Adevěrul, decembrie 1904 (Anul 17, nr. 5505-5533)

1904-12-01 / nr. 5505

Marcin­i­i decembrie 1904 D’ASEARA PÎNĂ Aducerea muncitorilor agricoli­­ din străinătate.— In vederea­ expoziției universale din Liege.—împărțire de porumb.— Contrabandă de ducați.- l’regrapsul,gu­vernului sîrbesc.— Demonstrațiile din St. Petersbur­g. Turcia contra­bandelor macedonene.—Escrocherie­­ de 100 milioane.—Adevărata cauză a sinuciderea lui Syveton.­­ Flota rusă complect nimi­cită.—Pierderile japoneze la Port-Arthur. —O nouă vic­torie japoneză în Manciuria. hi IN ȚARA — Consiliul sanitar a hotUni­ să se aplice noi convenția sanitară internațională ținută la Paris în Noembrie trecut. --- Ministerul de interne a adus la cunoștința prefecților și­ printr inșii a tuturor proprietarilor eă-gu­v­-ernatând Galițiu­ a­ scutit de formalită­­țile cerute pentru căpătarea unei autorizații inî' pe -muncitorii cari sunt aduși la noi în țară pen­tru­ munca c­uipului. — Direcția veterinară e cerut prefecților și medicilor veterinari să convingă pe țărani să în­trebuințeze pentru vite, numai sara denaturată care se i eftină, 3 lei suta de kgr. — Colegiile electorale din Tulcea și­ Constanța vor fi convocate,în curînd pentru alegerea noilor consilii­ comunale. — Comuna Sinaia a fost autorizată să­ con­tracteze un împrumut de 100.000 lei pentru îmbunătățirea orașului.­­— „Asociația petroliștilor“, va ține ședința, Vinci­­i la ora 2, eîml.se­ va ocupa și cu chestia participăret la expoziția din Liege, — In chestia­­ scăderei taxei asupra berei, ministerul de finanțe a răspuns „Uniu­iei in­dustriale", că de-­și­ e partizan­ al scăderei, nu o poate admite însă acum­ulu­i cauza­­ deficitului probabil, dar că în, Ianuarie va aviza. — ,,Uniunea industriașilor­, se va întruni pen­tru­­­ a­­ discuta chestiunea participări­i la Expo­ziția din Liege. — Primăria Capital­ă a adunat suma de 5000 lei­i. donați pentru săraci. Acești bani se vor împărții de Anul nou. — Venitul dat de: bliciul­ Rîureni, exploatat din regie­­, de ministerul de interne, a fost­ anul acesta, de­ 10.500 lei, cu 5500 lei mai mult ca în anii cînd­­ bîlciul a fost exploatat în regie. — Ziarul­ oficios „Voința N­ațională“ a publi­cat era un comunicat în care spune că guver­nul a cumpărat cantități­­ mari de porumb din America și­ Rusia, ..care va sosi in curînd în țară. Aceasta, spune ziarul pentru a pune capăt car­telului de, posesori de­ porumb ce s’a format în țară pentru a specula mizeria săteanului. Ministrul instrucției a dat o circulară că­tre profesorii școalelor secundare în care spune că va ..ped­epsi scyer, pe profesorii cari se vor face...vinovați de bestialități, față de elevi. La 10 Decembrie expiră aranjamentul comercial provizoriu cu Bulgaria. — Judecătorul­ de instrucție, d. Stelian Po­posea, a descoperit, în urma unui denunț, o serioasă­­ contrabandă de­­ ducați (monedă de aur) ,introduși fără vamă din străinătate. In urma acestora, mai mulți, zarafi au­­ fost con­damnați la amenzi. — Ancheta afacerea bonurilor N­­agi Mos eu e •pce fipe, terminată., IN STRĂINĂTATE (DIVERSE). Din telegramele noastre , Guvernul sîrbesc s’a prezentat în fața Skup­­cinei, declarând că va pune în aplicare pro­gramul schițat în mesajul regal. Radicalii in­dependenți au­ declarat că vor da concurs gu­vernului la tot ce va face în­ folosul țarei. —­ La demonstrațiunile din St. Petersburg au­ fost arestate vreo 180 persoane, dintre care cei mai mulți st­udențî.­După versiunea poliției n'a fost nici un ucis sau­ grav rănit. Studenții purtai­ steaguri roșii. Dintre arestați cei mai mulți au­ fost liberați. —- întrevederea între prințul Ferdinand al Bulgariei­ și regele Petru s-a contramandat.­­a­ Turcia ia măsuri extraordinare pentru a stîrpi bandele dia Macedonia. Pentru aceasta a numit ca general șef al trupelor macedonene pe Nazir-Pașa, dindu-i puteri discreționare. Nazir-Pașa organizează a­­cum trupele cari­ vor avea să lupte in contra bandelor.­­ Se­­ constata că marea escroacă ameri­cană, Tadmick a pus în circulație h­îrtii false în valoare nominală de 100 milioane franci, cele mai multe purtînd iscălitura miliardaru­lui Carnegie.­ Nu se știe unde , au­ dispărut toate, sumele. D-na Tadwick e in vitată de 51 ani și a mai fost condamnată pentru escrocherie. Prințul M­untenegrului a­­ declarat într'un interview „că portul Anțm­­­us va fi un port­­liber de care se va folosi întreg Orientul. . . Un moșier Freudenberg din Germania, înebunind din cauza­ unor mari pierderi de bani, a ucis pe soția, pe trei copii și doi nepoți ai săi, a dat foc proprietate­ și­­ s’a aruncat în­­­flăcări. — Sobrania a votat noul tarif vamal b.sjlr gar. —­ Ziarele naționaliste franceze au mai vor­bese de omorul lup Syveton. E sigur­ că Syve­­ton s’a sinucis din cauza, unei mari infanti și Igfe a comis în propria sa familie în contra fetei­ sale. Dacă nu s’ar fi sinucis, ar fi urmat un scandal nemai­pomenit din care Syveton ar fi eșisc în bitul com­promis moralmente. — La Madrid au avut loc încăerări grave între clericali și socialiști. (R­AZBOlU).­­Chile și Argentina dezminț că ar fi vîndut vase de război ai Rusiei. — Tribunalul arbitrar pentru afacerea dela, Huli, nu se va putea întruni înainte de 20 De­cembrie. — Din Tokio vine știrea că patru cuirasat rusești, două încrucișătoare, o canonieră și un vas pentru mine au­ fost cu totul scoase­­ din lupte, așa că bombardarea lor nu mai e nece­sară. Se continuă dar cu bombardarea orașu­lui care a suferit stricăciuni grave. — In atacurile din ultimele zile ale lunei Octombrie japonezii au pierdut .‘1000 uciși și 10,000­ răniți. Pierderile suferite cu ocazia ulti­mului atac sunt și mai considerabile. — Căpitanul Clade, condamnat la închisoare­ pentru niște articole scrise în contra marinei, numește minciună intenționată acuzațiunea a­­dusă contra lui de amiralul-șef rus.­­ Japonezii continuă a bombarda toate col­țurile portului, în speranța că vor mai nimeri vase rusești. Numai cuirasatul „Sebastopol“ mai o întreg și a plimbat zilnic de la intrarea por­tului în port pentru a nu fi izbit de ghiulelele japonezilor. Nu se știe unde se află­­ flotila de contratorpiloare rusești. .—Generalul Nicolson,­ atașatul englez, care a asistat la asaltul, colinei de 203 m­, spune că bravura japonezilor este fără seamăn în istoria războaelor. —Japonezii reluînd ofensiva at­­gonii pe ruși, după o luptă crîncenă de trei zile,­spre malul sud al rîului Hunho. In stațiunea Mukden domne­ște o mare ză­păceală. — Japonezii au­ torpilat curasatu­l „Sebas­topol", dar nu se cunoaște rezultații­. Mai multe canoniere sunt grav avariate. Contrator­­pilorii ruși s'ar afla în afară de port. — Amiralul Togo care nu mai are ce face la Port-Arthur pleacă în întâmpinarea lui Bej­­destvensky. Orașul va fi redus la mine.­­ „partidul“ declara că nu spește fuziune ori alianță cu d-sa. D. Sturdza este cam aspru tratat și mulți îl numesc trădător și cer regelui ,ca să nu mai sfideze țara dînd­u-i din nou­, puterea. Poesia la iarăși..este pusă la contribuție și din gara Mihăești primi­­nd un acrostih cu numele d-lui pantaepzino. Nu lipsește­ și nota naivă și ..democratică“. De pildă este răspunsul d-ln G­­r. Filip din IBrăila: Cu­ toate că nu sunt prefect, garantez pe orice că (ai noștri) conservatorii vor face alegerile. D. Studza cu ai săi, ați făcut-­o de paie, ne-a făcut de­­’rîs în străinătate și și-a bătut joc de cetățeni. Pentru ce dar să le­ mai dăm voturile noastre Din Dorohoiu, ni se scriu următoarele : Scutarul României, ca om cu judecată, de­sigur că'și va da bine seamă că tăeindu-șe alegerile sub lacheul său­ Sfinxim, consecințele ce ar decurge din această procedare, ar fi funeste; și spre a se evita scenele sgudui­­tolfre care să vor petrece chiar și în palatul său, speram că va chema din timp la putere pe d. D. G. Cantacuzino, care singurul e in stare să liniștească­ în prezent i toate păturile sociale care ferb și ferb cumplit, i­Foo. Un bun român, care vede ma­­i departe, dă următoarele sfaturi regelui: Majestatea sa regele, caută să dea puterea marelui , partid conservator nu a dizidenților Carpiști pe următoarele considerante: înțeleptul nostru; monarh­ v trebue sa se gîn­­dească a întări cele două p­artide istorice, pen­­­tru ca­­ linsele să devie niște proptele sigure, in cazul , unui eveniment nenorocit, noului Rege,­­care nu­ are nici experiența, nici vigoarea actua­lului monarh­, contrar orice sguduire s’ar pro­duce, fie în Rusia, fie în Austcria va avea un puternic ecou în țara noastră, care este­­ plit­ă de nemulțumiri de tot felul. De altfel la vot­ au­ luat parte nu numai anonimi, dar și, ■«ameții cunoscuți. Așa din Severin au votat­­ pentru d. Cantacuzino, D. N. I.V Gărdăreanu, dr.­Severineanu, Ion Țapardea, căp. I. Bosman,­­ Simion Istodorescu și căp. Simionescu. Din Zimnicea de asemenea d.N. A. Voropol, N. Antonescu, I. Marinescu, Const. Popovici, Din Craiova Matei Adamoscn, etc. etc. Affine , plebiscitul pentru d. Sturdza și poi-­­mîine acela pentru d. P. P. Carp. Litere-arto D-rai Elena Viicărescu prepară smclis timp, în limba franceză și «uni volum de legende, care o l­egendeie voetrodu­liii. Aceste legende vor fi traduse și romina... # apariția în engleză, a fi intitulat în limba La Berlin, în editura lui Karl Danker, a apărut un nou­ rom­an de Max Nordau „Morga­­nalistic Premiul­ Nobel pentru pace a fost acordat anul acesta. Instituțiinii de gr­up­ internațional; pentru fizică, lordului Rayleigh, profesor la Royal In­stitution din Londra; pentru chimie, Iul, sir ‘lVilniam­ Ramsay, profesor la Universi­tatea College din Londra; pentru fiziologie și medicină, profesorului Ivan Petro­vi­ci Pavlov, de la academia medico-militară din Petersburg. Pentru literatură, premiul a fost împărțit între poetul francez Mistral și dramaturgul spaniol Jose Behegary, cunoscut și publicului nostru. 4416/603. Casele din București, strada Colentina 98 și șos. Gherase, Averea I. Brăinescu, idem a­­supra d-lui Vladimir Atanasovici cu lei 18200. Dsp. 780/901.J Căse­le din Str. Șerban Vodă 223 bis averea Evdochiă Andronescu­,­ adjudecate pro­vizoriu asupra d-lui Chari Farando cu lei 3100. Dos. 3220/99. Idem, str. Sf. Apostoli colț cu Vnători 44, averea T. Mirodorescu, idem asu­pra d-lui Costache Gheorghiu cu lei 23300. Dos. 1066 902. Idem, str. Plantelor 46 fost 52 averea Alecu Tîmpeanu, idem asupra d-lui M. Dimescu cu lei 4250. Dos. 1472/902. Idem, str. Mari­a Brutaru 26, averea def. Al. Săvu­­lesc­, idem asupra d-lui inginer A.. Cociu, cu lei 9150. Dos. 363/904. Casele din str. Tudor Vladimirescu 5 fost 7, averea E­ Isa I. Cojocă­­reanu, scoase în vînzire pentru­ lei­­ 5000 Dos. 5997/900.­ Idem. str. Toamnei 01,averea Laslo M. Micloș,idem pentru lei 3300. Dos. 1417/902. Locu­l viran din str. Borzei 1, 51 m. față și­ 52 m. adîrteime, averea moșt.­ Olimpia Nicu­­lescu, idem pentru lei 30000. Dos. 481­99. Ca­sele din str.Pitar Moșii 20. și str. Dionisie 45, averea Ecaterina Mavrodolu, idem pentru lei 4200. Dos. 511497. Tribunalul Iași, 1 Decembrie. ‘—Un hectar și jumătate fîneață, com­.Bucium, Iași. Fabrica de coniac, cu toate instalațiile și tot locul pe care se află din Iași, str. Lipoveană propr. I. Dumbrăveanu ș. a. Jaques L. Danni. OfDIQLUL TEM­EIEI .ItSaman Colibri“ Acesta e titlul piesei ce se joacă actualmente «u­nm mare succes la teatrul Vaudeville din Paris. Autorul ei, Henri Bataille, e cunoscut de la în precedentele sale lucrări dramatice. a atacat est­­ în­verșunare de unii critici teatrali, pentru Indrăsnenhi s­ibiectulu­i pe cînd alții îl ridică în Slava cerului. Și într’adevăr, o medie nu poate exista în apreciere. Subiectul pe care Bataide­ra atacat cu în­drăzneală, e următorul: O femeie în­­­virata în care aventurile amoroase nu mai sunt îngăduite, devine amanta unu­i tînăr băiat, crescut în casa fii și coleg al­­ copiilor ei, își dă seama de si­­tuația aceasta: grozavă, de a îmbrățișa ca amant pe acela pe care îl crescuse de pe crud era copil, dar spazmul amorului Îi înăbușe glasul Conștiinței. Fiul ei mai mare descopere relațiunile cul­pabile ale mamei sale și scena aceasta e de un efect zguduitor. Avînd ceva bănueli, el intră în salon, apropie de dormeala pe care sta întinsă ma­ma sa și o sărută pe gtt. Crezînd că e amantul, ea exclamă: „C’est toi, chem­ iar fiul ii răspunde rece și lăcomie: „Bonsoir, maman“. Fiul vrea să provoace pe amant. Maman Colibri se opune ea atîta înverșunare în­cît el exclamă : „Și to­tuși, nu pentru mine to temi !“ In cele din urmă, ca întotdeauna d’altfel, află și bărbatul și mama. Colibri, do­ctorul pătimaș al amantului, părăsește casa, pe copii și pe soț...Dar în cu­p­rind­ ea se convinge de deșertăciunea pasiunilor și se întoarce la cămin, pentru a muri intr’o continuă și grea de ancolie. E un subiect cam îndrăzneț, dar măestria cu care conduce Bataille acțiunea și adevărul care reiese din dialoguri, zgudue profund pe spec­tatori. De altfel, Racine a­­ scris „Phedra“ și nimeni nu se scandalizează cînd se reprezintă astă­zi a­­ce­st cap d­operă al literaturei dramatice franceze. Varia Știri judiciare Supra­licitări imobiliare Tribunalul notarial Ilfov. — 1 Decembrie juni, din locul viran comuna Focșani, piața Știrbei-Vodă str. Călugărului 13 și 15, averea Lu­pu și Lazăr Zomer, adjudecate provizoriu asupra d­lui D. M Bragadiru cu lei 550 Doa APERITIVE se poate admira următoarea La Ghipu-Lung coincidență. La etajul de sus al unei case este instalată prefectura de Muscel, iar la otagiu­l de jos se poate citi următoarea firmă: — „Aci se scot măselele“.! ! Sau vid­ii Cine va face alegerile generale? D. Sturdza ? D. G. Cantaeuzino? T). Carj)$ Plebiscitul,. Adeverului“ Pentru d­l. G. Cantacuzino După cum am anunțat recordul voturilor îl deține domnul Cantacuzino. Ar fi greu să reproducem toate răspunsurile, mai ales că multe sînt aproape la fel și au­ defectul să fie serioase, pe cînd pentru d. Carp și Sturdza de multe ori nota satirică este întrebuințată cu succes. O primă obs­evațiune este acum că motivele pentru cari d. Cantacuzino va prezida alege­rile viitoare, variază după starea civilă a vo­tanților. Funcționarii și pensionarii cred că d. Sturdza nu va face alegerile, fiindcă a lovit în funcțiuni și pensionari­. Un alegător din Ialomița este,în­potriva d-lui Sturdza și pen­tru d. Cantacuzino, fiindcă cel cu­ctîin­ n’a făcut linia ferată care să unească Călărașul, cu Bu­­zăul, o linie foarte importantă pentru pe­troliști. Mulți răspund că . d. Cantacuzino va prezida alegerile viitoare fiindcă, d-sa nu înlătură po­di Take Ionescu, .,omul cel­­ mai iubit din­țară Românească“.­­ •­ ► " Primim chiar și­­ scrisori lungi și articole prin care se caută a se dovedi că d.Can­tă­­cuzino trebue să facă alegerile viitoare, o . -Unii an loc de 1 Cantacuzino, ne trimit 8— 10 și cer a vota de atîtea ori. .... . D Ca­­’ este îi­ multe răspunsuri lovit și Ih Carn’ s SPECTACOLE A­zi Marți 30 Noembrie 1904 Teatrul R­ațional.— Societatea dramaticii. Se va juca Alleluia piesă în 3 acte, de Marco Praga. Săracul Du­m­itrescu­, un act în versuri de d. G. Ran­etti. Teatrul l­yric. — Reprezentația trupei de operete germane.­ Se va juca O aventură în ha­rem și Venin pe pămînt. Kala Ku­lson- Debutul trupei franceze de varietăți. D-ra fosa Rosetti, dansatoarea de la l­onacher din Viena. Tacul Cișmis­iunui. — Patinagiu­ de la 8 dim. pina la 5 seara. Muzica Regimentului de roșiori. — Mîine, Miercuri 1 Decembrie Teatrul Național. — Opera. Ultima­ repre­zentație extra­ordinară a d-nei Siegrid Arnoldson. Se­ va­ cînta pentru a 2-a oară Mignon, operă în 3 acte de Ambroise Thomas. Teatrul Tiric. — Ultima reprezentație de adio a operetei germane: O aventură în­­ harcin și Venite pe păm­înT________ INFORMA­TIONI Comitetul executiv­ al partidului conserva­tor se va întruni Vineri seara spre a fixa listă oratorilor cari vor lua cuvintul la in­­trunirea publică ce se va ține Ji diminecă la Eforie. ('omisiunea bugetară, după ce a termi­nat discuția generală asupra bugetelor­ a discutat și aprobat bugetul veniturilor sta­tului. ,j­ot, vor începe să lucreze sub comisiunile bugetare cercetând bugetul­­ fiecărui minister în­ parte. Regele a primit aseară. În audiență pe d. Al. Marghiloman fost ministru, cu­ care s a întreți­­nut două ore. ❖ D. Gianni a venit c­­ foarte emoțio­nat la Senat. Cîțîva senatori înconjurîndu-l­e-afi in­­trebat în grijațî, ce­ s’a întîmplat? D. Gianni le-a comunicat că d. Vintilă Brătianu a demisionat din comisia Imd­întruni zi­­spre a­­ se gruparea getară. Fruntașii junimiști se vor lele acestea la, d­. Maiorescu consfatui asupra atitudinei­­ ce o va avea în viitor. Cererea d-lui Petre Grădișteanu — Convocarea majorităților — Am dat știrea că d. Petre Grădișteanu, distinsul membru al partidului liberal a cerut era în Senat, ca d. Sturdza să con­voace majoritățile parlamentare spre a le consulta asupra situației din partid. D. Grădișteanu a declarat că e însărcinat de un număr de senatori să facă această ce­rere. Senatul a primit sub tăcere cererea d-lui Grădișteanu și tăcerea în cazul a­­cesta era o complectă aprobare a cererei. Din numărul de senatori, în numele cărora a vorbit d. Grădișteanu, fac parte și d-nii Anton Carp, dr. Stoicescu, Pro­­copie Dumitrescu, Pliat etc. înainte de a cere cuvântul, d. Grădiș­teanu a avut o lungă convorbire cu d. Anton Carp, D. P. S. Aurelian, care știa că se va face o asemenea cerere, n'a venit la șe­dință, evitând a prezida și deci a primi însărcinarea să comunice d-lui Sturdza cererea senatorilor în numele cărora a vorbit d. Grădișteanu. Această sarcină de­licată a rămas pe seama d-lui Costescu- Comăneanu, care a prezidat ședința de erî. După ridicarea ședinței mulți senatori făceai­­ pronosticuri asupra răspunsului pe care-l va da d. Sturdza la cererea de a se convoca majoritățile parlamentare sprfi a fi ascultate asupra situațieii.­­Unii se­natori erau­ de părere că d. Sturdza nu va­ consimți să convoace majoritățile. Află probabil că se va cunoaște răspunsul d-lui Sturdza. Morfeu In jurul demisiuneî d-lui Vintilă Brătianu iată cîte­va­­ informațiunî,precise asupra­, celor petrecute era la Cameră cu ocazia demisiei d-lui Vintilă Brăitianu din dem­nitatea de raportor general al bugetului, * Oculta și „generoșii, au­­ crezut că d. Sturdza își va perde cumpătul, se va enerva și­­ va provoca o mar­e discuție ,în jurul demisitinei..,,L - » : ép*-.* -r.: i Dar s’a fi înșelat, d. «turdza a fost de cîte­va mi­nuste astă­ dată calm și prin a închis discuțiunea. Rșlalăm­­­ mai sus ce a spus d. Sturdza dar treime să complectăm declarația fă­cută de­ primul ministru. 'D-sa a maî­­ntrebat pe ocultiștii din Ș ft mi­s­i­a. Ins­­ifi tară Vorii pare sa mă tratați maî rău de cum ați fost tratați conser­vatorii la 88 ! Acest, du­ș rece aplicat numai b­rătie­­nilor a avut un efect miraculos ; nimeni­­ n’a mai îndrăznit să replice. Atunci d. Tak­e Protopopescu, a se­sizat momentul, și ca o mică reparație, a cedat recunoscuid că nu se pot refuza bugetele­ și însuși d-sa a propus ca ra­portor pe d. Victor Antonescu. Această sem­nificație daft vechile cadre alegere! d-l­a : Antonescu. Ovid­ d. Vintilă Brătianu și-a anunțat demisiunea și d-nii dr. Radovici și Pro­­copiu au relevat că ea e dată pa motive politice, a luat cuvântul d. Vilacres și a susținut că trebue primită tocmai fiind că se invoacă motive politice. Prin urmare vbechile cadre n'au­ ezitat un moment să declare că acceptă demisia d-lui Vintilă Brătianu. Alegerea d-lui Victor Antohescu ca ra­portor, a 'derutat insă'pe cifva partizani ai d-lui Sturdza. Nu se știa, în primul moment, ce în­seamnă această alegere și d. C. F. Nso­­­iescu a propus chiar votul secret. Dar cîțîva deputați din vechile cadre au­ votat demonstrativ, prin ridicare de minni, pe d. Antonescu tocmai­­ fiindcă s’a propus ca raportor un ocultist, ceea ce în­semna că Oculta cedează asupra budge­­tlor.­­S’a ținut să se știe că d. Vintilă­­ Bră­tianu nu cedează, fie în num­ele său personal­­ie in numele Drălienilor. Dar că Oculta a cedat, aceasta reese din propunerea d-lui Take Pr­otopopescu. Altfel s’ar fi retras din comisia biulgetară toți ocultiștii și genero­șii n’ar fi admis discuția budgetelor. Se zice că azi d. Victor Antonescu va demisiona­ și d-sa. Dar acest zvon pare a fi neîntemeiat, căci ar fi a se ex­pune ridicululuî toată manifestația ocul­tei și s’ar umili și d. Victor Antonescu. Dacă d. Antonescu ar fi demisionat imediat cum a fost ales, poate ar fi fost o manifestație, de­și, dacă era fi hotărîțî toți­a refuză bugetele, h'aveau de­cît să declare, imediat după demisia d-lui Bră­tianu, că nimeni nu primește al înlocui. Dar după ce d l Antonescu a primit și lucrat­ori, ca raportor,­­astăzi să-șî dea demisia, aceasta nu o admit oameni­ po­litici serioși. Generoșii nu par edificați încă asupra celor pelieCuri cu alegerea d-lui Victor AntonesCiC și Unii nu șt­iu dacă e la mijloc o tactică, o ce­dare săui o tragere pe sfoară. S’a remarcat lipsa d-lor Thom­a Stelian și Al. Djuvara, amim d-lui Stătescu, de la ședința de er­. a, comisiunea bugetare. Asemenea a lipsit și­­ I. B. Missir. Un deputat ocultist foarte surprins că un d. Sturdza nu s’a dus încă la palat să-șî dea demisia, a declarat aseară că era luată h­otărîrea de a se refuza cu îndâr­jire bugetele. Acum se întreabă ocultiștii, unul pe altul, ce s’a operat în întuneric. Uep. unul criminal. Dimpotrivă, e o privire blinda, o privire care pare a exprima o temere mare, o groază nespusă. Să făceați ult­imile formalități pentru tran­sportarea­ lui la . penitenciar. .. Cum a comis crima — Bine mă, îi zic ott, cum ai putut da în meșia-tăut?.. Nu te-ai­ gînjiit ce crimă groaz­nică faci? —. Cum «îi mă grifăesc, domnule­ că dubă mă gîndeam, nu mai dădeam în bietu bunicu-' meu­... Tocmai” căutam 'prin' dulap. Deodată, aud o mișcare în pat. Se întorcea în­spre mine... Mă vede și, la lumina candelei, mă recunoaște.... „Ce faci aci, Mitică ? Ce cauți acolo­?“ Attta m’a întrebat: Ce era să răspund ? M’am gîn­dit la rușinea ce aveam să pățesc, la mustrările mamei, la cele ce-o zice lumea­.v In minutul acela. Iară să mă gîndesc ce fac, am luat o scurtătură de lemn dela sobă și, îndreptîndu-mă în­spre patul de unde bătrî­­­nul mă privea cu niște ochi întrebători, l-am dat­ două lovituri în cap...“ Aci, asasinul se opri, își sf­or,se sudoarea și reîncepu apoi, fără ca să-l mai fi întrebat. Avea nevoie să se spovedească... — Numai de două ori lam lovit... Și n’a scos nici un oftat, bietu bunicii... S’a cutre­murat de vreo două ori și a rămas nemișcat. L’am­ luat apoi și l’am tîrit in coridor... Mă temeam să mă uit la fața lui, mi-era groază... I-am acoperit obrazii cu un cearșaf și m’am întors in odae­... Am cotrobăit peste tot lo­cul... N am­ găsit decît 90 de lei pe cari­­ î-am vîrît în buzunar. Am sărit apoi pe fe­reastră și am pornit pe jos la gara Poiana de unde am luat bilet pentru Ploești. Groaza asasinului. --De câți ani e Emilian Ionescu -• Ai fost față la autopsia cadavrului? — Nu­ îmi răspuni de Emilian Ionescu, cu­­tremurându-se... Și in ochii săi se ivesc la­crimi, lacrimi de căință, de părere de rău, de durere pentru grozăvia faptei comise.. Mi-e mila să-l mai ciuruiesc cu întrebările. Cînd să plec, îl aud pe criminal răspunzînd la întrebarea unui funcționar care dresa un proces-verbal : — Sfnt de 21 ani aproape... 20 am îm­plinit în ianuarie 1904. O jumătate de oră după aceia, Emilian Ionescu era închis la arestul preventiv. Sf. Faust Asasinul Emilian Ionescu (după o fotografie efectuată pentru parchetul de Prahova, de fotograful Hirsch din Ploeș­ti. înfiorătoarea crimă din Vălenii-de-­Me Ancheta trimisului nostru special — La casa de toleranți.— Convorbiră cu a­­sasinul Em. Ionescu.— Cum a pom­is crima.— Groaza asasinului.— De cîtî anî e Em. Ioncson. La casa de toleranță Asasinul Emilian Ionescu a petrecut, cum, se știe, după comiterea crimei, o noapte în­treagă în casa de toleranță a unuia Moise, din calea Oilor din Ploești. M’am dus să culeg și de aci oare­cari amă­nunte. Trăsura care înota într’un noroiu i­­mens, se opri dinaintea unei case dărăpînate vopsită „roz“, ca și femeile bătrîne pe cari ușurința sa îndeamnă să se pudreze cu pudră Un­ noroiu, imens și dezgustător în curte. Sînt întâmpinat de cîteva femei nenorocite, ființe pierdute în noroiul prostituției, cari îmi aruncă priviri galeșe... La zgomotul produs de oprirea trăsurei, se scoală și „țața“, an­­treprenoarea acestui local de perdiție. In casă e o neregulă și o murdărie spăi­­mîntătoare. Prefer să rămîn în curte. Le datt a înțelege că sunt un reprezentat al ministe­rului public. Și de unde pină acum toate e­­rau vorbărețe și nu-șî mai putea fi ține gura, au amuțit. Numai „țața“ vorbește. — Zăit că n’a adus nici un pachet cu din» sub.. Și nu-i adevărat că a venit ziua... A venit seara la 11, și a intrat de-a dreptul în „salon“... A comandat niște cafele... Cînd m­’a văzut, mi-a zis : — Sărut mina, madam Grura... — Bonsoir, dom’le MilicS, i-am răspuns: Da’de ce n’ai mai fost pe­­ la noi ? —. Păi­n'am fost în Plo­ești... Am fost la Buzău... Uite, chiar acuma vin din Buzău... A stat un salon pînă la 1 după douăsprezece, după aceasta s'a dus să se culce, în­ camera unei fete. „A doua zi, la prînz, am intre­bat'o pe fată dacă Mitică a plecat. Ea mi-a răspuns că nu. Peste pu­țin el a plecat, zicînd că se reîn­toarce spre seară... Dar nu s'a mai întors... Și nu-i adevărat că a făcut chef aci, toată noaptea“... Astea toate mi le-a spus ,madam Grura“, repede, ca o lecțiune învățată pe de-a rostul. O maî întreb :­­ —­Mitică venea desp’aer, pe­­ a d-ta-1.1 — Venea­ destul de des, mai ales cînd era practicant la judecătorie. . . Mî-cra dc ajuns. Am plecat. i I Convorbire cu asasinul Emilian Ionescu O împrejurare fericită m'a adus in prezența asasinului". Eram la poliție, unde voiam să faci adresa d-dul­i prim-procuror­ul tribunalului Pra­hova, cînd un amic care mă însoțea îmî atrase atenția iasurpra, unui con­void ce­ era pe cale sa sa­ formeze. Era asasinul Em­ițian-lohescu, în­conjurat­ de­­ cîțîva gardiști, cari aveau­­ să-l ducă la arestul preventiv. . .......... . . . ! Mă apropia! de dinsul. Cum zicea foarte ine d. procuror Economu, nimic din figura a­cestui, băiat de 20 ani mi trădează criminala faptă ce a coițis. Pare un băiat de prăvăliej îmbrăcat cu o h­aib­ă scurtă de ciag negru, panta­­loni descinși,/­cu­ o­ cămulă neagr­ă în cap. Bața-Î e plină edc/coșuiâ,­ în jurul »cililor are cearj că nu vinosc, ochii h sînt roșii de na»mn, fac privirea n’are nimic din căutătura fioroasă a ♦­Economice-Financiare 30 Noembrie Bursa din Capitală. —Bursa se deschide cu­ o slabă tendință. Nu sune nici cumpără­tori, d­ar nici vânzători. Bursa din străinătate. — Viena. (Închi­derea de ieri). Napoleon 19.06 ; Rubla 253.75 ; Anstalt 674.50; Cred. imn. austr. 966.20 ; Cred.­inne. ungar 805; Cred. f.­­austr. 648.50; Lom­barde 88.75; Alpine 89;­­ Waffenfabr. 535; Lot. turcești 131.25; Renta hart, austr. 100.05; Renta ,arg. austr. 100; R­­nta aur austr. 119.70; Renta aur ungar 118.70; Schimb Londra 239.421 a ; Schimb Paris 95.20 ; Schimb Berlin 117.521/a ; Schimb Amsterdam 198.82*/­ Schimb Re­gia 95.22 ; Schimb Italia 95.25 ; Tendința slalxi. Berlin.—Rubla 216.10; Diskonto 191.4<);-Na­poleon .—: ; Schimb Londra 8 zile 203.65; Schimb Paris 80.95; Schimb Amsterdam 168.95; Schimb Viena 85; Schimb Belgia 80.80; Schimb Italia 10 zile 80.95; Schimb Elveția 80.80 ; Rentele romane 1881 5 la sută 100-25; 1893 5 la sută 100.10; 1890 4 la sută 90.50; 1894 4 la sută 88; 1896­ 4 la sută —.— ; 1898 4 la sută 87.70; Noul împrumut rom. 99.10; Imprum. municip. Bnc. 96.60; silentul privat 4 la sută. Tendința­ fermă. Paris.----Banca otomană 592; Loturi turcești 127.25; Renta franceză 3 la sută.98.77; Rentele române 5 la sută 102.60; 1 la sută—­ â la sută —.— Renta italiană 105.15; Renta ungară 101.75; Renta span.90.55 Renta rusă 1899 90.15 Schimb Londra 251.50; Schimb Viena 103.87; Schimb Amsterdam 206.56; Schimb Berlin 122.22; Schimb Belgia 7/^; Schimb Italia­port; Schimb El­veția 2/f; Scontul privat 25­ 16; Ten­dința, greoaie. Londra.­Consolidare: 88! 16; Banca Romîniei é1/*; Scontul privat 27.s; Schimb Paris 25.32Wb; Schimb Berlin 20.61 ; Schimb Amsterdam­ 12 04. Renta japoneză A la sud­ă—7.502. • Frankfurt. — Rentele române 5 la sută 100. 4 la sută 88.—noul împrumut rom. 99.20. Scontul privat­ 4o­ o. Bursa cerealelor In străinătate, 7d. Din tologr­amele ce nu sosesc din străinătate, nu reese­ ca cumpără­rile de porumb american ce­ se fac pentru ca se importa la noi, să fi avut drept urmare vreo urcare în prețurile porumbului în pie­țele americane. Tendința acestui articol la New­ York și Chicago e de abia susținută, iar variațiunile prețurilor sînt neînsemnate. La Londra, tendința porumbului e ceva mai­­ fermă,,a griului ,calmă. In celelalte piețe eu­ropene tendința­ generală e, su­sținută, afară, de Budapesta unde griul este neglijat. In țară.­r Măsura guvernului de a începe cumpărările și de grîu, secară și orz are o înrîurire puternică asupra acestor articole, prin­ aceea că­­ detentorii mărfurilor au­ urcat­ pretențiunile.­­­­ Guvernuul a refuzat ei­ cu totul multe i dini ofertele; ce s’au prezentat în grîn­e și orz din cauza pretențiunnilor exorbitante; și a acceptat­­ o singură, ofertă­ de 40 vagoane porumb ro­­­mînesc­­ vechiu cu lei 1400 vagoane la stațiu­nea Cora­biți. La Brăila s’a vîndut : ■ Grîu­, 19 vag. 73—80 cu lei 14.65—16.65­ suta de kgr.; secara 2 vag. 68—71 kgr. cu lei 41.80—12.25 ^suta de­­ kgr.­; orz 5 vag. 55­—59 kgr. cu­ lei­ 19.50—­10.90 suta de kgr.;­ porumb vechiu, 112 vag. 76.200 • kgr. cu lei 14 25 suta de kgr, tfn Capitală,­­rr B’a în­registr­at. Sîm­bată, veche operație j­e, 25' vag. porumb nou­, c­u jeî, li.25 .vag. .g.ț­.ra,Tîrgov­iștea'; acest artico­­l se plătește iystăzi deja. cu­ lei 100 la vag, mai­­ mult. Ultima depeșî • Cota cerealelor in strainătăte ' (Telegramele noastre particulare) > ■ Budapesta ’29 Noem­b'iie Grîu de Aprilie l Oii 7 scădere 4. Secara de Aprilie 7.95 scădere 2. Ovăz de Amilie 7.14 Adevărul l­aiens Rim­is Azi Marți 30 Noemvrie A aparat Hărm­ătoru­l săracilor 5 HANI IN TOATA TARA 5 RAM Fasci ■,un­de 1, 2 și 3 se procură gratuit de către Aichinistratve. neschimbat. Porumb de Mai 7.57 scădere 3. Rapiță 11.10 n-schimbat. Piriin, 2it .­cembrie G­­utt de Decembrie 170 neschimbat. Secări de Doi­embrie 142.75 scădere 25. Porumb de Decembrie 123.50 scădere 50. Paris, 29 Noembrie Griji de Ianuarie 24.05 scădere 15. Făior de Ianuarie 32. 5 scădere 20. Ulei de Ianua­rie 40.72 scădere 25. Netc-York. 29 Noembrie.’ : Grij­ [UNK] disp. 106­2,­s scădere 1%. Grîtt de Decembrie 1052/s scădere U/s. Griji de Mc 111­ * scădere R 8.­ Porumb disp. 53 neschim­birt. Porumb de Decembrie 55 neschimbat Porumb de Mai S03/8 scădere s­s. Chicago, 29 Noembrie . Grîtt de Decembrie 1067/8 scădere lVs. Grid de Miri -­109*51 scădere Ws. Grîtt de lust* 1083/s scădere 7/s.­ Porumb de Decembrie 771y* urcare Ps. Porumb de Mai 44-V-s urcare Porumb de Iulie­ ApăW preschimbat. Ultime informațiuni D. Take Ionescu a făcut eli, ln palatul justiției, declarația că pînă la jumătatea lunii Decembrie conservatorii vor f­i la pu­tere. Declarația aceasta a produs mare im­presie la palatul justiției. După părerea liberalilor, ■convenția ■ co­mercială cu Germania va fi adusă­ în pa­r­lament Me 11 ianuarie, calm­ă imediat după 'văcântec Craatimului.­­ ' ’ După votarea­ convenției,' guvernul îi va­ depune­ mandatul. Starea semănăturilor. Mai în toate păr­țile dezgheț și timp frumos. Zăpada ar produc top­ită. Semănăturile de toamnă ex­celente. Porumbul complect­ cules și cărat .Nutrețurile puține­, nu vor ajunge pînă fa primăvară. m D. Emil Costinescu, ministru de fi­nanțe",, a terminat expunerea ce va însoți convenția comercială încheiată între R­o­mîn­ia și Germania. Expunerea este­ foarte lungă și la ei (I. Costinescu a lucrat împreună cu el. Anton Carp­, ajutați de doi funcționari de la ministerul de externe. Mulți liberali sînt, de părere că guver­nul ,se va retrage, negreșit de la putere pînă la data alegerilor parțiale, 17 ia­nu­arie. Numai așa se explică faptul că pînă a­­cum ,guvernul n’a fixat candidaturi pen­­­tru acele alegeri. , Conservatori! în­ schimb, fac mari pre­gătiri pentru­ alegerile parțiale. Cumpărarea și distribuirea porumbului și al­tor producte pentru hrana sătenilor in lipsă Uimind a se fa­ce de aci înainte de către minis­terul de interne, <­. l­ascar a trimis azi o lunga circulară prefecților prin care­­ le pume in Ve­dere regulele de cari vor avea a se­ conduce în cumpărarea și distribuirea porumbului. El Cu începere de Sîmbătă 27 Noembrie s'au introdus "următoarele "stațiiun­ în tariful roman­­nord-germ­an : 1) Stațiunile Bușteni și Curtea de­­ Argeș în tariful excepțional No. 3 (fer) ; 2) Stațiunile Bușteni și Doftana în tariful excepțional No. 4 (mașini); 3) Stațiunile Bușteni și­­ Bergisch-Gronbach în tariful excepțional No. 40 (pietre, de dia­­motă); 4) Stațiunea Hilden în tariful excepțional­­ No. 42 (articole, dp bumbac) ; 5) -Stațiunile Düsseldorf, Hannover-nord. ,Landsberg a Warthe, și­ Zwickau în tarifu* .excepțion­al No.­­62 .(metale nenobile); Informațiuni în privința taxelor, pentru a­ceste stațiuni­­ se jiot­etta dela expe­dițiunile ,d.0. maps­uri„ ale­ tralulor stațiunilor CVF. EV « Vechîul gazetar, nesto al reporterilor, loan­­ S­ óttries­cu, rCîncetat din viață după o lungă și crudă bunlă. Sotirescu a fost mulți ani reporter al „in­dependenței Române.“ Trimitem fostului coleg un ultim adio ș­­îndureratei familii condoleanțele noastre. . 1 » Ministerul de interne ■continui­ Si­ cumper porumb ,ț/­griii pentru a se distribui In țărani Prețurile cu cari s­e oferă aceste­­ cereale va­riază foarte mult, după localități. Astfel, in județul Bacău­ s’a putut cumpăra porumb Sub 1000 de Ioi Vagonul, pe cînd în Ilfov s’a Cerut pină In 2250 Ici pe vagon. * S’au făcut următoarele numiri la regie .­D-mii Gr. Ștefănescu, actual impiegat d­e cancelarie ch­ill, a fost înaintat impiegat de atelier cl. II .N­. Milcoveanu­ a fost numit im­piegat de cancelarie cl. III,­în locul d-lui Gr. Ștefănescu . N. Stoica a­ fost numit impiegat de cancelarie cl. III, în locul decedatului Verbiceanu. 9 D. F. Zamfirescu a fost­ numit controlor fiscal de județ. D. N. I. David a fost numit director la a­­restul preventiv din Tutova. In toată țara sunt actualmente vacante 12 catedre de desemn și caligrafie la școala d­e fete și grivne cîte una în orașele: Bacău, Brăila, Idumbe­ști,­ Buzați, Caracal, Constanța, Giurgîti, Huși, R­iman, Slatina, Turn­u Severin și Vasluiu. 9 Comuna Galați a fost autorizată a intents acțiune Epitropiei Sf. Spiridon din Iași, pen­tru revendicare­a terenului pe care a fost construit ve­chiul spital. Un ziar de, dimineață a anunțat că­ poliția ar­­ fi­ areși­­t u­­zî noapt­e,pe un, individ anume Zabron care a fugit din Bulgaria unde. a furat, de ,la mai ;.mulți negustori 150.000 .de lei.­­. Control­nd știrea,'putem afirmă că e abso­lut inexactă. Atît la­ poliție cit și la circum­scripțiile 2, 6, 12 și 20 de cari­ depinde că­tra Griviței — u­n­de ziarul în­ chestiune pre­tinde că' ar fi fost prins Zabro­w­ — nu se află nepărat nici­ un individ­­,cu­ acest nume. Legațiunea Angliei a făcut cunoscut mini­­sterumí dfi externe­­ că guve­rnămîntul Indiilor a dat ordin prezidentului din Aden­ să supa­ c­lasele bai­ î. pliară din această localitate la­­ toate,­­dispozițiu­nile convenției sanitare din­­ Veneția. Direcția generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor aduce la cunoștința secretarilor comunali însărcinați cu executarea serviciului telefonic prin comunele rurale, că la trecerea­­ convorbirilor telefonice ,atît în condica cu matcă, cît și în situațiunea formula_ 215, să >- - - • a t ■A

Next