distrus podul drumului de fer dintre Liaoyang și Mukden. Plecarea escadrei din Baltica Colonia,16 August.—„Gazeta de Co­lonia“ află din Petersburg că escadra Balticei de sub comanda amiralului Rojdostvensky au plecat pe mare în ziua de 25 August st. n. Se asigură că evoluțiunea aceasta a escadrei va dura 10 zile. Escadra este compusă din crucișă­toarele: „Dmitry Donskoy, Aurora, Almaz", sub comanda contra-amiralu­­lui Enquist, cuirasatul „Osliabia“, purtând pavilionul contra-amiralului Fec­kersam, cuirasatele „Navarin, îm­păratul Alexandru III, Kneaz Suvo­­rov“ cu pavilionul comandantului escadrei „Sissoi Veliky. Borodino”, crucișătorul „Amiral Nahlwmoff“, con­­tra-torpi­oarele „Bourny,­ Bystry, Bro­­dowy, Bezovpro­sny, Bodi­y și Brostrast“. Căderea Portului­ Arthur iminentă Londra, 16 August,­„Daily Gro­­uncle“ află din cartierul generala'wî Karold că luarea fortăreței de la Port-Arthur este iminentă. Japonezii ocupă forturile interioare. In toate zilele și nopțile se dau lupte înverșunate. Rușii continuă de a lua­­ FORȚA ZIARULUI „ADEVERUL 1­ 29 Ioiisuul Amorului urmare la romanul „UITA SI MERTEM“ de JULES MARY VII La moarte ! In salon Pierre și Gaston stă­teau tăcuți. Se gindeau. Acum ca sentința era pronun­țată, trebuia executată. Oh ! nici o șovăire în el. Erau hotărițî și inima lor nu tremura. Pierre zise, laconic : — Cînd ? Și Gaston, care pricepu, zise în­cetișor : — De ce să așteptăm ? De ce au :u noaptea arta ? —• Ai dreptate , va fi în noaptea asta. El se duse de deschise un mic biuroü din care scoase o lădiță. In lădița asta era un pumnal. El îl scoase, îl examina. Și la amîndoi se veniră lacrimi în ochi. Lama era toată ruginită. — Sîngele tatălui nostru, zise Gaston.­ Era arma care se găsise înfiptă în spatele lui Girodias. Pierre murmură : —■ N­ vom lovi cu pumnalul a­­cesta.... — Va fi drept. Sus pe punte, marinarul de ser­viciu sună unsprezece ore cu clo­potul. — Unsprezece... să­ lăsăm încă o oră... — E brav ! — Da... am văzut aceasta, cînd se scufunda în mlaștină... — Foarte brav... — Am fi putut sa o iubim... — Și-o să moară prin noi! Gaston repetă pentru a doua oară: — Va fi drept î — Care din noi doi îl va lovi ? — Eu ! — Nu, c­u­l — Ascultă, tatăl nostru ne iubea pe amîndoi... — Egal atît pe unul cît și pe altul... — Tu ești cel mai mare în vîrs­­tă, ai putea cere dreptul de a pe­depsi... — N­ cer. — Nu, frate, lasă-mă pe mine. — Ei bine, să tragem la sorți, vrei ? Gaston șovăi, dar el știa că Pierre nu va ceda. — Fie, zise el. Pe o măsuță, era un joc de table, cu cornetul său de zaruri. Gaston luă cornetul și agită za­rurile. — Să vedem cine va ucide pe omul acesta, zise el. Și zarurile se rostogoliră pe masă. Gaston făcu cinci ș­i trei. — Opt ! Să te vedem pe tine, Pierre... Pierre puse la loc zarurile în cornet, agită cornetul și aruncă zarurile. — Cinci și doi! Am pierdut.... Și Gaston, calm, ca și cum ar fi vorbit de un lucru indiferent . —. Est îl voi­ ucide! Ei rămaseră unul lingă altul, tă­cuți.. Așteptau să sune ora. Ei nu simțiră măcar un fior cînd, sus pe pante, marinarul de servi­ciu bătu, pe clopot, cele douăspre­zece lovituri de miezul nopții. Gaston se sculă, luă pumnalul. El se'n­drepta spre ușă, cu gra­vitate înainte de-a eși, schimbă o pri­vire cu fratele său. Apoi ușa se'nchise după el. Pierre zisese : — Te aștept ! Numai vreo cinci, șase pași se­parat! cabina lui Villefort de mi­cul apartament al fraților Giro­dias. Și totuși Gaston nu-l făcu ime­diat. Cînd, în acest coridor îngust lu­minat de­ o lampă electrică, tânărul se văzu singur, el se opri. S’ar fi crezut nu că tremura, dar că era surprins. El încercă să respire adine. Un ce greu, ii căzuse par­că pe inimă. El atribui această impresie căl­­dureț. Era foarte cald, în adevăr, o noapte înăbușitoare. El traversă coridorul. Și aj­uns la ușa cabinei în care dormea ducele, el se rezemă de ușă. — Ce am oare ? murmură el. Și privind în jurul săîi: — Nu-I aer, pe aci. Ferestruica din fund era închisă. Se duse de-o deschise. Nu intra însă nici o adiere și nimic nu veni să răcorească frun­tea-i arzătoare. Gaston puse urechea la ușă. El ascultă mult timp. Nu auzi însă nici un zgomot. Atunci, cu precauțiune, introduse cheea în broasca ușei. Cheea se-ntoarse : el impluse u­­șa­ se deschise. Ca și restul bastimentului, ca­bina care servea de închisoare d-lul de Villefort era luminată cu electricitate. Cabina aceasta semăna cu toate celelalte. Un pat îngust, un scrin-toaletă,­ un scaun, o masă, o oglindă, cu­iere, centuri de salvare atîrnate la căpătîiul patului, aproape, pentru caz de primejdie. Patul era întors astfel încît Gas­ton, un triad, nu putea zări pe Vitl­­efort, al cărui cap era în umbră. Și ducele, culcat, nu făcea nici o mișcare. Gaston trase ușa­. Deși nimenea nu intra acolo la ora asta, îi era teamă să nu fie văzut. Ușa se’nchise cu zgomot face nu se mișcă de loc. — Doarme­­ încetișor, înăbușindu-șî Gaston se apropie, ținînd tul strîns în mod convulsiv in mină. E lingă pat. Sa apleacă, pentru a privi pe omul care avea să moară. Și se d­ă înapoi cu un gest brusc, un gest de spaimă. In fundul alcovului, doi ochi foarte blînzi îl privesc... Ochii lui Horace care nu adoarme. — Treaz ! Ar fi lovit oare dacă l’ar fi gă­sit adormit? Șî’n timpul acestor cîteva se­cunde — lungi, eterne — ei rămîn unul lingă altul, cu ochii fixați unul asupra altuia. Nici un cuvint! Nici un suflu,, atît la unul cît și la celalt !.... S’ar fi jurat că nu respiraț.... Pentru a ucide, Gaston are ar­ma sa. Pentru a se apăra, Horace n’are altă armă decît privirea sa... Ah! cst e de blîndă, c’arâ și luminoasă, acum! Cum reflectează de bine toată rectitudinea acesta! om leal și fără cusur ! Cît de bine reflectează durerea sa de a nu fi cunoscut și mila sa, o milă imensă, pentru acei cari nu’l cunosc și’l acuză. Și iarăși cît calm, cită siguranța, departe de orice spaimă ! Inima lui Gaston bate mai repede Un val de sînge ! se urcă la o­­braz. Din fundul firei sale UU că for­midabil­ii strigă :­­— Lovește ! dar lovește odată. El răspunse la acest îndemn din însuși fundal euhu­fsan: — Voiú lovi! voin lovi ! Dar brațul său rămînea paralizat greu» greu... Ah! acest pumnal, cum îl apăsa ! Și cei doi tineri sa privesc mereu, fascinați unul de cellalt... trăind o viață’ntreaga în aceste secunde mortale. Dacă Villefort ar fi făcut un gest, dacă s’ar fi clintit din loc, dacă ceva din el ar fi rupt, in chipul acesta, printr’un simptom Viu, acest farmec, ar fi făcut să se risipească acele fluide stranii cari eșeau din aceste suflete, Ville­­fort era pierdut! (Va urmai Ho­pașu, umna-*

Next