Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)

1905-02-01 / nr. 5561

= Marți 1 Februarie 1905 D’ASEARĂ PÎNĂ AZI .= Aniversarea seminarului Veniamin din Iași.-- întrunirea opoziției di­n Iași, Brăila, Roșiori și Alexandria.— întrunirile conser­vatoare din Focșani și Galați.—Incendiul din Roman.— Primirea lui Kossuth de către împăratul Franz Io­­­­sef.— Situația n Rusia. — Prusia luînd masuri în contra agitației poloneze.—Agitația na­țională din Polonia rusească. IN ȚARA — La Iași s'a serbat cui aniversarea seminarului Veniamin. După oficiarea serviciului divin, s’a ținut o conferință. Seara la șampanie, au­ toastat mitropo­litul-primat, ministrul Bădărău și Sa­vin, întrunirea opoziției din Iași. S’a des­chis la ora 2, in prezența fruntașilor liberali și carpi­ști. D. Teohari AntonesCu spune că d. I Carp împreună cu liberalii urmărește asanarea moravurilor și că guvernul ba­zat numai pe încrederea regelui nu poate cămine la putere. D. Ștefan Șen­­drea numește programul guvernului re­clame comerciale. Avocatul Haltă atacă cu violență pe d. Bădărău­. D. Dr. Cosmovici cere vo­tul cetățenilor pentru opoziție. D. Toma Stelian­ primit cu aplauze apără econo­miile făcute de liberali și arată i­c­ oa­­sele ce vor urma de pe urma secretu­lui votului. D. Matei Cantacuzino spune că nu trebuia numit ca ministru șeful agenților electorali din Iași, critică fap­­tele și programul guvernului, tăgădu­­ește că democrații vor democratiza par­­­­tidul conservator și încheie spunînd că în curînd dreptatea va triumfa. D. Const. Sterea vorbește cel din urmă, arătând că față de situația externă, din Austria și Germania, e nevoe de un guvern tare, iar nu de o clientelă guvernamentală ca cea de azi. —■ Ș­calele de bele-arte din Iași și București vor căpăta in curînd o altă organizație. — D. ministru Jacques Laliovary a plecat erî la Focșani — Sii regina a arestat la concertul religios de a biserica luterană, iar re­gele la serviciul divin d­e la biserica Pitar-Moșu. întrunirea opoziției la Brăila.—întru­nirea a fost prezidată de d. P. S. Au­relian. D. Nicu­ Filipescu, răspunse punct ca punct la atacurile guvernului, apără cârti­dul care după alegeri se va de­nunța, atacă pe d. Bădărău­ care d­acă e un agent electoral nu poate fi și un sfeturi al tronului și in special pe d. Take Ionescu. Dacă am vreo ambi­țiune,­ spune d Filipescu, este ca să a­­păr partidul liberal să nu fie întinat de minuite acestui aventurier politic (Take Ionescu). D. Aurelian spune că muntele de pietate ar constitui o umilință pen­tru cetățeanul român. D. Sturdza atacă pe d. Bădărău­ și pe d. Take Ione­scu care nu a spus ni­mic nu cu privește budgetul viitor. D. Const AleSsia spune că întrunirea gu­vernului a făcut impresia unui specta­col de circ D. Ionel Brătianu apără cartelul, d. Nicolae Ionescu atacă pe prefectul Varlam, d. Delavrancea laudă economiile partidului liber­il, e felicitat de d-nii Sturdza și Brătianu. d. Dju­­vara enumără actele mari ale partidului liberal. — La Roșiori a avut loc o întrunire liberală la car­e au­ luat parte pe­te 600 persoane, asemenea și la Alexandria. întrunirea conservatoare din Focșani.— A fost prezidată de d. Negri. D Ion La­­h­ovary acuză pe d. Sturdza că e trădă­tor de neam și critică cartelul. D. Nicotescu cere ca cetățenii să con­damne cartelul. D. Xenofol face o para­lelă între partidul liberal și conservator. D. Barbu Păllineanu numește pe d. Sturdza hiena Moldovei și susține că programul de la Iași se va aplica întoc­mai. D. Brătescu spune că conservatorii sunt adevărați liberali , promite modifi­carea legei­i meseriașilor. D. Teodoreanuu cere sprijinul cetățenilor, întrunirea conservatoare din Galați.— Președinte d. Gr. Robescu. D. D. Plesnilă, expune programul lo­cal, dec­arându-se pentru zona liberă, desființarea regiei pescăriilor d­e. D. Ion Tanoviceanu atacă cu violență car­telul și în special pe d. Sturdza. Insti­tutorul Plăvănescu a citit apoi lista candidaților.­­ Pensionarii din Iași, întrunindu-se au hotărât să voteze prin selecțiune, a­­leg­ind candidați din ambele părți. — D. general Lah­ovary a sosit ori la Călărași, fiind primit de o mulțime de cetățeni. — Un mare incendiu a izbucnit a­­seară în strada Suceava din Roman, distrugînd un șir de case, magazii și case, proprietatea d-lui Ilerscu Lascor. Focul a fost localizat. Pagubele sunt însemnate. IN STRĂINĂTATE (DIVERSE) .—Din telegramele noastre, D. Kossuth a fost primit în audiență de împărat. Ungurii consideră aceasta ca un eveniment istoric: împăratul a încîntat pe Kossuth prin cordialitatea sa. Pare că Kossuth e mulțumit de rezul­tatul audienței sale. El s-a întors ime­diat la Budapesta. Ungurii din Viena i-a­i făcut o mare manifestație. — E­evii polonezi din Lublin au­ a­­runcat în stradă din etajul al treilea pe directorul gimnaziului, pentru că a­­cesta era împotriva polonezilor. — Societatea imperială teh­nică din Petersburg a votat o moțiune prin care cere Constituția. Nobilii din Samara au trimis țarului o adresă în care cer men­ținerea autocrației. Țarul a numit o co­misiu­ne care să studieze nevoile lucră­torilor. ■— Guvernul german temîndu-se ca agit­aa­ poloneză să nu se întindă și în Polon­a germani, a luat masuri la­ gra­nița rusească.­­ La redeschiderea liceului de fete din Varșovia, o elevă a cerut directo­rului să puc pe acelaș picior limba po­loneză cu cea rusă. Directorul indignat a­ ch­emat armată, care a pătruns în li­ceu. Multe eleve au fost rănite, altele au leminat de spaimă, răcit în mod artificial și în această stare a fost recepționat și distribuit. Că mîn­­cîn­d țăranii acest porumb defectuos se propagă pelagra la țară, nu a voit și nu vopște, nimeni să ție în seamă. Porumb încins Un porumb odată încălzit și încins oricât de bine ar fi el condiționat, pierde colosal din valoarea lui. Făina măci­nată din un asemenea porumb e acră și periculoasă sănătăței. Totuși în fața autorităților din Constanța porumbul se condiționează și se recepționează apoi în cea mai bună regulă. Zilele acestea corespondentul nostru din Constanța iarăși ne-a comunicat că l­a asemenea condițiuni a fost reprimit p ■ [UNK]­limbul din magazia No. 1 și 4 din vaporul „Villeforce“ ca și cum lucrul ar fi de la sine natural, că porumbul în asemenea caz e de recepționat. Facem guvernul răspunzător de toate consecințele primirii porumbului nesă­nătos și promitem a reveni în curînd cu amănunte și date pozitive în această privință. Rep. JURNALUL FEME­IL E bine sau­ nu să purtăm corset ? (del cititoarele noastre) Eu una aș fi foarte fericită dacă fe­meile ar fi toate de acord să nu poarte corset. Mai ales dacă s'ar găsi un doc­­tor să vorbească în contra celor la mo­dă acum , droit devant. Găsesc că este un supliciu a le purta. Ambii confe­rențiari a­i însă puțină dreptate. Corse­tul da multă grație femeei. Și nici una mai puțin cochetă nu va eși fără el. Cert e însă că femeea se simte mult mai bine fără corset. Și cred că chiar acel care a vorbit în contra lui lăsînd la o parte chestia sănătăței va găsi ca femeea are înfățișarea mult mai plă­cută cu corset decît fără corset. Myonotis Cea mai frumoasă femeo din Italia Cea mai frumoasă femeo din Italia e detronată. Pînă acum era considerată ca atare contesa Morosini, care pe lîngă aceasta e o femee foarte spirituală și inteligentă și care a avut de mai multe ori oca­­ziunea să găzduiască în splendidul său palat­ din Venezzia pe împăratul Wil­helm II. Ei bine, contesa Morosini a căpătat o nouă rivală ,­ aceasta o conteseÍna Mo­rosini și e chiar fiica ei. Aceea ce era era încă mama, astăzi e fiica , frumusețe, farmec, grația, splen­doare. Toate aceste calități au apărut la lumină acum cîteva zile, cînd și-a făcut apariția în lumea mare tînăra Contesă. In acest scop contesa mamă a aran­jat un bal de care vorbește Venezzia întreagă—ce zic, întreaga Italie. Ziare serioase și grave spun că cotidionul din palazzo Morosini a fost ceva nemai­po­menit și nemai­văzut pînă acum. Ni­meni n’a plecat de acolo fără să ducă cu dînsul o bijuterie scumpă, un ac de cravată, o broșa sau un ceasornic. Și toate splendorile acestea au fost aduse în salon de un mic automobil, care fă­cea ăteuf-zeuf ca și cele mari și care mirosea o benzină veritabilă. In urmă făcu intrarea tînăra contesă călare pe un ponny, împărțind daruri în dreapta și în stînga... Tînăra contesă Morosini e astăzi cea mai frumoasă dintre femeile Italiei. Și să notăm că ea numără astăzi numai șapte—spre­zece primăveri. Varia SPECTACOLE Astăzi’, Irani 31 Ianuarie Teatrul Național.—Stelaclie. Circul Sidoli. —Reprezentație dată de circul regal roman de sub direcțiunea d-lui Cesar Sidoli. Sala Edison.—In fiecare Duminică, Marțea și Joia baî-mascat. Mala uacia — Baluri mascate regu­lat în fiecare Luni, Mercu­ri și Vineri. Mîine, Marți 1 Februarie Teatrul­­ Național — Societatea dra­matică. Pentru întîia oară „Șarpele casei“, comedie în 4 acte de d. Vasile Leonescu. Cereu­ No. 32 din revista umoristică Belgia... Orientalul cu următoarele materii: O scenă din „Minunica“ Simpatiile noastre. Jean Th. Florescu Leul însurat (poezea) de Giusseppe Ca­valiere „Jour-Fixe“ în provincie (poezea) de Marmey Boșteneală politică ..... de C. Cosco Medicina în căsnicie (poezea) . . de C. N. Nudestu Mu scuipați pe jos..................de S Mac. Imnurile japoneze . . de »Steaua Olteniei“ „Ghiveciul Brăilei“......................de Coh. Ce-ai face tu? (poezea) .... de Claps Tot madama pricepu“,si de I. Dragomirescu Epigrame....................................de S. L- N. Nemai pomenita infamie a guvernului sau­ combaterea cadidaturii lui Aurică Ge­blescu........................................de D. C. Provincia are cuvîntul: Focșani, Călărași, Buzău. Ilustrațiuni: Răceala lui Conu Mit­iță.— Jean Th. Florescu. 5 Bani Nuiîtrnl Abonament: 3 1.30 bani pe an Kossuth și Franz löset Un act Istoric.— împăratul și fiul revoluționarului.—Tatăl și fiul­— Succesul politicei tinărului Kos­suth. Telegramele anunță că în curînd îm­păratul va primi în sala de audiențe din Hofburg pe Franz Kossuth șeful partidului patruzeci optiștilor din Ungaria partidul acela despre care se credea pînă mai deunăzi că principiile sale sînt atît de opuse intereselor Habsburgice în Ungaria, în­cît nici odată el n’ar putea fi chemat să ia guvernul. Cu alte cuvinte , în partidul Kossuthist se ve­dea o grupare politică condamnată la opoziție eternă —etern in sensul cît va dura Habsburgig se vedea în parti­dul Kossuthist un grup revoluționar care nu are viitor decit odată cu răs­­turnarea actualei stări de lucruri în Ungaria. Un act istoric Și acum Kossuth,, șeful partidului va fi primit de Franz Josef. Cu drept cu­­vînt „Gazeta de Vass“ scrie despre a­­ceasta: Un act istoric se va petrece zilele a­­cestea. împăratul Franz Josef va primi în adiență pe Franz Kossuth, conducă­torul opoziției unite ungare, pentru a-î asculta sfatul asupra crizei guverna­mentale. In anul 1849, un an abia după ce devenise împărat și rege, adunarea na­țională ungară a declarat că Franz Josef și cu dînsul toată dinastia Habsburgică a perdut dreptul la Coroana ungară, iar Ludovic Kossuth a fost pus ca guver­nator în capul statului ungar. Aceasta a fost ultima licărire a revo­­luțiunei. Peste puțin Kossuth fu silit să fugă și armata ungară comandată de generalul Geergey depune armele îna­intea rușilor care alergaseră în ajutorul austriacilor, împăratul și fiii revoluționarului Ludovic Lajos Kossuth nu s’a mai întors în Ungaria. Cît timp a mai trăit, cei doi fii ai săi au fost cu dînsul în Italia. După moartea lui, fiul sau cel mai mare Franz (Ferencz), care acum e în virată de 60 de ani, s’a întors în Ungaria pentru a lua conducerea parti­dului independent. De­oare­ce însă fa­milia Kossuth în acest timp perduse cetățenia ungară, Franz Kossuth depuse două legi, jurămîntul prescris pentru noul cetățeai, jurînd credință regelui și patriei. Și acum iată-l că apare ca sfătuitor înaintea împăratului, care a cunoscut odată pe tatăl sau. Primul moment în care vor sta față în față, împăratul și fiul revoluționarului, va fi poate penibil, împăratul va primi și examina cu pri­­vire scrutătoare pe­­ fiu, dacă seamănă tatălui. Tatăl și fiul Tatăl a fost cel mai mare orator al timpului său, el ținea discursurile în nemțește, ungurește și englezește; la Budapesta ca și la Londra și la New­ York el a entuziasmat mulțimea Cu­vintelor lui nimeni nu-i putea rezista, nu judecata care cercetează totul, dar inima, sentimentele, părerile le cucerea el și făcea apoi cu cei cari îl ascultau tot ce vroia. Fiul în schimb este un orator ele­gant, dar nu bun. El vorbește încet, aproape fără pasiune. Aș putea să spui așa trebui să vorbească un peer englez care vroiește să reprezinte rece inteli­gența omenească. Dar poată că e buni­­că este așa, căci nu i se poate imputa că s’a jucat cu vorbe s­au idei, că a fanatizat muțimea și că cu acest chip a dublat aproape la ultimele alegeri nu­mărul partizanilor săi. Succesul politicei tinărului Kos­suth Tatăl nu cunoștea moderațiunea, nici în ură nici în dragoste; fiul a obținut tocmai prin moderațiunea sa, că a iubit și stimat de toate partidele și că la urmă a fost proclamat cu plăcere, cu entuziasm chiar, președinte al comite- 2 PREMII! PREMII! PREMII! ale iț­mine s(au cu începere de la 1 Ianuarie 1303 des­chide primul său­ abonament cu premii și anume: IN BANI I-iul premiu 2000 ies­­ (adică două m­ii) 2-lea premiu lei (una mie) IN OBIECTE 1) EA MARE DICȚIONAR enciciope­­die Lm\ ersal üustrat de Jules Troussefc, 7 mari elegant legate, în valoare de lei 180 de la cunoscuta librărie I.eau Al­ cala­y, calea Victoriei 37. 2) C­HARDIOSICA mare, fină, marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de me­­tal, 10 clape, tonuri triple, orgicel de la ma­gazinul general de muzică „Ea Harpa“,­­strada Colței No. 5. jb .M­ 6«AI>110PI101» din renumita fabrica­„Columbia“, cîntă 5 cilndre cun sin­gur remontagiu, din marele magazin de mu­zică Jean Feder, calea Victoriei 54. , 4) 1 CASETA DE OȚEL, în valoare de sol. loO din fabrica de casae­ de bani George Price Limited Londra, de la d. Carol nir­­chen, deposit de casse de bani și mașini de scris „Fay-Scholes“. 5) © BICICLETA SPORT model po­pular 1905, neîntrecută în soliditate, ele­ganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la­ marele magazin de velocipede B­. D. Zismann din calea Victoriei No. 44. 0) 3 VASE DE BRONZ „secession“ pentru flori cu diferite ornamente și 2 în­gerași, de la și numitul magazin de bijuterie TN­. Radiviro, b-dul Elisabeta 9 bis. 7) O ETAJERA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din calea Victo­riei 70. 8) M­A VI .VITRATO­ARE sistematică, cu 12 site po % rotile în valoare de tei 190 de la casa Nicolae Echer et C­ie, so­cietate în comandită, reprezentanți generali pentru Romînia a mașinilor Căilor Ferate Regale Ungure cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat. 9) M V­ (<4­)A cu 40 butelii vin, 20 bu­telii alb, 20 negru din viile principelui Bar­bu Știrbei de la magazinul desfacere! pro­duselor Știrbey, calea Victoriei 121. 10) Una mașină de scris „VOST“ în valoare de lei 700, de la renumita com­panie engleză „The „YOST“ Ti’pewriter Co. Ltd.“, ale căror mașini sunt răspândite în toată lumea. Sucursala din București, calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). La aceste premii iau parte abonații noul cu începere da la 1 Ianuarie 1905. Abonamentul la ziarul „DIMINEAȚA“ costă­ pe an 18 lei. Pe șease luni 9 lei. Pe 3 luni 4.50. £ m­ar 1.50.­­ IN STREINATATE ÎNDOIT­­A se trimite costul în mărci ori mandate poștale pe adresa administrației ziarului . Dimineața44. Abonații din Capitală primesc foaia prin serviciul nostru special, între orele 6—7 di­mineața. wmw TOTSTO SwwBB w rmr rm­tului executiv al opoziției unite în care era reprezentată și gruparea dizidenții, adică gruparea omului viitorului a con­telui Andrassy. Afară de aceasta Trans Kossuth este prin atitudinea sa personală un bărbat agreabil. In Italia s'a ocupat cu constru­irea de căi ferate, căci o inginer. El a fost și membru al m­ai multor direcții de căi ferate. Puțini oameni știu că el este inventatorul și a fost primul cons­tructor al vagoanelor care comunică în­tre ele, de aceia în Italia vagoanele cu coridoare se și numesc Kossuth. ________ East Cu astfel de reforme guvernul crede că va servi mult mai bine cauza romî­­nilor din Macedonia. C. Dem. Politica In țară Macan AL Constantinescu Candidatura d-lui Al. Con­stanti­­nescu Liberalii cari s’au carte lat cu guver­namentalii sunt furioși că această tovă­rășie politică care im pus-o la cale le este turbu­rată de d. Alexandru Con­tanti-ISPACU , care s’a pus de-a curmezișul planurilor partizanilor cartelului li­beralo gu­vernamental și cu toate că mai toți liberalii au respins cartelul cu junimiștii, chiar și acei cari nu s'au­ cartelat cu guverna., totuși d. Al. Constant­irt escu­, sprijinit de un mare număr de alegători influ­enți liberali a încheiat un cartel cu ju­nimiștii și a fixat mai multe candi­daturi. Candidatura d-lui Al. Constant­iescu la Senat încurcă combinațiile liberalilor de pe la lista guvernamentală, căci la Bacău s’au proectat oarecare trageri pe sfoară a conservatorilor pentru se facilita ieșirea încă a unui candidat li­beral. Cu candidatura d-lui Al. Constan­­tinescu carteliștii sunt expuși ca mare parte din voturile liberale cum și toate voturile junimiste să le obțină d. Con­­stantinescu. Liberalii cari au fost tulburați de venirea d-lui Al. Constantinescu la Bacau, îl combat, spunînd alegătorilor că n’are ce căuta în județ, că dacă va fi ales a doua zi va uita pe băcăuani, etc. Dar d. Al. Constantinescu e bine cu­noscut la Bacău, a mai candidat în o­­poziție, e mare proprietar în acest jude­ț și în timpul celor patru ani de guvern liberal a f­ăcut mult bine populației ru­­rale stăruini pentru clădiri de școli, infir­merii, etc. Pe de altă parte d. Al. Constanti­nescu, fiind membru în comitetul exe­cutiv central, s’a supus cuvîntului de ordine de­ a nu se face cartel decit cu elementele de opoziție și văzînd că la Bacău se calcă h­otărîrea de la centru, s’a înțeles cu junimiștii și candidează acolo ca reprezentant al partidului li­beral și ca o demonstrație autorizată în contra listei liberale-guvernamentale. Bacăul nu va rezerva surprize, căci s’au încurcat rău combinațiile locale. A. X. Reformele în Macedonia Desființarea inspectoratelor.—Crea­nga fie eforii Deși ocupați prea mult cu alegerile, miniștrii noștri au avut totuși grija să se ocupe și­ cu chestiunea macedoneană. Dintr’o sursă, demnă de încredere, a­­flăm că guvernul actual ar fi hotărît în principiu desființarea actualelor inspec­torate școlare și crearea de eforii sau comunități în fiecare localitate populată cu elemente reminești.* Din experiența de pină acum s’a constatat că inspectoratele școlare nu corespund m­isiunii lor în Macedonia. Mai toți inspectorii au devenit sa­trapi și căzui lui Apostol Mărgărit e cel mai elocvent exemplu. Inspectorii nu aveau și nu au nici o influență în mișcarea culturală din Ma­cedonia. Ei n’au determinat curente, n'au putut înfrîna patimele elementelor celorlalte naționalități, nici n’au putut­ exercita un control asupra corpului di­dactic. In schimb au fost un mijloc de discordie, deci dăunători cauzei ro­­mînilor din Macedonia. Desființând inspectoratele, statul nos­tru poate întrebuința fondurile ce se cheltuiau în asemenea scop, pentru sporirea numărului școalelor românești. In locul inspectoratelor se urmărește ideea de a se înființa eforiile sau co­munități romînești. In fiecare localitate populată cu ro­­minî să se formeze o comunitate care să-șî aleagă comitetul ei conducător. Acel comitet să aibă misiunea de a a­­păra interesele de tot felul a o comu­­n­i­tățe î7 in fața autori­taților respective. Cu modul acesta corpul didactic ar avea să sa ocupe numai cu marea cul­ture­ și educație­, naționale la fiii de ro­­mînî, deci cu afacerile speciale ale jocalei. Controlarea corpului didactic s’ar putea face de către profesori trimiși ad-hoc din București, fără altă misiune și fără ia­sărcinarea de a rămîne în Macedonia. Buzău Candidatura d-lui C. Dănescu Afară de candidații guvernului,și cei ai opoziției unite, ia co­egiul I de ca­meră vom avea și candidatura indepen­dentă la acest colegiu, a d-lui Constan­tin D. Dănescu democrat. Noul candidat care timp de 35 ani a făcut politică liberală, fiind pe rînd a­­jutor de primar al Capitalei, prefect al jud. R.­Sărat și Buzău, se bucură de multă popularitate și simpatie în r­odul alegătorilor colegiului I. In cele ce urmează, vom da cîte­va din punctele apelului adresat de d. Dă­nescu alegătorilor. Mă hrănesc de idei și principii demo­cratice—spune d. Dănescu în acest apel, șî iată dorințele ce aș vroi ca viitoarele parlamente să le ia în deliborare și să se dea ființă de lege ; a) ridicarea stărei morale și îmbună­tățirea stârei materiale a țărănimei ; Să începem munca spre a schimba felul său de viețuire mai cu seamă felul sau de hrană, la igiena și la salubritatea Comunelor unde el locuește. b) Capitalele străine ar fi neapărat temelia regenerărei noastre economice c) lărgirea colegiilor electorale d) O nouă și dreaptă așezare a impo­zitelor se impune neîntîrziat. »§ e) Reducerea serviciului militar la doi ani, pentru ca să se sustragă cît mai puțin timp, atîtea brațe tinere și vi­guroase, atît­­a energii de la munca a­­gricolă, care este baza resursa de existență a țărei noastre. f) Revenire­a asupra scăderea lefei funționarilor­­ și pensionarilor.­­ Acestea sînt cîte­va puncte numai din interesantul apel, al candidatului de­mocrat la col. I de cameră, d. C. Dă­nescu. Această candidatură trebue s’o spu­­nem este privită cu ochi buni de toate partidele politice și este foarte mult apreciată Sandu Călărași Politice Cititorii au văzut dur,­telegrama mea de era modul cum ar fi primit d. Mi­hail Cantacuzino, șefa partidului con­servator din Ialomița și candidat de do­ Jim­năru­l 5 al revistei populare, literare instructi­ve și distractive „Duminica“ a apărut! Format nou, tipar elegant hârt­ie nelină, sumar splendid ca de obiceiu, — lux pe toată linia, și totuși acelaș preț mo­dest din cale afară: 5 bani numărul!!! . putat. După cum am spus, la gară aș­­­teptaă sosirea peste 1200 cetățeni din cari vreo 500 țărani și prefectul Bădu­­lescu. D. Cantacuzino a venit însoțit de d. Pascal Tomescu. La oprirea trenului, d. Constantin Nenișor, avocat, vice-preșe­­dintele comisiei interimare, a rostit o cuvântare, „salutînd în numele cetățe­­nilor pe iubitul lor șef“. Apoi d. Ma­­nescu, ziarist, în numele orășenilor, sa­lutând pe d. Cantacuzino, arată pe scurt reaua stare economică a orașului adusă de liberali prin Creditul funciar urban din București, și roagă pe d.­­ Cantacu­zino, ca șef al partidului conservator în acest județ și fiul primului-ministru, să ia măsuri de îndreptare. D. Cantacuzino răspunzînd, după ce mu­lțumește marelui public de primirea ce-i face, declară „ca să fie siguri că precum în toate ocaziunile, așa și acum nu se va da înlături și nu va cruța nimic atunci cînd va fi vorba de a se veni în ajutor pentru prosp­rarea și a orașului și județului acesta în care a început cariera politică“. Puternice unite răspund d-lui Cantacuzino. De la gară, d. Cantacuzino, într’o sa­nie cu d. B­ uluiesc­u, prefectul, a mers la palatul administrativ, unde, în casa prefectului, după ce a avut o convor­bire cu amicii intimi și i s’au prezintat cite­va persoane, a­ luat masa. Tot la palat, au fost invitate peste 100 persoane pentru un ceai la orele 6 seara. Asupta opoziției Tot cu trenul de dimineață au sosit în Călărași și d-uiî Nicu Filiti, Lecca și Marghiloman în vederea unei întru­niri a opoziției unite. La gară au­ fost primiți de d-nii Stoianescu, N. Măne­­scu-Călărași și Paul Teodoru. De la gară au­ pornit la hot­a Unirea, unde s’au luat ultimele dispozițiuni. Diverse La primărie s’a în­eput liberarea căr­ților de alegător. Liberarea se face di­n­n birou compus din 4 funcționari în sala consiliului. Eri, Duminică, partidul conservator a ținut o întrunire publică la care a vorbit și d-nii Mihail Cantacuzino și Maniu. _________ Croton Junimiștii și programul liberalilor Suntem informați că din cauza cartelului electoral între liberali și junimiști, nici unii nici alții n’au­­ putut să se prezinte în alegeri cu un program. Junimiștii n’au lansat măcar un apel către alegători, deși se hotărîse redactarea unui manifest. D-niî Carp și Filipescu s’au opus, în cele din urmă, să lanseze vreun manifest, căci nu se știe ce se va întîmpla peste câteva luni. Un simplu apel banal către ale­gători ar fi produs un rău­ efect. Un manifest, program nu e oportun, căci acum, față de programul conservator, opunerea unui program junimist ar fi pentru viitor o ghiulea care ar atîrna de gruparea d-lui Carp. Prin urmare s’a revenit asupra manifestului și nu s’a lansat nici măcar un apel. Pe de altă parte junimiștii fiind în­t artei cu liberalii, dacă s’ar fi prezentat la un manifest-program, de­sigur că­ s’ar fi ciocnit cu tova­rășii lor de luptă din partidul liberal. Liberalii­­le asemenea n’au redac­tat nici un program fiindcă dacă l’ar fi făcut trebuiau să vorbească măcar de casa rurală și să mai a­­minteas­că de votul aniversar. Un asemenea program ar fi fost categoric respins de junimiști, mai ales de d. Nicu Filipescu, un adver­sar implacabil al votului universal. Iată de ce n’au alcătuit nici libe­ralii un program. Am lansat însă un apel în care nu se promite decît susținerea în opoziție a reformelor realizate la guvern. Mulți liberali sunt foarte nemul­țumiți că nu a procedat astfel, și spun că partidul liberal, cu riscul da-a se fi prezintat singur în alegeri, trebuia să-șî formuleze un program în jurul căruia să se restabilească Adeverul unitatea partidului și să se dea lup­ta în opoziție. E vorba ca două alegeri să se convoace un congres al partidului și să se pună în discuție chostia programului. G. Poșta mică A. Hîncu.—Iași.—Fondul articolului e excelant, de­și conține unele violențe per­sonale Dacă nu’l publicăm imediat e că ni'am voi sa i se dea un caracter electo­ral. De aceea îl vom publica imediat după alegeri. __ INFORMAȚIUNI Pe ziua de eri campania e­­lectorală a fost foarte agitată în centrele unde e lupta mai aprigă. La Brăila, Galați, Focșani, Iași, Hoșiori de vede și Cra­iova, guvernamentalii și oppo­­ziția au­ ținut întruniri zgo­motoase. E de prevăzut că lupta de la col. I de Cameră va fi mai în toată țara violentă și ex­trem de interesantă. Pe cînd în toată țara campania el­ctorală era ori din cele mai agi­tate, în Capitală a fost ori un calm ca în zilele cele mai liniștite, ca și cum n’ana fi în ajunul unor ale­geri generale. Din cîteva județe se anunță o luptă aprigă la colegiul al III-lea. La E.­Sărat și la Dorohoiu vor lupta în contra candidaților guver­namentali d­­e sece și poate chiar 15 candidați în fiecare din aceste două județe. In fine d. Sturdza s’a hotărît ori să vorbească la Brăila alăturea și de d. Ddavrancea, sau viceversa. Dar ceea ce este de relevat e fap­tul că d. Ddavrancea a lăudat sis­temul financiar al d-lui Sturdza, adică politica de economii. Iată dar reconciliați, pe ziua de eri, d-nii Sturdza și Ddavrancea ! Guvernamentalii din Capitală au făcut să se lipească erî afișe cu numele candidaților respectivi la colegiul I de Cameră de Ilfov. Prin acele afișe se spune că acei candidați sunt partizani ai guver­nului. Opoziția n’a afișat pînă era lista candidaților ei anunțată numai prin­ ziare. Dîseară se va ține o întrunire in sala de jos a Eforiei, de către­ guvernamentali. Vor participa alegătorii din culoarea, de roșu și de verde. Din eroare s-a anunțat că d. maior Co­­dreanu din Ploești ar fi fost dat în jude­cată pentru provocare de rebeliune. Fap­tul e inexact. In ce privește transmiterea re­zultatului alegerilor de la colegiul I de Cameră, e probabil că le vom putea avea cel puțin tot așa de re­pede ca și sub legea veche. După experiențele făcute pînă astăzi despuiarea scrutinului se e­­fectuiază incomparabil mai iute ca în trecut, mai ales dacă președinții vor însărcina pe unul din alegătorii asistenți să le deschidă buletinele rupînd partea perforată, iar ei nu­mai să le citeas­ă. Se știe că sub legea veche pre­ședinții birourilor erau ajutați la despuiarea scrutinului de către un membru al biroului care tăia plicu­rile și la alegerile efectuate sub noua lege tot așa s’a procedat, a­­dică alegătorii asistenți au rupt partea perforată a buletinului. Replica d-lui fi­­ppescu — Contra domnului Take Ionescu — D. Nicu Filipescu a răspuns în întrunirea de eri de la Brăila la a­­ta­c­urile d-lui Take Ionescu. In pagina întîia relevăm discursul d-lui Take Ionescu și se va putea vedea că ministrul de finanțe vor­bind de d. Nicu Filipescu nu l’a a­­tacat p­rsonal, nu î-a adresat nici o ofensă. Totuși discursul d-lui Take Io­­nescu a cam exasperat pe d. Fili­pescu și în replica sa nu l’a mai a­­tacat ca de obiceiu, m­ai obiectiv și mai cu perdea, ci l’a acuzat și in­sultat, de­și în timpul din urmă re­lațiile personale dintre d-nii Fili­pescu și Take Ionescu au fost a­­proape afectuoase. Precum se vede lupta dintre d-niî Nicu Filipescu și Take Ionescu ș’a FRANK PINKERTON 7) MORTUL DIN TREN — Roman criminal din viața americană — CAPITOLUL V Un prieten la momentul oportun —• Dacă veî apărea ca martor al statului, zise el după mai multe în­cercări zadarnice de a face pe Mar­ton Skidvar să vorbească, atunci poate că veî fi pus în libertate. — Ce’mî pasă? Nu sunt prost, fu răspunsul acestuia din urmă. — Cunoștî pe ucigașul lui Ar­­nold? — Nu știui nimic. Mai de mult nu era cu putință de scos de la fostul deținut și în cele din urmă Dorrel renunță la si­lințele sale. Ajuns la St. Louis, el îl duse i­­mediat la închisoare și se îndreptă apoi spre biuroul direcției drumului de fier, în speranță de a afla acolo oarecare amănunte asupra ultimei crime. De­pcvedat, el nu­ fi opuse nu­­mele și intră într’o conversație cu funcționarul de serviciu, care purta numele de Haller. — „Da, da, a fost o faptă tică­­loasă”, zise acesta cu privire la furt. „Am telegrafiat imediat la Chi­cago, pentru ca autoritățile de a­­colo să ne pun la dispoziție forțele lor cele mai bune. — Descoperitu-s’a ceva ? — Din nefericire, nu. — Ticăloșii trebuie să fi proce­dat cu multă dibăcie, observă Dor­rel, dar să sperăm că se va putea pune mina pe el, pentru ca ,să nu scape de pedeapsa meritată. L’am cunoscut pe funcționarul poștal ucis , am fost chiar prieten cu dînsul, de aceea n’am o dorință mai vie decît aceea de a vedea moartea­­ răzbunată, — înțeleg aceasta, aprobă Hal­ler. E insă o afacere grea, de care nu pot să îndrăznească a se ocupa decît polițiștii cei mai iscusiți. Oricare altul trebuie să renunțe. — Aveți dreptate, zise Dorrel cu un zîmbet fin. Ați auzit de Richard Dorrel . — Cred și eu. Cine nu-l cunoa­ște ? E doar cel mai bun pe care o avem în statele din West. In depeșa mea la Chicago am rugat special ca să se însărcineze cu cercetarea acestui caz de Dorrel. Din nou un zîmbet fugitiv alu­necă pe trăsurile expresive ale tână­rului polițist. — N’ați văzut nici odată perso­nal pe Dorrel, d-le Haller? — Nu.­­— Atunci puteți face cunoștință cu el acuma. Cum asta ? Eu sînt Richard Dorrel. •— D-voastră ? — Servitorul d-voastră. — D-v. sînteți celebrul Dorrel, care a prins pe sălbatecul Erogan și a pus mîna pe cuibul falsificato­­rilor de monede. —• Da, eu sînt acela, asiguri Dor­rel, înclinîndu-se Zîmbitor. — Sînt foarte vesel de cunoștința d-v., zise Haller strîngîndu-i mîna cu putere, am auzit doar at­tea despre d-v. s­pirește, vă predăm d-v. întreaga afacere, dacă bine­înțeles, o primiți. —­ Bine­înțeles! zise Dorrel și începură apoi să discuta în mod a­­mănunțit măsurile ce trebuiau lu­ate, spre a da de urma bandiților. Se făcuse deja întuneric, cînd Dorrel părăsi biuroul și apucă dru­mul spre un hotel din apropiere. El vroia să scrie surorei sale că va rămîne încă cîteva zile în St. Louis, de­oarece era adine convins că criminalii căutați se aflau­ ascunși ori în orașul acesta, ori în Chi­cago. Adîncit în gînduri Dorrel pășea in stradă­, fără a băgă de seamă că la o oarecare depărtare, un Qiți îl urmărea pe ascuns. Pentru a scurta drumul, Dorrel apucă în fine într’o stradă îngustă și prost luminată. Dar abia făcuse cîțiva pași, cî nd primi, pe­ d’iidărit, o violentă lovi­tură în Ca­p. El șovăia, putu însă să se men­­ție pe picioare și, deși pe jumătate amețiți se întoarse spre agresorul său. Dar în­ aceeași clipă privirea lui întâlni oțelul rece al unui pumnal strălucitor, cu care asasinul se re­pezi spre el, avu loc prea pe neaștep­tate, ca să fi putut para lovitura mortală și Dorrel ar fi fost cu de­săvârșire pierdut dacă providența nu i-ar fi trimis la timp un salvator înainte încă ca vîrful pumnalului să fi atins pieptul lui Dorrel, arma fu azvîrlită în mijlocul stradei prin­­tr’o lovitură puternică, și în același timp un om înviit se aruncă asu­pra lașului atentator. Se încinse o luptă scurtă, în care asasinul ar fi sucombat de­sigur, dacă n’ar fi întrebuințat șiretenia de a se dezbrăca de surlucul säu, pe care cell’alt .îl păstră în mîinile sale, și a dispărut­ repede ca ful­gerul în întunericul nopții, rrrr. Afurisit­­ murmură streinul, cînd, din nefericire prea tîrziu, putu să-șî dea seamă de șireata manevră. — Ați recunoscut pe individ ? întrebă Dorrel, care în vremea asta își venise în fire. — Nu, am Văzut i­amat cum vă urmărea pe #1 .de­­ oareef fgi. ce păru că avea iutepți­ fiffți pud scăpaip din vedere. gîe aî răpit ? Slavă Domnului 1­au, răspunse Dorrel. Iasă fără intervenția d-voastră la timp, afacerea s’ar fi sfîrșit prost pentru mine. Ei făcuseră încet cîțiva­ pași nu departe, cînd de­ odată lumina unui felinar căzu pe obrazul străinului. Dorrel se dete înapoi, surprins.­­—• Drace­­ exclamă el. Nu e a­cesta Harry Bernard ? Ce faci, vere ? De unde naiba aî răsărit ? Și vădit vesel, el strînse cu putere mîna tinărului. — Nu mai pune at­tea întrebări de-odată, Dorrel­ zise acesta, răs­­punzînd cu aceeași căldură la stin­­gerea de mină a celuilalt. „Bănuisem că erai d-ta, dar «n’a mirat totuși ca, la bătrânețe să fi devenit atît de neprevăzător. Nu cumva ești amorezat­? Căci în ca­zul ăsta și cel mai deștept se pros­tește“. — Amorezat ?“ repetă Dorrel glumind. „Ce-ți trăsnește prin ghid ! Meseria­ mî e logodnica mea —pen­tru altceva n’am înclinație. . „Dar tot nu știm­ încă cum iți merge“. — O, toată viața mea nici odată nu m­’am simțit mai bine ca acum. . JMK­P/ POP păduri po­p . isb­­ dianî ș i asta mî-a oțelit mușchii cum se cade. „Abia azi dimineața am sosit aei și e într’adevăr o întâmplare că am venit tocmai prin strada asta, cînd asasinul te-a atacat.^ •Acum am păstrat surtucul său, ca trofeu de victorie ®. — Vin’o cu mine la hotelul meu“, invită Dorrel pe prietenul sau. „Yom­ examina mai de aproape a­­cest „corpus delicii“ și vom putea fie mări puțintel. „Trebuie să mă întorc cu trenul de astă noapte la Chicago, deci nu ne mai remîne mult timp; afară dacă ai avea plăcerea să mă înso­­țesc la Chicago“. — Din nefericire asta nu se poate, mai am treabă pe aici. Intre aceastea ei ajunseră la ho­tel și abia­­ se aflau în odaia lui Dorrel, și procedară imediat la o cercetare a surtucului pe care ban­ditul îl lăsase în mîinile lor. Era o haină aproape uzată de culoare cafenie în dusă și care a­­vea două buzunări interioare. —r Ah ! strigă Dorrel deodată. — El, pe este , întrebă Harry curios. — Ia privește încoa­­gi ținea în sus o batistă, al ca­rei alb de odinioară se schimbase acum într-un cenușiu­ murdar. Afară de asta se mai putea zări­­ o pată ciudată. tmmmmmwmmaűKSBB/KBBB ........ (Va urma)

Next